1.

PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE ALE ORGANELOR DE MASINI

1.1. Obiectul cursului de „Organe de ma ini”
Definirea unor notiuni:
• Masina: mecanism, (complex de mecanisme) transformarea unei forme de
energie in alta, in scopul efectuarii de activitati utile omului (de forta, motoare, de lucru, de
transport, frigorifice, de incercare, de uz casnic, agricole etc).
• Masina de forta: transforma energia mecanica in alte forme de energie
(electrica, hidraulica, pneumatica etc) pentru a fi mai usor distribuita la mai multi consumatori
(turbogeneratoare, pompe, compresoare etc).
• Masina motoare: transforma o forma de energie furnizata de o sursa (motoare
electrice, termice, hidraulice etc) in lucru mecanic necesar pentru actionarea altor masini (de
lucru, de transport etc).
• Masina de lucru: actionata de o masina motoare si efectueaza activitati
necesare omului (masini unelte, prese mecanice, masini pentru prelucarea lemnului,
transportoare, concasoare, foreze, masini miniere etc).
Pentru fabricarea acestor masini industria conctructoare de masini (CM).
Tendinte noi in dezvoltarea CM :
∗ construc ia unor ma ini cât mai bine adaptate scopului (specializate)
∗ efectuarea unor calcule pe modele cât mai apropiate de cele reale
∗ m rirea vitezelor, presiunilor, a puterilor instalate
∗ utilizarea de materiale cu proprietati mecanice superioare
∗ marirea num rului de repere componente (masini mai complexe)
∗ cresterea preciziei dimensionale, a productivit ii, a randamentului, a fiabilit ii
∗ micsorarea jocurilor dintre elementele in miscare
∗ diminuarea dimensiunilor i greut ilor, a costurilor de fabrica ie i exploatare
∗ utilizarea de forme constructive noi si alegerea rationala a materialelor
∗ asigurarea interschimbabilit ii totale (partiale) a pieselor
∗ asigurarea protec iei muncii, a ergonomicit ii, a esteticii produsului
∗ deservire simpla, intretinere usoara
∗ respectarea cerintelor legate de protectia mediului si de poluare etc
Obiectul cursului. Masina: de piese (repere) sau subansamble componente, cea mai
mare parte a acestora fiind denumite organe de masini (OM).
OM: (p r i componente ale masinilor) au aceia i form sau o form asem n toare, cu
aceia i func ie sau cu o func ie asem n toare, intr în compunerea mai multor tipuri de ma ini,
putând fi calculate i proiectate separat.
Clasificarea OM dupa mai multe creierii:

1
 • OM simple (repere, piese): arbori, roti dintate, pene, suruburi etc
1. dupa structura :
• OM complexe (subansamble): rulmenti, cuplaje, frane, lanturi …
• OM cu destinatie gen.: OM de asamblare (pene, suruburi, piulite,
2. dupa gradul stifturi etc), arb. dr., transm. de uz general, AN, cuplaje, rul. …
de utilizare • OM cu destinatie speciala (restransa): arbori cotiti, pistoane, cilindrii
de motor, volanti, trolii, carlige
La proiectarea si constructia masinilor (si a OM) documentatie tehnica proiect.
Cuprinsul prioectului (in afara calculului tehnico economic sau de fezabilitae):
• o parte grafica: desene de ansamblu, de subansamblu, desene de executie;
• o parte scrisa compusa din: MT, BDB, NC, CS (instructiuni de fabricare, de montaj,
punere in functiune, incercare, exploatere, intretinere, norme de tehnica securitatii
muncii, lista pieselor de schimb).
Studiul organelor de ma ini (de uz general) se refer la urm toarele:
• organele de asamblare (demontabile, elastice);
• organele mi c rii de rota ie (osii i arbori, fusuri, lag re, cuplaje);
• organele transmisiilor mecanice (ro i cu fric iune, angrenaje, transmisii prin curele,
transmisii prin lan uri).

1.2. Standarde
Standardele: norme obligatorii ce cuprind prescriptii unitare dupa care se desfasoara
activitatea economica. In cadrul activitatilor ingineresti standardele: unificarea si tipizarea
produselor atat din punct de vedere dimensional cat si al conditiilor de calitate.
Datorita marei lor diversitati, OM sunt:
• OM standardizate (OM care se adopta);
• OM nestandardizate (OM ce se calculeaza si se proiecteaza).
Standardele romanesti: STAS (SR). Standardele straine: ISO, DIN, ASTM, ASM, GOST.

