Sunteți pe pagina 1din 155

PARAZITI CURS 1- PROTOZOARE

Parazitologia (Def.): d.p.d.v. medical reprezinta o parte imp a cunoasterii patologiei umane
Parazitii-cele mai complexe organisme
2 categorii- unicelulari (protozoare)
-multicelulari (viermi/helminti)- dimensiuni de ordinul metrilor- cel mai mare 30-33
m.
-Parazitii nu au ca scop omorarea gazdei.

Parazitii cu caracter unicelular (protozoare)


-90-95% ne intalnim cu un parazit macar o data in viata
-sever- filaria, malaria
2015- pr Nobel Campbell, Omura, Tu- medicatie activa in filarii, artermizimina-antimalarie
Obiective :
-identificarea parazitului si ciclurile lui de viata
-relatia parazit-gazda
-patogenitate
Ne axam pe efectul pe care parazitul il are asupra gazdei umane.
-orice parazit are o denumire binominala (Gen specie)

Protozoare
1. Stadiul infectiv- stadiul care initiaza boala
2. Stadiul diagnostic- care confirma boala
3. Epidemiologia esentiala -Geografia bolii (in ce zone geogr se intalneste un parazit- multe
in zone tropicale/subtropicale=> asocierea cu medicina tropicala)
-riscul endemic-existenta bolii pe toata durata de timp evaluata,
intr-un anumit areal sau colectivitate/ epidemic-nr exploziv de cazuri identice aparute brusc
intr-o zona la un moment dat
-modalitati de transmitere -rezervor (uman/animal-zoonoza)
-sursa-fructe, legume, carnea
insuficient preparata termic
-prin vectori
-parazitii- cu cat sunt mai evoluati filogenetic, cu atat sunt mai complecsi- poate trece prin mai
multe organe- caract. interdisciplinar-foarte pregnant (trebuie sa stim ciclul sau de viata)
-Sinteza anatomo-topografica a bolilor parazitare

I. AMIBE (clasa RHIZOPODA) *datele de taxonomie nu sunt imp. Medical* =

se deplaseaza cu pseudopode.
-se hranesc prin endocitoza (cel mai simplu mod de hranire)
-se inmultesc prin fisiune binara (sciziparitate) -in
ciclul lor de viata au 2 stadii :
1. trofozoit (f vegetativa)
2. chist (f de rezistenta) trofozoit  chist (ciclul se desf intre cele 2 stadii)
Sursa- majoritar omul
-trofozoitul este cel ce da patogenitate pt ca se deplaseaza, se inmulteste si se hraneste.
-chistul- nu se deplaseaza, nu se inmulteste, nu se hraneste, ci are un metabolism bazal (minimal)
- Imp. medicala- asigura transm org. in mediu.
-transmiterea trofozoitului este dificila- nu suprav. in mediu- ajuns in gazda se transforma in
trofozoit si infecteaza gazda
CLASIFICARE
1.Patogene
2.Comensale
3.Libere

1. Patogene
Entamoeba histolytica- parazit intestinal (gros)
CARACTERE GENERALE
• hematofaga (se hraneste cu sg.- caracter invaziv)
• se extinde univisceral-colon
• se extinde si plurivisceral-in alte org-inainte de hematofagocitoza, se face
trogocitoza- proces rapid (pana intr-un min) ; datorita trogocitozei se face
invazia locala, in colon-ingera fragmente celulare
Boala : Amibiaza (70-100 mii decese/an- a treia cauza mondiala de deces in cazul parazitilor, a
5-a dintre parazitii intestinali)- 10% din populatia globala
Ciclu de viata o trofozoit (1
nucleu) si o chist (4
nuclei)

Patogenia

• aderenta de enterocit (de scurta durata- HIT and RUN)- la niv de receptor
o mediata de receptori specifici  receptor lectina (NAGA) cu GM=170
kDa ct.
• activare program de virulenta (factori prin care ataca intestinul gros) o
complex de enzime :
1. Amiboporine- polipeptide cu greutate molec mica 5 kDa, imp in mai
multe clase: A, B, C (C-cele mai importante)
2. Cistein-proteinazele, imp in mai multe clase
3. Comb enzimatica dintre hemoglobinaza cu superoxid Fe-dismutaza
1. Amiboporinele- clasa C
- creeaza
• direct- pori la niv mucoasei colonului
• indirect- apoptoza intestinala (fenomen influentat si de catre lectina)
2. Cisteinproteinazele

• actioneza la nivelul Matricei EC-punctul favorabil de atac e reprezentat de


proteinele jonctionale de la niv desmozomilor- proteinele zonale de tip 1, astfel
ca necroza va incepe in zona interglandulara.
• intervin si la niv imunologic prin activarea IL-1 cu productie de mediatori
proinflamatori- atractiade PMN-neutrofile si macrofage in zona epitelului
periglandular
PMN-neutrofil nu reuseste sa omoare singur un trofozoit- sunt necesare 3000 neutr pt fagocitarea
unui trofozoit- esec litic=> necroza- aparitia abcesului in « buton de camasa »- necroza extinsa in
profunzime, in timp ce la niv interglandular este zona de atac, unde se afla prot jonctionale unde
s-a actionat abcesul in buton de camasa- zone ulcerate de 3-5 mm separate intre ele de mucoasa
sanatoasa (particularitate* pt hystolitica)- poate anticipa dg la colonoscopii- coloane de mucoasa
necrozata alternativ cu mucoasa sanatoasa- diferentiere de dizenterie bacteriala
• locomotia (unidirectional, nu haotic, merge tintit si foarte rapid, cu o viteza
crescuta a pseudopodului)
- v deosebita- are un fel de mitocondrie proprie,
vestigiala, model vechi
(s.n.crypton/mitosom)- proteinkinaza C ce produce IP3- combustibil Amibiaza
intestinala (dizenterie amibiana)
- genotipuri in zona temperata- virulenta scazuta- manifestari clinice slabe
- dizenterie- mucus+puroi+ sange- diaree- nr. de pana la 10-15/zi
• pacientul are febra, dureri abdominale, tenesme rectale-senzatie imperioasa de
defecatie cu eliminare minimala de materii fecale
- Colita amibiana- alternanta intre stari normale si dizenterie
Complicatii locale
-perforatie intestinala => peritonita
-hemoragie intestinala
-ingustarea lumenului (stenoza)- tesut de reparatie care ingusteaza lumenul
-amoebom (suprainfectare a ulceratiei cu bacteriile uzuale din colon)
Complicatii extraintestinale
-eroziunea ii va permite sa intre in vase de sg mai mari si sa ajunga in sange. Datorita
vascularizatiei particulare anatomice abdominale= plecand din colon, primul org. pe care il va
intalni va fi parenchimul hepatic, unde isi va continua procesul de necroza ;
-pulmonar ;
-cerebral ;
-orice org. Abdominal=> Amibiaza extraintestinala- amibiaza hepatica este cea mai frecventa
complicatie extraintestinala cu histolytica. *) Trofozoitul nu are tropism a parazitului pt hepatocit
;
Amibiaza hepatica
-puroiul din colectia hepatica este fara bact (nu este fetid); culoare maronie -catabolism Hb -puroi
de culoare anchois (engleza), ciocolatiu (francez), jeleu de coacaze (german) etc.
-hepatomegalie
-icteric/subicteric
-tranzit intestinal normal (nu dizenterie)
-stare « septica » cu cei 3 A (Anorexie-nu mananca, Astenic-fara vlaga, Intert- tendinta de a sta la
pat)
Localizari speciale:
-cutanat- amibiaza cutanata- frecvent zona de necroza apare in jurul orificiului anal, sau la niv
perineului cu igiena precara
*durere in fosa iliaca dreapta- ne duce cu gandul la apendicita- intraoperator pleaca de la niv
intestinal-amibiaza intestinala si face amibiaza perileziune necroza
-amibiaza genitala- in comunitatile gay, amibiaza periscrotala (gay-bowell sdr)
Epidemiologie
- peste tot in lume, dar predomina in Mexic, India, Pakistan, Africa
-strict uman- se transmite prin chisti pe cale digestiva/veneric
-face parte din cei care dau “gay-bowell”
-apa, maini murdare- transmiteri
-doza infectanta- 1 chist-genotipuri virulente. Factori
de risc
• Saracia, ignoranta- norme de igiena precare si malnutritia
• Persoanele institutionalizate- inchisori, copii institutionalizati
• Microbiom (persoanele lipsite de Prevotella copri au o predispozitie mai mare)
• Zona rurala- suburbii fara canalizare
• Supraaglomerarile urbane • Homosexualitatea- gay-bowell sdr.
Profilaxie
-rezistent la mediu- chist pana la 68º, rezista la praf, clorinare
-igiena alimentara, personala, defecatie- strict respectate
-depistarea si tratarea purtatorilor de chisti
*)nu exista medicamente/vaccinuri pt acest parazit
-fierberea apei 10 min- modalitate foarte buna de protectie

2. Comensale (incoline-conditionat patogene)


Entamoeba Coli
CARACTERE GENERALE

• neinvaziva
• nu se hraneste cu sange
• participa la microbiomul intestinal al omului sanatos • specifica omului
Patogenie
-devine patogen cand scade rezistenta in organism
-are rolul de a mentine active cele 400 specii de bacterii care alcatuiesc flora intestinala -se
ajunge la patogenie prin
 administrarea incorecta de atb
 diete neechilibrate (numai radacinoase, numai cruditati, care favorizeaza inmultirea in
exces)
Colita cu Entamoeba coli- inflamatie
- Nespecifica pt acest comensal (colita-termen general)- genereaza doar inflamatia
colonului-exista nenumarate cauze pt colita
- Entamoeba coli este CONDITIONAT PATOGENA- nu genereaza ea boala specifica
- Diaree cu mucus
- Crampe abdominale
- Alergii- eczeme, urticarie
- Blefaroconjunctivite
- Stare generala f buna- il doare burta, scaun mai moale
- semnificatie patogena numai atunci cand avem >5 chisti pe campul microscopic, in
examenul coprocitologic.
Epidemiologie
-cosmopolit
-indicator de igiena alimentara- in intestinul gros ; daca se gaseste in mediu, reprezinta prezenta
unei surse fecaloide umane
-se gaseste in zone insalubre
-specific uman, NU ZOONOZA

3. Libere
- Pot supravietui in mediu sub forma de trofozoit, fara nicio
relatie cu corpul uman, daca se gasesc in apa calda la peste 22
°C.
- Trofozoitii inoata “lenes”- lent - Chistii se gasesc in praf
si apa rece - Surse :
 apele stagnante (lacuri, balti)
 acvarii de casa
 sist. de aer conditionat
 ape termale (piscine, bazine, sist de hidroterapie, apele recreationale, baile termale)
A. Naeglaeria fowleri
CARACTERE GENERALE
- Libera, patogena (da boala)
- Speciala pt. ca poate sa emita flageli (organe de locomotie speciale, numai in apa calda
intre 22-25 °C)- amoeboflagelat
- La 21° devine o amiba clasica, cu pseudopod (trofozoit, chist)
- Infectare din apa- fose nazale-> nervi olfactivi-> creier-> distributie favorita spre lobii
temporali, apoi spre cei frontali, apoi spre fosa cerebrala post- cerebel.
Meningoencefalita amibiana primara acuta
-meningoencefalita (inflamatia acuta a creierului si meningelui)
-evolutie extrem de rapida (fara un tratament corespunzator) (5-6 zile)
-primara- parazitul s-a dus direct spre creier
Meningoencefalita amibiana secundara acuta
- Cauzata de hystolitica, naeglaeria fowleri Epidemiologie
- Peste tot in lume
- Patogena
- Poate provoca epidemii de colectivitate (toti cei care frecv. un bazin, o piscina contaminate)
- NU oportunist- nu are nicio relevanta imunitatea generala a org.- ataca atat
imunodeficitarii, cat si cei cu imunitate normala.
- NU rezista in orice mediu- rezistenta osmotica scazuta- mediu de tip piscina, bazin, nu
orice fel de balta
- Exista o varianta- portaj de endocytibiont- in int amibei se creeaza o simbioza cu o bact.
Foarte frecvent se asociaza cu Legionella- bacterie eminamente legata de sistemele de
ventilatie, cauzatoare de pneumonii severe, mai ales la imunodeficitari. Fact. de risc
- Tinerii
- Cei care practica inotul/sporturile nautice
- Vara
- Cele mai grave epidemii- in Cehoslovacia la lotul national de Pollo 1970-1972-
meningoencefalite cu Naeglaeria, sursa fiind bazinul in care faceau antrenament.
Profilaxie
- Protectie nazofaringiana- patrunderea prin fosele nazale este esentiala
- Dezinfectante pt. intretinerea cat mai buna a bazinelor si piscinelor- epidemii in Florida-
2007, 2011, 2013
- Superclorinarea- masuri suficiente
- Ozonare- masuri suficiente
B. Acanthamoeba spp. (amibele cu spini/tepi)
CARACTERE GENERALE
- Pseudopodele sunt ascutite- achantopodii- ca niste tepi, spini
- Oportunisti
- Evolutie severa, potential cu deces la imunodeficitari
- Evolutie usoara la imunocompetenti
- Lit. germana- hartmanella- correct achantamoeba
- Specii de interes medical: culberstoni, castellani, polyphaga, identice ca morfologie
- Biologie molec: identificate genotipuri cu frecv foarte ridicata (4 deosebit de agresive, in
primul rand T4)- T4,3, 6, 11- la acestea se observa caracterul oportunist cel mai pregnant
- 2 forme : trofozoit, chist- usor de recunoscut- stelat, uneori ca un pentagon -
Vacuola cu H2- cel mai virulent
Calea de infectie
-trofozoitii din apa intra in cornee-nn. Optici -> SNC- thalamus, corp calos, mezencefal, punte
-chistul din praf-> leziuni la niv osului (fistule osoase)- osteomielite
-> leziuni cutanate (abcese)
Clinic
-patrunderea prin cornee genereaza :
- Keratita cu ulceratie de cornee, pana la perforatie-uneori nevoie de transplant de cornee-
pacientul are senzatia de val pe ochi
- Encefalomeningita cronica-fara tratament corect, decesul survine mai lent la 6-8
saptamani
- Abcese subcutanate
- Osteomielite
- Complicatii BMF
-la pacientul imunocompetent- poate genera max keratita
-la imunodeficitari, dupa keratita urmeaza encefalomeningita (oportunist) si apoi potential deces
-abcesele subcutanate- inflamatii cu chisturi de achantamoeba-nu sunt fastidioase
*) imunodeficitari- DZ, mai ales imunodef, hepatitele, BAI, neoplazicii-mai ales cei cu limfoame,
transplanturi, alcoolicii in forma severa ; fiziologic- lauzia, copiii (*

Epidemiologie :
-cosmopolite, oportuniste
-portajul de legionella f ridicat (20-25% dintre achantaemobe- endocytobiont cu legionella)
Factori de risc :
-lentile de contact
-varstnici
-imunodeficitari
-grefe osoase/BMF
-chirurgia estetica
-alcoolici
*) nu se permite purtarea de lentile de contact la toate categoriile de mai sus Profilaxie
:
-igiena lent de contact
-ortopedie, stmatologie igiena
-chir BMF
-chir estetica si ORL
-dializa hidroterapie
Componenta endocytobiont- Vibrio cholerae, Listeria monocytogenes, Helicobacter pylori -are
rezistenta buna la osmolaritati variate
 poate fi prezenta in apa distilata(hipoosmolara), pana in apa de mare (hiperosmolara)
(supravietuieste foarte bine)- in urina, in secr sudorale=> raspandire foarte buna in fluide
diferite=> prezenta in mediu foarte crescuta.
Parazitologie - LP 1

Bolile parazitare se numesc parazitoze. Numele lor se formeaza prin adaugarea sufixul -oza/aza la
numele parazitului (ex. de la amiba  amibioza sau amibiaza).
Diagnosticul unei boli parazitare se face prin mai multe modalitati.
1. Diagnosticul morfologic sau direct  se descrie parazitul pe care il putem gasi intr-un produs
patologic (ex. materii fecale, LCR, sange, urina, saliva, secretie lacrimala) sau intr-un fragment tisular obtinut
prin biopsie sau necropsie.
Avantaje: cea mai precisa metoda (vezi si descrii parazitul). Dezavantaje: parazitul poate fi greu
accesibil, excretia lui sa fie discontinua si nu prelevezi cand trebuie. Diagnosticul morfologic trebuie luat primul
in calcul.
2. Diagnosticul imunologic  prin el intelegem identificarea de anticorpi anti-parazitari sau antigene
parazitare, folosind absolut toate tipurile de reactii de la microbiologie si care se practica si in parazitologie:
teste de aglutinare (hemaglutinare, latex aglutinare), reactie de fixare a complementului (RFC), reactia de
imunofluorescenta, teste imunoenzimatice (ELISA), teste de imunoblot (Western Blot, Southern Blot).
Avantaje: accesibil, usor de practicat, poate fi ieftin. Dezavantaje: poate avea sensibilitate scazuta
(depinde de raspunsul imun al gazdei  problema la persoanele imunodeficitare) si specificitate scazuta
(parazitul este o structura biologic foarte complexa si exprima un numar foarte mare de antigene, care pot fi
comune in cadrul unei familii).
3. Diagonisticul molecular/genetic  se folosesc tehnici de tip PCR sau variante mai noi precum
amplificarea de ansa de ADN (LAMP) sau spectroscopie de masa de tip MALDI.
Avantaje: metoda precisa. Dezavantaje: cronofag, costisitor.
4. Tehnica imagistica are valoare complementara – reprezinta totalitatea metodelor fizice ce permit
vizualizarea unui viscer sau tesut: raze X – radiografie, izotopi radioactivi – scintigrafie, ultrasunete –
ecografie, cu/fara Doppler in functie de organul investigat. Tehnici superioare – RMN, CT. Valoarea acestor
tehnici este insa complementara. Diagnosticul nu se bazeaza exclusiv pe o tehnica imagistica. Putem vedea o
formatiune in ficat si sa ne gandim ca acolo poate fi un parazit, dar acest lucru trebuie confirmat.

AMIBE

Sunt protozoare, adica sunt formate dintr-o singura celula (eucariota). Clasificarea protozoarelor din
punct de vedere biologic se face in functie de organele lor de locomotie. Definitorie pentru amiba e locomotia
prin pseudopod. Pseudopodul nu e propriu-zis un organ de locomotie cu structura anatomica distincta, ci este o
prelungire tranzitorie a citoplasmei.
Amibele, din punct de vedere medical, se impart in 3 categorii:
1. Amibe patogene – Entamoeba histolytica
2. Amibe comensale (conditionat patogene)
3. Amibe libere

Amibele patogene – Entamoeba histolytica

In ciclul de viata al unei amibe exista 2 stadii:


 trofozoit (forma vegetativa)  da boala, se deplaseaza si se inmulteste. Ca dezavantaj,
trofozoitul nu rezista in mediu.
 chist (forma de rezistenta)  imobil (nu are pseuodopode), nu se inmulteste (metabolismul lui e
la nivel bazal). Are capacitate mare de supravietuire in mediu. Rolul sau este de a asigura
transmiterea amibei in mediu. Chistul se gaseste pe vegetale, in apa, iar omul se infecteaza
digestiv, consumand vegetale sau band apa contaminata cu chisti.
Chistul este o formatiune rotunda, cu 4 nuclei. Fiecare nucleu are un nucleol (=cariozom) central,
cromatina este omogena (este lineara) si poseda in citoplasma niste formatiuni cu forma de bagheta numite
baghete siderofile. Ele contin fier, deci avem de-a face cu un parazit hematofag.
Trofozoitul poseda un singur pseudopod cu ajutorul caruia se deplaseaza cu viteza mare si
unidirectional, deci are tinta  hematiile. Trofozoitul are ectoplasma hialina (citoplasma periferica nu are
organite), iar endoplasma este rugoasa deoarece contine vacuole cu hematii (fagozomi). Are un singur nucleu cu
aceleasi caractere – cariozomul central, cromatina omogena. Pseudopodul este unidirectional.
Trecerea din stadiul de chist in cel de trofozoit se numeste exchistare sau dechistare si se petrece
exclusiv in colon, in mod selectiv la nivelul cecului si al colonului ascendent. Deci acest chist este foarte
rezistent in mediul acid al stomacului si prefera mediul alcalin.

Cand pacientul are trofozoitul in colon debuteaza boala numita amibiaza intestinala.

Date clinice: tanar de 32 ani, roman, agent imobiliar a mers in vacanta in Acapulco (Mexic) si a stat la
un hotel de 4 stele.
Simptome: diaree cu sange, 10 scaune/zi, durere in fosa iliaca dreapta, febra 38°C, OTS (orientat
temporo-spatial), abdomen sensibil, dar mobil, nu sunt semne de iritatie peritoneala.
Produse patologice: materii fecale si biopsie de colon.
Diagnostic morfologic
a) examen coproparazitologic – diagnostic pozitiv trofozoit. Este posibil sa apara si chisturi in faza
in care pacientul incepe sa se vindece (cand s-a instituit un tratament corect), deoarece parazitul
va trece in forma de rezistenta (chist). Este un semn rau pentru cei din jur (pentru mediu) pentru
ca pacientul poate deveni purtator de parazit  trebuie avut grija unde defecheaza (ex. daca are
WC in curte pot aparea infiltratii in apa de la fantana etc). Pentru eliminare totala administram
tratamentul pana cand examenul coproparazitologic e negativ si laboratorul spune absent
trofozoit si chisti.
b) fragment de colon (se obtine prin colonoscopie). Entamoeba histolytica creaza niste ulceratii la
nivelul colonului de tip ,,buton de camasa” – este o zona de necroza usor supradenivelata, iar
zonele necrozate din colon sunt separate de zone de mucoasa sanatoasa. Aceasta dispozitie in
coloana (ulceratie si apoi mucoasa sanatoasa) este un semn patognomonic pentru amibiaza
intestinala. Acest lucru este important deoarece putem face diagnostic diferential cu dizenteria
bacteriana (Shigella dysenteriae)  acolo dispozitia este anarhica, fara un anumit pattern.
Diagnosticul imunologic  se bazeaza pe detectarea de Ag specifice  coproantigenul – cel mai
specific Ag este antigenul major al trofozoitului: Lectina cu GW de 170 kD. Recent a fost izolat un al doilea
antigen: serina, ce poate fi depistata nu numai in scaun, ci si in urina sau saliva. Detectarea lectinei sau a serinei
se poate face prin teste imunocromatografice (ICT – test rapid) sau prin ELISA (imunoenzimatic). Teste
imunoenzimatice tip ELISA pot fi simple (numai pentru un singur patogen: numai pentru detectarea
coproantigenului, fie lectina, fie serina, de E. histolytica) sau combo (combinate, adica pe acelasi test se mai pot
identifica si alti patogeni cu actiune intestinala  se maximizeaza sansele de diagnostic, nu faci numai pentru
E. histolytica, ci si pentru altceva)
Diagnosticul molecular  identificarea coproADN-ului parazitar prin PCR-real time sau varianta
Multiplex  aici tehnicile moderne tind sa foloseasca asa zisul Panel enteropatogen:
1) Nanochip: 9 enteropatogeni (identifici 9 enteropatogeni de genul Shigella, E. coli enteropatogen,
Vibrio cholerae)
2) Biofire Film Array: 22 enteropatogeni

Complicatii locale (complicatiile pot aparea cand un pacient nu este diagnosticat si tratat
corespunzator):
 ulceratii mari ce pot duce la peritonite
 ocluzii intestinale din cauza stenozelor (zona ulcerata este umpluta de organism cu tesut
conjunctiv ce duce la stenozarea lumenului colonului)
 suprainfectarea cu bacterii banale, Gram – si anaerobe duc la asa numitul amoebom

Complicatiile extraintestinale: parazitul este hematofag, va eroda mucoasa colonului si va intra intr-un
vas de sange, diseminand hematogen. Datorita vascularizatiei, primul loc in care ajunge este ficatul. Daca nu se
intervine in timp cu tratament, poate sa se extinda la plaman, splina, rinichi, creier, cutanat, genital extern.
Numele bolii este de amibiaza extraintestinala hepatica, renala, splenica, pulmonara etc.
Localizarea genitala e o organizare particulara si apare in comunitatile gay (homosexuali). Deci E.
histolytica poate fi transmisa si pe cale venerica  sindromul de intestin gay (gay bowel syndrome). Pacientii
vor avea balanite, ulceratii ale scrotului, penisului, vulvei, perineale.
Localizarea extraintestinala cea mai frecventa e cea hepatica. Amibiaza hepatica e principala complicatie
extraintestinala.
Date: Pacientul anterior, care vine la spital povestind ca a fost plecat in Mexic, ca a avut in urma cu 3-6
saptamani diaree cu sange (dizenterie) care i-a trecut cu medicamente banale. In momentul de fata are tranzitul
intestinal normal, dar acum vine pentru ca acuza o durere violenta in hipocondrul drept si are cei 3 A: astenie,
anorexie, adinamie. Pacientul are febra 39°C, OTS, icteric/subicteric, abdomen sensibil, mobil, hepatomegalie
boselata (ficatul e neuniform), foarte sensibil (nu il putem palpa cum trebuie). Ne gandim ca e posibil ca
pacientul sa fie intr-o faza avansata de amibiaza hepatica.
Diagnostic morfologic  biopsie/punctie hepatica (e o tehnica invaziva). Parazitul face o necroza
extinsa, iar din cauza ca parenchimul hepatic are alta structura fata de intestinul gros, necroza nu mai are forma
de buton de camasa, ci este pur si simplu o zona ulcerata cu puroi – abces hepatic. La periferia acestei colectii
sunt sansele cele mai mari de observare a parazitului, deoarece parazitul este hematofag. In centru se afla
piocitul, un PMN care a ingurgitat debriurile locale si s-a transformat in celula cu puroi. Pentru a ghida acul in
periferie se face o punctie/biopsie ghidata ecografic sau CT. In aceste abcese se strange de la 500 la 800 ml de
puroi (trebuie sa avem o tavita renala cu noi). Punctia are rol si de a reduce presiunea exercitata de puroi asupra
ficatului (efect terapeutic). Puroiul dat de E. histolytica nu e alb-galbui-verzui cum e cel normal, ci e oarecum
brun. El a fost comparat astfel:
 maro chocolat (maro ciocolatiu) – Francezii
 anchois sauce (sos de ansoa) – Englezii
 jeleu de coacaze – nemtii
Culoarea e data de metabolizarea incompleta a Hb. Puroiul maro-ciocolatiu e patognomonic pentru puroiul
de E. histolytica.
Diagnosticul imunologic: Detectam anticorpi sau antigene specifice prin ELISA, hemaglutinare (HAI),
Immunoblot (Wb/Sb).
Diagnosticul molecular: PCR (ser, fragment tisular hepatic)
E. histolytica este un parazit specific omului (nu are caracter zoonotic). Trebuie luat sub forma de chist
eliminat de materiile fecale de catre alta gazda. Se gaseste in zone in care igiena alimentara este precara: Mexic,
India, Bangladesh, Egipt. Profilaxic trebuie sa nu mancam de pe strada, sa cautam fructe ce pot fi decojite,
atentie la gheata (poate fi facuta cu apa de robinet si chistul de E. histolytica rezista), apa. Chistul nu este o
productie spontana a naturii (el se gaseste in natura doar pentru ca a fost eliminat de cineva).

Amibe comensale/incoline/conditionat patogene – Entamoeba coli

Este o amiba intestinala (traieste in intestinul gros al tuturor oamenilor). Rolul ei este de controlor de
populatie microbiana (microflora intestinala are aprox. 400 specii de diferite bacterii si ciuperci): tine sub
control bacteriile si ciupercile din microbiom  Entamoeba coli mananca bacteriile si ciupercile din colon,
astfel incat atunci cand o populatie bacteriana se inmulteste prea mult si exista risc de disbioza, Entamoeba coli
intervine. Acest parazit are o durata de viata limitata si moare natural. Exista cazuri in care se inmulteste
excesiv, ceea ce reprezinta un pericol de dezechilibru intestinal. Inmultirea in exces inseamna ca vedem peste 5
chisti/camp microscopic. La peste 5 chisti apare un dezechilibru si devine patogen (fiind un parazit conditionat
patogen).
Chistul e o formatiune rotunda cu 8 nuclei asezati pe mai multe planuri, din care cel putin 5 sunt in
acelasi plan. Fiecare nucleu are un cariozom lateral (nu central ca la E. histolytica) iar cromatina este in
gramenzi (nu e uniforma). NU e hematofag (nu are baghete siderofile). Cand se inmulteste in exces pacientul va
avea diaree cu mucus, alergii, inflamatii precum blefaro-conjunctivite (dimineata au ochii lipiti si scoame).
Este boala veganilor (deoarece au exces de vegetale crude, foarte agresive pe mucoasa: varza, fasole) si
e data si de antibioticele luate incorect.

Amibe libere

Reprezinta acea categorie de amibe ce pot supravietui in mediu sub forma de trofozoit, insa doar in
conditii ecologice stricte  apa calda peste 22° C. Forma de chist se gaseste la temperaturi sub 22° C (apa rece)
si in praf.
Trofozoitul se gaseste in mod obisnuit in apele termale, geotermale, bazine si piscine incalzite, toate
sistemele spa, acvaparcurile cu apa incalzita, acvariile de casa, sistemele de ventilatie ce sufla aer cald
(climatizarea de locuinte si masina).
In praf si in apa rece chistii sunt ubicuitari.

Amibe libere – Naegleria fowleri


Este o amiba patogena. Din punct de vedere biologic are 3 forme de viata:
1) chist, in praf si la temp < 22° C  rotund, un singur nucleu, cariozom foarte mare, vizibil,
pozitionat central, cromatina saraca, foarte subtire
2) trofozoit, in apa calda la temp > 25° C  are un pseudopod cu ajutorul caruia se misca lent si
dezordonat (merge in zig-zag). Se hraneste cu bacterii pe care le gaseste in sursa de apa in care
traieste. Citoplasma contine numeroase vacuole cu glicogen (sursa de combustibil) aflate in jurul
nucleului, care are aceleasi caractere ca la chist – cariozom foarte mare central, cromatina saraca.
3) forma flagelara (in intervalul termic 22-25° C), care nu are pseudopod, ci 2 flageli, ceea ce e
atipic pentru o amiba (Naegleria e considerata in aceasta forma element de trecere intre amibe si
flagelate). In rest e la fel ca trofozoitul: are vacuole cu glicogen, un singur nucleu, cariozom mare
si cromatina putina.

Omul se infecteaza cu trofozoit sau cu forma flagelara, ce patrund in fosele nazale (odata cu apa) si
ajung pe calea n. olfactiv pana la creier. Formele chistice nu infecteaza. Pacientul va face o meningoencefalita
acuta.
Date: student de 21 de ani, inotator, cu abonament la bazin si APP absente (antecedente patologice
personale).
Simptome: se prezinta la spital cu cefalee, fotofobie, varsaturi ,,in jet” fara greata.
Examen clinic: febra 39-40° C, confuz/obnubilat, semne pozitive de iritatie meningeala (redoarea cefei,
semnele Brudzinski si Kernig pozitive)
Diagnostic morfologic
 Examen direct: LCR (punctie lombara; se gaseste forma de trofozoit, pentru ca temperatura
corpului este 37° C normal, iar cu febra si mai mult), amprenta de creier (la necropsie, dupa ce a
stat la congelator, vedem parazitul sub forma de chist).
 Culturi ,,in vitro” sau ,,in vivo” (soarecele Swiss  LCR este injectat in creier, care va face
meningoencefalita si dupa se fac sectiuni din creierul sau)
Diagnostic imunologic: Ag in LCR (ELISA, RIF - imunofluorescenta, IB – immunoblot)
Diagnostic molecular: PCR multiplex (2 h in LCR si 5 h tisular), MALDI (spectroscopie de masa). Ca
avantaje, este un diagnostic rapid si pot spune si alte cauze de meningoencefalita, nu numai Naegleria.
Grupa de risc: inotatorii tineri, in special vara. Bazinul trebuie sa fie intretinut prin folosirea de
antiseptice (Naegleria este foarte sensibila la antisepticele uzuale si inclusiv la clor).
Echipele de polo din Australia, Cehia si SUA in 1970 au avut cazuri de meningoencefalita acuta cu
Naegleria fowleri.
Amibe libere – Acanthamoeba
Tradus din limba greaca, Acanthamoeba inseamna amiba cu tepi sau spini, deoarece acanthos in greaca
inseamna spini/tepi. Ei fac referire la pseudopodele sub forma de tepi pe care acest gen le prezinta (pseudopode
acilare in limbaj stiintific  sub forma de ace).
Sunt multe specii, dar cele de interes medical sunt: Culbertsoni, Castellani, Polyphaga. Toate arata la
fel.
Chistul are forma comparata cu un poliedru, de obicei pentagon. Nucleul exista, dar se vede greu.
Formele chistice exista in praf si la temperaturi sub 22° C. Aceste chisturi sunt foarte raspandite in mediu
(Acanthamoebele sunt amibe libere foarte nepretentioase  rezista bine la diferite caractere de mediu).
Trofozoitul are pseudopode acilare (sub forma de tepi), se misca dezordonat, citoplasma cu granule de
glicogen si un singur nucleu cu acelasi caracter ca la Naeglaeria (cariozom foarte mare, cromatina saraca).
Trofozoitul se afla in apa calda la > 22° C.

Date – femeie, 38 de ani, purtatoare de lentile de contact, fara APP.