1.3. Materiale utilizate în construc ia organelor de ma ini

In construc ia OM de uz general:
Fontele (in stare turnata, prelucrate prin aschiere) au costuri mai mici decât o elurile:
• fontele cenu ii, simbol: Fc+ r ,[MPa]: Fc100, Fc 150, Fc 200, Fc 250, Fc 300
• fontele cu grafit nodular, simbol Fgn +B+ r ,[MPa]: (B = bainitic ): Fgn B800, Fgn
B900, Fgn B1000, Fgn B1100
• fontele maleabile, albe (Fma 350), negre (Fmn 300) si perlitice (Fmp 450)
• fontele refractare, austenitice, antifric iune
• O elurile (turnate, deformate plastic, sudate, prelucrate prin aschiere) :

2
 • o elurile carbon de uz general (în stare normalizat , laminate-OL): pentru
constructii mecanice: OL50, OL60, OL70, pentru constructii sudate de uz general, la care
producatorul garanteaza sudabilitatea (%C ≤ 0,25) si clasa de calitate (CC): OL32.1, OL34.1,
OL37.1, (CC: 1, 2, 3), OL44.2 (CC: 2, 3, 4), OL52.2 (CC: 2, 3, 4)
• o elurile carbon de calitate, (in stare laminata-OLC): TTCh cem.: OLC10, OLC15,
OLC20, OLC25, si TT imb.= C + R: OLC35, OLC45, OLC50, OLC55, OLC60
• oteluri carbon turnate in piese: gr.1 (σr si A): OT500.1, OT550.1, gr.2 (σr , A, σc) si
gr.3 (σr , A, σc , KCU300/2 )
• oteluri pentru tevi fara sudura : OLT35, OLT45, OLT65
• o elurile slab aliate cu 1 EA ( σr : Cr sau Mn), cu 2 EA ( σr : Cr, Mn si calibilitatii:
Ni, Si) si cu 3 EA ( σr :Cr, Mn, calibilitatii: Ni, Si si prevenirea fragilitatii la revenire: Mo);
utilizate in CM fiind destinate TT imb.= C + R, TTCh cem., carbonitr., nitrur.
• o eluri pentru arcuri: carbon (OLC70A) si slab aliate (56Si17A)
• oteluri pentru scule: carbon (OSC8) si aliate (C ≥ 1 %) cu Cr, W, Mn rezistente la
uzare (la rece si la cald), la socuri (Rp1, Rp2)
• o eluri pentru rulmen i: RUL 1, RUL 2
• o elurile austenitice manganoase (turnate în piese) cu rezistenta deosebita la uzare;
• o elurile inoxidabile turnate în piese
• o elurile refractare i anticorozive turnate în piese
Materialele metalice neferoase: ptr. conductivitate termic i electric , comportare
la uzare, rezisten la coroziune: bronzuri (Cu-Sn), alame (Cu-Zn) sau cu Al, Pb si Sn). Cost
Metalurgia pulberilor: o mare gama de produse obtinute din pb. Met. si nemet.
Mat. ceramice, mat. sticloase, mat. fibroase, cauciucul, mat. plastice

1.4. Precizia organelor de ma ini

Precizia dimensional . -Abatere efectiv A = dimensiunea efectiv E (m surarea
piesei) - dimensiunea nominal N (înscris pe desen). Ai (abat infer.)< A < As (abat. super)
(Ai , As) = f( precizia aleas );
= As - Ai = marimea campului de toleranta ( precizia)
Alezaj: dimensiunea interioar (diametrul unui alezaj sau o lungime a unui canal)
Arbore: dimensiunea exterioar (diametru sau lungime)
Ajustajul: asamblarea dintre alezaj i arbore (cu joc, intermediar, cu strângere).
Sistemul de ajustaje alezaj unitar (H) (fig. 1.1) alez = const. Ai = 0; As > 0.
Tipul ajustajului se modific o dat cu pozi ia câmpului de toleran al arborelui.
Sistemul de ajustaje arbore unitar (h) (fig. 1.1) arb = const. Ai < 0; As = 0.
Tipul ajustajului modificându-se odat cu pozi ia câmpului de toleran al alezajului.
Ajustajele recomandate si preferen iale (sirul 1 de preferentialitate) STAS
3
 Trepte de toleranta: STAS (în conf. ISO) 20 trepte de tolerante (01, 0, 1, 2,…18)
- OM de uz general (care formeaz ajustaje), cu t.t. 5, 6, 7, 8, 9, (10, 11, 12);
- suprafe ele libere (care nu formeaza ajustaje), cu t.t. 13, 14 … 18.
Simbolizarea pozi iilor câmpurilor de toleran (claselor de toleranta): alezaje
(majuscule) , arbori (cu litere mici) + o cifr care indic treapta de toleranta
Asambl rile tolerate: valoarea nominal + frac ie cu: num r tor simbolul câmpului de
toleran (clasei de toleranta) al alezajului iar la numitor simbolul câmpului de toleran (clasei
de toleranta) al arborelui.