Simptome: durere oculara intensa, fotofobie, acuitate vizuala diminuata (vede ca prin ,,val” sau ca prin
ceata).
Examen clinic: congestie oculara, hiperlacrimare, examen clinic general normal. Diagnosticul este de
keratita (inflamatia corneei).
Diagnostic morfologic
 Examen direct: raclaj cornean
 culturi ,,in vitro” sau ,,in vivo” (soarece Swiss).
 Histopatologic
Modalitatea de diagnostic in secretie lacrimala este cea imunologica; exista truse ELISA, RIF, IB
Diagnosticul molecular: PCR multiplex (2h in lacrimi si 5h tisular, adica raclaj cornean)/MALDI.

Date: femeie, 55 ani, purtatoare de lentile de contact, cunoscuta in APP cu ciroza hepatica, fiind infectata cu
virus hepatitic B si agent δ. Boala este avansata (are ciroza).
Simptome: cefalee, fotofobie, varsaturi fara greata.
Examen clinic: febra 39-40° C, confuza/obnubilata, redoarea cefei, semne pozitive de iritatie meningeala. In
cele din urma s-a instalat decesul.
Diagnostic morfologic
 Examen direct: LCR (trofozoiti), amprenta creier (chist)
 culturi ,,in vitro” sau ,,in vivo” (soarece Swiss)
 histopatologic
Diagnostic imunologic: Ag in LCR (ELISA, RIF, IB)
Diagnostic molecular: PCR multiplex (2h in lacrimi si 5h tisular)/MALDI.

Acanthamoeba e un parazit oportunist!!!. Daca pacienta era imunocompetenta ar fi avut doar o keratita,
insa in caz de imunodeficienta boala se poate complica cu meningoencefalita si sa duca chiar la moartea
pacientului. Lentilele de contact se pastreaza intr-un recipient cu antiseptice. Persoanele purtatoare de lentile de
contact au risc de a face infectie cu Acanthamoeba daca nu respecta regulile de asepsie si antisepsie.

Specia numita polyphaga e mai ,,ticaloasa”  poate intra prin leziuni ale pielii/oaselor (fracturi,
interventii chirurgicale, ORL, rinoplastii). Polyphaga chiar si sub forma de chist patrunde in leziune, iar cum
temperatura omului e de 37° C, se va transforma in trofozoit si va duce la un abces subcutanat sau osteomielita
(in cazul oaselor). Polyphaga este singura specie din cele 3 in care nu doar trofozoitii, ci si formele chistice din
praf produc infectii.
CURS 2- FLAGELATE
II. FLAGELATE
-relativi simpli, cu mici exceptii
-Flagelul- structura bine definita, stabil, spre deosebire de pseudopod (care era o prelungire
citoplasmatica tranzitorie) -are:
• Ax central (axonema)
• Mitocondrii- kinetosom/blefaroplast
• Kinetoplast- contine acizi nucleici
• Kinetonucleu (kinetosom+kinetoplast) = nucleu de miscare dedicat flagelului
• Organite proprii- glicosom (glicoliza anaeroba) si megasomi (ca lizozomii, dar
mai mari)
• Citoschelet- costa si axostil CLASIFICARE (dpdv medical) :
A) Cavitare (TD+genital)
B) Hemoflagelate (flagelate ale sg.): Trypanosoma si Leishmania

A) Cavitare-flagelatele tubului digestiv si aparatului genital

Giardia lamblia
Este cel mai cunoscut protozoar in zona noastra geografica, in Europa
-cavitar intestinal
-se mai numeste si intestinalis, duodenalis
-exista si comp cu caracter zoonotic
-nu exista numai la om, ci si la caine, castor, rozatoare
-se inmulteste prin diviziune binara
Morfologie
Trofozoit –
forma
vegetativa,
in IS,
duoden;
portinea
proximala a
IS
Chist – forma de
rezistenta, in
colon
Trofozoitul
-intalnit in duoden pana in partea proximala a intestinului subtire
-dpdv genetic al fenotipului se definesc asamblaje (A-uman, B-zoonotic) ( ! nu genotipuri !) ,
care indifferent de tip prezina urmatoarele:
- 5 cz
- metabolism anaerob
- nu are mitocondrii

- ME :
o fata dorsala convexa
o fata ventrala concava-importanta pt ca 3/5 din aceasta este ocupata de o
ventuza, importanta in fiziopatologia bolii (cu aceasta se ataseaza de
mucoasa intestinala)
o f inferioara este pt chist- are un perete cu structura microfibrilara- acele
microfibrile se ataseaza- rol de protective, aproximativ ca o armura care se
face in intestinul gros. De aceea li se spune genotipurilor asamblaje
o 8 flageli- se misca f lent, miscare caracteristica- ca o frunza cazatoare
*) f. rar gasim si forma de chist si forma de trofozoit la acelasi pacient, adica sa fie eliminati in
acelasi timp (de obicei eliminat doar chistul); trofozoit- eliminate in faza de transit intestinal
accelerat. Chistul ca sa se formeze are nevoie de mai mult timp pentru a se forma acele
asamblaje la nivelul peretelui
Ciclul de viata
Omul se infecteaza cu chistul.
-chistul infectant poate fi luat de pe vegetatie, dar si din apa de la robinet de baut
-exchistarea → in intestinul subtire se formeaza trofozoitii care se inmultesc prin diviziune
binara;
-pe masura ce continutul intestinal avanseaza spre colon, in prezenta unui transit intestinal
normal, nu accelerat, sub influenta microbiomului intestinal se transforma in chist (forma de
rezistenta) si va fi eliminat, odata cu materiile fecale, in mediu (tranzit normal)
Patogenia
-4 verigi :
1. Obstructia mecanica pe care o face ventuza la niv enterocitului (ventuza il acopera ca
un dop pe enterocit)
2. Enzimatica- depletie de dizaharidaze si in faza a doua pierderea lipazelor; pierderea de
enzime de la niv marginii in perie
3. Imunologica- mediata de Lf T- citokinele vor accelera fenomenele de mitoza intestinala ;
rolul mitozei accelerate este acela de a inlocui enterocitele distruse de parazit ; partea
proasta este ca enterocitele nou formate vor fi immature, din cauza mitozei accelerate,
dpdv functional, deci nu sunt apte sa asigure roul fiziologic al intestinului
4. Intraluminala- anomalie la nivel intraluminal, asigurata de parazit, prin componentele
sale:
- deconjuga sarurile biliare
- inhiba enzimele pancreaticeflora bacteriana ascensioneaza dinspre colon
spre intestinul subtire → NU este un fenomen normal
-parazitoza va duce la malabsorbtie, intrucat vilozitatile vor fi mai scurte, turtite, aglutinate
Giardioza = boala
- da aspecte clinice variate
-adulti- daca este asimptopmatica= purtatori, zis
sanatos; frecvent asymptomatic, adult

-forma tipica :

o este acuta- diaree cu mucus EXPLOZIVA- pacientul elimina multe gaze prin cardia si
prin anus
o exces de gaze = sdr. gazos (dpdv semiologic) : flatulenta (eliminare de gaze pe cale
anala), eructatie (eliminare de gaze prin cardia), abdomen balonat (meteorism)
o pacient in stadiu de malabsorbtie cand toate aceste simptome se accentueaza la lapte sau
derivate din lapte (intoleranta la lapte sau derivate)- semnifica pierderea de
dizaharidaze, in special de lactaza
o steatoree (lipide in scaun)- scaunul nu mai este diareic, ci normal, lucios (cand deja nu
mai exista lipaze)
o pac predispus la alergii : urticarie, eczeme, astm bronsic, bronsita astmatiforma
o Chistul va fi la nivelul scaunului format, deci al scaunului steatoreic
Epidemiologie
-raspandita peste tot in lume
-endemica in colective de copii mici (<3 ani)
-poate aparea sporadic la turisti
-poate genera epidemii de la consumul de apa de robinet (epidemie hidrica)- potential
bioterorist !
-doza infectanta : 10 chisturi pentru asamblajul A, <100 la asamblajul B (zoonotic)
-frecvent, Giardia, mai ales in stadiile de chist, este purtatoare in citoplasma de diferite
virusuri/bacterii viabile (endocitobioza → obisnuita la Acantamoeba)- de obicei bacterii gram
negative – cele mai frecvente (si virusuri)
-e foarte posibil ca pers sa nu raspunda la tratament pt ca are o varianta de Giardia asoc cu
endocytobiont=> asociere tratement cu Atb , de obicei pentru bacterii gram negative
Profilaxie – de obicei la fel ca la cele cu transmitere digestiva
-tratare purtatori, igiena alimentara si personala
-obligatoriu ozonarea apei potabile (ESENTIALA), nu numai
filtrare; in toate marile orase, din cand in cand exista in apa
de la robinet chisturi de Giardia, dar < 10
-nu este distrus de clor- este rezistenta la Cl !!!
-folosirea filtrelor cu ochiuri>20 µ creste riscul de infectiilor cu Giardia.

Trichomonas Vaginalis
-aparat genital-flagelat uro-genital
-specific OMULUI, nu are varianta zoonotica
-incadrat in BTS (venerice)
-implicat din ce in ce mai mult in infectiile umane (275 milioane de cazuri anual -crestere 50%
de adolescenti, in mediul urban)
-anaerob – dpdv metabolic
-lizozomi (hidrogenozomi in nr. de 3)
Ciclu de viata – cel mai simplu
- trofozoit, nu are forma de chist => defectul sau este ca nu se gaseste in mediu, e necesar
contactul sexual direct

-f mobil- membrana odulanta, cu 4 flageli Patogenie


1. Aderare de eipiteliul vaginal sau al uretrei cu partea libera extracitoplsmatica de la
axostil
- axostil = componenta de citoschelet – component ediana (pe mijlocul parazitului) si
are o component libera extracitoplasmatica. Axostilul se infige ca un tarus la niv
epiteliului, iar de aici se continua evolutia bolii.
- boala se produce datorita adeziunii de uroteliu sau de epiteliul vaginal prin partea libera
de axostil, extracitoplasmatica
2. Hemoliza – avand R pentru eritrocit
- proteine perforin-like (perforeaza epiteliul vaginal si ajuta la hemoliza) si prin
hemoliza obtine Fe, oligoelement necesar metabolismului sau
-poseda factori solubili proprii -proteinaze din hidrogenozomi (11-23 proteinaze)
- CDF (fact de detasare celulara)- GP de 200 kDa (cu GM mare)
• Distruge lactobacilii ce alcatuiesc flora vaginala a femeii sanatoase=>pH
devine alcalin (>6) – la femeia sanatoasa, datorita lactobacililor, ph vaginal
este acid
• Inhibat de beta-estradiol=> se poate inmulti f bine in conditii pre si
postmenstruale (cand nu mai e beta-estradiol)
- Cisteinproteinaze- cliveaza
- o Ig G/Ig A -distrug imunitatea locala; IgG/IgA locale de la niv vaginului/uretrei

- o C3 al complementului

Trichomonoza/Trichomoniaza = Boala → evolueaza diferit la barbate fata de femei

Femei ♀- asimptomaticam mai mult de 6 luni la 50% si devine

simptomatica dupa 6 luni

Clinic :

- leucoree (secretie vaginala albicioasa abundenta)- scurgere alba si spumoasa si fetida-


caracteristic de peste stricat ; cu timpul leucoreea diminua cantitativ ; apare un prurit
vaginal din ce in ce mai concentrat ; apare dispareunie (contact sexual dureros), iar
fenomenul inflamator se extinde la cervix (cervicita)+ vagin (vaginita)- aspect de
capsuna (strawberry cervix) - stare premaligna- pot aparea de aici cancere de CU.
COLPITA MACULARA = vaginita + cervicita. Apar pete, eroziuni la nivelul eiteliului
CU

Barbati ♂- asimptomatici 70-90% - majoritatea asimptomatici


Manifestari clinice de tip uretrita (se instaleaza la 10 zile de la contactul infectant) :
- apare secretie albicioasa, spumoasa, fetida, prurit la nivel penian, cantitativ mica, mai
ales dimineata = picatura matinala ;
- uretra comuna pt aparatul genital si urinar=>(mictiunea) jetul urinar spala uretra=>
presiunea jetului urinar face posibila indep parazitului; nu va mai putea sa stea mult timp
prins cu axostilul
- prostata- secretia prostatica e bogata in Zn- oligoelement ce inhiba metabolismul
parazitului !

- Complicatii :

♀- infectii grave=>
• Bartholinite = inflamatia glandelor Bartholin - f dureroase – necista anestezie locala
• metroanexite
• boala inflamatorie pelviana- dureri la niv etajului abdominal inf accentuate de ciclul
menstruatie
• tulburari de fertilitate- avort spontan, sarcini extrauterine
• CCU – cancer de col uterin


• prostatite
• epididimite
• risc de cancer de prostata- trichomoniaza cronica
• astenospermia-spermatozoizi lenti=>fertilitate
• susceptibilitate crescuta pt inf virale (mai ales la sexul maxulin) - HIV, HSV2 (herpes
simplex), Papiloma virus (coinfectii)
Epidemiologie
-frecvent intalnit in tari dezvoltate (~56% din consultatii din cab de gineco sunt datorate inf cu
Trichomonas)
-specific omului, cu potential oncogen → CCU/cancer de prostata
-asociat patogen extracelular cu Streptococ si intracelular cu Mycoplasma – parazitul
o poate purta in citoplasma

-transmitere

• 90% (sau 95%) transm sexuala


• restul de 5-10% iatrogen- transmitere legata de un act medical- gineco, urologie,
andrologie ; mecanica (transmitere directa prin capacul de la toaleta-capac umed),
lenjerie de pat, prosoape folosite in comun ; perinatal- in momentul nasterii (nu
congenital adica nu prin placenta) contact direct intre conjunctiva nn si mama,la expulzia
fatului
Profilaxie
-tratare parteneri, igiena sexuala (patologie in « ping-pong »)
-tratarea barbatilor chiar daca sunt asimptomatici

B) Hemoflagelate
-Inmultire : mai complexa
-Gazda : o nevertebrata (insecta-vector hematofag)- asigura inmultirea parazitului si transmiterea
la om
-transmitere :

• prin saliva vectorului-inteapa omul (inoculativa)


• prin fecalele vectorului (contaminative → vectorul contamineaza tegumentul omului)
-paraziti tisulari
-Regiune geografica : tropicala si subtropicala
-pot avea rezervor animal (zoonotice)
-genuri : Trypanosoma (4 stadii de viata) si
Leishmania (2 stadii de viata)
Ciclu de viata :
-nu exista sub forma de trof/chist, ci are, tocmai pt ca avem nevoie de o gazda nevertebrata

• 4 stadii :
1. Amastigot (Leishmania) – cu flagel intracitoplasmatic, NU
liber, fara flagel extracelular
2. Promastigot (Leptomonas)- cu flagel extracellular
3. unu’-neimportant dpdv medical, are valoare biologica, NU
medicala
4. Trypomastigot- mb ondulata lunga, are flagel, este cel mai
evoluat

Trypanosome-
1. Trypanosoma brucei (Africana)
- regiune geografica: doar in Africa
- transmitere: inoculativa (prin saliva), frecvent intalnit, prevalenta in crestere (boala nu
este controlata)
- boala endemica- cazuri in fiecare moment al anului intr-un nr. importante de tari, in
anumite focare (~300 de focare cu caracter endemic), dar nu in toate partile acelei tari
- 2 specii-gambiense (Africa Centrala si de V)- cea mai frecventa la om- 90%
-rhodesienze (Africa de S si E)
*)Cele 2 specii coexista doar in Uganda.
- Vectorul: musca hematofaga Glossina (Tsetse) (dimensiuni mari 6-14 mm, 5 mm)
- aripi ce au dispozitia ca lamele unei foarfeci, NUMAI la ea
- 6 din 31 de specii sunt patogene = asigura transmiterea si inmultirea parazitului la om.
Ciclul de viata- obligatoriu cu implicarea Glossinei - trypomastigoti in gl. salivare ale
vectorului (doza infectanta (doza minima)=300 trypomastigoti)
Tripomastigotii de Trypanosoma brucei sunt polimorfi.

Morfologie :
Forme polimorfe – exista o disproportie mai ales de dimineata; apoi au semnificatie diferita
- subtiri si alungite (slender)
- scunde (stumpy)
Aceste forme exista si la glossina dar si la om. Stumpy se inmultesc la vectori, dar formele
slender sunt singurele care pot trece BHE la om si sunt cauzatoare de forma severa de boala.
-glicosomul- face comutare d.p.d.v metabolic intre o gazda vertebrata si nevertebrata (fara
glicosom nu poate face diferenta intre vertebrate si nevertebrate si nu se poate inmulti).
Patogenie
-proteine de suprafata cu variatie antigenica permanenta- variatia antigenica e provocata de
formarea de GP de suprafata, astfel ca organismul e obligat sa produca Ac nespecifici- Ac Ig M-
total nefolositori in apararea pacientului ; produc imunosupresie pt ca la un mom dat, organismul
nu mai poate produce anticorpi, din cauza epuizarii anticorpogenezei (imunosupresie prin
epuizare)- unul dintre cele mai imp/eficiente mecanism de evitare a sist imun -factori solubili
parazitari
• Piruvati
- stimuleaza prod de IL-10=> efect vasculitic- depunere de infiltrat inflamator de jur
imprejurul vasului de sg (concentric)= cuffing (manson de infiltrate inflamator) - se vede
pe sectiunile anatomopat
-dau reactii de hipersensibilizare de tip alergic
• Tryptofol- inhiba selectiv neurotransmitatorul serotoninic
• AutoAc impotriva mielinei => componenta neurodegenerativa e fff complexa
-boala are comp vasculitica si autoimuna (antimielina)
Trypanosomiaza africana/ boala somnului = boala
- Debut cu papula la locul de inocul facut de Glossina, numita trypanom, foarte intens
la Tpb rhodesiense; absent Tpb gambiense
- Apar ggl mariti laterocervical si cervical post, bilateral -adenopatia cervicala post=
semn patognomonic Winterbottom - Patognomonic- Winterbottom (obligatoriu; chiar
mai accentuat in gambiense)
- Pentru faza de debut e constant; doar tripanomul e inconstant
Faza 1- circulatorie = febra neregulata, cefalee,
iritabilitate, nervozitate
Faza2-neurologic
 meningoencefalita complexa ce debuteaza prin tulburari de somn, ritm veghe-
somn alterat, inversat;
 hiperestezie-tulb de sensibilitate-nerv ulnar- semnul Kerandel (semnul K)- i se da
pacientului sa deschida sau sa inchida usa- nu poate face miscarea pt ca il doare
partea de mana inervata de ulnar; semnul Kernadell + semnul cheii
 paralizii- tulb motorii, izolat la niv fetei, gatului, mb sup cel mai adesea ;
 f iritabil, demisie sociala, nu ii mai e foame, rusine, nu ii e frig, nu se alimenteaza=>
ajung intr-o stare de mizerie biologica, nu se periaza, spala, imbraca, ingrijesc
corespunzator- dezinteres total – scoala, serviciu, familie. Tulburari psihice ft
importante → iritabil, imprevizibil, poate devein si agresivpe neasteptate.
Facies edematiat—edem KINK. Miscari coreiforme, datorita miocloniilor, paraliziilor
diverse. PAcienti deshidratati si denutriti.
Dgn – punctie lombara – absolut necesar
*Atac initial diencefalic- centru pt somn, satietate, termoreglare → apoi extindere spre zona
cortexului
Pacientul va intra in coma (2-8 ani - decesul)- la forma Tpb gambiense si 4-8 luni –
decesul pt Tpb rohdesiene.
Epidemiologie
-raspandire limitata in centura Africana (14º N latitudine - 29º S, <1800 m altitudine)= arealul
vectorului (Glossina)
Tpb gambiense- antroponotica, habitat ecuatorial, padure. Africa Centrala, de Vest
Tpb rhodensiene- zoonotic, in savana- tufisuri, nu padure. Africa S si E.
Transmitere obligatoriu vectorial inoculativ, nu sunt neaparat acceptat transmisiile congenitale si
transfuzionale.
Glossina
-femela vivipara- naste pui vii
-naste 10 larve, atat.
-atipic, ambele sexe transmit parazitul (femela mai agresiva, particularitate)
-transmiterea se face la fiecare pranz hematofag (cu fiecare muscatura – o Glossina parazitata va
transmite)
-rezista in climat cald (16º-38º)- TREBUIE NEAPARAT UMIDITATE, adica nu se gasesc in
desert (Africa de N, sahara)
-ii place ceva anume; atractanti olfactivi si vizuali (mirosuri aromate- acetona-like, ii plac
culorile vii- mai ales albastru electrizant, portocaliu, rosu)- pt evitare, imbracamintea trebuie
sa fie in culori sterse si deodorantele inodore, fara aftershave, oja etc. in Africa – pentru a evita
muscatura Glossinei poarta bej, kaki, crem, ivoire, fara parfumuri.
-endemica forma gambiense in 24 de tari (mai putin decat rhodensiene, mai putin endemica)
-zone de maxim risc (65 milioane)- RDC, Centrul Africii. ~ 70% infectari; Gambiense e
dominanta.
Profilaxie
-knack (inventive)- adaptate la preferintele vectorului:

• Insecticide prin rotatie


• Capcane (bionice, GPI, odorante)-cu panza de culoare albastru puternic cu miros de
acetona sa atraga musca tsetse; supravegheate prin satelit si considerate extrem de
eficiente in combaterea bolii (vectorului).
• *) nu exista vaccin sau medicamente pt tratament cu rol profilactic
• Tratament f complicat- Fexinidazole cat de cat eficace, dar nu in faza neurologica – de
meningoencefalita complexa (pana atunci este posibil). In trecut tratament fff toxic, fff
coroziv, daca ajungea substanta din perfuzie la piele → arsuri – seputea ajungechiar
panala amputare.

2. Trypanosoma cruzi (Americana)


- transmitere : vectoriala contaminativa prin fecalele vectorului.
- La om, Trypanosoma cruzi se gaseste in formele 1 si 4 (trypomastigoti in sg si
amastigoti in tesuturi) ; mai multi amastigoti la un loc formeaza un
conglomerat=pseudochist)
Boala Chagas - AUTOIMUNITATE
- 18 mil infectati, 8000 nn/an
- prevalenta in scadere (bine controlata)
- minim 300 mii in SUA, 60-100 mii in Europa (unde nu ar trebui sa existe)
- vector- gandac hematofag- REDUVIIDAE= kissing bug/barberos (gandacul pupacios)
-activitate nocturna, intensa, mari pana la 25 mm
-in timpul noptii musca omul perioral/in zona barbii
-ziua se ascund in crapaturi din pereti, dusumea, dupa tablouri, in sertare, in dulap
-intereseaza locuinte cu grave probleme de igiena – cu crapaturi in pereti,
acoperis de stuf.
Profilaxie- acoperirea crapaturilor cu ciment – cea mai buna solutie.
Ciclu de viata- materiile fecale ale vectorului cu trypomastigoti, chiar daca gandacul este
hematofag (NU transmite inoculativ; odata cu muscatura, se elibereaza materii fecale ale
vectorului, care contin tripomastigoti; substante pruriginoase eliberate de glandele rectale ale
gandacului)
-poarta de intrare- conjunctiva de la niv ochiului-omul se freaca la ochi (stadiu
0)circuit sangvin, sub forma de tripomastigot stadiu cronic (paraseste torentul sangvin in
tesuturi, distruge sistemul PS si devine amastigot)- periodic amastigotul, poate reveni in sg si sa
devina trypomastigoti (din stadiul 1 in stadiul 4 si inapoi → isi schimba efectiv morfologia,
diferit de sist de evitarea sist imun al Trypnosoma brucei)
Patogenia
- Mucine- proteine proprii cu ajutorul carora se ancoreaza de gazdaactivare
macrofageprod importanta de citokine inflamatorii (IL 17)
- Fact enzimatici
 transialidaza-confera rezistenta parazitului fata de citotoxicitatea mediata de
anticorpi; Degeaba am anticorpi pentru ca TRANSIALIDAZA confera
rezistenta.
 racemase-prolina- rol de stimulare a Lf B=> producerea unei game largi de
Ac- inoperabili (are transialidaza si e rezistent la Ac)=> devin autoanticorpi,
iar org isi va ataca propriile structuri= AUTOIMUNITATE (regula in Boala
Chagas)
Boala Chagas (Trypanosomiaza americana)
-semnul lui Romana- int mai ales la copii
-debut la niv. ochiului
-edem palpebral cu tumefierea pleoapei
-conjunctivita
-adenopatie preauriculara
-inconstant- dacriocistita-inflamatia glandei lacrimale
-stadiul cronic- provocat de amastigoti care distrug SNVPS- se instaleaza in timp (20-25 de ani)-
se exprima prin megalia viscerelor cavitare (crestere monstruasa a org cavitare digestiv, urinar,
cardiac)- lumenul poate creste de 5-10 ori fata de n- pacientii au disfagie severa (megaesofag),
megacolon (constipatie cronica grava), megavezica, megaureter ; la niv inimii-selectiv pe His si
Purkinje- pac cu tulb de ritm si conducere AV- IC si deces (cauza mortii-mereu complicatie
cardiaca)- cardiomegalie, miocard foarte subtire-dilatatie de tip anevrism, se poate produce
ruptura de miocard ; megacolonul apare f frecvent, dar cardiomegalia este cauza decesului
(MONOMORF-constant. Este monomorf, spre deosebire de Trypanosoma brucei care este
polimorfa – slender/stumpy)
Epidemiologie
-7 milioane cazuri infectie
-impact remarcabil- 70 mil la risc, doar 10% dg
-SUA, Europa
-1,24% din hispanici + in Los Angeles, cu Ac
-14 aprilie ziua bolii Chagas
-areal limitat american
-zoonoze- focar animale salbatic: silvatic, peridomestic (rozatoare – mamifere- America de Sud),
domestic (pisica, caine, porc)- Berenice fiica gazdei lui Carlos Chagas- avea o pisica care i-a
transmis boala-elucidata rapid.
-transmitere vectorial contaminativ, congenital (mama insarcinata va transmite parazitul la NN) !,
transfuzional, rar profesional in lab de specialitate prin nerespectarea normelor de protectia
muncii, orala (numai in brazilia, prin fructe*)
-cazurile din Europa sunt cauzate de transfuzii- cel mai frecvent in Scandinavia- cohorta imp de
emigranti din America de Sud ce au donat sange.
Profilaxie
-vector K (knack) inteligenti
-locuinte igienice
-protectie individuala
-insecticide prin rotatie de cel putin 2x pe an – odata la 6 luni
-screening sange pentru bamci de sg
-se lucreaza la un vaccin cu vector transgenic –trebuie sa-si schimbe flora intestinala- inapt pt
inmultirea trypanosomei- la nivel de cercetare
Parazitologie – LP 2
Flagelate
Parazitii cu deplasare prin flageli se numesc flagelate.
Se impart in 2 categorii:
− Cavitare (cele prezente in organele cavitare) → Giardia lamblia, Trichomonas vaginalis
− hemoflagelate (Typanosoma, Leishmania)

Flagelatele cavitare – notorietate pentru tubul digestiv

Giardia lamblia
Are doua stadii de viata: trofozoit si chist.
Trofozoitul are aspect de para sectionata longitudinal, cu un pol anterior rotunjit si un pol posterior efilat
(larg). Are 2 nuclei ce privesc frontal (aspect de fata umana). Pe linia mediana are 8 kinetonuclei (nucleii pentru
miscare, pentru flageli). De pe linia mediana pornesc 8 flageli in 4 perechi. Trofozoitul se afla in intestinul
subtire. Se misca foarte lent cu cei 8 flageli, asemanator unei ,,frunze cazatoare”.
Chistul e forma de rezistenta, este prezent in colon si in mediu. Are forma ovoidala, cei 8 flageli sunt
dispusi in fasciculi in maniera sinoasa si exista 2 sau 4 nuclei. Niciodata nu sunt peste 4 nuclei si nici numar
impar.
M.E. Chistul are un perete cu structura microfibrilara si genotipurile se numesc asamblaje, fiind nevoie
de un anumit timp pentru asamblare. Trofozoitul in M.E. are o fata ventrala concava ocupata pe 3/5 de un disc
adeziv cu rol de fixare de enterocit.
Boala e data de trofozoit in intestinul subtire → giardoza → va conduce la malabsorbtie.
Caz 1 – tablou clinic la copil
Semne si simptome: diaree cu mucus (fara puroi, fara sange), flatulenta, eructatii, normoponderal,
eczema faciala, meteorism (balonat), sindrom gazos=meteorism + flatulenta + eructatii. Toate simptomele se
agraveaza dupa consumul de lapte sau derivate de lapte. Deci e o problema cu lactaza (ea poate fi distrusa de
parazit).
Diagnostic morfologic:
• examen coproparazitologic: 3 probe de scaun 3 zile succesiv sau in interval de o saptamana. La diaree
gasim tot forma de trofozoit.
• tubaj duodenal (lichid duodenal) sau enterotest. Enterotestul consta in inghitirea unei capsule cu pereti
enterosolubili ce are in interior un fragment de gelatina si care este legata cu un fir de nylon de 70 cm
lungime. Pacientul inghite capsula, avand grija sa tina firul, ce este fixat cu adeziv de obrazul
pacientului. In decurs de 4-6 ore peretii capsulei sunt digerati, iar de acea gelatina se vor lipi parazitii din
duoden. Pacientul trage usor de fir si il suspenda in ser fiziologic caldut cu examinare directa la
microscop. Aceasta tehnica este o alternativa mult mai bine tolerata de pacient fata de tubaj. De
asemenea este ieftina.
• Endoscopia digestiva superioara (EDS) → biopsie
• Videocamera Pill – pentru parazitii din intestinul subtire. La origine tehnica e pentru tumori intestinale.
Dezavantaj: metoda scumpa. Avantaj: e mai bine tolerata decat colonoscopia.
Diagnostic imunologic: se detecteaza coproantigene. Antigenul major e cel de 102 kDa. Se folosesc kituri
ELISA mono (doar Giardia) sau combo (Entamoeba histolityca, Giardia, alti paraziti)
Diagnostic molecular: real-time PCR, de obicei in formula combinata cu acel PANEL gastro-enterologic
pentru detectia de 9/22 enteropatogeni.

Caz 2 – tablou clinic pentru adulti


Femeie de 45 ani, mediu urban, sesizeaza o scadere in greutate nejustificata (deficit ponderal 20%),
diaree cronica/scaun format cu aspect lucios (elimina grasimi → steatoree), prurit cutaneo-mucos. Urticaria
poate aparea de asemenea.
Elemente de diagnostic: D1, D2, D3 (cele 3 tipuri de diagnostic) sunt aceleasi. Deosebire: la examenul
coproparazitologic, pe scaunul steatoreic, parazitul e sub forma de chist (tranzitul intestinal e mai lent si
parazitul are timp sa devina chist). Folosim aceleasi metode de diagnostic. Pentru a-l vedea ca trofozoit ne
folosim de celelalte teste (doar pe scaunul format, steatoreic, parazitul e sub forma de chist).
Steatoree = grad anormal de malabsorbtie – vilozitatile intestinale sunt scurtate, aplatizate, element
caracteristic pentru giardia.

Trichomonas vaginalis

Este flagelatul aparatului urogenital. Are cel mai simplu ciclu de viata posibil → doar forma de trofozoit
(nu are chist).
Este rotund, globulos, are 4 flageli anteriori si o membrana ondulanta ce se intinde pana la peste
jumatate din lungimea parazitului. Membrana ondulanta e al 5-lea flagel, care este aderent posterior de corpul
parazitar. Cele 5 elemente de miscare au un singur kinetonucleu (=blefaroplast). Posterior de kinetonucleu e
nucleu parazitului.
Parazitul are citoschelet:
• axostil (pe linia mediana), ce are o portiune libera extracitoplasmatica
• costa (la baza membranei ondulante)
Boala se numeste trichomoniaza/oza si evolueaza diferit la femeie fata de barbat.
La femeie, manifestarile sunt:
− prurit vulvo-vaginal
− dispareunie (contact sexual dureros)
− secretie vaginala abundenta, ce pateaza lenjeria persoanei
− dismenoree (ciclu dureros)
− leucoree: secretia vaginala e alba, spumoasa si fetida (peste stricat). E agravata pre- si postmenstrual si e
cea mai redusa in perioada ovulatorie. E spumoasa pentru ca parazitul consuma glicogen si elimina CO2.
− colpita maculara (colpita = vaginita + cervicita; maculara pentru ca apar niste pete) → ,,colul de
capsuna” → stare premaligna → oncovigilenta.
Diagnostic morfologic
• examen direct din secretie vaginala cu examinare imediata, deoarece parazitul are doar stadiu de
trofozoit si nu rezista in mediu
• frotiu
• culturi ,,in vitro”: 2-7 zile → Diamond; 3-5 zile → InPouch TV
Diagnostic imunologic: 2 antigene specifice antigenul CDF (factorul de detasare celulara)
CP60 (cistein proteinaza cu greutatea moleculara 60 kDa)
Exista teste rapide de diagnostic: imunocromatografie (ICT), latex-aglutinare cu bile. Sunt foarte sensibile si
rapide (putem detecta in plus Trichomonas vaginalis, Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia → cei mai frecventi in
bolile cu transmitere sexuala).
Diagnostic molecular:
1. PCR mono/multiplex (multiplex – pentru mai multi patogeni)
2. LAMP (loop mediated isothermal amplification) → mult mai rapid si mai putin costisitor fata de PCR.
In practica clinica regasim PCR. Varianta de diagnostic imunologic e achizitionata in farmacii: test de
detectie a CDF-ului/CP-60 prin test rapid imunocromatografic.

Forma avansata de boala duce la colpita maculara. In special exocolul, dar si peretii vaginali au aspect
patat. Aspectul e comparat cu capsuna si se numeste strawberry cervix sau colul de capsuna. E stare premaligna
e necesara oncovigilenta pentru a nu se dezvolta cancerul de col uterin.