Fig. 1.1 Sistemul alezaj unitar

Ex.: Φ 35 H 7 / k 6 , N = 35 mm, alezajul: H7 (As = +0,025, Ai = 0), arborele: k6 (As =

+0,018, Ai = +0,002 ajustaj intermediar → ptr. rulmenti pe arbore.

4
 Inscrierea pe desene a ajustajului si a câmpului de toleran (clasei de toleranta) al
arborelui si alezajului in sistemul alezaj unitar fig.1.2.
Precizia de form i pozi ie. Abaterile de form i pozi ie: impreciziile de prelucrare,
de vibra iile MU, de urmele sculelor de prelucrat (rugozitatea), STAS
Toleran ele de form : rectilinitate, planitate, circularitate, cilindricitate, la forma dat a
profilului sau a suprafe ei.
Inscrierea pe desene a toleran elor de form : STAS , dou c su e (tab. 1.1):
− simbolul toleran ei;
− valoarea toleran ei,[mm].

Fig. 1.2 Inscrierea pe desen a ajustajului si a clasei de toleranta al arborelui si alezajului in sistemul alezaj unitar
Tabelul 1.1
Tolerante de forma, simbolizarea si indicarea lor pe desene

Toleran ele de pozi ie: paralelism, perpendicularitate, înclinare, b taia radial i frontal ,
coaxialitate i concentricitate, simetrie, intersectare si pozi ia nominal .

5
 Inscrierea pe desene a toleran elor de pozitie: dou c su e (tab. 1.2):
− simbolul toleran ei;
− valoarea toleran ei, [mm];
− litera de identitate a bazei de referin .
Rugozitatea Rz (adâncimea medie a neregularit ilor)
Inscrierea pe desene a rugozitatea Ra : starea finit a suprafe ei, inclusiv TT, sau
acoperirile electro sau termo-chimice (fig. 1.3). In tab. 1.4 sunt indicate cateva recom.
pentru alegerea rugozitatii Ra in functie de destinatia suptafetei si de procedeul de prelucrare.

Tabelul 1.2
Tolerante de pozitie, simbolizare si indicarea lor pe desene

6
 Fig. 1.3 Inscrierea pe desen a rugozitatii si abaterilor de forma

Tabelul 1.4
Rugozit i ob inute prin diferite procedee de prelucrare
Procedeul de prelucrare Ra , [µm]
Turnare 3,2…200
Forjare 1…20
Rabotare 1… 80
Strunjire 0,1…80
Alezare 0,04…6,3
Frezare 0,16…25
Rectificare 0,01…6,3
Honuire 0,004…0,1
Rodare 0,004…2,5

1.5. Criteriile de baza ale calculului organelor de masini

1. Criteriul rezistentei (la solicit ri statice sau dinamice, simple sau compuse). In
functie de simultaneitatea actiunii lor, solicitarile mecanice pot fi: solicitari simple (intindere,
compresiune, incovoiere, rasucire, forfecare, contact etc) si solicitari compuse. Se introduc
notiunile:
− tensiune nominala: reala (efectiva), de calcul din RM la o solicitare simpla;
− tensiunea echivalenta: idem ptr. solicitare compusa
Criteriul rezistentei se poate aplica pentru calculul la:
− solicitari admisibile, compara , σn cu σa (ingineria mecanica);
− solicitari la stari limita, compara σn cu σc (ingineria civila).
Solicitari admisibile:
− pentru solicitari simple ( incovoiere sau rasucire) : σn ≤ σa sau τn ≤ τa
− pentru solicitari compuse (incovoiere + rasucire) tensiunea echivalenta: σe ≤ σa
Tensiune periculoasa (σ , τ) tensiunea la care integritatea piesei este distrus si care
are valori mult mai mari decat tensiunea admisibila:

7
 • ptr. solicit ri statice i mat. fragile, tens. periculoas : (σr , τr)
• ptr. solicit ri statice (fig. 1.4) i mat. tenace tens. periculoas : σ02 , σc
• ptr. solicit rile oscilante tens. periculoas : σR (R = σmin /σmax , R = τmin /τmax)
functie de natura ciclului de solicitare, σR → σ0, σ-1, τ0 , τ-1
Sigurantei constructiei: masurata prin (tens. periculoasa - tens. admisibila).
Deoarece determinarea tensiunilor admisibile se face cu un anumit grad de
incertitudine, proiectantul trebuie sa-si ia o rezerva de siguranta.
tensiunea periculoasa
• coeficientul de siguranta nominal, cn = ;
tensiunea no min ala
tensiunea periculoasa
• coeficientul de siguranta admisibil, ca = .
tensiunea admisibila
Conditia de rezistenta: cn ≥ ca