La barbat tabloul clinic e diferit. Apare un prurit penian, disurie (mictiune dureroasa), polakiurie
(mictiuni frecvente, cantitati mici) → cistita. Pacientul de cele mai multe ori nu sesizeaza niciun fel de secretie
la nivelul uretrei sau secretia este in cantitate mica si apare dimineata la trezirea pacientului → picatura
matinala.
Diagnostic morfologic:
• examen direct: secretie matinala/urina
• frotiu
• culturi
Diagnostic imunologic si molecular – identice ca la femeie.
La barbat secretia este mai putina deoarece uretra este cale comuna aparatului urinar si genital, ceea ce
face ca urina sa spele parazitii si ei sa nu se poata inmulti.

Hemoflagelate

Au ciclul de viata organizat in alte stadii decat cele de trofozoit si chist. Ele sunt:
1) Amastigot → fara flagel extracitoplasmatic (mastigot). Are un singur nucleu care e fuzionat cu
kinetonucleul. Flagelul e ca o liniuta intracitoplasmatica.
2) Promastigot (Leptomonas – lepto = subtire). Sunt subtiri cu aspect fusiform. Masele nucleare sunt
separate: nucleul e median, iar kinetonucleul anterior. Flagelul e extracitoplasmatic. Miscarea e pe
directia nucleului.
3) Epimastigot → nu are valoare medicala.
4) Trypomastigot (foarte mobil) → forma literei S sau C, foarte mobil, nucleul e median, kinetonucleul e
posterior. Din kinetonucleu porneste o membrana ondulanta ce se intinde pe toata lungimea parazitului
si se termina anterior prin flagel. Se misca cu ajutorul flagelului si membranei ondulante.

Parazitii flagelari ce pot ajunge din stadiul 1 la stadiul 4 sunt din familia Trypanosoma (cei mai
complecşi). Cei ce ating doar primele 2 stadii se numesc Leishmania.
In ontogenia lor necesita un vector → un artropod hematofag (insecta cu articulatii ce se hraneste cu
sange).
Transmiterea se face prin 2 modalitati:
− inoculativ (intepare)
− contaminativ (produs patologic depus pe tegumentul persoanei infectata ulterior). Vectorul
contamineaza tegumentul.
Trypanosoma spp.
Trypanosomele se clasifica, in functie de geografie, in:
− Trypanosoma brucei (africana) cu 2 specii: gambiense si rhodesiense
− Trypanosoma cruzi (americana)

Trypanosoma brucei (africana)


Trypanosoma brucei are 2 specii:
− gambiese → Africa Centrala si de Vest
− rhodesiense → Africa de Est si de Sud

Trypanosoma se caracterizeaza prin stadiul 4 de trypomastigot.


Trypomastigotul e polimorf, respectiv exista forme mai lungi (slender) si forme
mai scurte (stumpy). Ele au semnificatie diferita.
Vectorul e o musca de 6-13 mm, hematofaga, fara orar de hrana (poate
intepa omul oricand) → Glossina spp. (popular: musca țețe)
Recunoasterea mustei: globi oculari foarte mari, aripi asezate una peste
alta ca lamele unei foarfeci (specific pentru Glossina). Si masculul si femela
transmit inoculativ (parazitul e in glandele salivare).
Boala se numeste tripanosomiaza africana sau boala somnului. Zona
unde coexista cele 2 specii ale parazitului e foarte ingusta → in Uganda (lacul
Victoria).
Simptome: cefalee difuza, iritabilitate, tulburari de somn (doarme ziua
si are insomnie noaptea)
Semne: febra neregulata, papula (umflatura) ulceroasa dureroasa la
locul intepaturii, adenopatie cervicala posterioara bilaterala (semnul
Winterbottom → ggl. latero-cervicali sunt mariti, dar nu fistulizeaza. Daca
subiectul e slab se pot vedea cu ochiul liber. Se considera ca este semn
patognomic pentru stadiul incipient al bolii).
Diagnostic morfologic:
• biopsie ganglionara/aspirat ganglionar
• frotiu de sange periferic sau centrifugat
• LCR → formele slender traverseaza bariera hemato-encefalica si pot fi gasite in LCR.
• amprenta de creier, dupa deces
In ganglionii limfatici si in sange se vad forme polimorfe. In LCR si amprenta de creier se vad doar
formele slender. De aceea forma slender e forma patogena ce da boala in stadiul 3, neurologic.
Diagnosticul imunologic:
• dificil, pentru ca parazitii au variatie antigenica si isi schimba antigenele de suprafata →
pacientul va avea valori mari ale IgM
• teste rapide ce folosesc antigenul recombinant pornind de la glicoproteinele ce nu se modifica
→ glicoproteine invariabile ISG-65
• latex aglutinare
• CATT (Card-Agglutination Trypanosomiasis Test)
Diagnosticul molecular: PCR, LAMP: sange, LCR, urina si saliva.
LCR e util ca citologie pentru prognosticul pacientului. Boala ajunsa in formele slender in creier dau
forme grave de meningoencefalite. Prognosticul se face astfel:
• Daca numarul leucocitelor > 10 pe camp microscopic → forma gambiense → 8 ani
• Daca sunt > 50 → forma rhodesiense → 4-8 luni
Diagnosticul functional: EEG, punctie lombara – manevra invaziva, uneori amigdalele cerebeloase pot hernia
(hernie uncala) si sa determine decesul pacientului.
In creier, la anatomie patologica, se poate identifica celula Mott – un plasmocit din creier ce produce
doar anticorpi IgM. Este o dovada a fenomenului de variatie antigenica si e considerata a fi cu cea mai ridicata
valoare. Nucleul este periferic, citoplasma vacuolizata (contine IgM) → aspect de ,,fruct de zmeura”.
Tot in creier pe sectiuni mai apare si un infiltrat cu aspect de manson (cuffing). Este o vasculita →
depuneri concentrice de PMN ce inconjoara vasul ca un manson. Pacientul e intr-o meningoencefalita cronica,
complexa din punct de vedere neurologic, fiind atinse secvential toate functiile neurologice.

Trypanosoma cruzi (americana)


Se intalneste doar in America Centrala si de Sud (si de nord?).
Parazitul se gaseste sub 2 forme:
− trypomastigot → in sange (monomorf → aceeasi forma si dimensiune, kinetonucleul e foarte
mare, usor de vazut – aspect particular)
− amastigot → in tesuturi → pseudochisturi cu amastigoti.
Vectorul pentru Trypanosoma cruzi e un gandac hematofag reduviid (familia Reduviidae), cunoscut si
drept gandacul pupacios (kissing bug). El inteapa omul la nivelul fetei, mai ales in jurul buzelor si mai ales
noaptea. Transmiterea e vectorial contaminativa (nu inoculativa): cand inteapa, gandacul elimina materii fecale
in care se gaseste parazitul. Transmiterea apare cand persoana in cauza din greseala se freaca si introduce
materiile fecale in leziunea de la intepatura sau face contactul cu o mucoasa precum mucoasa orala sau
conjunctivala. Glandele rectale ale gandacului elibereaza o substanta iritanta ce provoaca mancarime.
Boala se numeste boala Chagas.
Stadiul 1
Poarta cea mai obisnuita de intrare este conjunctiva. Apare semnul Romana, care este o triada de semne
clinice:
− edem palpebral (umflarea pleoapelor, de obicei unilateral)
− conjunctivita
− adenopatie preauriculara
−  inflamatia glandei lacrimale → dacliocistita (devine o tetrada de semne clinice)
Stadiul 2
Trypomastigotul ajunge in sange. Pacientul poate avea diferite manifestari: meningo-encefalita,
miocardita acuta.
Stadiul 3
Trypomastigotul trece in starea de amastigot si distruge sistemul nervos vegetativ parasimpatic: plexul
Auerbach si sistemul excitoconductor al inimii (fasciculul Hiss si reteaua Purkinje), rezultatul fiind megalia
viscerelor cavitare, cu cresterea lumenului de pana la 10 ori (nu a peretilor, peretii sunt atrofici): megaesofag si
megacolon → constipatie cronica (1 pana la 10 zile), boala Hirschprung – megacolon secundar, megaureter,
megavezica. Cauza decesului e generata de cardiomegalie.
Pacientul va avea tulburari de conducere atrioventriculara, aritmii, insuficienta cardiaca. Inima e mare,
dar miocardul e subtire, forta inimii e scazuta, functia miogena e foarte mica. De multe ori exista anevrisme
(dilatatii) la nivelul ventriculului stang.
Diagnostic morfologic
• parazitul poate fi vazut in ganglion, in sange (frotiu – Trypomastigot)
• xenodiagnostic → cultura la vector → foarte buna, dar dureaza 90 de zile
• necropsie (sectiuni din intestin, miocard, aparat urinar)
Diagnostic imunologic: HAI, RIF, RFC, imunofluorescenta, ELISA, IB (immunoblot), profilul de
citokine → se detecteaza γ-interferonul, IL-10 si IL-17.
Diagnostic molecular: real-time PCR.
Cauza decesului e cardiaca → cardiopatia Chagas → EKG + ecocardiografie + markeri cardiaci
(troponina).
Cauza parazitara – forma de tip monomorf tripomastigot si pseudochisturi formate din amastigoti.
Acestia sunt cei ce distrug sistemul neurovegetativ parasimpatic si produc megaliile viscerale cavitare.
Xenodiagnosticul e o metoda de diagnostic direct pe baza unor culturi in vitro si se practica astfel.
Gandacii negativi coproparazitologic (care nu au parazitul) se gasesc intr-un recipient inchis ce are in partea de
jos perforatii (pentru a permite gandacilor sa intepe) si care e plasat pe tegumentul pacientului. Recipientele
sunt pastrate cel putin 6-8 ore. Daca pacientul are boala Chagas, cand gandacul inteapa va prelua din sangele
bolnavului parazitul. Astfel gandacul devine gazda, iar in materiile lui fecale va aparea parazitul. Ei sunt
controlati la intervale de 10 zile, iar in materiile lor fecale vor aparea tripomastigoti. E o tehnica foarte buna, dar
foarte dezagreata. S-a imaginat o varianta mai soft: pacientului i se ia o proba de sange de cel putin 100 ml, iar
vectorul e plasat in cutiuta cu sange a pacientului → varianta Venezuela.
CURS 3-HEMOFLAGELATE ; SPOROZOARE
Hemoflagelate-Ciclu de viata restrans la primele 2 stadii

Leishmania
Ciclu de viata
-mult mai scurt si mai simplu :

• amastigot (la om)


• promastigot (la vector)
-transmitere inoculativa = prin intepare
-areal : tropical/subtropical- 1 miliard de oameni expusi la intalnirea cu parazitul
-Amastigot- in macrofag la om
Promastigot (leptomonas)- la vector
Ciclu de viata - f simplu
Promastigot (vector) <-> Amastigot (Om)- promastigotul inoculat de catre vector se transforma
in amastigot in macrofag- traieste si se inmulteste in macrofag, incapabil sa il omoare
In functie de macrofagul care este purtator de amastigoti, vorbim de grupul
1. Cutanat
2. Mucocutanat
3. Visceral
Amastigotii – identici ca morfologie; dpdv genetic sunt separate. Promastigotii sunt formele
infective.
Forme infective= promastigoti
-flagel extracitoplasmatic
Vectori :musculite hematofage – DOAR femelele >30 de specii, impartite in 3 subspecii :
Phlebotomus, Lutzomyia, Psychodopygus (ultima este relative recenta)
-musculite cu par (au filamente la nivelul segmentului toracic)
Phlebotomus- inoculeaza promastigotul si acesta este fagocitat de macrofag si il transforma in
amastigot inmultire in macrophage
Patogenie
-3 tipuri de antigene
1. Lipofosfoglican
2. Proteina membranara (glicoproteina) – GM 63kDa
3. 2 enzime asociate : fosfataza acida/fosfolipaza
Ag sunt preluate de celulele dendritice Langhans, sunt prelucrate la niv aparatului RE-aparatul
Golgi  e blocata fuzionarea cu lizozomul la nivelul macrofagului
3 scenarii/variante evolutive intalnite si in tabloul clinic al pacientului
1. Daca predomina imunitatea de tip celular CD4Th1-ce produc IL12, Interferon gamma,
TNF α- evolutie favorabila- boala se vindeca (autovindecare), paraitul este omorat
2. Imunitate deficitara- predomina limfocite supresoare CD8Th2 (fenotip CD8)- produc
IL4 si IL10- imunosupresoare- parazitul se multiplica aberrant si se raspandeste 
vindecare deficitara boala grava cu evolutie cronica si diseminata
3. Exces de cytokine, de tip 1 sau 2 (hiperergie)- parazit persistent, dar fara sa se
inmulteasca, el stabileste un nivel de toleranta cu organismal gazda - boala va capata un
aspect nodular mucocutanat- nu distruge tesutul
Clasificarea dpdv medical :
a) Grupul cutantat (leishmanioza cutanata)- buton de Orient/Alep – Siria /Bagdad –
Irak /Biskra – Algeria
3 specii :
tropica
major
aetopica, toate cu vectorul Phlebotomus (musculita de desert/nisip)

Clinic :
• Forma uscata (tropica)- mai intai o papula, o umflatura, ce se transforma in
nodul ce ulcereaza (necroza) si se acopera de o crusta (coaja) negricioasa ce se
vindeca incet pana in 2 ani si lasa o cicatrice mica estetica; se intalneste in zona
de oras (urban)
• Forma umeda (major)- o papula ce devine nodul si ulcereaza, dar fara crusta si
are cicatrice mare (se vindeca rapid datorita autovindecarii; IFN Gamma, Th –
CD4, definitiva)-se poate suprainfecta (se vindeca mai repde, pana in 6 luni)
• Forma difuza (lepra-like/lupoida) (aetiopica)- raspandita in “cornul Africii" –
limitata la Kenia, Somalia, Etiopia - nodulii nu ulcereaza si formeaza formatiuni
nodulare ce evolueaza pana la 20 ani si imita lepra , cu caracter desfigurant.
Zona unde a avut nodulul se epitelializeaza si devine o zona decliva, epiteliul nu se recupereaza
integral (major), nu-si reface planul epitelial
Semnul Montpellier- se poate prezice greu ce forma va avea (uscata/umeda)- dar se poate
diferentia- daca se palpeaza zona centrala si se simte o induratie zdura, rugoasa-prezumtie ca va
dezvolta crusta.
In Algeria boala este endemic, in Siria si Liban este frecventa.
Epidemiologie
- bazinul mediteraneean, Asia Centrala, 10 tari cu cea mai mare prevalenta (hiperendemie)
Profilaxie
-vectorii au o strategie de tip R (reproducere)- nu sunt foarte inteligente - insecticide de interior
(frecvent inteapa in casa)
-haine cu subst repelente = cu miros respingator pentru vector. Apararea vectorilor este sporirea
reproducerii.
-plase la geamuri si la ferestre
-vaccin- in lucru
b) Grupul muco-cutanat ➔ amastigotii se inmultesc in macrofagele din piele si mucoase
-se inmultesc in tesutul conjunctiv si os
-2 specii : mexicana, brasiliensis
-dpdv genetic : sunt un complex- particularitate biologica care dpdv medical nu are semnificatie
→ 80 de specii de leishmanii patogene pt om- tablou clinic si tratament asemanator
-vectori : lutzomyia si psychodopygus, care seaman cu phlebotomul din lumea veche.

Leishmania Mexicana
Ulcer Chicleros = se opreste la tesutul cartilaginous (sp. :muncitorii care culeg latexul de la arb
de cauciuc- Amazonia – jungle amazoniana)
-papula ce ulcereaza- duce la necroza pe zone de cartilaj, expus practice constant cu vectorul
-ev indelungata (pana la 20 de ani)
Toti cei 3 vectori (lutzomya, phlebotomusm psychodopygus) ataca la rasarit si apus.
-lutzomyia si psychodopygus- ataca preponderent la rasaritul soarelui
-alte specii la apus
-se recomanda palarie cu protectie pt nas si urechi-protectie individuala+vaccin
Leishmania Brasiliensis
Espundia- este mai grava cu necroza f extinsa, toate planurile faciale pot fi distruse, pana la os
(amastigotii se inmultesc in osteoclast-macrofag)
-zona de necroza fff mare- poate da complicatii pulmonare- de obicei cauza de deces (necroza
poate ajunge la ap respirator si sa se suprainfecteze)
Epidemiologie
-« de lume noua »- pe cont americane, inclusiv America de N (Mexic, Texas)- ajunge spre SUA
-zoonoze (la rozatoare = rezervor obisnuit)
Profilaxie
-protectie individuala- haine cu repelenti
-vaccin cu proteina cu GM= 63 kDa cu buna valoare clinica – mai ales pentru Leishmania
mexicana
c) Grupul visceral (Leishmania viscerala)
- « boala neagra » = Kala-Azar
-areal mult mai larg, inclusive in vecinatatea noastra – Malta, Grecia; cea mai mare raspandire
geografica – comparative cu celelalte 2 grupuri
-90% din cazuri- 7 tari : Bangladesh, Brazilia, India, Etiopia, Kenya, Somalia, Sudan (de pe mai
toate continentele)
-Specii : Leishmania donovani – cea mai importanta, este umana - antroponotica ; infantum,
chagasi-rezervor animal, in special cainele si rozatoarele vectori: Phlebotom in lumea veche,
Lutzomyia in continentele americane

Kala-Azar
- amastigotii se inm in toate macrofagele sist reticulo-endotelial- ggl, ficat, splina=>
megalie (adeno-hepato-splenomegalie)
- maduva osoasa ce va accelera producerea de macrofage, in timp ce liniile celelalte
citologice vor fi supresate=> mai putine eritrocite, leucocite, trombocite=> pancitopenie
(eritro- adica anemie, leuco-, trombo-)
- timp indelungat are o stare generala buna si se observa la controlul de rutina pe
hemoleucograma
- pusee de febra- in dromader (2 pusee)- dimineata la ora 7 t=38,5; seara la 6-7, iar
hipertermie
- obs ca face infectii repetate (mereu racit) ➔ merge sa-si faca analizele uzuale
- mucoase mai inchise la culoare- inchisa, negricioasa (prin contributia macrofagelor din
derm care stimuleaza melanogeneza)
- la pielea inchisa fiziologic la culoare- pliurile palmare (se poate confunda cu Addison)
sau mucoasa bucala cu culoare inchisa/frenul lingual, conjunctivele- vedem
hiperpigmentarea sub forma unor dungi negricioase foarte caracteristice.
Complicatii :
-suprainfectii bacteriene (din cauza leucopeniei)
-risc de boli grave (TBC, frecventa in zonele tropicale/subtropicale)
-amiloidoza la nivel renal/hepatic – risc
-CARACTERISTIC ➔ formatiuni nodulare post-Kala-Azar (NPKA)- debuteaza ca niste
pete/macule care cresc=> noduli moi, nu ulcereaza, contin adipocite (xantomatosi-tenta
galbuie) si afecteaza caracteristic membrele superioare si fata – desfigureaza pacientul
Aparitia acestor noduli depinde de zona de unde provine boala (foarte important pentru a
avea un prognostic) - nu se formeaza noduli daca provine din zona mediteraneeana (Spania),
America de Sud.
-apar tardiv (pana la 2 ani), in zona Africa – doar Sudan; Asia centrala-India este
hiperendemica, sau timpuriu in Africa (cu exceptia Sudanului)-perioada de supraveghere 9
luni (la 9 luni dup ace pacientul a fost declarat vindecat)
Dobandirea NPKA
-genotip parazitar
-geografic, Africa 50-60% din cazurile care au dobandit boala acolo, au ajuns sa faca si
NPKA
-genetic-nu au receptorul 1 pt gamma interferon – risc NPKA crescut ; India are un risc mai
scazut de NPKA ~ 10%
-HIV- 30% fac NPKA
!! creste riscul daca exista leziuni preexistente ale pielii (psoriazis, Kaposi) si tatuaje
-formele maculare, doar pete (de debut)- f bine vizibila pe pielea deja hiperpigmentata → da
impresia de vitiligo – pielea isi pierde din pigmentare.
Epidemiologie
-OMS- inventariere 600 mil oameni cu risc de Leishmanioza si 6 tari furnizoare
-50% din copii- India, Brazilia, Sudan ➔ tari de pe toate cele 3 continente
-HIV- creste riscul de reactivare de lesmhmanioza (de 100-2320 ori)- cel putin 35 de tari au
avut un numar mare de cazuri de coinfectie HIV - Leishmanioza
-practic, toata lumea este predispusa (dpdv geografic) si au nume in functie de areal. Umana
data de 5 forme geografice, mai ales indiana – forma strict antroponotica; zoonotice :
americana, africana, asiatica, mediteraneeana.
Grecia, Muntenegru, Serbia
-phlebotomii- Oltenia, Dobrogea- au existat cazuri.
Phlebotomi avem, dar ne lipseste parazitul.
Profilaxie :
-depistarea printr-un IDR (test Montenegro) la pers care vin dintr-un areal periculos, dintr-o
zona endemica
-pacientii obligatoriu tratati
-cainii care sunt bolnavi de leishmanioza viscerala -semne patognomotice : « caini cu
ochelari » dupa adenohepatosplenomegalie si pancitopenie - incep sa isi piarda parul din
jurul globilor oculari- isi pierd apoi treptat blana- contactul direct cu animalul nu ne
infecteaza- pt ca trebuie sa fie transmisa de phlebotom (face amastigoti)
-vaccinuri pt caine
-zgarda cu deltametrin (repelent)
Tratament
-costisitor si indelungat- monoterapie care dureaza mult, injectabila; NU protejeaza de NPKA
si terapie combinata

SPOROZOARE
-inmultire mai complexa parazit obligat sa treaca prin 2 etape de inmultire :
1) Asexuata (schizogonie), asa cum o fac flagelatele si ameobele
2) Sexuata (sporogonie)
- se pot desfasura la aceeasi gazda (poate avea ambele forme) sau gazde diferite. Insa la om
poate exista NUMAI forma de schizogonie! Fara sporogonie.
- aparent nu se deplaseaza (nu au organe de locomotie)
-majoritatea dau zoonoze (rezervor animal) si sunt oportuniste
Ciclul de viata
-aparent la fel
-se desfasoara intre 2 forme de viata : oochist = forma de rezistenta (rezulta dintr-o
inmultire cu sex intre microgamete/mascul si macrogamete/femela ce fuzioneaza si formeaza
zigotul/oul-in jurul lui se formeaza peretele si inauntru se dezvolta sporozoitii) si forma
care da boala (sporozoit).
-NU este un chist obisnuit, este un chist cu elemente sexuale.
Ultrastructura
Sporozoarele pot sa invadeze aroape orice tip de celula din organism
-nu are organite de locomotive, dar se misca!
-tip de miscare : glisare (alunecare)-de fapt se misca- mediat de organite intracitoplasmatice
proprii pe care nu le regasim decat la sporozoare :

• procesul conoid (struct miofibrilara) - face efectiv glisare pe sub mb celulei invadate
• microneme (asigura deplasarea prin enzime) adica deplasarea e asigurata de aport
enzymatic.
• enzimele ajung la procesul conoid prin rhoptrii (un fel de sistem intracitoplasmatic
canalicular, asemanator aparatului Golgi)

Toxoplasma gondii
-da toxoplasmoza
-se inmulteste la gazde diferite (inm sexuata-sporogonie se face la pisica/toate felinele)
Pisica este considerate gazda definitive, mai ales in arealul nostrum, dar nu numai; inm
asexuata (schizogonia) se face la om, dar e prezenta si la alte mamifere, la reptile, pasari
(rol de gazda intermediara)
-se dezv obligatoriu intracelular, cu rezervor animal (zoonoza), oportunista (profita de
imunitatea slaba a org) -la om :
Ciclu de viata

• Tahizoit (endozoit)-metabolism accelerat- forma arcuata caracteristica (“toxon”


gr.= arc)- 5-7 µ. Este un sporozoit cu multiplicare rapida
• Bradizoit (chistul tisular)-multiplicare lenta, stransi mai multi la un loc (pana
intro suta)=> chist tisular- se pot reactiva si sa devina tahizoit (in conditii de
imunodeficienta- de aici si caract oportunist); Bradizoitii nu se inmultes, sunt
raspanditi in musculature somatica si la niv microgliei.
• Oochistul nu e niciodata la om, pentru ca omul nu poate avea niciodata
sporogonia adica inmultira sexuata (doar in intestinul pisicii-va aparea in materiile
sale fecale)
Pisica nu are simptome (purtator asimptomatic)
-mare capacitate de invadare a cel nucleate – in orice celula nucleata
-struct miofibrilara- miscare de glisare
caracteristica
Ciclu de viata
1) omul se infecteaza cu oochist- de pe blana pisicii, de pe vegetatie infectata cu fecale de
pisica- intestinal devin sporozoiti- ajung in circulatie, sunt fagocitati de macrofag- in
macrofag blocheaza fuzionarea intre fagozom si lizozom-multiplicare in macrofag-
devine puratator de tahizoit (stadiu acut de boala = stadiul 1) – seamana cu Leishmania,
mai ales grupul visceral
Imunitatea de tip celular, la un organism competent dpdv imunologic va interveni incercand sa
scoata parazitul din sg (il periferizeaza), in musculatura somatica, microglie, retina si ii
transforma metab intr-o forma dormanta (devine bradizoit)=> stadiu cronic de boala → stadiul 2
(asimptomatica)pacientul nu are simptome- aparent sanatos.
-in caz de imunosupresie- redevine tahizoit , sufera o reactivare (forma reactivata)= stadiu 3
2) forma mai rapida de infectare, de bradizoit- nu de la pisica, ci din carnea insuficient
preparata termic, de la un animal care are bradizoiti in musculatura somatica.
Reactivarea bradizoitului este dependenta strict de imunitatea de tip celular (anticorpi ineficienti
adica nu au valoare protectiva).
*) Pisicile tinere pana in 3 luni sunt cele mai excretoare de oochisti. Animale ierbivore ➔ pot lua
oochist de pe iarba → expun omul la a doua cauza de infectare.

Toxoplasmoza
-primara la imunocompetenti
-la gravide -- forma congenitala
-oculara (congenitala)
-imunodeficitari
Forma acuta- toxoplasmoza la imunocompetenti
-in general asimptomatica-persoana trece usor prin acest stadiu
-stare pseudogripala- ganglioni (limfadenita)- laterocervicala, axilara
-adenosplenomegalie
La femeia gravida
Boala poate fi dobandita in:
-In trimestrul 1 de sarcina- placenta foarte bine protectoare=> risc fetal mic si forma severa
-trimestrul 3- risc fetal mare (din 3 sarcini-2 cu feti infectati-66%) si forma benigna (mai usoara
pt fat)

F. severa da boala

• abortiva = avorturi spontane


• malformativa = fat cu malformatii congenitale
F. usoara → torpida (forma usoara, benigna, mai rara in primul trimestru)
Congenitala
2 teorii :
1. Sabin (pana in anii 80) - risc pt fat numai la prima sarcina (numai partial Adev pt ca
atunci nu se sti ca imunitatea dominant e cea celulara, nu umorala!! - cand femeia e
infectata pt prima data cu parazitul)- la urm sarcina apar Ig G dar nu este protectiv pt un
parazit reactivat
2. Remington-Sargent- reactivare Ig G- titru seric in crestere si fatul poate avea
malformatii congenitale = nu atat de grave ca in primoinfectie, dar exista. La aceste
gravide IgM este negative ➔ infectia este mai veche, dar parazitul este reactivat ➔
titrarea Ac de tip IgG e in crestere – ft important (reactivare la gravida- daca se
reactiveaza parazitul in sarcina nu vor aparea anomalii monstruoase, dar atunci vor aparea
anomalii pe anumite organela fat)
ATENTIE! Gravida cu IgG + nu inseamna ca este protejata.

Clinic :
Nu conteaza daca este primoinfectie sau reactivare
- arteriopatie deciduala- vasele de la niv deciduei sunt primele afectate de parazit
- la nivelul TN- hidrocefalie, calcificari cerebrale, retard psihomotor- copii cu grave
dizabilitati neurologice (speranta de viata limitata)- pana in jur de 14 ani
- globii oculari- la niv retinei- retinocoroidita- inflamatie la nivelul retinei (la niv
maculei/papilei nervului optic)pot duce la cecitate- se nasc orbi, sau orbesc in jurul v de
2 ani
- prin reactivare : forme mai usoare- din sfera neuro, oftalmo, orl, psihiatrie-
surditate/hipoacuzie, ticuri/stereotipii (fct cognitiva pastrata), epilepsii petit mal, autism
(30% din cazuri cauzate de toxoplasmoza congenitala), sdr. hiperkinetic si deficit de atentie
- dpdv neurofiziologic poate da Schizofrenie, Psihoze bipolare; fav comp de risc, scaderea
instinctului de frica/autoaparare (se spune ca cei care au un comp agresiv in conducerea
auto, adepti la sporturi extreme cu multa adrenalina- au prezenti bradizoiti in microglii)
Toxoplasmoza la imunodeficitari
-reactivare sau primoinfectie (rar)
-encefalita, infarcte, abcese cerebrale
-retino-coroidita- cecitate la un singur glob ocular
Diagnostic- eco 3d/4d- niciun ecograf nu poate vedea la niv de cristalin
Epidemiologie
-cosmopolita- prevalenta serologica in Franta (90%)- sero Ig G, Romania (53%)
Rezervor-pisica, om, pasari, mamifere (carne in sange-yum), omul capra mare
elim de tahizoiti mezeluri crud-uscate
Profilaxie
-igiena alimentara, spalarea vegetalelor, preparare termica a carnii, fierberea laptelui (parazit slab
termic- la 55º, 30 min sau colgelare -6º in 24 h), monitorizare sero-epidemio
-3 tulpini- tipul II cel mai frecv (din pacate se reactiveaza usor)
-evitarea contactului cu pisica- elimina cca. 10 mil oochisti pe zi- pisica tanara 200 mil
Tratament
-daraprim-pyrimetamina
-sulfamide
-macrolide, atovaquona
PARAZITOLOGIE – LP 3

HEMOFLAGELATE – part. II

Leishmania spp.

Hemoflagelatele au doar primele 2 stadii:


• amastigot (identic cu cel de la Trypanosoma) → forma ovoidala cu un singur nucleu (nucleul e
fuzionat cu kinetonucleul) si flagelul (doar intracitoplasmatic)
• promastigot (=leptomonas) → corpul subtire, alungit, masele nucleare sunt separate: nucleul
este median, iar kinetonucleul este anterior → din kinetonucleu porneste flagelul care este
extracitoplasmatic.
Promastigotii se gasesc numai la vector si eventual pe medii de cultura si reprezinta formele infective
(asigura imbolnavirea). Amastigotul este in macrofag si este specific pentru localizarea la om/animale.
Vectorul este o musca de 2-2,5 mm, unde doar femela este hematofaga. Sunt 3 tipuri:
1) Phlebotomus papatasi (musculita de nisip/phlebotom → cea mai raspandita). Este foarte slab
simtita de catre victima, intepatura fiind delicata
2) Lutzomyia spp.
3) Psychodopygus (America Centrala si de Sud).
Ele au o pozitie in unghi drept pe planul cutanat, iar pe torace au niste filamente → se mai numesc
,,musculita cu par”. Inteapa omul la apusul si rasaritul soarelui (acesta este orarul de hrana). Cele 3 muste sunt
gazdele naturale de inmultire a Leishmaniilor si asigura si transmiterea. Formele de leptomonas (promastigotii)
se localizeaza in esofag, iar vectorul transmite pe cale inoculativa.
Sunt multe tipuri de Leishmania, care se clasifica in:
• grupul cutanat (macrofagul purtator de amastigoti este doar cel din piele)
• grupul muco-cutanat (macrofag implicat in transportul de amastigoti: piele, tesut conjunctiv, os)
• grupul visceral (toate macrofagele ce apartin sistemului reticulo-endotelial/histiocitar/monocito-
macrofagic sunt purtatoare de amastigoti).

GRUPUL CUTANAT – macrofagul purtator de amastigoti este doar cel din piele. Aceasta forma de
boala este numita leishmanioza de lume veche: bazinul mediteranean, Asia Centrala.
In acest grup intra Leishmania tropica, Leishmania major si Leishmania aethiopica.
Leishmania tropica – forma uscata (este responsabila de aparitia unei zone de ulceratie la locul
inocularii acoperita de o crusta negricoasa)
Date: barbat, 38 ani, Ro, lucreaza in constructii in Israel
Simptome: prurit CM, durere discreta locala
Semne: ulcer cutanat unic
Aparitia crustei e anuntata de faptul ca la palparea zonei centrale a ulceratiei se simte ceva dur, rugos →
semnul Montpellier (are valoare clinica deosebita si anunta dezvoltarea crustei)
Diagnostic morfologic:
• biopsie cutanata (macrofage cu amastigoti)
• inoculare hamster (se creste sansa de diagnostic)
• cultivare ,,in vitro” (NNN, RPMI 1640 – sunt medii speciale de cultura)
Diagnostic molecular:
• PCR (diagnosticul prin PCR in acest caz este considerat ieftin pentru ca primerii 21 si 13 se obtin
usor si ieftin)
• kDNA (21 & 13)
• rRNA
Biopsia se face in felul: dupa anestezia locala cu xilina se recolteaza ,,hotarat” cu bisturiul din centrul
leziunii. La microscop se vor vedea amastigotii in interiorul macrofagelor (col. Giemsa). Pe mediile de cultura
se vad promastigotii: sunt mai mari, mobili.
Fara tratament, forma de leishmanioza cutanata cu Leishmania tropica (numita si forma uscata datorita
crustei) se vindeca de la sine lent, pana la 2 ani, dar va ramane o cicatrice estetica (este mica)
Leishmania major – forma umeda
Da o forma cutanata numita umeda: ulceratia nu se acopera de crusta si platoul ulcerat se
suprainfecteaza cu usurinta. Exista tendinta frecventa de a aparea si alte ulceratii satelite pe langa, de aceea
aspectul local este heterogen. Daca se palpeaza zona de centru nu se simte acea rugozitate → semn Montpellier
negativ.
Diagnosticul respecta acelasi tipic ca la Leishmania tropica. Autovindecarea este mai rapida: 6-8 luni,
dar cicatricea care ramane este inestetica.
Leishmania aethiopica – forma lupoida/lepra-like
Zona nu ulcereaza, ci se formeaza noduli care se dezvolta lent (pana la 20 de ani) si deformeaza faciesul
pacientului (de aceea i se spune lepra-like sau forma lupoida). Dezvoltarea e in decurs de 20 de ani, lenta.
Leishmania aethiopica este raspandita in Etiopia, Somalia, Kenya. (?)

GRUPUL MUCO-CUTANAT
Leishmania mexicana – ulcer chicleros (e numele ce se da muncitorilor ce culeg latexul din arborele de
cauciuc); e leishmanioza de lume noua (doar pe continentele muricane/americane). (?)
− amastigot in macrofagele din piele si cartilaj (ex. ureche, nazal)
− ulceratii cu pierdere de tesut de la cartilajul urechii/nazal
Diagnosticul este acelasi (exact la fel). Biopsia se face din zona respectiva.
Leishmania braziliensis – Espundia
− amastigoti in macrofagele din piele, cartilaj, os (macrofagul din os este osteoclastul)
− este cea mai distructiva – toate planurile anatomice din masivul facial sunt necrozate (atacul e de
obicei la nivelul fetei) → pacientul netratat pierde mult cartilaj si os → se creaza cai anatomice
aberante → cauza de deces sunt pneumoniile de aspiratie (cand se alimenteaza, alimentul ajunge in
plamani). Diagnosticul este la fel (daca vedem amastigoti in osteoclast – SIGUR e braziliensis la
diagnostic)

GRUPUL VISCERAL
Sunt 3 specii de interes medical: Leishmania donovani, Leishmania infantum (zona mediteraneana – de
interes medical mare pentru noi pentru ca avem compatrioti care lucreaza in Spania, Italia; Catalonia e
hiperendemica pentru aceasta) si Leishmania chagasi (America de Sud si Centrala)
Amastigotii sunt prezenti in toate macrofagele din sistemul reticulo-endotelial/monocito-
macrofagic/histiocitar: splina, ficat, ganglioni limfatici, cercul limfatic Waldayer, placile Payer celula dendritica
M din derm, ramasite ale timusului, maduva hematogena.
Boala se numeste kala-azar (boala neagra): adeno-hepato-splenomegalie, pielea devine mai inchisa la
culoare (boala neagra), epistaxis recidivant (maduva va trebui sa produca mai multe monocite/macrofage, in
timp ce celelalte linii sunt scazute – pancitopenie: trombocitopenie, anemie, leucopenie), hiperpigmentarea
conjunctivei (e ca si cum ar fi folosit un creion dermatograf).
Diagnostic morfologic:
• biopsie SRE/SRH (sistem reticulo-endotelial/sistem reticulohistiocitar) → din maduva rosie
• inoculare hamster
• culturi ,,in vitro”
Diagnostic imunologic: ICT (imunocromatografie – test rapide; antigen rk 39), latexaglutinare, HAI
(hemaglutinare), Wb (Western blot)
Diagnostic molecular: PCR, kDNA, rRNA → permite si genotiparea, fata de cel imunologic.

Pacientii cu leishmanioza viscerala sunt predispusi la dezvoltarea unei complicatii tardive la nivelul
pielii prin participarea exlucisva a macrofagului din piele (celula dendritica M). Aceasta formeaza niste
formatiuni nodulare galbui (xantomatoase → au multe adipocite). Sunt moi la palpare, nu ulcereaza si apar la
nivelul fetei si membrelor superioare. Se numesc noduli NPKA (noduli post-kala-azar).
Aparitia lor depinde de zona geografica de unde e fost luat parazitul – de aceea e important sa cunosti
genotipul:
• apar tardiv (chiar si la 2-3 ani dupa ce pacientul aparent s-a vindecat) pentru formele de leishmanioza
viscerala dobandite in Asia
• apar devreme (6-9 luni) pentru formele dobandite in Africa sub-sahariana, cu exceptia Sudanului (zona
de N-E)
• nu apar pentru formele dobandite in zona mediteraneana si America de Sud.
Cele 3 leishmanii au caracter oportunist – se pot reactiva si sa dea forme severe de boala in conditii de
imunodeficienta (ex. HIV), astfel incat leishmanioza viscerala se manifesta ca infectie oportunista la aceste
persoane. Grupul visceral e zoonotic (Leishmania donovani in special). Cel mai frecvent gazda este cainele.

SPOROZOARE

Toxoplasma gondii & Toxoplasmoza

Sporozoarele sunt protozoare si au un ciclu de viata mai complex.


Au 2 etape de multiplicare: o inmultire asexuata, numita schizogonie si o inmultire sexuata numita
sporogonie.
Elementul care asigura infectarea se numeste sporozoit (un fel de echivalent al trofozoitului). Forma de
rezistenta a sporozoitului se numeste oochist. Cei 2 de ,,o” sugereaza ca nu este un chist banal obtinut prin
inmultire asexuata, ci prin inmultire sexuata – provine dintr-un ou provenit din unirea unui microgament
(masculul) cu un macrogamet (femela). Inmultirea asexuata si sexuata se pot intalni la aceeasi gazda (ex. omul)
sau sporogonia se face la o gazda diferita de om → se va vorbi acum.
Gazda care poate sa desfasoare inmultirea sexuata (sporogonia) este doar pisica si, prin extensie, felinele
(ex. rasul/linx) → Toxoplasma gondii.
Formele de viata la acest parazit au denumiri speciale. Sporozoitii se numesc tahizoiti (multiplicare
rapida). El are forma semilunara (arcuata) → ,,toxoplasma” vine din greaca, unde ,,toxon” inseamna arc si e
uninucleat. Tahizoitul poate invada orice celula nucleata, dar prefera macrofagul.
A doua forma de viata se numeste bradizoit – un sporozoit un multiplicare lenta. Seamna perfect cu
tahizoitul, doar ca este mai mic (1-1,3 μm vs 5-7 μm). Bradizoitii se gasesc mai multi (80-100) intr-un chist
tisular. Chistul tisular se gaseste in musculatura somatica si in microglie.
A treia forma de viata, oochistul (inmultire sexuata), se intalneste numai la pisica, in materiile sale
fecale.
Cand pacientul are tahizoit (parazit multiplicativ) este in stadiul acut de boala. Cand are bradizoit (are in
musculatura si microglie acel chist tisular) este in stadiul cronic de boala care este asimptomatica (aparent
sanatos). Intre tahizoit si bradizoit exista un echilibru precar gestionat de sistemul imunitar: bradizoitii pot
deveni tahizoiti in conditii de imunosupresie → Toxoplasma gondii e un parazit oportunist.
Boala se numeste toxoplasmoza.

Toxoplasmoza primara/acuta
Date: femeie, 8 ani, pisica
Simptome: stare pseudogripala
Semne: febra, limfadenita latero-cervicala si axilara posterioara. Tahizoitul se inmulteste in macrofag. De
obicei pacientul este un copil/adolescent care vine cu un ganglion marit laterocervical.
Diagnostic morfologic:
• biopsie ganglionara (ganglionul marit poate suspiciona si leucemie sau limfom) → macrofage cu
tahizoiti
Diagnostic imunologic: anticorpi IgM (primari) → ELISA, Wb, RIF Remington (imunofluorescenta)
Diagnostic molecular: ADN parazitar (PCR – tisular/sange)
Daca pacientul are si IgM si IgG este in stadiul subacut (trece spre faza cronica). Ca sa vedem cat de
veche e infectia → index aviditate. Anticorpii IgM au aviditate scazuta, in timp de IgG au aviditate crescuta.
Daca pacientul are aviditate joasa, infectia e recenta (sub 2 luni); daca aviditatea este ridicata, pacientul este cu
un pas in stadiul cronic (infectia e mai veche de 2 luni). (?)
Sporozoarele nu au organe de locomotie, ci au niste organite specifice → fac o miscare numita glisare
(aluneca pe sub membrana celulei pe care o invadate).
Toxoplasmoza la gravide – trimestrial → maxima importanta!!!
Daca primoinfectia cu toxoplasma survine in primul trimestru, boala duce la avort spontan sau
malformatii grave incompatibile cu viata fatului: hidrocefalie, microcefalie, corioretinita cu cecitate (orbire),
cardiace.
Daca infectarea se face in trimestrul 3 → sarcina oprita in evolutie, moarte intrauterina sau genereaza
lucruri mai usoare: disfunctie neurologica (epilepsie), psihice (autism), oculare (corioretinita fara cecitate), ORL
(hipoacuzie si surditate). Nu au retard cognitiv. De aceea detectarea toxoplasmazei face parte din manevrele
elementare de screening la o gravida → TORCH (Toxoplasmosis, Other (syphilis, varicella-zoster, parvovirus
B19), Rubella, Cytomegalovirus (CMV), and Herpes)
Screening in scarcina (TORCH) – evaluarea se face in primele 6-8 saptamani de sarcina !! (primul trimestru)
• IgM negativ + IgG negativ = preventie; repeta la 8 saptamani (nu s-a produs intalnirea cu parazitul;
recomandam sa nu se infecteze, dar este foarte greu lucrul acesta – de aceea se repeta)
• IgM pozitiv + IgG negativ = infectie acuta; recomandare - avort terapeutic !!!
• IgM negativ + IgG pozitiv = infectie cronica. Din punct de vedere parazitologic se gaesc bradizoiti in
chisturile tisulare din muschi si microglie; mai bine de 55% din populatia din Romania este in aceasta
situatie. Din punct de vedere imunologic s-a produs intalnirea cu parazitul (avem memorie imunologica
→ IgG), suntem clinic sanatosi, dar parazitul e intr-o stare dormanta, nemultiplicativa, in
musculatura/microglie. Se repeta la 8 saptamani, pentru ca femeia insarcinata si lauza este in
imunosupresie → bradizoitii pot sa se transforme in tahizoiti.
• IgM poz + IgG poz = stare subacuta; nu stim daca infectarea cu Toxoplasma s-a facut cand a ramas
femeia insarcinata; se face index-ul de aviditate IgG. Daca aviditatea este scazuta → avort; daca
aviditatea este crescuta → se pastreaza sarcina (este cu un picior in starea cronica; se face tratament si se
supravegheaza)

Diagnostic la nou-nascut (suspect de a avea toxoplasmoza congenitala).


Diagnostic morfologic
Parazitul poate fi vazut in lichidul amniotic (amniocenteza; se face dupa saptamana 17 de sarcina).
Daca s-a nascut → amprente de placenta, amprente necropsice (copil decedat).
Diagnostic imunologic: se determina IgM si IgG specifici.
• Daca are IgM pozitiv → diagnosticul de toxoplasmoza congenitala este pozitiv (a trecut parazitul la fat
→ fatul a produs IgM).
• Daca are IgM negativ si IgG pozitiv → necesita supraveghere pana in jurul varstei de 2 ani → IgG sunt
zestre de la mama (trec prin placenta). Daca nu face boala, IgG-ul dispare treptat (trebuie sa dispara
complet pana la varsta de maxim 2 ani). Daca IgG-ul este constant/creste sunt probleme.
Diagnostic molecular: PCR (SAG, p30, MIC etc. – p30 e antigenul specific, celelalte sunt antigene de
organite; in lichid amniotic, sangele copilului, fragment tisular).
Nou-nascutul se evalueaza: ecografie transfontanela (putem vedea calcificari in masa cerebrala), examen fund
de ochi (sa nu fie corioretinita), audiometrie (sa nu existe hipoacuzie). Aceste examinari sunt obligatorii la toti
nou-nascutii nascuti din mame cu risc parazitar. Ecografiile in timpul sarcinii poate vad ceva la nivel cerebral,
dar nicio ecografie nu poate trece dupa cristalin (toxoplasma ataca retina), deci daca vedem creierul normal,
ochiul este urmatorul semn de intrebare.

Imunodeficitari – oportunism (de obicei nu vorbim de imunodeficiente fiziologice, ci este o imunodeficienta


dobandita, patologica: HIV, cancere)
Date: barbat, 24 ani, Ro; HIV+, sub ART; in acest gen de cazuri se face reactivarea toxoplasmei din microglie
→ toxoplasmoze cerebrale cu deces. Se mai poate face reactivarea si de la nivelul retinei → cecitate (orbire) pe
un singur glob ocular (la nastere era cea binoculara).
Acuze: cefalee cronica, crize PC, cecitate OD
Diagnostic: biopsie stereotaxica din creier (ghidata), amprenta de creier (la necropsie)
Diagnostic molecular: PCR
Diagnostic imunologic: Ac sau Ag specifice in LCR (foarte buna)
La fundul de ochi se vede o leziune specifica cu un lizereu colorat.

Intalnirea omului cu acest parazit este foarte frecventa! Toxoplasmoza e foarte usor de dobandit.

Borcan practic
,,Rafael” → toxoplasmoza → afectarea creierului: hidrocefalie, microcefalie, politarat (dispozitie mongoloida).
Hidrocefalia: necroza → se depune calciu → daca calcificarea se face in vecinatatea sistemului ventricular →
circulatia LCR e ingreunata → hidrocefalie (retard psihomotor, forme majore de epilepsie); in microcefalie
calcificarile sunt si mai importante (ele reduc din masa creierului).
O femeie care are in antecedente un fat deformat prin toxoplasmoza trebuie supravegheata (sarcina se
supravegheaza) si IgM sa fie negativi. Pe durata sarcinii monitorizam IgG; daca pe durata sarcinii IgG creste (de
3 ori mai mult), atunci se intervine cu tratament daca sarcina e mai avansata.
Sursele de infectie:
1. Pisica → contact direct cu blana pisicii sau consumand vegetale insuficient spalate (poate a umblat
pisica pe acolo).
2. Animalele ierbivore mananca cel mai frecvent dejecte de pisica depuse pe iarba → fac si ele
toxoplasmoza → bradizoiti in muschi → omul se infecteaza prin consumul de carne si derivate din carne
insuficient preparate termic (pastrama, muschi file, biftec → mezeluri crud-uscate). Femeile mai gusta
din tocaturile pentru sarmale, chiftele, mititei (sau daca nu gusta, pun pe limba pentru a vedea daca este
suficient condimentata → este suficient sa ia bradizoiti).
3. Lactate (mai ales de capra) – branza feta, branza de capra

Majoritatea infectiilor la om cu Toxoplasma nu se obtin direct de la pisica (intrebarea cu pisica e buna si


trebuie pusa, dar nu e 100% relevanta; pisicile de la o anumita varsta dobandesc imunitate → daca pisica nu
primeste o alta sursa de parazit (nu vaneaza, nu e hranita cu carne cruda), are imunitate. O pisica nu trebuie
hranita cu carne cruda. Daca e o pisica ce sta prin curte si vaneaza vrabii si soricei, poate dobandi sursa de
parazit din gazdele respective, dar o pisica ce nu iese din casa, e hranit numai cu bobite, nu poate fi incriminata
(daca are si varsta de peste 2 ani).
CURS 4-SPOROZOARE 2
-inmultire : asexuata (schizogonie) si sexuata (sporogonie) Cryptosporidium
-are 2 specii: parvum si hominis
-are ambele faze (schizogonie si sporogonie) de inmultire la aceeasi gazda, in 1/3 sup a intestinului
subtire – jejun, ileon
-oportunist
-evolutie foarte severa la imunodeficienti (id.)
Hominis-strict uman, Parvum-zoonotic printr-un rezervor animal
-are potential bioterorist
-implicat in siguranta alimentara si apa de baut
-foarte expusi cei cu HIV
Oochistul- rotund, 4 sporozoiti
Ultrastructura; dpdv genetic
-8 cromozomi constant
-cele 2 genotipuri corespund celor doua specii genotip H-human, si C (cattle)-parvum (la vitel –
cea mai afectata specie)
Ciclu de viata
-12-14h
-la id poate fi extins spre canaliculele biliare, pancreatice, epiteliul respirator, in mod normal, in
jejun si ileon
-inmultire fara distrugere initiala a epiteliului la niv enterocitar
Criptosporidioza
-da diaree secretorie din cauza alterarii pompei ionice de la nivelul mb enterocitare
-nu da striuri sangvinolente
-evolutie strict dependenta de statusul imunitar al pacientului

• la imunocompetenti-total neimportanta, autolimitata- se opreste de la sine in cel mult 7-10


zile (se rezolva cu masuri obisnuite, dietetice)
• la id- forma fulminanta (foarte grava) ce duce la deshidratare (20 l/24 h si cu 5-10
scaune/zi)-cauza de deces. Malabsorbtia apare tardive, spre final
- id - la nivel de bila-fenomene de tip colecistita acuta, pancreas (pancreatite acute), respirator
(bronhopneumonie)
CAUZA DECES = DESHIDRATARE
-~diaree pseudoholeriforma (la id)- pat special pentru holerici cu recipient pentru ca nu se poate
duce spre grupul sanitar in timp util; adaptat si la id cu criptosporidioza
- Dgn - nu se vede decat in coloratii speciale, pe frotiu de materii fecale; coloratie Zeihl-Neelsen
modificata. Parazitul se diagnosticheaza usor- fond verde-turcoaz malahit; sporozoitii de culoare
rosie, forma rotunda – parazitul inauntru cu cei 4 sporozoiti, dispusi la intamplare
Epidemiologie
-a fost descoperit de un cercetator de la Univ Harvard (initial Parvum) ; universal ;
-endemic in comunitatile de copii; majoritatea copiilor fac diaree cu cryptosporidium pana la 3
ani
-poate aparea la turisti, mai ales la cei care frecventeaza piscinele, serviciile de spa intretinute prost;
-cu alura epidemica- sursa= apa de robinet- cea mai severa epidemie (hidrica)- SUA 1993, care s-
a soldat cu decese la pacientii id- potential bioterorist ridicat (Giardia Lamblia)
-transmitere pe cale digestiva
-C (cattle)- 40 specii de animale, in special viteii si mieii (animale tinere ce vor avea speranta de
viata scazuta) - diaree severa cu deshidratare-necesita carantina fermele unde apar cazuri
- oportunist
-boala de tip « subtiere »- slim-disease (slabire din cauza deshidratarii, nu a pierderii de tesut
adipos)
- NU EXISTA O MEDICATIE SPECIFICA
-s-au testat mai mult de 100 de medicatii si niciuna nu a fost de succes=> mortalitate foarte ridicata
la id
Populatii de risc :
1. Caracter zoonotic grupa crescatorilor de animale/animale de companie (nr mare de specii
ce pot da aceste infectii); si catei, pisici, broaste testoase, hamsteri
2. Caracter oportunist dedicat categoriei de id, si mai ales la copiii mici cu id fiziologica
3. Caracter nozocomialmai ales copiii din colectivitati (crese, gradinite)
4. Personalul medical care nu respecta asepsia, care trateaza pacienti diareici sau care fac
interventii de tip colonoscopii EDS- oochistul este foarte rezistent in mediu
5. Turistiiparazit cosmopolit – peste tot in lume, fara restrictii de temperatura
Profilaxie
- igiena alimentara, personala, defecatie – in toalete
- igiena institutionala (spitale, crese/gradinite, geriartrie, ferme animale-supravegheate prin
satelit prin GPS in SUA, Australia, UK-deplasarea turmelor de animale e supravegheata pentru
a nu polua sursele de apa – pentru a nu aparea epidemii hidrice) – forma dominanta de C.
parvum
- controlul apei potabile- complicat, necesita filtre cu ochiuri f mici (<4µ)
- ozonarea (costisitoare) – foarte buna’ trebuie sa fie indelungata si repetata
- fierberea apei – foarte buna

Isospora/Cystoisospora (are chisti in oochisti) (nomenclatura noua – 2 ani) Belli


(Isospora Belli) - distruge marginea in perie => malabsorbtie
-se inmulteste la aceeasi gazda in p proximala a i s

-oportunist

-specific uman (rezervor uman) => raspandit in mediu’ depinde exclusive de om, nu exista rezervor
animal

-implicat in siguranta alimentara si hidrica

-HIV

-bioterorist – cel putin theoretic; mult < Cryptosporidium

-excretat de om sub forma imatura (inca nu s-au format sporozoitii) ; se maturizeaza prin
sporulare in mediul extern in functie de temperatura-foarte rapid in zona tropicala (24h, maxim
48h) si max 5 zile in zona temperata.

-in situatie de complete sporulare- se formeaza 2 sporochisti ce au fiecare cate 4 sporozoiti protejati
de sporochisti.

-se multiplica (lat. belicos=razboinic) cu distrugerea devreme a marginii in perie=> malabsorbtie


care apare devreme

-cresc nr. de eozinofile in sg periferic (eozinofilie)

Isosporoza (cystoisosporoza) – raspunde la AB - ≠majora Cryptosoridium

-diaree apoasa cronica, cu febra, eozinofilie, foarte usoara la imunocompetenti

-Nu deshidratare, ci malabsorbtie (la fel ca Giardia)


- raspunde la AB, deci nu da aceeasi mortalitate, dar da tendinta de recidive (max 120 de zile=>

4 luni supraveghere) Epidemiologie

-predomina in zona calda, tropicala si subtropicala (sporulare mai rapida)

-specific omului

-se asociaza frecvent cu alti paraziti – asociere frecventa cu Cryptosporidium

-transmitere digestiva si interumana- risc nosocomial pentru pediatrie/geriartrie

Pneumocystis Carinii (zoonotic)-Jiroveci (specific omului)


-sporozoar atipic-biomolec-dpdv genetic este un archiascomycet (fung/ciuperca foarte veche)
care a trecut spre protozoare, dpdv al inmultirii (are caracter de sporozoar, dar a pastrat genetica
de tip fungic)
-cel mai mare parazit oportunist!
-forme morfologice:

• Trofozoit- forma virulenta- cauzatoare de boala, se hraneste cu surfactant alveolar; pt


a fagocita surf, emite prelungiri filiforme (filopodii, ca niste fire de ata)
• Prechist (Chist imatur)- perete subtire, format dintr-o singura lamela ; in interior are 1-2
sporozoiti (ascospori), datorita faptului ca au descendenta fungica (sporozoiti simpli)
• Chist matur- 3 lamele, cu garnitura completa de 8 ascospori (8 sporozoiti)
Patogenie
- adera de R de la nivelul pneumocitelor de tip I (doar aici) - Ag major de suprafata (Gp cu
GM=95 kDa)
- surfactantul alveolar-sursa de hrana- consumat prin filopodii-pacientii care au parazitul
prezent vor avea o biochimie modificata a surfactantului (scade cantitatea de fosfolipide si
creste cantitatea de proteine) – le consuma P si le excreta parazitul
- specific peretelui de pneumocystis- β-dextraglucan (biomarker pentru imunofluorescenca)
- Imunitate- mf alveolare, celule dendritice, mai ales Lf T
- IL 8, 6, 10- IL de aparare
- inmultirea parazitului in ep alveolar va duce la distrugerea pneumoc de tip I, modificarea
surfactantului alveolar (care devine lipicios), alv adera usor intre ele, alveola se umple de masa
de parazit in multiplicare pacientul cu pneumonie pneumocistica, va avea aspectul de
pneumonie « in fagure de miere » la sectiune de pulmon
- corespondenta fiziologica= insuficienta respiratorie MIXTA- pacientul pierde pneumocite
(restrictiva) si obstructiva-alv blocata de masa de paraziti care se acumuleaza in alveole;
- La baza pattern-urilor diferite- microscopie confocala- surfactant alv modificat (raport
fosfolipide/proteine)
- apare infiltrat interstitial plasmocitar – plasmocite – Ac fara valoare protective, deficitara la id:
se pierde celularitatea alveolara
- radiologie-aspect de « geam mat »- plamanul isi pierde transparenta, se opacizeaza- si cu
pneumonie interstitiala cu pneumocystis
- CT de inalta rezolutie ajuta sa stadializeze pacientul- sanse de supravietuire
Pneumocystoza (pneumonia interstitiala cu plasmocite)
-ev diferit la copil (nu la toti) (imunodeficienta de cauza biologica-malnutrit (NU -dar inf
HIV/cancer), prematur, distrofic, polispitalizat, in orfelinate-institutionalizat) si la adult
La copil
- evolutie fara febra
- dispnee, tahipnee (40-80/min); si vorbitul presupune efort crescut
- tuse uscata (fara expectoratie)
- cianoza (element de insuf respiratorie)
- periodic intra in apnee (apnee episodica)- convulsii severe ce pot duce la SCR
- in conditii de tratament coresp si curba de greutate ascendenta=> 6 copii/10 pot fi salvati =>
prognostic bun

La adult
-tipic- pacientii cu HIV, id prin alte suferinte (mai ales maligne, boli limfoploriferative cel mia
frecvent; nu boli autoimune)
-tablou clinic similar, cu exceptia ca va avea hiperpirexie (39-40º-la copil afebrila-foarte slab
imunitar, deci nu poate reactiona prin febra – imunitate celulara)-hipertermie
-depinde de Lf Th (CD 4) (>200/cm3- fara, mortalitatea e de 99%)
*) Freddie Mercury a decedat de pneumonie pneumocystica pe fond de HIV
-dozare β-dextraglucan, IL8, raport Il6/IL10 supraunitar
Epidemiologie
-cosmopolit, DAR RAR IN AFRICA! NOUTATE
-Carini-zoonoza si Jiroveci-uman-purtatori sanatosi = la omul sanatos nonimunodeficitar
-oporunist
-transmitere aerogena, congenitala (toxoplasma, Trypanosoma cruzi)
Profilaxie
-igiena colectivitatilor de copii si maternitati (atentie in saloane la distrofici si premature NN)
-dezinfectia saloanelor
-carantina (masuri de izolare drastice- daca apare in maternitati, respectiva unitate trebuie inchisa
– mortalitate foarte mare) -pac id vor fi monitorizati- raport IL6/IL10, si IL8 serici, CD4/CD8,
HIV+
-chimioprofilaxie (protejare de pneumocysti) pe toata viata (li se adm Biseptol, Trimetoprim
Cotrimixazole-sulfamida- o zi/mai multe zile pe sapt in functie de imunitate)
-exista persoane care au potential de purtator de pneumocystis=> poate dezvolta o pneumonie
severa ce duce la deces- vulnerabil dpdv imunologic, deci trebuie sa aiba un nivel de eficienta
serica verificat care sa se opuna primirii parazitului in cond sale de imunitate

Plasmodium
-da malarie (cea mai mare problema de sanatate publica dpdv parazitar)
-Schizogonia (inm asexuata) este la om, iar Sporogonia este la tantar (sexul femela de
Anophel)hematofaga ; masculul este fitofag (se hraneste cu suc de plante) -4 specii majore umane

• vivax
• ovale – 2 subspecii
• malarie
• falciparum
*)knowlesi- la maimute (unica cu caracter zoonotic)-descop recent acum 5 ani
-a plecat din Africa si s-a extins peste tot
-forma ovale este strict tropicala (forma “hot home” cu 2 subvariante- curtisi si wallikeri)
Falciparum-cel mai tanar, Africa
Vivax- se afla si in zona temperata (are varianta tropicala si temperata)- adaptabil si f greu de
controlat

Malaria – NU TROPICALA
-1/10 oameni inf cu plasmodium, sau se imbolnavesc de-a lungul vietii
Categorii de risc – mortalitate crescuta
-copiii (<5 ani)
-turistii
Areal- Africa, India, Sri Lanka, Brazilia, Columbia, Vietnam, Insulele Solomon
Mortalitate anuala- mortalitatea de 15 ani prin HIV (impact deosebit)
Endemie- pe tot parcursul anului
-au avut epidemii chiar si Siberia si Canada 1950 si Paris, in timpul celui de-al Doilea Razboi
Mondial, Paris => NU ESTE TROPICALA- potential COSMOPOLIT !- Actualmente tropicala pt
ca a ramas in zona tropicala! => poate reveni oricand in zonele in care a existat.
Ciclu de viata
- complex
- femela inoculeaza sporozoitii cu tropism pt cel. hepatica- prima faza in schizogonia
preeritrocitara (de incubatie), care se desf in int hepatocitului- merozoit-> patrund in sg=> ciclu
2, eritrocitar- merozoit patrunde in hematie si trece prin stadiile de trofozoit si schizon=>
hemoliza si repeta schizogonia eritrocitara cat timp au putere de inmultire
- cand capacitatea multiplicativa este epuizata, parazitul va trece in stadiul de gametocit
mascul/femeie si isi incheie ciclul de viata la om
- Sporogonia- numai la tantarul anophel femela, care va prelua gametii de la paceintul care are
micro si macrogameti, fuzioneaza in stomacul tantarului si vor forma un ookinet (ou mobil)-
din stomac ajunge pe peretele extern al stomaculuioochist, in oochist se formeaza
sporozoitii, care vor rupe oochistul (peretele oochistului) si se vor concentra in gl salivare ale
tantarului.
- MO : descoperirea ca nu se transmite pe cale aerogena (mal, air), ci transmisa prin vectortantar-
inm in apa stagnanta – fara apa stagnanta nu se inmulteste ; Medic UK- Ross- a identificat
oochistii
- doza infectanta pt hepatocit, dupa specie= 10-100 sporozoiti – inmultire preeritrocitara, adica
in ficat
- durata ciclului preeritrocitar- 6 zile (falciparum) cea mai scurta incubatie, 15-18 zile (malarie)
cea mai mare incubatie ; ovale si vivax (9-12 zile la mijloc)
- o parte din sporozoiti pot trece la- traiesc 2-3 ani la, 50-60 de ani la plasmodium malarie, si nu
exista hypnosoit la falciparum. Plasmodium falciparum-tot sau nimic, fie omoara pacientul,
fie pacientul traieste si nu mai are recidiva ; Mortaliatatea cea mai mare- P. malarie- traiesc
chiar si 50-60 de ani. => se poate reactiva si la 50-60 de ani de la primoinfectie
- faza eritrocitara- trece succesiv prin stadiile de inel, amiba, prerozeta, rozeta (48h la vivax si
ovale ; 72h la malarie ; intermediar-neregulat- 24h/36h/48h falciparum, knowlesi) indiferent
de specie- ii trebuie 48 h (vivax/ovale) sa ajunga de la stadiul de inel la stadiul de rozeta-
aritmetica pastrata, durata obligatorie pt a se maturiza din trofozoit tanar pana in forma de
rozeta.
- 3 scoli de medicina parazitara si tropicala care au adus contributii la descop malariei- Laveran
(izolare, scoala franceza), Ross, Grassi. (transmitere, scoala britanica)
-in romania ultimul caz 1961 si in 1963 eradicat
-Australia 1981
-Paraguay 2013
-Algeria, Argentina, Kazahstan- eradicare inca incompleta
Patogenie
-aderare mediata de receptor Duffy eritrocitari- necesar pt a fi parazitat de P. vivax si knowlesi
-in Romania- specia diminanta a fost vivax-60% dintre romani- Duffy pozitiv (pe langa grp de sg
AOB si Rh- 6 din 10 fac inf cu vivax si knowlesi)
-prod o anemie severa, prin hemoliza si diseritropoieza – afectare eritropoieza de la niv MOH
-ischemie- lipsa se sg va duce la ischemie f severa la niv capilarelor cu aparitia fenomenului de
citoaderenta sau sechestrare/ sludge (innamolire)
-eritrocitele parazitate (mai ales cu F falciparum) vor avea tendinta de aderare intre ele=> formeaza
trombi/cheaguri de eritrocite parazitate = trombi intracapilari
-hematiile parazitate au niste protuberante (cucuie-knobs)- eritrocitul respectiv are o inversare de
structura electrica la niv membranar, ce va predispune la aderarea eritrocitelor parazitate intre ele
1. Anoxie tisulara multiorganara- cel mai sensibil creierul=> forma severa e malaria cerebrala
2. Produsii de catabolism ai Hb=> aparitia hemozoinei (pigment malaric) care se dispune in
celulele organelor SRE, cu precadere in splina.
3. Pacientii au un nivel de imunosupresie pt ca predomina lf imunosupresoare-fenotip CD8
Rezultat: ischemie prelungita, necroza, microhemoragii- mai ales in subst alba a SNC (petesii
inelare – patognomonic pt malaria cerebrala)-cele mai severe, duc la deces; retina ; placenta ;
coretx renal ; mucoasa gastro-intestinala ;
MALARIA – risc avort spontan
MALARIE CEREBRALA – COMA FEBRILA
Rezistenta naturala
-R Duffy
-Hemoglobina anormala (predomina in zonele malarigene) F S E C, enzima- deficit de G6P
dehidrogenaza- ciclul Ender-Meyerhoff de glicoliza anaeroba care e deficitara, protejeaza
persoana de atacul malariei
Malaria (Paludismul)
-3 el clinice :

• Debut (stadiu rece/frison)- stare puternica de frig (15-45 min)-frison teribil ;