Fig. 1.4 Curbe caracteristice tensiune-deformatie pentru otel:

a)-cu limita aparenta de curgere (oteluri moi); b)-fara limita aparenta de curgere (oteluri cu plasticitate scazuta);

2. Criteriul de rigiditate ∆ [ ∆a
3. Criteriul de stabilitate la diferite solicit ri urmareste evitarea pierderii stabilitatii la
diderite solicitari (flambaj, voalarea etc), in special pentru constructii cu rigiditate scazuta
(arbori lungi solicitati si la forte axiale, pereti subtiri etc). De cele mai multe ori aceasta conditie
se pune sub forma unei relatii de ordine dintre incarcarea nominala si incarcarea critica
rezultata dintr-un calcul de stabilitate: F [ Fcr
4. Criteriul de rezisten la uzur : evitarea uzurii pronuntate ale OM in special pentru
cele care formeaza ajustaje, fapt la jocurilor , soliciterilor dinamice.
5. Criteriul de stabilitate la vibra ii: evitarea efectelor daunatoare ale vibratiilor si in
special a fenomenului de rezonanta, pericol existent la OM de rotatie (arbori, osii).
6. Criteriul de asigurare a ungerii: limiteaza presiunile pn [ pa

8
 7. Crtiteriul de limitare a înc lzirii: evitarea scoaterii din uz a OM cu suprafete in
contact aflate in miscare relativa datorita incalzirii: (Pspec.fr) [ (Pspec.fr.)a sau (pv) [ (pv)a
8. Criteriul reciclarii : penuriei de materii prime conceptul de productie durabila.
9. Criteriul ecologic: care urmareste evitarea poluarii mediului.

1.6. Etapele de proiectare ale organelor de ma ini

Etape:
1. Studierea conditiilor de exploatare.
2. Stabilirea incarcarilor reale.
3. Stabilirea criteriilor de calcul ce vor fi utilizate, a ipotezelor si a modelului de calcul.
4. Adoptarea rationala a materialelor si a TT (TTch) specifice.
5. Stabilirea proprietatilor mecanice necesare ale materialelor.
6. Predimensionarea din conditia de rezistenta a OM din RM.
7. Proiectarea formei constructive preliminare a OM.
8. Verificarea formei constructive alese la celelalte conditii (criterii) de calcul.
9. Definitivarea formei constructive a ansamblului si desenelor de executie.
10. Intocmirea documentatiei de executie.
11. Intocmirea programului de reciclare a mater. dupa iesirea din uz.

1.7. Criterii pentru adoptarea coeficientului de siguran admisibil la organele de

ma ini de uz general
Coeficientul de siguranta admisibil, (prescris), ca nivelul de securitate ptr. OM
proiectat. Nivelul de siguranta = f(importanta constructiei, alti factori) Coeficientul de
siguranta admisibil, folosit doar la aplicarea criteriului de rezistenta pentru:
• determinarea tensiunilor admisibile, in calculul de predimensionare;
• compararea cu coeficientul de siguranta nominal, in calculul de verificare.
Coeficientul de siguranta admisibil la OM de uz general, daca nu este impus este:
ca = ca1 ca2 ca3 ca4
unde: ca1 – coeficient de siguranta partial care depinde de materialul utilizat;
ca1 = 1,4…1,7 pentru oteluri; ca1 = 2…3, pentru fonte
ca2 – coeficient de siguranta partial = f (importanta OM) in ansamblul masinii proiectate
si de gravitatea distrugerii provocate la deteriorarea OM respectiv: ca2 = 1,0…1,1
NU-oprirea masini si NU-accidente; ca2 = 1,1…1,2 DA-oprirea masini si
NU-accidente; ca2 = 1,2…1,3 DA-oprirea masini si DA-accidente;
ca3 – coeficient de siguranta partial care depinde (ipotezele de calcul); ca3 = 1,1…1,3;
ca4 – coeficient de siguranta partial care depinde caracterul sarcinii; ca4 = 1,0…1,3;

9
 1.8. Stabilirea tensiunilor admisibile pe categorii de solicit ri particulare
Calculele de rezistenta → predim. OM → tensiunile admisibile la solicitarile respective.
Pentru simplif. calculelor → solicit. reale ce apar in OM proiectate, tinand seama de modul de
variatie al acestora in timp, pot fi incadrate intr-una din cele trei solicitari particulare (tab. 1.5):
• solicitare statica (pseudostatica) cu un ciclu de solicitare pulsant pozitiv (I);
• solicitare dupa un ciclu de solicitare pulsant nul (II);
• solicitare dupa un ciclu de solicitare alternant simetric (III).
Tabelul 1.5
Determinarea tensiunilor admisibile pentru organele de masini de uz general

Notatii: (σ-1)piesa , σ-1 , ca , β , ε , γ , σmax , τmax , σmin , τmin

10