• Faza 2 (faza calda)-hiperpirexie (40-41 grade celsius), 2-3h-nu raspunde la antitermice.
faza 3- stadiul umed, hipersudoratie, temperatura reintra in normal (chiar si sub 36 grade
celsius). Pacientul adoarme si se trezeste extrem de obosit- succesiunea= acces malaric cu
un foarte mare consum energetic- imunosupresie- se repeta matematic in functie de specie
48, 72, 24-36-72 h => durata schizogoniei eritrocitare
Debut- cefalee, mialgie, febra, fara rinoree- seamana cu o viroza -dupa
scurta stare de debut ajunge in starea de sincronizare. => isi face ciclul
complet din trofozoit in rozeta
La falciparum- curba poate sa fie neregulata o data la 3 zile (terta maligna) ; la 3 zile (vivax)- terta
benigna ; la malarie 4 zile (cuarta) febra
Complicatii :
- anemie (la toate speciile)
- splenomegalie tropicala cu risc de rupere spontana (tuse aplecare)
- pac in imunosupresie-predispusi la Ebstein-Barr- aparitia limfomului Burkitt, Leucemie
Limfocitara cronica (LLC) ;
- femeile insarcinate, cu precadere la prima sarcina- risc major de avort spontan si la urmatoarele
fetusi mici hipotrofici (cu greutate mica, si cu speranta de supravietuire limitata)
- cea mai severa- malaria cerebrala (favorita a speciei falciparum, si a doua vivax)- pac dezvolta
brusc paralizii pe nervi cranieni diferiti/hemiplegii, frecvent surditate (n VIII intra in coma si
mor in 6h fara tratament corect)= coma febrila, mai ales la copiii din zona endemica (sigla blue
ribbon) - 95% din cauzele de deces date de falciparum in malarie.
- febra bilioasa hemoglobinurica (data in special de falciparum)- black water fever- anemie, icter
hemolitic, hemoglobinurie, insuf renala acuta- urina negricioasa, diferentiata foarte usor de
urina hipercroma/hematurie.
Diagnostic: ai fost in zone tropicale, ai febra => dg 1 malarie
1. pe frotiu care ne permite sa spunem specia de Plasmodium, stadiul, sexul- prezenta hematiei- el
de diagnostic pt specie
2. picatura groasa in urgenta- boala, nu spune specia-prin liza osmotica raman doar elementele
intraeritrocitare +seria alba
3. teste rapide de diagnostic- teste moderne ce permit screening, uneori autodiagnostic, mai ales
daca ai fost in Africa sau Asia de SE unde predomina P Falciparul pt a nu ajunge in coma febrile
E bine sa le facem pe toate in ordine 1,2,3
Epidemiologie
-suntem intr-o faza de criza malarica, pt ca sunt foarte multe cazuri, in continuare, de imbolnavire
(40% din populatia globului)
-rezistenta la antimalarice la falciparum si vivax- nu mai raspund la am obisnuite
-rezistenta tantarului anophel fata de niste insecticide (DDT – nu se mai folosesteprincipalul pt
eradicarea malariei in Europa, Permethrin)
-modificari de clima- extinderea in Europa si SUA (reapare- roll-back din cauza incalzirii globale)
-specie zoonotica knowlesi (simiana)
Grupe de risc
-gravide, turisti (inclusiv cei care isi viziteaza prietenii/rudele ex in Coasta de Fildes), expatriati,
refugiati de toate tipurile
-risc ridicat in special in Africa Centrala
Epidemiologie- marea majoritate in Africasubsahariana.
Tantarul anophel – serial killer
- e capabil de a transmite si alti paraziti sau virusuri
- >400 de specii (doar 45 pot desfasura complet ciclul sporogonic)- 3 prezente in Romania, dar
nu avem parazitul
- endofilic, cu precadere noaptea, preferinte atractanti olfactive (CO2, substante aromatice),
antroponotic (ataca preferential omul)
Transmitere
-vectorial inoculativ majoritar
-transfuzii de sg
-iatrogen, deficiente instrumentar medical
-congenital- primipare mai ales (prima sarcina)
-toxicomani
Profilaxie
- mecanic: plase, pat (bed net)
- insecticide- deltamethrin, permethrin
- repelenti- DEET, NN-dietilmetatoluamida
- fludora fusion (anul trecut)-vopsea reziduala de dat pe perete, are incorporat un insecticid
fuzionat cu fluduor.
- subst chimica TREBUIESTE data de mai multe ori- depinde de niv de transpiratie al persoanei
respective (daca are hipersudoratie se dilueaza) => OBLIGATORIU TREBUIE REPETAT
- Chimioprofilaxie- farmacologic- 1 sapt inaintea deplasarii SI PE TOATA PERIOADA
SEDERII si inca 3 sapt dupa revenirea in tara de bastina.
- in functie de med folosit- Kinley, Primaq, Doxiciclina, Clindamicina 1/7 sau 7/7, date in functie
de ciclul de viata preeritrocitar din hepatocit
- quinina
Profilaxia individuala (importanta medical si la test)
-standby emergency treatment-cand faci febra tb sa ai un medic de urgenta, altfel nu iei
medicamentele antimalarie
-riscul malarigen nu este uniform-zone care permit SBET- America de Nord- Chile, Nord America
de Sud, Europa de Est, Asia- India, Pakistan, Indonezia, Arabia Saudita, Filippine
-vaccinuri- exista Mosquirix, dar nu confera protectie 100%- s-ar putea sa fie introdus in planul de
terapie, peste 2 ani, alaturi de hepatita B, intramuscular in deltoid la nastere la NN din zone
malarigene
Profilaxia colectiva-depistarea purtatorilor de gametociti- controlarea calatorilor de gametocit;
teste non-invazive in cercetare - cainii care pot depista pers cu gametociti- hipoxie care ar putea fi
observata de caini
Antivectori
-larvicide, insecticide
-drenarea apelor stagnante
-folosirea aparatelor fonice
-popularea baltilor cu specii de pesti Gambusia (Ciuca si Zotta- malariologi de top in Romania)
care se hranesc cu larve de tantari.
Atenuarea inf, previne mortalitatea, nu previne boala orice profilaxie ai folosi! Subst radioactive
imotriva gonadei tantarului mascul => sterilizarea lui prin metode radioactive; sunt si metode
imunologice – de nat de cercetare.
PARAZITOLOGIE – LP 4
SPOROZOARE II
Cryptosporidium spp.
Cystoisospora belli/Isospora belli
Pneumocystis carinii/jirovecii
Plasmodium spp.

La sprozoare, elementul infectios se numeste sporozoit iar forma de rezistenta oochist (provine dintr-o
inmultire sexuata).
Se vor prezenta paraziti la care cele 2 etape de multiplicare (asexuata si sexuata) au loc la aceeasi gazda
(omul): intestinul subtire (Cryptosporidium spp., Cystoisospora belli/isospora belli), epiteliul alveolar
(Pneumocystis carinii/jiroveci), dar si gazde diferite (Plasmodium spp.) → inmultirea sexuata e la femela de
tantar anofel.
Cryptosporidium spp.

Sunt 2 specii de interes medical: Cryptosporidium hominis (strict uman) si Cryptosporidium parvum
(caracter zoonotic). Fazele de inmultire se petrec in 1/3 superioara a intestinului subtire.
Oochistul contine 4 sporozoiti. Vilozitatile nu sunt modificate → nu apare malabsorbtia in faza timpurie
de boala. Oochisturile sunt asemanate cu ciresele de pe tort (asezate pe epiteliul intestinal). Cauza decesului la
cazurile severe (la imunodeficitari) este deshidratarea (nu malabsorbtia!), intrucat pentru Cryptosporidium nu
exista un tratament specific. Boala se numeste cryptosporidioza si are evolutie foarte severa la imunodeficitari.
Caz clinic (evolutie severa la imunodeficitari)
Date: barbat, 28 ani, leucemie limfoblastica acuta, chimioterapie specifica
Simptome: diaree apoasa, 8-10 scaune/zi, nausee (greata), colici abdominale difuze (diareea e fara sange!)
Semne: paloare, hipotensiv, tahicardie ritm sinusal, tensiunea oculara la ambii ochi este scazuta (se verifica la
examenul clinic prin apasarea pe ochii inchisi ai pacientului; in mod normal ochiul este remitent; cand se
produc deshidratari, ochii sunt ,,cazuti in orbite”), pliu cutanat persistent, oligurie (sub 500 ml/24 h),
deshidratat. Datorita pierderii de apa are deficit ponderal 15%, iar venele jugulare sunt colabate.
Diagnostic morfologic:
• frotiu din fecale cu coloratia Ziehl-Neelsen modificat: formatiuni rotunde de 4-6 μm, rosii, pe un fundal
verde malachit/verde turcoaz (se vad oochistii). Cei 4 sporozoiti din oochisti se vad foarte greu (ca niste
punctulete negre – ei sunt asezati aleator in oochist)
• Fara autofluorescenta (oochistul nu are autofluorescenta)
• Enterotest
• EDS (endoscopie digestiva) – biopsie ex HP (examen histopatologic)
• Pill video camera
Diagnostic imunologic:
• CoproAg ELISA (mono/combo – cea mai frecventa combinatie este Cryptosporidium, Giardia, E.
histolytica)
• CoproAg IF (imunofluorescenta) cu Ac monoclonali
Diagnostic molecular:
• rT-PCR (real time PCR)
• panel gastro-enterologic (se detecteaza simultan mai multi paraziti, bacterii, virusuri)
La imunocompetenti, diareea e autolimitata. Cryptosporidium este oportunist (e pe locul 2; pe 3 e
Toxoplasma).
Cystoisospora belli/Isospora belli

Oochistul e excretat in materiile fecale ale pacientului sub forma imatura (oochist imatur). El sporuleaza
(isi incheie procesul de maturare) in 3-5 zile in mediul temperat si 24-48 de ore in zona tropicala → cele mai
multe cazuri de infectie sunt in zona tropicala.
In oochistul matur apar 2 formatiuni rotunde numite sporochisti. Fiecare sporochist are 4 sporozoiti.
Oochistul are forma ovoidala si poate fi usor strangulat la unul din poli (un pol mai ingust si altul mai largit).
Totalul de sporozoiti este asadar de 8. S-a spus Cystoisospora pentru ca sporozoitii nu sunt liberi in oochist, ci
sunt in aceste chisturi (sporochisti).
E usor de vazut in examenul direct. Oochistul
are autofluorescenta (zona luminoasa/aura ce
usureaza vizualizarea in preparat proaspat, intre lama
si lamela). Se poate face si Z-N modificat – oochistul
se coloreaza in rosu pe fond albastru/albastru
turcoaz. Imunofluorescenta cu UV → se vad
oochistii. Manifestarile clinice sunt identice, dar cu
mentiunea ca Cystoisospora e usor de tratat.

Pneumocystis carinii (zoonotic)/jirovecii (antroponotic)

El este de fapt un fung (ciuperca – arahnomicet) care are insa elemente de inmultire ca un sporozoar – e
considerat un transfug (nici ciuperca 100%, nici sporozoar 100%; doar genetic e ciuperca, in rest se comporta ca
un sporozoar, cu inmultire in epiteliul alveolar). E pe locul 1 in cadrul oportunistilor parazitari cauzatori de
deces la imunodeficitari. Cauzeaza pneumonie.
Date: barbat, 42 ani, HIV+, artist
Simptome: tuse uscata, dispnee, toracalgii difuze (nu junghi toracic, ci dureri difuze la nivelul toracelui)
Semne: febra 39-40° C, murmur vezicular estompat global, raluri crepitante bazal bilateral (pneumonie
interstitiala bilaterala cu evolutie severa catre insuficienta respiratorie).
Diagnostic morfologic:
• sputa indusa (NaCl 3% - nebulizator cu NaCl 3% si un mucolitic: fluidificant de sputa) – pentru ca avem
tuse uscata, LBA (lavaj bronho-alveolar). Pe sputa/lavaj se practica coloratii speciale: albastru toluidina,
Gömöri, Grocott (elective/specifice – adica sunt coloratii dedicate pentru Pneumocystis)
• amprenta plaman (necropsie) – coloratia Giemsa (panoptica – coloreaza orice tip de celula). In coloratie
Giemsa chistul e o rotund cu perete subtire si transparent care permite vizualizarea celor 8 sporozoiti
care se numesc ascospori (se spune ca sunt asezati ca margelele/spitele unei roti). Dezavantaj: coloratia e
panoptica si il vezi greu.
Coloratia cu albastru de toluidina → parazitul se coloreaza in mov-bleu, nu se vad ascosporii. Din aceasta
cauza e considerata o coloratie intravitam (in timpul vietii pacientului – e foarte buna pentru ca o putem face in
timpul vietii pacientului; Giemsa se face la necropsie; e coloratia favorita a americanilor).
Europenii fac mai frecvent coloratia Gömöri: ea e cumva intre celelalte doua, pentru ca permite sa se vada si
formele cu perete subtire (oochist cu perete subtire care are doar 1-2 ascospori → ei pot fi vazuti in coloratia
Gömöri). In Gömöri parazitul e maro pe fond verde si pot fi vazuti 1-2 ascospori daca parazitul e in stadiul de
prechist sau oochist tanar. Gömöri si albastru de toluidina sunt coloratii favorite clinic (se fac in sputa
indusa/LBA). Dezavantajul e ca nu pot vedea toata structura parazitara. La cea Giemsa poti vedea toti
ascosporii, dar e panoptica si e greu sa identifici parazitul (e laborios, iar timpul e pretios)
Diagnostic imunologic:
• Ag circulant: IF Ac monoclonali (imunofluorescenta cu Ac monoclonali)
• Biomarkeri: β-glucan (component major de perete – foarte specific), IL8, IL6/IL10 (e raportul intre IL6
si IL10 pentru prognosticul pacientului; raportul trebuie sa fie supraunitar pentru un prognostic bun)
Diagnostic molecular:
• PCR: sputa, LBA (ex. de rutina – diagnosticul molecular e considerat de rutina si obligatoriu la
imunodeficitari: HIV, leucemii, limfoame etc.)
• LAMP: sputa, LBA
Diagnostic imagistic: bronhoscopie, radiografie toracica, CT-torace
Functional: gazometrie (hipoxie, hipercapnee), spirometrie – air flow (evaluarea insuficientei respiratorii – e
insuficienta respiratorie mixta: restrictiva + obstructiva)
Pneumocystis e principala cauza de deces la pacientii imunodeficitari (cu imunitatea celulara prabusita
→ limfocite Th CD4 < 200 → Pneumocystis e mortal, orice interventie terapeutica ai face) din punct de vedere
al parazitilor. Freddie Mercury era HIV+ si a murit de pneumonie cu Pneumocystis. Nu-l putem ajuta pe pacient
cu O2 pentru ca pneumocitele nu mai sunt functionale, iar alveola e blocata de masa de parazit.
A 2-a cauza de deces e Cryptosporidium (diaree severa cu deshidratare). A 3-a cauza e Toxoplasma
(meningoencefalita cu deces, fie orbeste – corioretinita).

Plasmodium – Malarie/Paludism

Mal air (aer rau) – initial s-a considerat ca malaria e o suferinta respiratorie data de mlastini, de
mirosurile urate (miasme) de langa apele stagnante. In realitate, agentul care asigura transmiterea si este gazda
definitiva pentru parazit e femela de tantar anofel, care se inmulteste in apele stagnante.
Malaria e o boala cu transmitere vectorial inoculativ. Popular, in tara noastra (aveam in 1960-1962) se
numea ,,frigul de balta” − a se deosebi de frigurile negre/galbene, care sunt alteceva si nu sunt in tara noastra.
Femela de tantar e hematofaga, 6-7 mm (dimensiuni mici), hematofagie nocturna si e atras de CO2 si
mirosuri aromate – persoanele cu risc sunt copiii, femeile gravide, diabeticii si apoi cei cu alte suferinte
metabolice: ciroze, insuficienta renala.
Tantarul anofel femela este gazda care permite inmultirea sporogonica. Ea se desfasoara in stomacul
tantarului. Se va forma un ookinet (traverseaza peretele stomacului si se fixeaza pe peretele sau extern). In
interiorul oochistului se vor forma sporozoitii care rup peretele oochistului si se concentreaza in glandele
salivare ale tantarului anofel, femela.
Sporozoitii sunt formatiuni fusiforme mononucleate cu tropism pentru celula hepatica umana. Ronald
Ross – medicul care a descoperit ciclul de viata (Nobel). Sporozoitii sunt inoculati de tantar si in 30-40 min
ajung in ficat si incep inmultirea asexuata – schizogonie preeritrocitara. Sporozoitii se inmultesc in hepatocit →
hepatocitul este mult marit in dimensiune, nucleu picnotic impins la periferie de catre masa de paraziti=masa
plasmoidala (800-1000 merozoiti/hypnozoiti – in functie de faza de inmultire a parazitului). In aceasta faza
pacientul e asimptomatic → e asa-zisa perioada de incubatie.
Sub presiunea pe care o exercita masa plasmoidala asupra membranei hepatice, aceasta se rupe si
sporozoitii ajung in eritrocit – schizogonie eritrocitara (inmultire asexuata in eritrocit). O parte din merozoitii
din celula hepatica isi vor transforma metabolismul in forma bazala si devin hypnozoiti, ramanand in celula
hepatica (seamana cu Toxoplasma – cu tahizoit si bradizoit). De altfel, Toxoplasma si Plasmodium sunt
,,verisori foarte buni” (pacientii tratati pentru toxoplasma se pot duce in zone malarigene pentru ca au o
oarecare acoperire, desigur, pana la un punct). Hypnozoitul se poate reactiva si pacientul poate face malarie fara
sa fie intepat de vector.
Patrunderea in eritrocit inseamna initierea ciclului eritrocitar in care parazitii, indiferent de specie, vor
trece in mod obligatoriu prin urmatoarele faze:
1) trofozoit tanar/inel (inel cu pecete – adica inel cu piatra)
2) trofozoit dezvoltat/amiba – pentru ca parazitul emite pseudopode (in hematie este un parazit care se
deplaseaza cu pseudopode). El se misca in eritrocit pentru ca are nevoie de Hb.
3) Prerozeta/schizont imatur
4) Rozeta/schizont matur. In momentul acesta, indiferent de specie, eritrocitul se sparge (hemoliza) si
fiecare din componentele acestei rozete va infecta alte eritrocite sanatoase, repetandu-se aceasta
schizogonie de mai multe ori (atat cat are putere/capacitate de multiplicare parazitul). Cand nu se mai
poate inmulti, va deveni un element cu sex: microgamet (mascul) sau macrogamet (femela), iar ciclul la
om se incheie si persoana nu mai are manifestari clinice (deci daca rezista pacientul la fazele de
multiplicare se poate vindeca aparent, dar ramane purtator de micro/macrogameti. Reprezinta un pericol
pentru cei din jur pentru ca daca aceasta persoana va fi intepata de tantarul anofel femela, el va prelua
elementele cu sex (micro/macrogametii), se produce fuzionarea dintre ele in stomacul tantarului, se
formeaza ookinetul si se repeta povestea. Fara micro si macrogamet, tantarul nu are cum sa continuie
inmultirea sexuata de la Plasmodium.

Stadiul de trofozoit tanar si de amiba este un stadiu cu o singura masa nucleara – mitoza inca nu e initiata.
El se hraneste cu pseudopodele. In prerozeta incepe fenomenul de multiplicare, dar mitoza nu e completa (masa
nucleara nu are o citoplasma proprie). In rozeta, fenomenul multiplicativ e terminat (mitoza e definitiva –
fiecare masa nucleara are citoplasma ei).
Manifestarile clinice apar in momentul hemolizei si este o triada: frison, febra (40-41° C) si
hipersudoratie (se instaleaza in aceasta ordine) – faza rece, faza calda si faza umeda.
Diagnosticul de malarie se face hematologic folosind doua tehnici de diagnostic:
1) frotiu de sange periferic (coloratie Giemsa, ca orice frotiu de sange periferic)
2) picatura groasa.
Picatura groasa → sange capilar (pulpa degetului) sau sange venos → se omogenizeaza cu capatul altei
lame (defibrinare), se pune apa distilata (gradient osmotic → hemoliza osmotica) si apoi se coloreaza.
Colorarea si citirea unui frotiu necesita intre 2-4 ore, iar picatura groasa 20-30 min. De aceea picatura
groasa se foloseste in urgenta si stabileste diagnosticul de boala (daca pacientul are sau nu malarie). In schimb
nu poate preciza specia de Plasmodium (diagnostic de specie). Frotiul permite identificarea speciei de
Plasmodium, stadiul de inmultire al parazitului (trofozoit tanar, amiba, prerozeta sau rezota) si sexul (daca e
gamet: micro sau macrogamet). Sunt cei 3 ,,S” – specia, stadiu, sex. Dezavantaj: durata (nu merge in urgenta).

Plasmodiile strict umane sunt in numar de 4:


1) P. vivax – eritrocitul parazitat este mai mare decat cel neparazitat, forma ramane rotunda, parazitul
digera Hb si o elimina sub forma de deseuri – catabolitii parazitari poarta numele de hemozoina care
apare sub forma unor granulatii in eritrocit → granulatii Schuffner (multe, mici, de culoare roscat-aurie).
P. vivax se dezvolta preferential in eritrocitul tanar (reticulocit) – in mod obisnuit nu se poate dezvolta
decat in 2-4% din eritrocitele omului.
2) P. ovale – eritrocitul e mai mare decat cel neparazitat, isi modifica forma si devine oval, granulatiile sunt
identice cu cele tip Schuffner, dar scoala britanica le-a zis granulatii James (putem spune si granulatii
Schuffner-James). Are preferinta pentru reticulocit (2-4% din eritrocitele omului).
3) P. malarie – eritrocitul e mai mic, forma rotunda, granulatiile se numesc Ziemann (putine, de culoare
mustar-cafeniu si se gasesc in vacuola de digestie a parazitului si nu in eritrocit). P. malarie are
preferinte pentru eritrocitele batrane (1% din eritrocitele omului). Din aceasta cauza aceasta specie este
cel mai greu de identificat (trebuie sa ne uitam pe foarte multe campuri microscopice).
4) P. falciparum – nu modifica nici dimensiunea, nici forma, care raman normale, cu toate ca intr-un
eritrocit se pot gasi 2 sau mai multi paraziti. Granulatiile se numesc Maurer – putine, mari, negre.
Falciparum nu are preferinte legate de varsta eritrocitului – parazitemia poate atinge valori mari: 20-
40% din totalul eritrocitelor. Consecinte: forma de malarie e cea mai grava, dar va fi cel mai usor de
identificat pe frotiu.

Vom sti ca este stadiul de inel sau de amiba de fiecare data cand vedem o singura masa nucleara. Este
inel cand citoplasma este lineara si este amiba cand citoplasma e neregulata (a emis pseudopode). Amiba de la
P. malarie emite un singur pseudopod foarte lung care se intinde peste mijlocul eritrocitului, cunoscut sub
numele de banda ecuatoriala.
Stadiile de prerozeta si rozeta – mai multe mase nucleare. Cand fiecare masa nucleara are citoplasma
proprie → rozeta, cu numar constant de nuclei:
• P. vivax → 24 nuclei (comparatie cu o mura)
• P. ovale → 8 sau 12 nuclei
• P. malarie → 8 nuclei (comparatie cu margareta – daisy head like) → nucleii sunt petalele, iar in mijloc
sunt granulatiile Ziemann (este specia care nu poate sa-si secrete produsii de catabolism in eritrocit)
• P. falciparum → 24-36 nuclei (intre 24 si 36).
Cand a atins stadiul de schizont matur incepe hemoliza. Cand si-a incheiat capacitatea multiplicativa
devine gametocit.
Pe frotiu putem stabili si sexul:
• femela → nucleul este periferic, de obicei cu un aspect usor triunghiular si cromatina compacta
• mascul → nucleu central, rotund, cromatina laxa.
Aceste caracteristici ale gametilor se pastreaza la toate cele 4 specii de Plasmodium. Totusi, la
Falciparum, diagnosticul de sex al gametului e mult mai simplu pentru ca Falciparum are gametii sub forma
semilunara (de unde si numele) si vom putea stabili sexul in functie de capetele secerii: capete ascutite – femela
(macrogamet); capete rotunjite – microgamet (mascul). Gametii de la Falciparum sunt intotdeauna mai mari
decat eritrocitul (au 8-10 μm).

Marimea Preferinte pentru


Forma eritrocitului Granulatii
eritrocitului eritrocit
Schuffner (multe,
P. vivax M N (rotund) 2-4%
mici, roscat-aurii)
James (identic cu
P. ovale M O (oval) 2-4%
Schuffner)
Ziemann (putine,
P. malariae m N (rotund) mustar-cafeniu, 1%
intraparazitar)
Maurer (putine,
P. falciparum N (> 2 paraziti) N (rotund) 20-40%
mari, negre)

Pacientii cu anemie falciforma sau alte forme de hemoglobinopatii sunt mai rezistenti la malarie:
patrunderea parazitului printr-un eritrocit modificat ca forma este mult mai greoaie → forma de aparare naturala
(drepanocitoza apare mai des in zonele cu malarie).
Complicatii ce apar in malarie:
1) P. falciparum duce la malarie cerebrala – neuropaludism (complicatie mortala), in care apar trombi
intracapilari care genereaza fenomene de ischemie si necroza cerebrala. Malaria cerebrala duce la deces in 6 ore
(netratata). Patognomonic pentru malaria cerebrala → aparitia unor petesii + zone de necroza in substanta alba.
Malaria cererala tratata la timp → pacientul poate fi salvat. Mortalitatea e foarte mare la copii. De aceea nu
avem timp de frotiu.
Si P. vivax poate da malarie cerebrala, dar mai putin frecvent ca falciparum.
2) P. falciparum – black water fever (febra bilioasa hemoglobinurica → apare exclusiv la P.
falciparum). Aceasta consta in anemie acuta combinata cu hipericter de tip hemolitic si insuficienta renala
acuta. De data aceasta pacientii necesita dializa. Pacientul va face o hemoliza acuta intravasculara in care pana
la 40% dintre hematii se pot sparge (vorbim de P. falciparum). Apare anemia acuta. Excesul de hemoglobina
duce la exces de bilirubina indirecta si apoi directa (urina hipercroma), MF inchise la culoare (exces de
stercobilinogen). O alta parte din Hb se elimina in urina (deoarece capacitatea ficatului este depasita) →
hemoglobinurie – urina are culoare maronie negricioasa (comparatie cu vinul de Porto). Rinichiul la nivelul
tubilor are pH-ul acid, iar Hb precipita la nivelul tubulilor → blocaj renal → insuficienta renala acuta →
anasarca (edeme generalizate) + anurie (sub 50 ml/24 h).
In conditii de urgenta facem picatura groasa.
Trendul actual in bolile parazitare este diagnosticul rapid cu testul imunocromatografic. El foloseste 3 markeri
antigenici: aldolaza (comuna la absolut toate speciile de Plasmodium), Histidin-rich protein 2 (HRP-2) – marker
pentru P. Falciparum, p-LDH (P. vivax – izoenzima lactat dehidrogenaza). Nu avem markeri pentru ceilalti.
Ca urmare, testele rapide au de obicei 2 determinari: una pan (cu aldolaza), si una ori cu HRP-2, ori cu
p-LDH. Se inteapa pulpa degetului, se depune picatura de sange, in trusa este si o solutie tampon pentru o buna
difuzie in placa si in maxim 20 de minute apar benzile de diagnostic. Intai trebuie sa apara martorul – daca el
apare inseamna ca testul e bun.
Se considera ca hemozoina poate transmite niste ecouri – transdermal detection of malaria (cercetare).
Chit de malarie: contine 2 lame de diagnostic rapid ca sa-ti faci singur testul si pastile cu interventie
rapida (malarone - Atovaquone / proguanil ) – se iau 4 pastile o data si treci de momentul critic. Altfel, la copii
decesul poate surveni si in 24 de ore.
Malaria in momentul de fata este in zone tropicale si subtropicale, dar malaria nu este o boala
tropicala – Romania si toata Europa a avut malarie (pana in anii 60’-70’). Malaria se poate intoarce. Tantari
anofel avem, ne lipseste doar parazitul.
CURS 5-HELMINTI
=viermi

-Cele mai evoluate organisme patogene pentru om, din acesta cauza ele au o fiziologie si o structura
anatomica evoluata

Clasificare generala:
- viermi cu corpul plat (=corpi solizi)-pentru ca nu au continut intern/cavitar
- viermi cilindrici (rotunzi) -cavitari ( au un continut care insumeaza toate
viscerele sale)- cei mai evoluati
- -markeri hematologici: caracteristice infectiilor
• cresterea nr. de eozinofile - (in mod normal-4-6 % ; >9% hipereozinofilie- unii paraziti pot
da si 40-50-70% eozinofilie)- marker f. important datorita enzimelor, proteina cationica
eozinofilica majora- enzima eozinofilica capabila sa anihileze viermele si in plus este
asociat cu receptorul epsilon pentru IgE
• Ig E

I) PLATHELMINTII SEGMENTATI-CESTODE
Structura-au corpul format din segmente:
- cap (scolex)
- gat
- corp (strobila)-contine o inlantuire de fragmente, numite proglote:
• tinere
• adulte
• terminale (batrane/gravide)
-dpdv sexual sunt hermafrodite - reproducere intre proglote adiacente si nu in cadrul aceluiasi
proglot
-avand acest corp aplatizat, ele se muleaza pe peretele intestinului subtire
-cosmopolite – peste tot in lume
-longevitate ridicata – in lipsa tratamentului
-multi-transmisi pe cale alimentara (zoonoze transmise prin alimente) ;
-adultii traiesc in intestin
-larvele(=tineri, imaturi dpdv sexual) traiesc in tesuturi; sunt diferite dpdv anatomic de viermii
adulti :
 corp veziculos (bladder-like-aspect de basicuta)
 scolex primitiv (protoscolex)
 larve cu 1/mai multi protoscolecsi
*) examen microscopic : capul este scaldat intr-un fluid nutritiv ce ii mentine viabilitatea timp
indelungat ; scolex inglobat de un corp veziculos (monoveziculat, monocefalic)
-viermele adult are scolexul de dimensiuni mici, comparabile cu dimensiunile unei gamalii, gatul
si proglotele. La inceput proglote tinere, pe masura ce se produce fecundarea ( intre proglote
adiacente), toata anatomia proglotelor batrane/gravide/terminale va fi ocupata dpdv anatomic
numai de uter-va fi plin cu oua. Toate celelalte componente ale gonadeloc masculine si feminine
vor fi atrofiate.
-proglotele terminale, pe masura ce cresc in dimensiuni, se rup si sunt eliminate, iar gatul
compenseaza pierderea zilnica de proglote gravide – a.i lungimea ramane constanta.
-in medie la teniile mari-se pierd 7 cm-medie a ratei de fertilizare la viermele adult
Cei mai evoluati viermi;
-la acesti viermi apare pt prima data o structura de sistem nervos, pe scara filogenetica=
ORTHOGON=primul “system nervos” apare la cestode
 functie paracrina (endocrina si nervoasa), are o functie dubla
 morfologic seamana cu o scara (scalariform) cu doua cordoane nervoase longitudinale
principale (care pornesc dintr-o structura bilobata), interconectate prin plexuri si cu un «
creier » bilobat- 2 lobi- e un prototip de creier bilobat
 functioneaza cu neurotransmitatori : de baza- serotonina ;

Ciclu de viata
- complex- presupune o gazda definitiva (cand persoana are viermele adult) si o gazda
intermediara cand sunt larve
- larvele de obicei sunt in carne, uneori se pot vedea cu ochiul liber, uneori este mai dificila

- in principiu, viermii adulti dau boli usoare

- larvele-capabile de o patologie grava - printre cele mai severe boli umane


Medicatie
- de baza PRAZIQUANTEL- de prima intentie
- de linie a doua (eficacitate mai scazuta)- albendazol
toate cazurile necesita urmarire imunologica, imagistica etc.
Tenia Saginata (Tenia de vita)
-stadiul de adult e prezent in intestinul subtire la om
-larva se dezvolta in musculatura striata la bovine si
camile

Structura
 scolex cuboidal cu 4 ventuze ; fara carlige
 Musculatura foarte bine dezvoltata- extrem de puternica
 proglotul mai mult lung decat lat
 uter median, ramificat-cu multe ramificatii principale, cele secundare sunt bicotomice (se
bifurca)
Larva= cysticercus bovis (0.5-0.9 cm),
-dimensiuni mici, in musculatura de vita
Oul
- are in interior un embrion cu 6 carlige (hexacant)- neinfectios pentru om
- peretele- are 3 membrane corionice caracteristice
- Zhiel-Neelsen pozitiv

Ciclu de viata= 60-65 zile


- debuteaza cand omul consuma carne de vita in sange, sau insuficient preparata termic
- carne digerata in intestin ce contine larva (cysticercus bovis) e elib si se fixeaza cu scolexul
de mucoasa intestinului subtire si in 6-10 zile se fac oua, in decurs de 60-65 zile se va forma
viermele adult
- omul va elimina in materiile fecale atat oua cat si tenii adulte (proglote terminale/gravide)
- de pe iarba, bovinele iau oul, se formeaza larvele care se vor cantona si se vor inmulti in
musculatura lor Ramanand in stadiul de larva

Teniaza cu Tenia Saginata


- cu toate ca dimensiunile sunt importante, manifestarile sunt discrete dpdv digestiv
- proglotele terminale se elimina activ, independent de defecatie si raman contractile in
momentul eliminarii cateva min
- apetit crescut- bulimie/mai rar anorexie ; cu toate acestea, bolnavii scad in greutate
Complicatii
- sdr. de colon iritabil
- psihoza Ekbom (halucinatii tactile/vizuale)- pacientului i se pare, dupa ce a fost
vindecat, ca se misca ceva in jurul ombilicului, ca se elimina in materiile fecale => suport de
specialitate- antipsihotice atipice

Epidemiologie
- intalnita mai ales in tarile unde se consuma preponderent carne de vita, dar se
intalneste cosmopolit (ex. : Africa, tari islamice)

Profilaxie
- colectiva/individuala
- controlul carnii de vita
- evitarea folosirii de ingrasaminte de natura animala
- individual-prelucrare termica
- toalete ecologice
- surse de apa verificate
- sisteme de canalizare corecte
- spalat pe maini

- larva poate fi distrusa usor la 55º C sau prin congelare (-15º C, 10 zile suficiente)-
cu cat temperatura e mai joasa, cu atat nr de zile necesare este mai mic
- surse sigure- Biftec, mezeluri crud-uscate, pastrama, mixuri de carne de vita cu porc
- inactivare postexpulzie
Cei patru piloni pentru bolile cu transmitere alimentara
1. igiena mediului
2. igiena alimentara
3. igiena defecatiei
4. controlul veterinar

Tenia solium
- PARTICULARITATE: atat larva (in tesuturi) cat si viermele adult ( in intestin subtire) pot
trai atat la porc cat si la om
- Viermele adult - 2-4 m lungime
- Un scolex cu ventuze, coroana dubla de carlige=> musculatura slab dezvoltata
(mijloacele de fixare sunt suficiente-ventuzele si carlijele)
- solium- carlige comparate cu razele de soare- 20-25 carlige asezate pe 2 coroane
- proglote mai mult lungi decat late
- uter in poz mediana
- ramificatii primare putine <11 ; cele secundare-de tip dendritic=ca si crengile de copac

Larva = cysticercus cellulosae (0.5-2 cm)


- seamana perfect cu cysticercus bovis, tot monichist, monocefala, corpul format dintr-o
singura vezicula cu un singur scolex scaldat de acest lichid nutritiv
-difera dimensiunea-e mai mare
- carnea de porc usor de identificat cu ochiul liber

Oul
-identic cu cel de tenia saginata, cu 2 deosebiri :
1. embrion infectios pt om ! (embrion hexacant
in oul cu 3 membrane corionice)
2. Ziehl-Neelsen negativ

Ciclu de viata-60-65 zile


- infectie consumand carne de porc cu cysticerc
- in intestinul omului, din larva, se va forma viermele adult (dg. de teniaza)
Persoana care are in intestin subtire adultul incepe sa elimine oua si proglote (batrane)- daca e
eliminat in mediu-open defecation- porcul consuma oul de tenia solium si va face larva in
musculatura sa. Omul poate suferi
- autoinfectie exogena- de pe mana murdara cu propriile materii fecale ;
- autoinfectie endogena- persoana igienica- proglotele ascensioneaza exista
antiperistaltica, proglotele in loc sa fie eliminate normal, anal, ascensioneaza in stomac
unde sub influenta sucului gastric sunt digerate si sunt eliberate ouale. Clinic- pac cu
antiperistaltica are greata cu voma.
- heteroinfectie- Cea mai frecventa, omul vine in contact cu ouale de pe vegetale care nu
sunt spalate, infestate cu materii fecale. Ouale provin fie de la porcul slab ingrijit dpdv
veterinar ( atentie la utilizarea ingrasamintelor naturale din materii fecale de porc
neverificate veterinar), fie de la un alt om infectat cu Tenia solium care elimina in mediul
extern sau are toalete primitive unde se produc infiltratii.
Din ou este eliminat embrionul hexacant ; trece prin peretele intestinal, este absorbit in
sange si se va distribui spre organe bine vascularizate, unde devine larva si ramane ca atare
(dg de cisticercoza-mai grava decat teniaza ).

Clinic :
- reactii emetice cu greata ; pacientului cu teniaza ii prescriem OBLIGATORIU UN
antiemetic

Teniaza cu Tenia Solium


-este foarte bine tolerata, de multe ori pac nu stie ca elimina pasiv proglotele care nu sunt
contractile (nu are musculature puternica)
-eliminare pasiva de proglote necontractile
-bulimie/mai rar anorexie
Cele 2 complicatii- le poate avea
-colon iritabil
-psihoza de tip Ekbom

Epidemiologie
- zonele endemice- unde carnea de porc e pe primul plan- cele mai frecv in America de S,
America latina si in Asia de S-E- China, Coreea, Vietnam
Profilaxie- aceleasi
-colectiva si individuala
-evitarea folosirii de ingrasaminte de origine animala sau umana fara verificare parazitologica
-surse de apa verificate – irigatii , fara infiltratii-apa fecaloida

Cysticercoza
- grav

-in >90% din cazuri cysticercul cellulosae se dezvolta in SNC si determina epilepsie – principala
manifestare clinica – pac cu epilepsie noua insotita de eozinofilie probabilitatea de cysticercul
cellulosae e maxima
-alte organe preferate: glob ocular, muschi striat (si miocard), subcutanat
Modalitati de infectie
1) Heteroinfectie- vegetale, ape fecaloide ( contaminate uman sau de porc)- cel mai frecvent
2) Autoinfectia- exogena/endogena (25% din cazuri) - minoritate

Surse de infectie
- Cysticercoza arata deficiente de:
1) Igiena personala
2) Igiena alimentara (ATENTIE !!vegetale exotice, fructe din America de Sud,
China)- ex. China- ingrasaminte de porc
3) Igiena mediului (apa si agricultura organica)
4) Medicale- grija medicului de a da si antiemetice ( nu i-au fost adm
antiemetice)

Patogenie – fffff sever!!!


1) Genereaza reactii alergice si inflamatorii (fie ca e viu sau agonic)- cel mai frecvent la
nivel cerebral, cea mai severa neurocysticercoza - edem cerebral

2) Parazit omorat prin tratament- ramane local si exercita un efect degenerativ, prin compresie
cronica- in creier da leziuni neurodegenerative => Demienilizari- secundare, scleroza
multipla secundara fenomenului degenerativ prin compresie cronica, nu idiopata

- Problema: daca in prima parte tratamentul e indicat pt ca trebuie sa omori parazitul,


in partea a doua, tratamentul antiparazitar este inutil si poate fi chiar toxic, parazitul e
deja mort, dar pacientului nu ii merge bine
- Epilepsia, HTA craniana care imita o tumora cerebrala

- cysticercoza inactiva- chiar daca e omorat

Cysticercoza cerebrala
- tumora cerebrala ??
- cu timpul, pacientii dau manifestari de natura neurologica- pana la dementa si infarcte
cerebrale
- pot da si neurocysticercoza ventriculara-loc la nivelul ventriculilor, cea mai grava,
cysticercul ia o forma particulara (cysticerc racemos Zencker grape-like-seamana cu
un ciorchine de strugure) -adaptare a cysticercului pt a invada toate formele ventriculare
cerebrale- da hidrocefalie interna si hipertensiune cerebrala

Cysticercoza oculara
- localizare frecvent pol posterior- cauza de cecitate- si inflamatia corpului vitros
(hialita/vitrita)
- rar : polul anterior- usor de diagnosticat- scolex activ- fara reactie majora, initial este
doar o reactive inflamatorie intense
- orbita- da exoftalmie datorita inflamatiei=celulita orbitara
Cysticercoza musculara/cardiaca- miozita cu forta musculara scazuta, miocardita (cu aritmii),
pericardita eozinofilica
Cysticercoza cutanata
-localizare subcutanata
-cea mai usoara
- prin autoinspectie observa cysticercuri, mobile la palpare cu continut renitent (elastice)- usor
vizibile radiologic-mici tumorete

Epidemiologie
- intalnita peste tot unde e teniaza: Asia de S-E, Africa, America de S, China

Profilaxie -aceleasi
- spitalizare obligatorie
- control veterinar al carnii de porc
- vaccin pentru porc- FIBRONECTINA III – intr-un stadiu f avansat
- medicatie- oxfendazole

- sanatate publica- pericol f. mare de cysticercoza- oblig screening


coproparazitologic ce vizeaza personalul care manipuleaza carnea de porc (alimentatie
publica) si in colectivitati de copii, abatoare, laptarii, macelarii, ferme zootehnice,
agricole= profilaxie activa

Hymenolepis nana (Tenia mica a omului)


- ~Vampirolepis nana (tentativa de denumire)
- parazit specific omului (tot ciclul de viata, toate stadiile de ontogenie-adult,
ou, larva- se desfasoara la om)
- oportunist -evolutie severa in cond de imunodeficienta

 viermele adult- mic, hermafrodit, 2.5-4 cm


 larva-cysticercoid
- ou- infectios pentru om

Ciclu de viata-scurt= max 30 zile


- vierme adult in intestin subtire, hermafrodit-produce ou
- oucisticercoid=larvaadult
-de multe ori, persoana se autoinfecteaza (ciclul se repeta), autoreinfectie

Hymenolepidoza
-clinica- depinde de incarcatura parazitara

-putine exemplare- manifestari clinice usoare


-anorexie (lipsa poftei de mancare)-apetit capricios, copii mofturosi
-abdomen cronic dureros- dureri de burta
-tulburari neuropsihice- iritabil, nervos, vb in timpul orelor, astenic, atentie si memorie slaba !!!
-de multe ori educatorul atrage atentia ca ceva nu e ok
Cysticercoid=larva, in vilozitatea intestinala la persoanele imunocompetente
-la imunodeprimati larva nu ramane la acest nivel, genereaza diseminare sangvina si poate da
cancer de intestin subtire
Epidemiologie
-cosmopolit
-oportunist
-specific omului
- evolutie severa- disemineaza sau da cancer intestin subtire la imunodeprimati
-caracter nosocomial- copiii institutionalizati
Profilaxie
- educatie sanitara
- control periodic – coproparazitologic la copiii din gradinite si scoli primare
Echinococcus granulosus
= tenia cainelui (tenia mica a cainelui)
- adultul traieste doar in intestinul cainilor/carnivorelor salbatice (sacal, lup) (gazda
definitiva)
Larva
-se dezvolta accidental la om= hidatida/chist hidatic
-omul si alte animale decat cainele au rol de gazda
intermediara

Ciclu de viata
- viermele adult din intestinul cainelui (hermafrodit- produce ouale eliminate odata cu
materiile fecale ale cainelui infectare la om pe cale digestiva prin contactul cu
blana/vegetale infectate cu materii fecale de caine;

- viermele adult-scolex, gat, o strobila (corp)- doar cu 3 proglote

- oul strabate peretele intestinal- circula in sange putin, maxim 7-8 h larva (=chist
hidatic), frecvent dezvoltata in ficat
!!!!*) la om NU se formeaza niciodata viermele adult si NU ramane la nivelul intestinului
subtire

Chistul Hidatic
- diametru= 1-25 cm (5-10 kg)
- ritm de crestere cu larva ce creste in permanenta, lent (1-2,5 cm pe an)
Structura
- cuticula
- membrana interna=lama germinativa ce produce vezicule proligere/fiice,
protoscolecsi, lichid hidatic
- o parte din vezicule si protoscolecsi degenereaza datorita cresterii in permanenta=> se
depune nisip hidatic pe fundul chistului (300-400000 protoscolecsi/cm3)
- vezicule-fiice
- adventitie (perichist)=tesut fibros conjunctiv-produs de organul parazitat:ficat, plamani
apartine gazdei si NU parazitului, chistului -util interventiei chirurgicale pt ca e dur
!
-este protoscolex cand are carligele in interior, devine scolex-cu carligele in exterior cand ajunge
in afara cuticulei, inseamna ca fiecare din aceste elemente de tip scolex e capabil de a genera o
noua larva, deci fiecare protoscolex poate face un chist hidatic (lichid hidatic- 200000
protoscolecsi)=> risc ff foarte mare de recidiva!!
Patogenia
1. HLA-BL14 (haplotipuri de rezistenta naturala)

2. Componenta mecanica-compresia pe care o exercita asupra viscerului (un chist mic poate
fi bine tolerat petru o perioada), cu cat chistul e mai mare cu atat jena e mai accentuata

3. Comp imunologica- Ag 5 (apartine protoscolecsilor)- GM mare- 400 kDa; corespunde


Ag 7 actual de pe Western-Blot- genereaza in timp un exces de complexe imune
circulante=> poate da boala complexelor imune circulante- localizare frecventa la nivelul
articulatiei sinoviale, renal si vascular – pacientii fac SINOVITa, VASCULITa,
GLOMERULONEFRITa

4. Ag B- specific lichidului hidatic- genereaza reactii de hipersensibilizare (GM=120-16


kDa)- urgenta alergologica- da soc anafilactic!!!
- 10 genotipuri de Chist hidatic- cel mai frecvent sensostrictum-genotipul 1

Hidatidoza/Echinococoza
- descoperit intamplator pentru ca pac a fost asimptomatic, surpriza imagistica
- dupa ce se stie, pacientul isi da seama de ce are alergii pe care nu le avea, de ce se
simtea slabit, iar la ex de sange se vede eozinofilia (6-7%)
- 60%ficat, locul 2 -plaman
Clasificare
Dupa marime :
1. Mici (< 3 cm)
2. Mari (>10 cm)
3. Medii
Dupa viabilitate :
a) sterile- nu mai produc capete (=protoscolecsi)
b) varianta fertila- se multiplica
c) varianta moarta (involuata)
Clasificare ecografica :
*) ecografia e buna pentru urmarirea evolutiei
a) lichidian/matriceal-variante fertile in care chistul e fertil si creste
b) solidificat/calcificat- inactiv
-indicatie operatorie mare, mai ales pt cele >4 cm
-lichid hidatic limpede si clar ca apa de izor

Complicatii
- fisurare/rupere chist=> poate genera

1) Soc anafilactic- imediata ( ex accident, frana brusca la pacient care nu se stia cu chist
hidatic hepatic sau pulmonar provoaca ruperea )
2) Hidatidoza secundara (5 luni-15 ani) (ex multiviscerala)- se produce de la protoscolex,
satelit « in situ »/la distanta
-1 ml lichid hidatic- 200000 protoscolecsi/ml, fiecare protoscolex in afara cuticulei
poate genera un chist hidatic
-fiecare protoscolex in afara cuticulei poate genera un alt chist hidatic!- complicatie majora
a operatiei=aparitia de noi chiste hidatice
-caracter social si economic sever al acestei boli
-endemic in Romania (5-10 cazuri/100.000 locuitori- locul 1 in Europa)
-localizari ciudate: chist hidatic mamar, cerebral- mult timp asimptomatice( particularitate),
osos/muscular (!!!!grav)
- ! NU SE FACE PUNCTIE BIOPTICA A CHISTULUI HIDATIC- numai
intraoperator- se face punctie, se scoate putin lichid, se introduce o substanta- alcool
etanolic (90%)- se repeta operatiunea pana la eliminarea completa

Epidemiologie
- hiperendemie in Romania
- caracter zoonotic- caine=gazda definitiva ; cantitatea de oua produsa de un caine/durata
medie de viata= 4 milioane oua
- distributia oua- coada, labe din spate (~39 oua-densitatea medie) , labe din fata (~2), pe
urechi (1), pe bot (6)
Profilaxie
- sacrificarea animalelor- !!!!ingropare/ ardere viscere (cu var, in incineratoare), atentie
la spargerea chistului- intotdeauna prezenti caini- mananca larva din viscere=> vierme
adult in intestinal subtire caine ( face swich ul din larva in vierme adult)
- reducerea cainilor vagabonzi/comunitari
- caini tratati (cu praziquantel)- chimioterapie- Islanda, Noua Zeelanda-eradicare!!!
(insule-recenzie foarte buna a populatiei de caini=> inventariere populatie caini), Cipru

- exista vaccinuri pt caini si oi

Echinococcus Alveolaris (multilocularis)


= tenia de vulpe
- viermele adult- numai in intestinal vulpilor
- s-a adaptat si la caine (urbanizare)- prezenta mai ales in Europa de Vest si de Nord (
Europa centrala si de est nu)
- omul se infecteaza cu oul care este accidental prezent in dejectele de vulpe, mai nou
caine- la om se dezvolta larva in ficat (99,9% din cazuri)- frecvent dezv aceasta larva
si la rozatoare si animale ierbivore

Larva=Hidatida Alveolara (multiloculara)


- larva cu crestere de tip infiltrativ- NU se formeaza adventitie (perichist)!!!
- sectionata are aspect de os spongios/ miez de paine- formata din niste cavitati (=geode)
in care se gasesc multi protoscolecsi=> tendinta la diseminare=metastaze de tip
hematogen (tendinta de diseminare)
Ciclu de viata
-identic cu cel de la ec. granulosus
-gazda definitiva vulpea
Oul din fecaledezv in ficat

Patogenie
1. RHS – reactii de tip alergic
2. Ag Em1 (fluid-echinococcus multilocularis)-echivalentul Ag B, Em 2 (specific
protoscolexului~Ag 5, respectiv 7) => dezvoltarea unei formatiuni tumorale ce are
caracterele unui adenocarcinom hepatic ca evolutie si prognostic
Clinic
-mult timp asimptomatic; durere in HCD, icter insuficienta hepatica- tardiv

Epidemiologie
- parazit de emisfera Nordica.
- Zonele endemice : Alaska, Siberia, Japonia ( zona de nord)-Hokaido, China, Mongolia,
Europa (boala eschimosilor)
- caracter zoonotic, cu tendinta la urbanizare, mai accentuata in Europa de Vest (Zurich
10 vulpi/km2- 44% au echinococcus alveolaris)
Profilaxie
- spalare fructe de padure, ciuperci
- screening pt locuitorii din zonele endemice si mai ales pt turistii de zona de munte
- ocupatii de risc- padurari, blanari, vanatori, ingrijitori zoo, locuitorii din zona polara,
Alpi, zona arctica

Diphyllobothrium Latum
- cel mai mare vierme al omului (20-33 m-max)
- parazit de zona temperata
- = tenia de peste
Structura
-scolex aplatizat ( comparat cu fisticul in coaja), cele 2 santuri=bothridii

-proglot mai mult lat decat lung- usor de recunoscut


-in mijlocul fiecarui proglot are
un uter=orificiu pt oua-
tocostom- in uter 3 larve:
- 2 Neinfectioase- Coracidium, Procercoida (L1)
- Infectioasa- Plerocercoida (L2)- 6-20 mm- albicioasa si se vede bine in carnea de peste

-Oua-neinfectioase- produse in cant fff mare (pana la 1 milion/zi)

Ciclu de viata- 90 zile- mai complex


- are nevoie de 2 gazde intermediare
- viermele adult se gaseste in intestinal subtire la om oua eliminate cu materiile
fecale daca defecatia este incorecta (daca materiile fecale ajung in apa a carei
temperatura nu trebuie sa fie>18-20º C) oul embrioneaza din apa iese prima larva
(L1-coracidium)-larva 1 e inghitita de prima gazda intermediara care este un
crustaceu=ciclopscyclopsL2
(Procercoida)L2( Procercoida )+cyclopsinghitite de pestele ichtiofag (ex
stiuca) in stiuca se dezvolta larva L3 in musculatura+ovare omul mananca carne
de peste rapitor insuficient preparata termic/icreENTERITA intestinala (inflamatie
locala)=> parazitul consuma vit B12 si acid folic

Bothriocefaloza
- simptome fff. nespecifice- diaree, constipatie alternante, dureri periombilicale
!!!!!Complicatii
- anemie- sdr. Imerslund-Gräsbeck- deficienta de vitamina B12
- anemie megaloblastica para-Biermer (asemanatoare Biermer)
Epidemiologie
- parazit de zona temperata (majoritar)
- preponderent in Europa, Delta Dunarii (cea mai de Sud)- sez Sturionilor
(feb-mar) ; Lacuri Alpine- Italia, Elvetia,
- Marea Nordului, Baltica-zone endemice

Profilaxie
- preparare termica a carnii de peste (50 grade celsius 10-15 min) ;
- pentru caviar-icre-tinute in solutie hipersalina/hiperacide-neutralizeaza
larva
- peste marinat, afumat, saramura- predispun
- igiena defecatiei- pentru pescari, marinari, locuitori din zona riverana- Delta
Dunarii
PARAZITOLOGIE LP 5
PLATHELMINTI – CESTODE

Viermii in limbaj stiintific se numesc helminti (helmintologie – stiinta care se ocupa cu studiul lor).
Helmintii se clasifica in 2 categorii: cei cu corp plat (plathelminti – mai primitivi din punct de vedere anatomic
si functional) si cei cu corp cilindric (nemathode – sunt cei mai evoluati).
Plathelminti se impart, dupa aspectul general al corpului, in plathelminti segmentati si plathelminti
nesegmentati.
Plathelmintii segmentati sunt in mod obisnuit inclusi din punct de vedere biologic in familia cestodelor
si obisnuit li se spun tenii.
Ciclul lor de viata (ontogenia): viermele adult este hermafrodit (are si organe genitale feminine si
masculine – este capabil singur sa produca oul). Oul creste si devine larva (forme imature de viermi). Larvele
cresc, se maturizeaza si devin viermi maturi. Larva nu poate sa faca oua. Adultul nu poate ajunge direct in
stadiul de larva (trebuie sa treaca un timp, sa creasca, sa se matureze). Larvele au o morfologie diferita de
viermele adult.
Daca omul are viermele adult in organismul sau, el s-a infectat cu larva. La diagnostic vedem viermele
adult sau oua.
Daca omul e posesor de larva, s-a infectat cu oul. La diagnostic folosim imunologia (cautam antigene)!
Larva e de obicei in tesuturi. Nu facem examene coproparazitologice pentru ca nu avem ce sa gasim.

Taenia solium (de porc)

Larva se numeste cysticercus cellulosae (cisticerc celulos). E alcatuita dintr-un cap primitiv numit
protoscolex si un corp format dintr-o singura vezicula de 0,5-2 cm. Protoscolexul (e un scolex primitiv) se
gaseste in interiorul acestei vezicule (cisticerc invaginat). Larva se gaseste de obicei in carnea de porc → se
vede cu ochiul liber.
Persoana se infecteaza mancand friptura de porc insuficienta preparata termic. Protoscolexul devine
scolex (cisticerc evaginat). Scolexul are elemente de fixare si se prinde de mucoasa intestinului subtire. Pana
se formeaza viermele adult trec 60-65 de zile (2 luni). Viermele adult masoara 2-4 metri.
Viermele adult este format din:
• cap (scolex)
• gat – produce proglote (segmente)
• corp, numit strobila, alcatuit din totalitatea proglotelor
Este hermafrodit.
De obicei nu jeneaza tranzitul intestinal – nu va da ocluzie intestinala (nu blocheaza tranzitul), deoarece
sta pe peretele intestinului. Pe masura ce trece timpul, partea terminala de proglote (proglote gravide) se rupe si
se elimina odata cu materiile fecale (proglotele gravide contin oua). Totusi, lungimea adultului ramane
constanta deoarece gatul va produce o cantitate echivalenta de proglote.
Boala se numeste teniaza. Singurul element pe care il are pacientul este un apetit crescut (bulimie), fara
sa creasca in greutate, ci chiar slabeste (tenia se hraneste prin difuziune si osmoza – spoliere: fura din intestin).
Pacientul simte nevoia de dulce deoarece are episoade de hipoglicemie. Poate aparea si colonul iritabil si
psihoza Eckbom.
Scolexul are 4 ventuze (elemente de fixare), zona centrala e proeminenta/elevata – se numeste rostru. Pe
rostru e o coroana dubla de carlige (20-50 de carlige).
Diagnostic morfologic
Macroscopic:
• proglot matur eliminat pasiv (adica e eliminat odata cu materii fecale MF) – pacientul poate sa
observe singur prezenta proglotelor. Proglotul este de 3 ori mai lung decat lat, uterul e median,
ramificatii uterine principale putine (sub 11); fiecare ramificatie uterina principala se ramifica
secundar arborescent (ramificatie dendritica). Eliminarea se face pasiv, odata cu MF.
• scolex posttratament (poate fi vazut doar dupa tratament; este important, pentru ca daca nu se
elimina scolexul, boala nu este vindecata – gatul va produce din nou corpul in 60-65 zile)
Microscopic:
• Ou (coloratie Z-N ziehl nielsen) – la examen coproparazitologic. Oul e rotund, are 3 membrane
corionice, cea de-a 3-a e striata. Contine o masa vitelina (nutritiva) care hraneste un embrion cu 6
carlige – embrion hexacant. Acest embrion este infectios pentru porc si om. Oul poate fi colorat
Z-N clasic. Oul de de Taenia solium e Z-N negativ.
• Infectios!
Diagnostic imunologic: Coproantigene → ELISA
Diagnostic molecular: CoproPCR (tenia solium primerul 31). Deoarece sunt mai multe tenii, exista varianta
multiplex PCR (Copro-multiplex-PCR).
Diagnostic imagistic (valoare complementara): Endoscopia digestiva superioara (EDS), radiografie. Nu se
poate scoate tenia prin endoscopie.

Infectia cu T. solium e capabila sa produca o complicatie severa numita cisticercoza. Apare din cauza ca
oul este infectios si pentru om, si pentru porc. Omul se poate infecta cu oul de T. solium de pe vegetale poluate
cu MF de la un om/porc cu teniaza (heteroinfectie) sau autoinfectie (el insusi e deja purtator infectat cu adultul
de T. solium pe care il are in intestinul subtire). Embrionul hexacant trece prin perete IS in sange si ajunge in
organele cele mai bine vascularizate, devenind larva si ramanand ca atare. Organele cele mai bine vascularizate
unde putem gasi larvele sunt:
1. SNC (neurocisticercoza/cisticercoza cerebrala). Larvele ating 2 cm (se vad cu ochiul liber). Principala
manifestare clinica este epilepsia.
2. Globul ocular – fie anterior (autodiagnostic), fie la nivelul polului posterior (majoritar). Cisticercoza
oculara duce la cecitate monoculara.
3. Alte localizari considerate beningne: musculare (ex. limba) si subcutanat.

Diagnosticul de confirmare:
Imunologic: Ac/Ag specifice (LCR, umoarea apoasa, ser) prin ELISA, Western blot (Wb face confirmarea
testului ELISA)
Molecular: PCR, LAMP
Morfologic & Imagistic: biopsie/necropsie, RMN, OCT, Rx, Echo
Taenia saginata – bovine/camile

Viermele adult masoara 8-10-12 metri lungime. E prezent in intestinul subtire. Larva se numeste
cisticerc bovis (cysticercus bovis) si masoara 0,5-0,8 cm (pana intr-un centimetru). Seamana perfect cu cea de la
T. solium. Nu se mai poate vedea asa bine in carnea de vita ca in carnea de porc (T. solium) → numarul de
cazuri la om vor fi mai multe cu T. saginata. Boala se numeste teniaza cu tenia saginata.
Persoana va avea o bulimie accentuata cu scadere in greutate, dar ce-l deranjeaza foarte tare este faptul
ca proglotele gravide se elimina activ independent de defecatie. Proglotele apar in lenjeria bolnavului (si nu in
produsul din vasul de toaleta).
Proglotul eliminat este de 5 ori mai lung decat lat, uter median, ramificatii uterine principale multe,
peste 16, iar cele secundare sunt dihotomice (se bifurca, nu dendritic ca la T. solium).
Diagnostic morfologic
Macroscopic: proglot (eliminat activ). Eliminarea activa apare deoarece T. saginata are musculatura
puternica si din aceasta cauza poate forta sfincterul anal si sa
elimine independent de defecatie. Scolexul se poate vedea
doar dupa tratament (are doar 4 ventuze, fara carlige).
Microscopic: ou (identic cu cel de la T. solium, dar
embrionul nu este infectios pentru om). El e infectios doar
pentru bovine. La om asadar niciodata nu se poate dezvolta
larva, deci nici complicatia de cisticercoza. Infectiile cu T.
saginata sunt exclusiv digestive, nu avem complicatii
tisulare. La coloratia Z-N, oul e Z-N pozitiv (se coloreaza in
rosu – diferentiere de T. solium, pentru ca morfologic oul e
identic cu cel de la T. solium). Scoth-test (oua din regiunea
perianala eliberate la expulzia proglotului).
Diagnstic imunologic: CoproAntigene prin ELISA
Diagnostic molecular: CoproPCR, CoproMultiplexPCR
Diagnostic imagistic: EDS (endoscopie digestiva superioara)
Diagnostic veterinar: din carcasa musculara a bovinei

Inainte era o chestie cu slabirea cu T. saginata (nu da complicatii,


spre deosebire de T. solium). T. saginata compenseaza lipsa carligelor
cu musculatura sa puternica.
Hymenolepis nana – tenia omului/tenia pitica

E tenia specifica omului. I se mai zice tenia pitica: 2,5-4 cm (viermele adult). Avem scolex, gat si
proglote (aceeasi morfologie). Fiind de dimensiuni atat de mici, nu ne batem capul sa vedem proglotele.
Oul e rotund-ovalar, are 2 pereti (extern si intern). Peretele intern are 2 proeminente numite mameloane,
de unde pornesc niste flageli intre cei 2 pereti. Contine embrion hexacant (cu 6 carlige) infectios pentru om.
Omul se infecteaza digestiv prin vegetale contaminate cu MF umane sau propria mana murdara
(autoinfectie). In IS se formeaza mai intai larva (cisticercoid) → masoara 120-130 μm. Se maturizeaza si creste
in situ (in intestinul subtire) si devine vierme adult. Ciclul dureaza 3-4 saptamani.
Boala se numeste Hymenolepidoza.
Diagnostic morfologic: coproparazitologic cu evidentierea oului. Scolexul poate fi vazut dupa
tratamentul cu success. Scolex posttratament. Alta modalitate e biopsia de jejun-ileon: putem vedea si
cisticercoidul si viermele adult.
Persoanele imunodeficitare nu reusesc sa transforme larva in vierme adult. Se pot intampla 2 lucruri: fie
cisticercoidul disemineaza prin sange plurivisceral si duce la moarte, fie se transforma malign in situ (cancer de
intestin subtire). E parazit oportunist (primul vierme oportunist).

Diphylobothrium latum – botriocefal/tenia de peste (peste ichtiofag – peste rapitor:


mananca un alt peste)

Pesti rapitori: stiuca, lostrita, somon, morun, lisec, pastrav.


Viermele adult este cel mai mare vierme al omului (se localizeaza in jejun-ileon). Obisnuit masoara pana
in 15 metri, dar sunt descrise exemplare de 30, recordul fiind de 33 metri lungime. Scolexul este fara ventuze,
fara carlige, aplatizat, si cu 2 santuri laterale numite botridii. Proglotul este mai mult lat decat lung. In mijlocul
fiecarui proglot se gaseste uterul care are ramificatii circulare (rozeta uterina). In plus, rozeta uterina are un
orificu de eliminare al oualelor, numit tochostom (tocho – uter (vezi tocolitice), stoma – gura).
Omul se infecteaza consumand larva infectioasa (larva plerocercoida) care se gaseste in musculatura
pestelui rapitor si in ovarele sale (omul mananca icre, caviar, peste afumat – somon, pastrav, marinat sau in
saramura; aceste operatiuni – afumarea, marinarea, saramura – nu distrug larva). Larva plerocercoida are 6 mm
si are scolexul cu botridii. Aspectul corpului e albicios pentru ca larva contine o substanta gelatinoasa. Viermele
adult se formeaza in 90 de zile (3 luni). ,,Daca mancam de Revelion, de Martisor apare surpriza”.
Diagnostic morfologic (botriocefaloza)
Macroscopic: proglot (odata cu MF, deci pasiv), EDS (viermele adult)
Microscopic → examen coproparazitologic → ou (ovoidal, anterior prezinta un mic opercul; posterior
de el o mica apofiza numita carena. In interior e o masa vitelina amorfa). Oul nu este embrionat, e neinfectios.
Embrionarea se face in apa rece sub 18° C. Ca urmare, pacientii cu botriocefaloza nu sunt pacienti contagiosi
(nu este nevoie de grup sanitar separat/salon separat; cei cu hymenolepsis da). Scolexul poate fi vazut doar dupa
tratament.
Desi este atat de mare, botriocefalul nu genereaza o bulimie asa de mare, deoarece ea are gusturi selecte.
Ea consuma doar anumite principii: vit. B12
si acid
folic →
anemie
megalobl
astica
(para-
Biermer
→ e
asemanat
oare
anemiei
Biermer).

Echinococcus granulosus – caine (tenia de caine, tenia ciobanilor)

La om exista accidental. Ea isi definitiveaza ciclul de viata la caine (ex. pe blana oilor se gasesc MF de
la caine si aici sunt oua).
Viermele adult masoara pana in 13 mm, are scolex si o strobila mica formata din 3 proglote. Cea de-a 3-
lea e cea care contine oua. Acest proglot se rupe si se elimina pasiv cu MF ale cainelui. Proglotul nu se poate
vedea in MF ale cainelui (macroscopic). Ouale vor contamina mediul (blana cainelui, tot ceea ce vine in contact
cu cainele etc.).
Omul se infecteaza cu oul de pe blana cainelui, vegetale insuficient spalate. Din ou va iesi embrionul
hexacant, trece prin peretele intestinal, iar prin sange ajunge in viscere. In 60% din cazuri ajunge in ficat.
Urmeaza plamanul si apoi orice alt organ. Nu are tropism pentru vreun organ. Acolo devine larva, ramanand ca
atare. Larva se numeste hidatida sau chist hidatic.
Chistul hidatic este o larva in crestere (creste intre 1-2 cm pe an → putem afla momentul infectarii).
Chistul hidatic are un perete extern multilamelat, gros (pana in 3 mm in chistele batrane, adica mari), de culoare
alba ( albus de ou) si se mai numeste cuticula → culoarea alba este element de recunoastere intraoperator
foarte important.
Pe fata sa interna, peretele e tapetat de o membrana germinativa care este monocelulara. Ea produce prin
inmugurire 3 elemente:
1) un lichid nutritiv numit lichid hidatic, asemanator cu apa → limpede si clar ,,ca apa de izvor”
2) protoscolecsi (intr-un 1 ml de lichid hidatic sunt 200.000 de protoscolecsi). Daca un protoscolex trece
prin cuticula poate da un alt chist hidatic, adica alta larva – chistul se mai numeste si cancer alb (gen
ceva care creste si se poate raspandi)
3) vezicule proligere (vezicule fiice)

Consideram un chist hidatic mic cand masoara sub 3 cm si unul mare cand depaseste 10 cm. Intre ele
sunt chistele medii.
Protoscolecsii sunt ovoidali (80 de angstromi) si sunt protoscolecsi cand au carligele in interior. Devine
scolex cand este cu carligele la exterior. Fiecare protoscolex va putea forma o noua larva. De aceea niciodata nu
se face punctionarea chistului in scop diagnostic! Pot aparea 2 complicatii majore:
1) Hidatidoza secundara (apar alte chiste hidatice din cauza protoscolecsilor)
2) Soc anafilactic (lichidul hidatic)
Boala: echinococoza, chist hidatic, hidatioza

Diagnostic imagistic (important): Ecografii, Rx (localizari pulmonare), CT/RMN; simptomele sunt mult timp
absente (chistului hidatic i se mai spune supriza imagistica – e descoperit intamplator)
Diagnostic imunologic: Ac (ELISA, ICT – ICT e test rapid), Ag 5 (7 kD, e pentru protoscolex) & Ag B
(specific pentru lichidul hidatic) – Wb
Diagnostic morfologic prin punctionare – numai intraoperator!
Diagnostic molecular: PCR, LAMP (permite si genotiparea)
Vomica e o tuse cu expectoratie de lichid hidatic (cand se rupe un chist hidatic pulmonar – scuipa niste
membrane ca albusul de ou - cuticula). Daca se recolteaza continutul de vomica vom vedea protoscolecsi (la
microscopie electronica). Romania e pe
locul 1 la echinococoza.
Pana in 4 cm, chistele pot fi rezolvate
prin chimioterapie antiparazitara (trebuie sa
distruga membrana germinativa si protoscolecsii).
Tratamentul chistului hidatic mai mare
necesita tratament medico-chirurgical (cure de
tratament medicamentos inainte si dupa
interventia chirurgicala – postoperator cel
putin 3 cure de tratament pentru a preveni
recidiva). Chistul hidatic e o boala grava. Recidivele pot aparea cel mai devreme la 6 luni si cel mai tarziu la 10-
15 ani. Recidiva poate fi in situ (la locul interventiei) sau la distanta. In interventia chirurgicala nu trebuie sa
curga lichidul acela. Exista si chiste hidatice osoase cu evolutie urata (cerebrale, renale, splenice, mamare,
glanda tiroida etc.). Recordul sectiei la Colentina a fost un om care a avut 12 operatii pana la 42 de ani (fiecare
s-a lasat cu recidiva). Acum are chist hidatic peritoneal si e declarat caz inoperabil.

Echinococcus multilocularis/alveolaris – VULPE

Viermele adult se gaseste numai in intestinul vulpilor (vulpe polara – boala eschimosilor, vulpe argintie
si vulpea rosie). Zona Bavaria si Tirol. Romania e cucerita de Echinococcus granulosus.
In Romania nu au fost descrise cazuri de E multilocularis, dar in Europa de Vest predomina. Omul se
infecteaza cu oul eliminat din MF de vulpe (epidemiologie speciala – se infecteaza eschimosii, cei care locuiesc
in zonele alpine, practicantii de alpinism – care mananca ciuperci si fructe de padure nespalate, blanarii, cei de
la gradinile zoologice). La om se va dezvolta larva in 99% din cazuri in ficat (embrionul traverseaza IS). Se
numeste hidatida alveolara. Are aspect pe sectiune de miez de paine/os spongios, pentru ca este formata din
numeroase cavitati numite geode/alveole, pline cu fluid + multi protoscolecsi. Nu are adventitie pentru ca este
intr-o continua proliferare si are un caracter infiltrativ. Este o larva cu crestere de tip infiltrativ – diagnosticarea
se face tardiv cand practic intreg ficatul e invadat de larva – e comparat cu cancerul de ficat. Prognosticul e
rezervat, singura modalitate de supravietuire e transplant hepatic + chimioterapie antiparazitara. Diagnosticul
este imunologic. E o larva de tip monochist policefala.

Repetitie examen macroscopic:


Ne uitam la corp, daca e aplatizat sau cilindric.
T. solium, T. saginata: pacientul vine cu proglotele la medic sa i le arate (vedem ca sunt mai mult lungi decat
late). Il intrebam cum le-a eliminat (le-a gasit in vasul de toaleta sau in lenjerie?). Cele de T. solium e mai greu
de ,,capturat”: unele toalete nu au vasul acela in care sa vezi materiile fecale. La T. saginata e evident, ceva se
,,zbenguieste” in lenjeria ta (este contractila!). E relevant ce fel de carne a mancat? Nu se infecteaza de pe
vegetale (a zis cineva si a zis ,,daca taceai, filosof ramaneai”) – pe vegetale se gaseste oul! Nu ar fi relevant
pentru ca lumea consuma carnati, mititei – deci amestecuri, deci nu e foarte relevant (dar poate merge). Omul
mananca carne de porc sau carne de vita. Dupa 60-65 de zile se formeaza viermele adult. Doar uitandu-ne la
borcan nu avem cum sa spunem daca e T. solium sau T. saginata, ci putem spune ca poate fi una din ele doua.
Ne orienteaza dimensiunea de ordinul metrilor, faptul ca proglotul e mai mult lung decat lat. Ca sa stiu care
dintre ele este trebuie sa vedem aspectul de detaliu al scolexului si al proglotului: unii vom avea ,,placerea” sa
diagnosticam dupa proglot:
− proglotul de 3x mai lung decat lat (T. solium), sau de 5x (T. saginata). Smecheria este sa raportezi
dimensiunea proglotului la lamela; daca proglotul e cat lamela, e 5:1, daca e mai mic, va fi cel de 3:1.
Putem avea si 2 proglote, deci sa nu avem de a face cu un proglot, ci cu 2 → va fi vorba de T. solium
− ramificatiile uterine: multe ramificatii principale (T. saginata), sunt mai putine (T. solium). Cele
secundare se vad la microscop. Asta face parte din examinarea macroscopica (nu avem nevoie de
microscop).
Cisticercul celulos – cea mai severa localizare e in creier in sistemul ventricular – duce la formarea a
ceea ce se numeste cisticerc racemos – e tot o singura larva, dar ia forma de ciorchine de strugure ca sa invadeze
toate structurile ventriculare cerebrale. Este cea mai severa localizare a cisticercului (in sistemul ventricular).
Manifestarea clinica severa este hidrocefalia.
Botriocefal: proglotele sunt mai mult late decat lungi (aici trebuie sa spunem ca este botriocefal). Pe mijlocul
fiecarui proglot e un punctulet – uterul.
Hymenolepis nana: este cea mai mica si cea care da multe insuccese la examenul practic, dar daca ne uitam
vedem ca are corpul plat si segmentat si daca e de dimensiuni mici nu poate fi decat Hymenolepis nana.
Chistul hidatic: atrage culoarea (peretele e alb); cu cat peretele este mai gros, chistul a fost mai mare. In
preparatul macroscopic, peretele era rasucit. De ce era rasucit si nu a ramas intins? Pentru ca este elastica: larva
are nevoie de un perete elastic ca sa poata creste. La sectionare seamana cu o anvelopa sparta.
CURS 6-HELMINTI

II) PLATHELMINTI NESEGMENTATI=TREMATODE


- De interes medical, cele din genul Distomian

Structura
- au 2 ventuze= DISTOMIENI
- ventuza 1- in jurul orificiul buco-anal (au un singur orificiu de admisie si excretie)
- ventuza 2 – pe acetabulum=fata ventrala
- rol ventuze-fixare a viermelui in situ
- tepi/spini pe tegumentul viremelui=cuticula (densitatea tepilor-criteriu de clasificare dpdv
biologic)
- dpdv sexual- hermafroditi- exceptie- schistosome

Ciclu de viata
-obligatoriu in apa
-au nevoie de cel putin o gazda intermediara
-multi au rezervor animal=> caracter zoonotic
-anual- >1 mil cazuri noi de imbolnavire cu distomieni
-ORTHOGON- SN de tip scalariform cu 2 lobi de unde pornesc
2 cordoane longitudinale conectate prin plexuri,
neurotransmitatorul dominant-serotonina
- ORGANELE DE TIP SENZORIAL APAR PREFERENTIAL
SI SUNT DEZVOLTATE LA LARVE, cele de tip vizual-
spoturi vizuale- ocelii-foarte dezvoltate la larve
-e nevoie de un melc ca gazda intermediara obligatorie ;
- 5 stadii :
1. miracidium
2. sporochist
3. redii – sunt de 2 tipuri
1+2+3 = neinfectioase pt om, au exclusiv valoare biologica (fac parte din ciclul biologic, fara
interes in medicina umana)
4. cercar
5. metacercar larve infectioase pt om (4+5)
-omul se poate infecta cu cercar/metacercar

CLASIFICARE MEDICALA
1. Biliar
2. Pulmonar
3. Intestinal
4. Circulator

1. BILIAR

a) Fasciola hepatica ; Fasciola gigantica

- Diferenta de marime si raspandire geografica


- se cantoneaza in caile biliare - de obicei extrahepatice, respectiv la niv coledocului
- longevivitate crescuta, 9-13 ani la om, fara tratament
- zoonoza- in special la oi (“vierme de galbeaza “-fascioloza), la ierbivore

Ciclu de viata = 4-6 luni

- obligatoriu in apa, la o specie de melc (Lymnea spp.)- primavara- prezenta/raspandita si in


Romania
• Vierme adult hermafrodit in coledoc  oua ajung in duoden cu bila fecale oul ajunge
in mediul extern • Oul va trebui sa ajunga in apa (rece <20º -hepatica si calda >20 º (23-
25º)-gigantica
• 1. Oul embrioneaza si se formeaza o larva cu cili (miracidium) care iese din ou si inoata
in apa ;
• 2. Melcul inghite larva (miracidium) si parazitul va trece prin stadiile de 2. sporochist si
3. redie in melc
• 4. Ajunge la stadiul de cercar si paraseste melcul, astfel ca va ajunge in apa (are cap si
coada)
• 5. Supravietuirea cercarului este limitata in mediu parazitul isi face o forma de rezistenta
secretand prin glandele proprii de la niv capului un perete de protectie a capului, coada
fiind indepartata, pierduta metacercar (=forma de rezistenta are numai capul,) forma
de rezistenta se va dezvolta pe vegetatia din jurul apei unde a trait melcul

*) este imp orice cultura de vegetale, mai ales salata verde, mai ales cea creata- cu
vergeturi de tip craison, metacercarii fiind f bine fixati de aceasta vegetatie)

• Omul se infecteaza pe cale digestiva cu metacercarii (foarte aderenti) din salata verde slab
spalata
• In intestin e distrus peretele capuluitrece prin peretele intestinului, ajunge in cavitatea
peritoneala  face pori/gaureste in capsula Glissonajunge la niv canaliculelor biliare
intrahepatice initial  pe masura ce se maturizeaza, aluneca in coledoc si traieste pana la
13 ani.
- Clinic- simptomatologie pornind de la perete intestinal, cavitatea peritoneala, parenchim
hepatic
Structura
-sistem nervos ce apare pt prima oara filogenetic, sub forma ORTHOGONULUI (SN scalariform
cu 2 “lobi”= emisf cerebrale cu 2 cordoane longitudinale interconectate prin plexuri nervoase) 
NT = serotonina
-organe senzoriale sunt dezvoltate in principal la larve= formele de tip spot vizual, ocelii
Microscopie electronica
-hepatica- 2-3 cm
-gigantica- pana la 8 cm

Larva
- cap (capul metacercarului( el are doar capul) de fasciola- 300 µ)
- coada (la cercarul de fasciola, coada este de 2x mai lunga decat capul)

Oul
-ovoidal, operculat- opercula la extremitatea anterioara si o substanta aurie in interior- f.
caracteristica.
-Este inchis, se deschide in mediul acvatic, iar cand se deschide s-a format miracidium care va
evada din ou prin opercul.
-neinfectios

-asemuit cu “berea blonda” !!! -halba de bere blonda


- pozitia pe care parazitul o ia in coledoc- rasucita- vedem la contur prezenti spinii (spiculi/tepi)
de pe cuticula, curbati posterior, astfel ca nu cade din coledoc
- produce frecvent hemobilie din cauza spiculilor (spiculii creeaza microhemoragii la nivelul
canaliculului biliar-sangerari din bila)=> anemie cronica nejustificata.

Fascioloza

A. Faza migratorie (acuta)- generata de traseul larvei


 diaree cu striuri de sange- diaree sanghinolenta ( metacercarul trece prin perete intestinal )
 urticarie
 febra
 !!!!hipereozinofilie (foarte importanta pt infectia cu viermi)- valori mari (20-40%)

B. Faza obstructiva(cronica)-corespondentul clinic al formarii viermelui adult cantonat


in coledoc
 icter mecanic- pacient icteric/subicteric
 poate face colica biliara/sdr. dispeptic biliar persistent (greata, voma, durere in HCD cu
caracter paroxistic, colicativ)
 !!eozinofilie joasa (8-10%)

C. Faza ectopica-viermele adult ajunge in alte zone decat in ap biliar


 cutanat/ subcutanat in peretele abd (noduli de 1-1.5 cm) cu caracter migratoriu (rar)
 forma bucofaringiana (halzoun) – mai importanta
 3 elemente clinice
 asfixie
 parotidita
 otita medie
generate de aparitia distomianului( fasciolei) intr-o zona de la niv de
hipofaringe (asfixie), la nivel de mucoasa-vestibul bucal ( parotidita) sau nazofaringe (otita medie)
-halzoun- particularitate clinica dependenta de obiceiuri culinare din Orient Mijlociu, Africa de N-
ficat crud de miel, vitel, ied consumate, care contin parazitul

!!!Complicatii – fascioloza clasica, biliara


- de natura septica- colecistite/angiocolecistite- abdomen acut chirurgical- tratament chirurgical
- litiaza biliara
- ciroza biliara (de cai biliare)
- anemie cronica (pierderi cronice de sange in bila-hemobilie)
-« ficat cariat »- gauri foarte caracteristice
Epidemiologie
- hepatica- parazit in zona temperata- zona Carpatica, Subcarpatica- leptuca cu
cercar/metacercar, zone cu multe oi
- gigantica- exclusiv tropical
- boala cu tendinta de crestere!!
- caracterul zoonotic- cele mai frecvent parazitate ierbivorele-ovine si bovine
- transmitere digestiva (salata verde, spanac, menta, sucuri vegetale- fitoterapie- nasturelul alfa
alfa- proprietati antioxiidante si intra in terapia utilizat in America de S si America C- Peru,
Cuba- plante din zona Anzilor si zona Cubei)
- ficat crud miel/ied (africa de N)
- exceptional apa- surse neverificate
Profilaxie
- siguranta alimentelor- masuri igienice de natura personala si agricola
- spalare sub jet puternic, mai ales salata verde
- prelucrare termica pt ficat
- sucuri vegetale din plante din surse neclare- risc ridicat de metacercari
- control al culturilor de salata
- folosirea de moluscocide probiotice (impiedicarea melcului de a intra in ciclul biologic de viata
al fasciolei)

b) Opistorchis

- preponderent la nivelul aparatului biliar intrahepatic si extrahepatic


- poate ajunge si la nivelul ductelor pancreatice
- 3 specii de interes medical :

- pt zona noastra geografica felineus (se intinde pana in Asia de N, pana in Siberia);
- viverrini (Asia de S-E ; cea mai raspandita specie cauzatoare de boala la om- datorita
alimentatia preferentiala cu peste in Asia de S-E- Thailanda, Laos, nu datorita faptului ca specia
e mai agresiva) ;
- guayaquilensis (America de S- Peru, Ecuador- cel mai putin raspandita)

- rezervor animal carnivor- zoonoze- in special pisica, caine


- longevivitate buna- 5-10 ani
- in expansiune- nr cazurilor de imbolnaviri <200 mil de cazuri noi de boala cu Opistorchis
Ciclu de viata =maxim 4 luni
- identic cu cel de la fasciola cu 2*) deosebiri :
1. alt melc- Bithinia ;
2. metacercarii nu se formeaza pe vegetale, ci la nivelul musculaturii superficiale, imediat
sub solzii pestilor fitofagi ;
- omul se infecteaza consumand peste fitofag insuficient preparat termic ( nimic de icre !!!)
metacercarii nu ajung la niv visceral in pesti, exclusive in musculature superficiala ;
- omul mananca pestele fitofag - in tubul digestiv al omului se va elimina capul metacercarului
strabate perete intestinal- cavitate peritoneala trece prin capsula hepatica canalicule biliare
intrahepatice la inceput

Structura – vierme adult


- aspect foliaceus de frunza, samanta de dovleac
- mult mai mic fata de fasciola 1-1,5 cm maxim
- hermafrodit
- !!!!gonade dispuse posterior (testicule post) si anterior (feminin)- intre ele tubul digestiv=>
opistorchis (viermele cu testiculele post)
- Oul contine miracidium, dar nu este infectios pt om
Opistorchiaza
- absolut identica cu fascioloza
- foarte periculoasa
Complicatii
- ciroza hepatica/biliara
- cholangiocarcinom (de 6-25 x mai ridicat la pacientii cu opistorchiaza)- probabilitatea f ridicata
- predispozitie la pancreatita (acuta/cronica-vor duce la toleranta scazuta la glucoza si dezv
ulterioara unui diabet zaharat)
Epidemiologie
- raspandit cosmopolit, cu demarcatie in functie de specie pe areale geografice:
- felineus- Romania, Polonia, Germania, Tari baltice, Rusia ; viverrini si guayaquilensis
tropicale
- zoonoza : carnivore
- Transmitere digestive, in special prin consum de peste crud
- Se ia din sushi (peste crud-makizushi) si pesti fitofagi incomplet preparat termic, peste afumat,
marinat, in saramura
- Sarea, condiment, orice de la maturare, nu reusesc sa inactiveze metacercarul
- in ascensiune a numarului de cazuri
- 1960-2002- 4.5 kg/cap de locuitor- 7 kg in America
Profilaxie
- identic cu fasciola
- controlul piscicol

2. PULMONAR
Paragonimus
- distomian pulmonar
- cea mai raspandita specie: westermani
- patogene pt om- 12 specii, dar cel mai infectant westermani
- rezervor animal carnivor=> zoonoza
- longevivitate- 6-20 ani- intra in bolile cu transmitere alimentara, intra in siguranta alimentara
- fructe de mare-carnea de crab/rac, homar, languste (crevetii mari)-potentiali purtatori de
metacercari
Ciclu de viata=4-6 luni
- obligatoriu in apa calda
- tropical (27-28º C)
- parazitii hermafroditi traiesc in plamani- viermele produce oua- eliminate prin expectoratie in
sputa, fie prin inghitirea sputei, ajung in intestin si eliminare fecala ajunge in apa calda,
elibereaza miracidium (primul stadiu) melc (oncomelania, thiara, semisulcospira-nu se
suprapun cu speciile de melci pentru celelelte doua specii de viermi) cercar- paraseste corpul
melcului apa forma de rezistenta (metacercar) in fructele de mare (preponderent rac/
crab)
- Omul se infecteaza prin fructele de mare (incomplet preparate termic)- in tub digestive e
digerat peretele metacercarului- strabate perete intestinal traseu complicat strabate
cavitatea peritoneala diafragmul pleura plaman activitate proteolitica cavitati
(chiste pulmonare) unde se maturizeaza lent vierme adult- intr-un chist de obicei cate 2
viermi, dar sunt hermafroditi fiecare- se asociaza fiecare va produce ou pe cont propriu, nu
au relatie de tip sexual

Viermele adult

- comparat cu o boaba de cafea


- plan-convex
- culoare ruginie/caramizie f caracteristica
- 8-16 mm lungime
- 4-8 mm latime
- 2-4 mm grosime
- cate 2, se privesc prin fetele plane ( de aici comparati cu boabele de cafea)
- ovar si testicule expuse alternant (para)
- oul- ou cu umeri- opercul f mic care nu acopera complet extremitatea anterioara a oului-
neinfectios pt om desi are miracidium in interior
- cercarul cu o codita foarte mica- lofocercar (cercar cu coada f mica- 80 µ, capul-200 µ-are
multe glande proteolitice datorita traseului complex)

Paragoniaza
- tablou polimorf, reflecta foarte bine traseul complex pe care il are lofocercarul pana cand
devine vierme adult
- parazit foarte agresiv, poate trece peste raspunsul imun

A. Faza 1- faza lofocercarului


- pacient febril
- urticarie
- diaree cu sange
- tuse seaca, iritativa- trecerea metacercarului prin pleura
- hipereozinofilie >10%

B. Faza 2- pulmonara (matura)


- dispnee
- tuse umeda, productiva ruginie- culoarea viermelui adult
- junghi toracic
- eozinofilie mica (<10%)
- chiste pulmonare- exam Rx (opacitati inegale)

C. Faza 3-pre-embolica (matura)- faza de complicatie


- dispnee din ce in ce mai accentuata
- cianoza => semne manifeste clinic pt insuficienta respiratorie
- hemoptizie (sputa cu sange)- erodarea vaselor de sange cu calibru mai mare de la nivel
pulmonar- embolie cu paraziti
Tratamentul posibil/simplu pana la exprimarea hemoptiziei (faza a 3-a)- apare la max 10
luni de la momentul infectarii
Embolul parazitar ajunge in 85-90% din cazuri in creier/maduva-pac va face crize de
epilepsie- faza deja complicata clinic
10-15%( emboli cu viermi adulti si oua ) ajung la nivel abdominal sau peritoneal- greu de
diagonsticat (« travesti » clinic)- ex. pacient dg cu infarct mezenteric- dureri abd difuze( date de
iritarea peritoneala data de parazit );
la niv testicular- seminom (dg- carcinom) ;
la femei (banuire de sarcina extrauterina) ;
renal- nefroblastom (cancer renal)- in realitate sunt parazitii si ouale care imbraca parenchimul
renal, nu f frecventa ;
maj merg spre SNC ;
lez cutanata-f rar, noduli la niv peretelui toracic/abdominal nedurerosi ;
- localizarea cerebrala- cel mai grav, prognostic prost

Epidemiologie
-12 specii dintre care westermani e specia dominanta
-omul consuma parazitul sub forma de fructe de mare insuf preparate termic sau in scop de remedii-
tinerete vesnica/afrodisiac (carnea de crab ar fi data prin masina de tocat si apoi stors si se bea pt
remediu geriartric- frecvent in Coreea, « drunken crab »-afrodisiac)
-3 focare endemice- Asia (westermani), Africa (africanum), America latina (mexicarium)

Profilaxie
-masuri ce se refera la prelucrare termica, igiena defecatiei-daca nu ajung ouale de paragonius in
apa, nu ai cum sa faci boala

4. SANGVINE
Schistostoma

- a 3-a cea mai infectioasa din lume


- !!!dimorfism sexual (pt prima oara apare conceptul de mascul si femela la vierme, sexe
separate)
- hematofagi- traiesc in sistemul venos mezenteric
- impact f mare cu cazuri de morbiditate si mortalitate
- specii de interes medical : Japonicum (mezenterica superioara); Mansoni (mezenterica
inferioara); Haematobium (plexuri hipogastrice)
- a fost cunoscuta sub f de Bilharzia (fol inca in Germania si Franta)
- masculul, cand are femela, se indoaie pe linie mediana si formeaza canalul ginecofor - nu
exista ca entitate anatomica, ci e format prin simpla indoire a corpului- da impresia ca ar avea
un corp impartit
- cuplurile de schisostome sunt longevive, fidele-pana la 15 ani
Structura :
- masculul mai micut- 10-15 mm/0.2-1 mm
- femela- 15-20 mm/1-2 mm
- cuplu fertil 1500-3000 oua/zi
Ouale- element morfologic f caracteristic (=spina)- pozitia si dimensiunea este element de
identificare a oului-contine miracidium, dar nu este infectios pt om
- infectioasa pt om este, ca la toti – larva Furcocercar (are coada bifurcata)
 cap si coada bifurcata, ca o furculita- au sex determinat feminin/masculine=dimorfism
celular
 preferinte pt lumina- fototropism si kinetotropism (pt miscare)
 ii lipseste capacitatea de rezistenta in mediu- !!!!!!!! nu poate forma forma de rez
(metacercar)- suprav 8-10 h ;

Ciclu de viata=12-15 luni


- complex ; faze laborioase
• cuplul de adulti, mascul si femela, indiferent de specie, produce oua, care cu ajutorul
spinei perforeaza peretele capilarului, organului, aflat in teritoriul de vascularizatie
al mezentericelor respective (japonicum- intestin subtire, mansoni- Intestin gros,
haematobium- ap urogenital si rect) ;
• oul aluneca in lumenul intestin subtire, intestin gros-colon, ap genital, rect impreuna
cu materii fecale/urina ajung in mediuapa calda (23-25º) eliminat miracidium(
daca omul nu ar elimina fecale si urina in mediu, ciclul de viata s-ar termina aici)
melci cu specie proprie furcocercar (cercar) paraseste melcul si inoata in apa 8-
10 h- intalneste piele sanatoasa- omul intra in apa in care se gasesc furcocercari care cu
ajutorul celor 10 glande de la nivel cefalic patrunde la nivel cutanat, extrem de rapid
3-5 min, nedureros se opresc la nivelul barierei cutanate 60%, 40% reusesc sa
continue- isi pierd coada, ramane doar capul, iar acesta va patrunde in sange
(schistosomula- capul circulant=capul de la furcocercar-au trasee care nu respecta cai
anatomice clare de vascularizatie- dar trebuie sa ajunga obligatoriu in sistemul port
intrahepatic, de obicei in mai putin de o luna, dar terminarea ciclului complet dureaza
mult, 12-15 luni)

- cand s-a format viermele matur, se va distribui la teritoriul mezenteric aferent, in functie de
specie
- !!!! incubatie lunga de 1 an, 1,5 ani, astfel ca in anamneza trebuie inclusa perioada de deplasare
pana in urma cu min 1 an-2 ani. (Ciclu de viata complicat- per de incubatie lunga) – pe masura
ce parazitii evolueaza si au ciclu de viata mai complex creste si perioada de incubatie
- parazitii adulti- se cantoneaza in sistemul mezenteric- vizibili experimental sau intraoperator,
sub forma de cupluri, f bine tolerati de sistemul imun.

Patogenie
1. reactii de tip alergic/hipersensibilizare la nivelul pielii, provocate de furcocercari -
reactii alergice generale (prod doar de cap- schistosomula).
ME: obs. capul cu cele 2 ventuze
-melcul gazda e f mic- atentie la piscine neingrijite
-ou-miracidium-melc-furcocercar
2. Reactii celulare T-dependente- Lf are proprietatea de a izola spina de la ou=> granulom
de ou, bilharziom=> consecinte asupra vasului (capilarul este obliterat) si asupra tesutului-
fibrozat, sclerozat, tesut rigid ; organul isi pierde elasticitatea ;
Fibroza periportala
-HTPo splenomegalie importanta
-ciroza hepatica
-Pilofibroza=fibroza direct pe vena porta, mai rar, duce la aparitia unei Complicatii- suntul
porto-cav=> HTPulm, hipertrofie VD, cord pulmonar cronic cu IC severa
-pseudotumori- polipi in colon, sau la niv de aparat genital/urinar
3. Reactii de tip metaplazic- risc de cancerizare- frecvent la pac cu schistosomiasa. Au risc
crescut de cancer de colon, VU vezica urinara, particular rect. Au tendinta la infectii mai ales cu
Gram-  frecvent bacteriemii si septicemii cu Gram -

Concluzie : Componente morfologice implicate in Patogenie


1) Schistosomula (capul) larvei
2) Larva furgocercarul
3) Oul=> genereaza bilhartzion
- *) Cuplurile de adulti nu genereaza nimic dpdv patogenic (toleranta imunologica)- desi
traiesc in sistemul circulator!! Schistosomiaza-boala mai ales din cauza larvei si mai ales a
oului si nu datorita adultului
Adultii isi invelesc (adsorbtie) corpul cu fibrina gazdei si sunt capabili sa produca singuri Ag
gazdei, identice cu HLA II=> considerati self de sist imun al gazdei. ( traiesc nederanjati 10-
15 ani, dar clinic e grav pt ca femela va produce oua si oul e puternic patogen)=
MIMETISM ANTIGENIC
Schistosomiaza
- debuteaza intotdeauna, indiferent de specie, prin faza de invazie provocata de furcocercar.

A. Faza de « dermatita » sau « prurit KABURE » (pruritul inotatorilor)- nume al unui


japonez-pt ca e cel mai intens( la 10 min) la Schisosoma Japonicum (tardiv- la 10 zile la
alte specii)- sunt vezicule, unele au caract de flictena=vezicula cu sange, puternic
pruriginoasa; pac face baie, apoi ii apare eruptie cutanata considerata de multe ori reactie
alergica in lipsa unui dgn clar (pruriteruptie)

B. Faza 2- Katayama- dat de Schistosomula (la Japonicum cel mai intensa)- 1-3 luni- coresp
mom in care Schistosomula circula prin sange pana ajunge la sistemul port intrahepatic-
dg f greu, simptome f nespecifice- febril, diaree, poliartlalgii, mialgii, urticarie, tuse
(comp alergice), eozinofilie- singurul element constant in inf parazitare

C. Faza 3-localizata- caracteristica speciei


Japonicum
- formele cele mai grave de boala care debuteaza devreme (10 min- dermatita),
intense
- faza de debut- diareea cu sange din is
Mansoni
- diaree sanghinolenta din ig
- responsabila de forme de boala medie, cu debut cel mai indepartat (pana la 10 zile)- formele
cutanate si intensitatea lor moderata, nu sunt atat de agresive ca japonicum
Haematobium
- specia variabila, nehotarata
- cel mai greu de dg
- are atat manif severe, cat si usoare, dar le diferentiaza doza infectanta
- debut : hematurie, hemospermie, rectoragie-la ambele sexe, metroragii la femei, severe
Complicatii
- HTPo, HTPulm
- embolie cu ou (japonicum si mansoni in special)- pot emboliza in creier/plaman, cutanat sau
placentar la femeia gravida
- imunopatologice (rinichi, articulatii)-patologia de complexe imune circulante
- cancere
- Complicatii septice-bacteriemie cu gram – salmonella, klebsiella

ELEM CLINIC CEL MAI IMP- SPLENOMEGALIA- in faza avansata HTPo- cap de meduza
fibroza periportala- aspect de pipa- foarte caracteristica
-polipi ( contine oul de C. mansoni, avem risc de malignizare) la niv colonului
- !!!apare ciroza la varste tinere, dar cauza mortalitatii este circulatorie=decompensarea vasculara
pe locul 1, si 2 afectarea celulei hepatice (invers fata de alcoolism sau in infectii virale cu HV)

Epidemiologie
- specifice omului- h, ms
- zoonoza- japonicum- rezervor animal greu de distrus- eradicata pe teritoriul Japoniei
- zona calda- 76 tari endemice, 200-300 milioane de oameni
- !!! cu transmitere cutanata- larva patrunde direct prin piele, NU vectorial, ci cutanat
- grupe de risc : Ocupational- cultivatori de orez, bumbac, agricultori, varsta-tineri 5-15 ani si
35-44 ani- adultul tanar, rezidenta- mediu rural, fara canalizare/toalete ecologice

Profilaxie
- evitarea contactului tegumentului cu apa poluata
- sisteme de canalizare si irigatii
- toalete ecologice si igiena
- educatie sanitara
- surse de apa stagnante/ piscina-atentie la scaldatul in piscine
- chimioterapie de masa- praziquantel in sare
- vaccinare- in curs de dezvoltare – pt haematobium- BILHVAX- nu exista inca pt japonicum,
destul de evaluate pt mansoni
PARAZITOLOGIE LP 6
DISTOMIENI
Fasciola spp.
Opistorchis spp.
Paragonimus spp.
Schistosoma spp.

Sunt plathelminti fara proglote. Distomieni → 2 guri: una in jurul orificiului buco-anal si alta pe fata
ventrala a corpului.
Au nevoie de apa pentru definitivarea ciclului si cel putin de o gazda intermediara reprezentata de un melc.
Melcul/gasteropodul e obligatoriu implicat in ciclul de viata.
Fasciola si Opistorchis sunt paraziti ai aparatului biliar, Paragonimus e al aparatului respirator si
Schistosoma e al sistemului circulator.

Fasciola spp.

Are 2 specii de interes medical: hepatica (zone temperate) si gigantica (zone tropicale, subtropicale).
Toti distomienii au elementul infectios o larva care se numeste cercar. Cercarul are cap si coada. Dimensiunile
variaza in functie de parazit, dar stadiul de cercar e obligatoriu. Coada il face mobil in apa (avantaj), dar ca
dezavantaj nu rezista in mediu → isi pierde coada, ramane doar capul care va produce o capsula protectiva ce ii
asigura rezistenta in mediu (este autoprodusa → self-excretor de substante bogate in chitina). Acest stadiu fara
cap se numeste metacercar.
Fasciola cu cele 2 specii (hepatica si gigantica) au cercarul in apa, iar metacercarul e pe vegetale (salate,
salata creata, salata cresson si orice alte tipuri de culturi: spanac, rucola, oregano). Metacercarul are 300 μm.
Persoanele se infecteaza consumand de obicei salata verde insuficient de bine spalata. Avand acel perete gros, el
e foarte aderent de salata (salata creata are niste nervuri care fac spalarea sa fie dificila, e nevoie de un jet
puternic).
Simptomatologia e de tip biliar: sdr. dispeptic biliar cu caracter paroxistic uneori – colica biliara, prurit
CM. Pacientul e subfebril, subicteric, hepatomegalie moale, dureroasa.

Diagnostic morfologic
Viermele adult e hermafrodit – va produce oua care impreuna cu bila ajung in duoden. Diagnosticul
morfologic are in vedere evidentierea oului fie in lichid duodenal, fie la examenul coproparazitologic.
Oul e ovoidal de dimensiuni mari (140 μm – e cel mai mare
ou discutat la paraziti). Are anterior un capacel numit opercul si o
substanta vitelina aurie caracteristica ( bere blonda). Operculul e
partea cea mai fragila a oului. Oul de la pacient este neembrionat,
neinfectios. Cand are continut vitelin neembrionat (neinfectios)
embrioneaza in apa rece (F. hepatica) sau calda (F. tropica). In
momentul in care embrioneaza in apa, prin acest capacel iese primul
stadiu de larva.
Viermele adult poate fi vazut intraoperator, pentru ca de multe ori fascioloza e cu complicatii de tip
colecistita acuta. Se mai pot practica biopsii sau sa se vada la necropsie (viermele adult).
Viermele adult e comparat cu samanta de dovleac (2-3 cm in axul
lung – hepatica; 7-8 cm – tropica). E hermafrodit (are gonade masculine
+ feminine). Tubul digestiv e puternic ramificat care ii da un lizereu de
culoare gri pe margini.
Icterul apare din cauza blocarii drenajului biliar de catre Fasciola.
Complicatiile septice (colecistite, angiocolecistite) necesita interventie
chirurgicala (de aia se vad intraoperator).
O localizare atipica e la nivelul mucoasei bucale (vestibul bucal),
nazofaringe sau hipofaringe. Aceasta localizare apare numai in anumite
zone geografice unde este obiceiul consumului de ficat crud de miel,
vitel sau ied (ierbivor). Daca in parenchimul hepatic e prezenta fasciola, ea se poate fixa de mucoasele
enumerate, rezultatul fiind variabil in functie de locul in care se prinde parazitul (cel mai grav – hipofaringe,
pacientul facand edem glotic cu asfixie!). In nazofaringe → blocarea orificiului trompei lui Eustachio – otita
medie cu hipoacuzie, vertij, ameteli, tinitus/acufene, otalgie (durerea urechii). In vestibulul bucal – se blocheaza
canalul Stenon – parotidita mecanica (se acumuleaza saliva in glanda parotida). Nu e o parotidita infectioasa!
Toate cele 3 elemente clinice posibile alcatuiesc fascioloza ectopica sau halzoun (melc in limba araba
sau persana).

Opistorchis felineus/viverrini/guaquylensis

Sunt 3 specii de interes medical:


➢ Felineus – zona temperata (si Romania)
➢ Viverrini – cel mai raspandit (Asia de S-E, Africa)
➢ Guaquylensis – America de Sud

Opistorchis are metacercarii la nivelul musculaturii superficiale a pestilor fitofagi (imediat sub solzi).
Sunt peste 40 de specii de pesti fitofagi care pot fi purtatori de metacercari de opistorchis. Omul se infecteaza
consumand carnea acestora insuficient preparata termic.
Cele mai multe cazuri de imbolnavire sunt date de specia O. viverrini datorita consumului de sushi
(Asia).
Felineus → europenii nu consuma neaparat sushi, ci mananca peste afumat, in saramura sau marinat.
Felineus e raspandit in Rusia, Polonia, Germania, Tarile Baltice, Romania.
Guaquilensis e in America de Sud.
La botriocefal era si in musculatura, si in ovare – icrele transmiteau. Aici icrele sunt sigure (de pesti
fitofagi), nu asigura transmiterea.
Diagnostic (opistorchiaza) morfologic – e aproape la fel cu fasciola
Este cauzator de o complicatie foarte severa. Riscul de cancer de cai biliare (colangiocarcinom) este de
pana la 24 de ori mai ridicat la pacientii care au infectia cu acest parazit comparativ cu cei care nu sunt
parazitati.
Oul de opistorchis se identifica in lichidul duodenal sau materii fecale MF. E un ou mic
(pana in 30 μm), are opercul anterior foarte mic, posterior are o mica apofiza si contine
miracidium (primul stadiu din ciclul de viata). Miracidium nu este infectios pentru om.
Viermele adult masoara intre 10-15 mm lungime (1-1,5 cm). Aspectul e plat si
nesegmentat, este hermafrodit. Are testiculele cu aspect lobat si pozitionate posterior, in timp ce
anterior sunt ovarele. Intre ele e tubul digestiv. Avand testiculele pe spate/posterior, se explica si
numele: opi=posterior/spate, orchis=testicul.
Adultii sunt pozitionati la nivelul coledocului si iau o pozitie rasucita in ductul biliar ca un cornet si fiind
de dimensiuni mici se diagnosticheaza tarziu. El irita mucoasa si declanseaza riscul de cancer de cai biliare.

Paragonimus westermani

Paragonismul = gonade alternative de o parte si de alta


Westermani e specia cea mai raspandita.
Este un distomian respirator prezent la nivelul plamanului. Metacercarii de Paragonimus se localizeaza
in musculatura crustaceelor, in mod preferential crab sau rac, dar si in tot ceea ce se numeste fruct de mare:
homar, creveti. Omul se infecteaza consumand aceste fructe de mare insuficient prelucrate termic. Si infectia cu
Paragonimus intra in colectia bolilor care se transmit prin carne insuficient prelucrata termic.
Metacercarul traverseaza peretele intestinal, strabate cavitatea peritoneala, trece prin diafragm, patrunde
prin pleura si ajunge in plaman unde isi continua actiunea proteolitica, formand niste cavitati numite chiste
pulmonare, in care se localizeaza. Poate trai (daca nu se instituie un tratament) intre 6-9 ani.
Preparatele care duc la dezvoltarea acestei infectii parazitare o reprezinta consumul de produse in stil
extrem-oriental (putin prelucrat termic). In aceeasi zona (Thailanda, Philipine, Bora-Bora) se ofera o tarie si un
frumos crab inecat in alcool (drunken crab) si se da direct pe gat. Rezultul: daca metacercarii sunt prezenti, nu
sunt afectati de alcool.
Date: 33 ani, Ro, politist, deplasare in Vietnam-Laos-Cambodgia
Simptome: tuse umeda, dispnee de efort, junghi infrascapular
Semne: subfebril, expectoratie ruginie
Diagnostic morfologic: • sputa, fecale – ou
• biopsie, necropsie – vierme adult
Oul ajunge in tubul digestiv prin inghitirea sputei.
Oul de Paragonimus este un ou foarte usor de recunoscut pentru ca e numit ,,ou cu
umeri” → are un opercul anterior care nu acopera complet extremitatea oului si 2 extreme
neacoperite. Contine miracidul, dar nu este infectios pentru om. Oul embrioneaza in apa calda
la 27-28° C (parazit eminamente tropical).
Viermii adulti pot fi vazuti prin biopsie (chiste pulmonare) sau sectiuni necroptice.
Viermele adult este plan-convex. Intr-un chist pulmonar de obicei stau cate doi si se privesc
prin fetele plane – aspect de boaba de cafea. Axul lung este de 8-16 mm, transvers 4-8 mm si
grosime de 2-4 mm.
Culoarea specifica e viermelui e ruginie, de aici si culoarea sputei.

Diagnostic imunologic: detectarea Ag 8 (ELISA, Wb)


Diagnostic molecular: PCR
Diagnostic imagistic (complementar): radiografie (pneumonie cu opacitati de dimensiuni variabile ce imita
bulele de sapun), CT.
Netratat, pacientul va incepe sa faca complicatii si primul semn clinic de complicatie e aparitia
hemoptiziei. Este o dovada ca viermele in acel chist pulmonar erodeaza vase de sange din ce in ce mai mari,
rezultatul fiind de embolie cu viermi adulti si oua. In 85% din cazuri parazitii ajung in creier – paragominiaza
extrapulmonara (cerebrala in acest caz). Apar crize convulsive, epilepsie, ceea ce reprezinta un stadiu complicat
al infectiei. Cand pacientul are hemoptizie medicul se gandeste la TBC sau neoplasm pulmonar (cand evolueaza
si nu mai putem spune de pneumonie). DAR PACIENTUL ARE EOZINOFILIE!
Pentru vederea parazitului nu trebuie fixata si colorata sputa, ci trebuie preparat nativ, intre lama si
lamela (altfel se distruge).
Schistosoma japonicum/mansoni/haematobium

Pe numele vechi care se mai gaseste in cartile germane/franceze – Bilhartzia. Sunt distomieni ai
sistemului circulator, respectiv in sistemul mezenteric.
Din punct de vedere biologic, Schistostomele fac legatura intre plathelminti (hermafroditi) si nematode
(viermi cu corpul cilindric). Schistosomele sunt singurii viermi plati cu sexe separate (pentru prima data apare
masculul si femela). Ei traiesc in cupluri longevive (5-10 ani).
Masculul obisnuit masoara intre 5-10 mm, prezinta proximal
un cap cilindric cu 2 ventuze. Corpul este rugos pentru ca are niste
spiculi ca niste tepi, care impiedica alunecarea din vasul mezenteric.
Masculul se pliaza pe linia mediana si formeaza canalul ginecofor in
care e adapostita femela. Femela masoara 15-20 mm (mai lunga
decat masculul) si are o parte care prolabeaza din canalul ginecofor
(e partea cu orificiul uterin). Femela e foarte fertila – 3000 oua/zi.
Cuplurile traiesc in functie de specie, fiecare intr-un teritoriu
anatomic propriu.
Japonicum – se gaseste in vena mezenterica superioara
(VMS) si e cea mai fertila (ea e cea care produce 3000 oua/zi) si e si
cea mai agresiva.
Mansoni – vena mezenterica inferioara (VMI)
Haematobium – plexurile hipogastrice perivezical, perirectal.
Fiecare din cele 3 specii colonizeaza un anumit teritoriu propriu – nu
se creeaza incalcari teritoriale.
Omul se infecteaza cu larva din apa calda, larva care este un cercar cu coada bifurcata = furcocercar.
Furcocercarul are 500 μm, are deja sex determinat (unisex) si ii place lumina si miscarea (e kinetotrop si
fototrop). Patrunderea prin piele genereaza o dermatita (dermatita furcocercara – e de tip alergic). Cei care
inoata vioi in apa si cel care e la soare sunt predispusi a face dermatita.
Furcocercarul patrunde prin tegument si in decurs de un 1-1,5 ani devine vierme adult pozitionat in
sistemul mezenteric respectiv.

Schistosoma japonicum
Are adultii in VMS – afecteaza intestinul subtire. Femela produce oua. Oua prezinta o spina (formatiune
ascutita) care la japonicum e situata lateral si mica. Spina va irita capilarul de la nivelul mucoasei intestinului
subtire, provocand hemoragie si oul cade in lumenul intestinului subtire. Pacientul va avea diaree cu sange – din
jejun-ileon. Se face examen coproparazitologic cu evidentierea oului de Schistosoma japonicum. Oul contine
miracidium, dar care nu e infectios pentru om.
Organismul se apara prin neocolagenogeneza care va alcatui granulomul de ou sau bilharziom. Astfel
spina nu mai ajunge la peretele capilar si oul ramane in granulom. Pacientul va avea fenomene de fibroscleroza
cu rasunet hemodinamic in sistemul port – hipertensiune portala.
Ouale, inclusiv la nivel hepatic, vor fi inconjurate cu tesut conjunctiv ce inlocuieste tesutul hepatic.
Apare fibroza hepatica (mai intai in zona periportala), HTP si in final ciroza hepatica. Un element esential de
deosebire intre ciroza provocata de schistosomiaza si celelalte e faptul ca aici mai intai e afectat vasul si dupa
hepatocitul (la celelalte primul e afectat hepatocitul). Deci celula hepatica este in regula.

Schistosoma mansoni
Are cuplurile in VMI. Teritoriul sau favorit va fi colonul. La inceput oul cu spina va provoca
microhemoragii la nivelul mucoasei colonului → diaree cu sange (primul stadiu) din mucoasa colonului. Dupa
aceea apar granuloamele de ou (bilharziom), care pot sa ia dimensiuni importante care iau aspectul unor tumori
– polipi (polipoza de colon). Ei se pot maligniza. Dupa aceea se ajunge si la HTP cu ciroza hepatica in stadiul
final.
Diagnostic: ex. coproparazitologic (in faza de diaree cu sange). Oul de Schistosoma mansoni e plan
convex (130-140 μm in axul lung), spina e laterala si mare, foarte bine vizibila. Contine miracidium, dar nu este
infectios pentru om.
In faza de bilharziom, diagnosticul morfologic se face prin biopsie de colon sau hepatica.
Ambele specii (japonicum si mansoni) au tendinta de a emboliza si genereaza schistosomiaza cerebrala
sau medulara (spinala) cu paralizii si convulsii.

Schistosoma haematobium
Are adultii in plexurile hipogastrice perivezical, perirectal. Organele afectate: aparat uro-genital si rect.
Asta inseamna ca spina de la ou va genera hemoragii la nivelul vezicii urinare (hematurie). Urina are culoare
rosu-deschis (culoare de zeama de carne proaspata – a nu se confunda cu hemoglobinuria → culoare neagra).
Daca se centrifugheaza urina, apare un sediment de hematii.
La nivelul aparatul genital, apare hemospermie (barbati), iar femeile au metroragii (sangerari in afara
ciclului menstrual). La ambele sexe → rectoragie.
Diagnostic morfologic: examen coproparazitologic cu evidentierea oului → plan convex, spina este
mediana si mica. Contine miracidium (nu este infectios pentru om).
Femela de Schistosoma haematobium are ritm circadian de eliminare a oualelor. Eliminarea cea mai
importanta se face in jurul orei 14:00. Din aceasta cauza, cand suspectam diagnosticul de schistosomiaza uro-
genitala, esantionul de urina e de la ora 14:00 si nu urina de dimineata.
Dupa aceea apar bilharzioamele (granuloamele de ou). Debutul e de obicei la nivelul trigonului vezical.
Rezultatul e o uropatie obstructiva care duce la hidrouretere, hidronefroza, hidrobazinet. Are risc de litiaza
(stagneaza urina), suprainfectie (pielonefrite repetate, cronice – risc de insuficienta renala si hipertensiune
arteriala secundara). Riscul de cancer de vezica urinara creste de 6 ori comparativ cu omul sanatos.
Pe aparatul genital, la femeie apare riscul de avort spontan, sterilitate secundara, neoplasm genital (mai
ales de endometru). La sexul masculin apare sterilitate (blocarea ductelor ejaculatorii de catre bilharzioame),
risc de neoplasm de testicul (seminom).
In faza de bilharzioame, diagnosticul se face prin biopsie. Se practica cistoscopia (examinarea
endoscopica a vezicii urinare). Spre deosebire de polipii generati de Schistosoma mansoni, oualele de
Schistosoma haematobium genereaza niste bilharzioame comparabile cu semintele de grau.

Indiferent de specie, avem:


Diagnostic imunologic (la toate speciile, indiferent de stadiu): Wb, CIE (contraimunofloreza) – 4 Ag specifice,
deci vom avea 4 Ac impotriva lor; teste rapide (ICT) cu rol de screening
Diagnostic molecular: qPCR-pe card, Multiplex PCR, LAMP (ADN mitocondrial)
Imagistic: ecografie (3 grade de fibroza hepatica care pot fi diagnosticate), RMN cerebral/maduva (rezervat
pentru formele cu embolie).
Xenodiagnostic (mai mult de curiozitate): Se folosesc melci (produsul patologic al pacientului e pus in
contact cu melcul – melcul face ciclul complet – astept expulzia de furcocercari). Daca nu am rabdare, se fac
sectiuni din hepatopancreasul melcului. Sau facem real-time PCR. Melcul va fi verificat sa nu contina
schistosoma.

Indiferent de specie, atunci cand la examenul direct se identifica oul de schistosoma, e obligatoriu sa se practice
testul de ecloziune spontana. Oul e plasat in apa calda la 23-25° C (temperatura optima pentru ou). Daca oul e
viabil, miracidiul iese din ou. Astfel, tratamentul antiparazitar este obligatoriu. Se poate intampla ca oul sa fie
mort (miracidim inactiv). Testul va fi negativ si tratamentul antiparazitar nu mai este necesar. Miracidium e
primul stadiu care are cili, care ii dau mobilitate in apa (inoata in mediu).
CURS 7- NEMATODE
B) HELMINTI CILINDRICI
-paraziti pluricelulari cu corpul cilindric
-cele mai evoluate forme, dpdv biologic, ale elementelor de patologie infectioasa la om -elemente
care arata caracterul evoluat :

1. Sexe separate OBLIGATORIU (mascul si femela)

• Femelele( mai mari ) > masculii; capete proximal si distal ascutite ;


• masculii au ½ din dimensiunile femelei si au capatul proximal ascutit si cel distal
CURBAT
2. Trecerea dintr-un stadiu in altul in ciclul de viata se face prin ECDYSIS, similar reptilelor
(la care se numeste naparlire) ; IMPORTANTA: nu exista o imunitate specifica/definitiva pt
nematode- de scurta durata, NU e protectiva ( de cate ori ne intalnim cu unul facem boala
3. Infectia- foarte frecventa (90% din populatia globului- inf cu nematod)

4. Progrese ale sistemului nervos- neuropil- dispunere circulara in inel in jurul esofagului( nu
mai are structura scalariforma ).

NeuropilulAlcatuit din 5 mase ganglionare cu un continut variabil- in medie 300 de neuroni


ce isi pastreaza proprietatile Neurologice si secretorii, deci endocrine, paracrine ; din aceste
mase ganglionare pornesc niste trunchiuri nervoase longitudinale. Trunchiurile nervoase
longitudinale sunt alcatuite din 2 nervi cu proprietati senzoriale

• 1 se deschide spre capatul proximal, la nivelul unor fosete amfidiale (nerv amfidial) ;
• 2 se deschide spre capatul posterior la niv fosetelor fasmidiale (nerv
papilar/fasmidial)-e posterior;
-sunt senzori cu capacitate chimiotactica, in special olfactiv ( vor simti diferite mirosuri, nu
le place usturoiul) si termotropa
-Neurotransmitator descarcat : dopamina, dar exista intreg pachetul de NT intalniti in mod
obisnuit in SNC;

1. VIERMI CILINDRICI CARE NU EMBRIONEAZA PE SOL


Enterobius vermicularis (OXIUR)
-parazit specific omului
-ciclu de viata scurt (<1 luna), pozitionat la nivelul cecului si colonul ascendent- parazit de
intestin gros
-sunt mici: femela- 9-13 mm, masculi ½
-oul : contine o larva=giriniforma; infectios, foarte rezistent in mediu

Ciclu de viata
- Adultul este localizat in cec
- Femela fecundata nu-si va elimina ouale in intestin si va migra in timpul noptii de-
a lungul colonului, eliminand oul in zona pliurilor perianale. Aici femela moare.
- Oul cu larva giriniforma- foarte infectios- omul se infecteaza pe cale digestiva, de obicei
din propria mana=autoreinfectii, foarte frecvente la copii.
- In tubul digestiv, Din ou e eliberata larva, migreaza in zona cecului, se maturizeaza, creste
si devine vierme adult.

Oxiuroza (enterobiaza)
- prurit ano-genital -element clinic definitoriu
- copii cu insomnie sau enurezis la copiii mai mari
- alte complicatii : apendicite, piodermite perianale- suprainfectia leziunilor, de la scarpinat
(leziuni de grataj), doare, ustura
- la fete- vulvovaginite (femela ajunge ectopic, in zona vulvovaginala)
- la femeie- femela poate ajunge la nivelul trompelor si sa dea nastere unei piosalpingite sau
endometrite (cu tulburari de ciclu menstrual)

Diagnostic
- nu se face coproparazitologic- pentru ca femela nu isi elimina oul in lumenul intestinal, ci
in zona perianala=> recoltare din zona perianala (amprenta anala/scotch test/metoda
Graham)
Epidemiologie
- cosmopolita, la toti copiii de pe mapamond
- infectare pe cale digestiva, cu mana murdara- ouale sunt embrionate si infectioase
- grupe de risc-comunitati, apar si la adolescenti, mai ales la cei care stau in camin/cazarme-
militari=> are caracter nosocomial, pot aparea epidemii cu oxiuri
Profilaxie
- grup sanitar igienic- ou foarte rezistent in mediu=> dezinfectie importanta
- lenjerie de pat- spalata la cel putin 60º
- jucariile copiilor spalate, eventual cu apa calda si sapun, parazitii pot persista pana la 3 luni
- igiena personala- taierea cat mai scurta a unghiilor la copilasi ( sub unghii-depozit de oua
)- sta la baza autoreinfectiei
- depozite importante ( mai mult decat un grup sanitar igienic)-tableta, telefon

2. GEOHELMINTI (Nemathelminti- viermi de pamant)


- se dezvolta obligatoriu intr-un stadiu in sol- cel nisipos ( cel mai bun sol) - conditii de
dezvoltare :
1. Umiditate ( NU desert)
2. Temperatura >15 º
3. Evitarea expunerii directe la soare (exista hipoanaerobioza)
Transmitere
- digestiva, cu ou embrionat-geohelminti digestivi - capsuna -considerata ideala
- cutanata (cu larve) – geohelminti cutanati – lipsa de purtare incaltaminte, contact direct cu
solul
-contactul direct cu solul- predispune la infectie
-grupe de risc- populatie rurala, gradinari, copii, turistii, constructori, bolnavi psihic-sdr. Pica( au
apetit pentru produsele necomestibile), geofagie=consumul de pamant- copiii au pana la 2 ani Sdr.
Pica fiziologic, coprofagia

Profilaxia-comune pentru toti geohelmintii


-vizeaza conceptul de siguranta alimentara
-igiena alimentara, practici agricole corecte
-fertilizarea cu balegar/ingrasaminte umane=organica- dar trebuie controlate veterinar animalele
dar si oamenii
-sisteme amenajate de canalizare, evitarea irigatiilor cu ape fecaloide
-surse protejate de apa, sa nu se produca infiltratii
-spalare atenta a fructelor si legumelor (tot ce are contact cu pamantul)
-grupuri sanitare- fose septice- betonate pt a nu face infiltratii si de aici comunicari cu fantana
-educatie medicala
-protectia tegumentelor pt cei care lucreaza in zone de risc de contaminare a solului
-deparazitare animale de companie/gospodarie/din ferme
-igiena mediului- urmarirea concentratia de oua de paraziti din sol din locurile publice- parcuri,
terenuri de sport, plaje, unde accesul animalelor ar trebui sa fie restrictionat
-in Romania- canalizarea si sursa de alim de apa- case- doar 2/3 din populatie este in sistem corect

GEOHELMINTII DIGESTIVI
Ascaris lumbricoides
- limbric/viermele rotund (roundworm)
- anual la mai mult de 1 mil de cazuri, inclusiv in tara noastra extrem de intalnit
- parazit specific omului
- viermii adulti traiesc in intestinul subtire
- cel mai mare dintre viermii rotunzi din zona temperata(femela 35-45 cm, mascul pe ½
)- prezinta la capatul proximal 3 buze si dinti pe marginea buzelor- nu au rol in fixare- fura
din chilul intestinal
- femela e printre cele mai fertile nematode, produce pana la ¼ milion de oua pe zi, daca
masculul nu exista-oua nefecundate, nefertile
- ou : daca este prezent masculul, fecundarea are loc, femela va produce oua fertile care vor
ajunge pe sol si in curs de 9-13 zile, in ou se va forma prima larva (L1)
embrionarelarva va ecloza si va ajunge in intestin cu produsul vegetal insuficient
spalat)( femela, masculul, oul si fenomenul de eclozare(=iesirea larvei cand omul consuma
salata verde, capsuni insuficient de bine spalate), al larvei L1 care ajunge in intestin o data
cu produsul vegetal insuficient de bine spalat), va trece prin perete si va incepe un Ciclu
de viata de 60-65 de zile, foarte complex;
1. larva ajunge in ficat (sta 4-6 zile)
2. larva patrunde in sange si prin vene suprahepatice ajunge in Atriul drept, apoi
Ventricul drept, apoi prin artera pulmonara ajunge in plaman;
3. ajunsa in plamanecdysis devine L2- traieste in plaman 10-14 zile
4. dupa ce face o « baie de sange »- se oxigeneaza la nivel pulmonar - patrunde in alveola
si rupe septurile interalveolare, se autopropulseaza in arborele resp pana in
hipofaringe=> senzatie neplacuta de corp strain ; daca pacientul tuseste expectoreaza
larva si ele mor, pt ca nu pot trai in mediu ; daca inghite, de obicei, L2 ajunge in
intestin, mai sufera o naparlile si devine vierme adult ; Adultii se afla in intestinul
subtire, habitatul lor natural ;

Patogenie
- reactii de tip alergic, hipersensibilizare puternic asigurate de larvele l2, din plaman-
elemente antigenice cu putere hipersensibilizanta

1. Polipeptide de 15kDa, ABA1- doar L2-de la niv pulmonar, fata de ele s-au dezvoltat niste
reactii de laborator
2. Viermi adulti ce fura nutritiv din chilul intestinal- efect de spoliere- 20 de adulti- deprivare
de pana la 4 g proteina/zi = mare pierdere proteica
3. Eratism- migrarea viermilor adulti in afara intestinului subtire.
4. Tigmotropism- formarea de colonii de catre viermii adulti
2+3+4- generate de adulti

Ascaridoza
- Are 2 caractere distincte
- 1. de natura pulmonara (generate de larva)
- 2. Digestive, intestinala (generate de viermii adulti)

• PNEUMONIE LÖFFLER=sdr LÖFFLER


- data de larve
- seamana cu un astm bronsic (dispnee expiratorie, wheezing, tuse, expectoratie bogata in
euzinofile)- 10-14 zile, tranzitorii, fugace, dispar de la sine;
- mai poate exprima alergii- urticarie, conjunctivita alergica

• INTESTINALA
- adultii dau simptome mult mai atenuate- colica abdominala, periabdominala
- senzatie de voma nejustificata, eliminare intamplatoare de vierme adult
- pierdere in greutate cu elemente de malnutritie proteincalorica, cu mese
hipoproteice- foarte specifica la copii dau retard staturoponderal, predispusi la carente
vitaminice (hipovitaminoze) => tulburari cognitive- dificultati de invatare

Complicatii

• capabil sa genereze urgente chirurgicale- ocluzie, volvulus, invaginatii-datorate


tigmotropismului la viermele adult ;
-eratism cauzator de apendicite, peritonite, icter mecanic, pancreatite ; daca pacientul a fost
operat pt alta problema medicala, pot aparea viermi adulti in plaga chirurgicala- eratismul e
declansat de anestezice generale si locale, precum si de medicamente antiparazitare subdozate.
Epidemiologie
- in urbanizare- exista si in suburbii ( Bronx)

Toxocara spp.
Mai multe Specii implicate in Sdr. de Larva Migrans Visceralis (LMV) : canis( de la caine ),
cati( de la pisica ), suum (sau ascaris suum- de la porc) ; cele mai frecvente la om : Toxocara canis
- rezervor animal- LMV=zoonoza
- viermii adulti se gasesc numai in intestinul acestor animale ;
- omul se infecteaza in mod accidental si va avea doar larva=larva« in impas »- nu se
poate maturizaare o capacitate de a supravietui si 10-12 ani in tesuturile omului, daca e
netratata
- viermele adult- numai in intestinul animalelor, dar e diferit de ascaris uman pt ca are 2
aripioare cervicale (alae cervicale)- !!! face in diagnostic diferenta dintre un vierme
ascarid animal sau propriu uman.
- femela elimina oul care trebuie sa ramana in mediu pt a embriona, omul se infecteaza cu
oul, larva e eliberata, trece prin peretele intestinal si ramane migratoare prin diferite organe
si tesuturi. LA OM DOAR LARVA

NU EXISTA STADIUL DE ADULT SI NICI PREZENTA OULUI


Ciclu de viata :

• omul se infecteaza cu Oul infectant-ajuns odata cu fecalele cainelui in mediu=>


embrioneaza si se va forma larva L1- in Tub digestive , larva 1 ajunge o data cu vegetalele
insuficient spalate sau direct cu mana murdara de pe blana cainelui sau a pisicii, preluata
de pe vegetale insuficient spalate, sau de pe mana nespalata dupa atingerea blanii
cainelui/pisicii)
• L1 migreaza prin diferite organe fara sa se maturizeze, nu atinge stadiul de adult
• Daca este o larva norocoasa, ea ajunge la caine=gazda sa naturala- naparleste, devine L2,
se maturizeaza si devine vierme adult in intestin ciclu complet posibil la gazda ei naturala
- la femela de caine gestanta, L1 poate sa treaca, in faza ei circulatorie( in sange) si de aici
trece placenta si ajunge la fatul catel, sau ea trece si prin lapte de la catelusa mama la puii
nascuti( doar la animale, caine, pisica) ;
- la animale, toxocaroza poate fi congenitala, !!!!neintalnita si la om
- TOXOPLASMA TRECE, TOXOCARA-VIERME-NU TRECE PLACENTA LA OM,
NU E TRANSMISA PRIN LAPTE LA OM!!!!

Patogenie
- reactii de tip alergic, hipersensibilizare- aceleasi polipeptide de ascara ca si la ascaris
- cea mai importanta- reactie de tip celular, dependenta de limfocitele T cu izolarea de larve
in tesuturi=> granuloame de larva=granuloame eozinofilice ce se dezvolta in diferite
organe, plurivisceral ; L1 poate ramane viabila pana la 10 ani, timp in care pacientul poate
avea diverse simptome. Cand L1 este moarta, se produce calcificare pe granulomul
respectiv. Calcificarea se vede macroscopic pe viscere( intraoperator, anatomopatologie)-
pete laptoase, albicioase (foarte bine vizibile la niv capsulei hepatice sau in corticala renala,
organele cel mai frecvent parazitate la om)
Toxocaroza (aspectul de LMV cu Toxocara)
- dominata de alergii- urticarie cronica, cu caracter recidivant, eczeme- toata gama de
alergii cutanate (alergodermii) si eozinofilie (de multe ori hipereozinofilie)- pana la >30%
din formula leucocitara
- semne de organ care e parazitat: hepatosplenomegalie, crize de astm bronsic (plamani),
miocardita ; cele mai grave localizari : ochi, SNC
- urticarii circinate (parca sunt trase cu compasul, foarte rebele la tratament)
- localizarea de maxima gravitate, mai ales la copii, LMO (ocularis, la niv ochiului), frecvent
la copilul < 5ani => larva ajunge la nivelul retinei, va fi o corioretinita cu granulomul de
larva, vizibil la EFO ; copiii cu leucocorie (pupila de culoare alba), cu strabism (
convergent, divergent in functie de situatie) , glaucom secundar, cecitate
- dpdv. oftalmologic se poate confunda (mare eroare medicala) cu
RETINOBLASTOMUL=cancer de retina- se scoate globul ocular si se protezeaza
- LMSNC- epilepsie, pareze pe grupe musculare variate in functie de locul unde a ajuns pe
creier larva, demielinizari- suspectate de scleroza multipla, tulburari psihice

Epidemiologie
- LMV cosmopolita, predomina f mult in zonele temperate, foarte raspandita in Romania
- Omul se infecteaza digestiv intotdeauna
- oul este cauza infectiei, din fecalele cainilor sau pisicilor
- in mod exceptional-si larva se poate transmite la om daca apar granuloamele de larva la
animalele ierbivore de obicei, daca mananca carne cruda de pasare, de ovine sau bovine si
viscere animale cu granuloame eozinofilice la nivel tisular)

Profilaxia
- interzicerea accesului animalelor in parcuri, plaja, terenuri de joaca unde e foarte posibila
infectia cu oul de toxocara mai ales la copil
- animalele, in special catelusii au si ele simptome specifice : dureri digestive (ex balonarea
abd) ; la om niciodata digestive , ele sunt la nivel visceral

Trichuris Trichiura (familia Trichinellidae)


- geohelmint hematofag
- specific omului
- destul de intalnit in populatia globului, mai mult in zonele tropicale/subtropicale
- viermele « in bici »- datorita morfologiei particulare pe care o are corpul adultului
- femelele si masculii- 3/5 din corp foarte subtire- parte de fixare de mucoasa intestinului
gros, parazit de colon ; 2/5 posterioare groase- partea libera care plonjeaza in lumenul
intestinului gros si aici se afla toate viscerele viermelui
- marime : Trichocefalul- mediu, femela 3.5-5 cm, mascul pe ½
Oul : foarte usor de recunoscut- lamaie/butoias, cu doua dopuri de substanta hialina, nu e
embrionat, nu e infectios

Ciclu de viata
- 60 zile
- Viermii adulti in colon, femela fecundata isi goleste uterul in intestin; ouale
eliminate cu fecalele; in conditii improprii de defecatie ajung in sol, aici embrioneaza unde
traiesc 5-8 sapt=> in ou apare o larva ; omul se infecteaza pe cale digestiva cu oul embrionat
odata cu vegetalele insuficient spalate ; in tub digestiv se maturizeaza si se poz in intestinului
gros devenind vierme adult mascul/femela

Trichiaza (trichocefaloza)
- diaree sanghinolenta
- tenesme RECTALE
- la palparea abdomenului exista o impastare in fosa iliaca dreapta;
confundata cu boala Crohn SDR. CROHN (Boala autoimuna,
tumora de colon, trichocefaloza)
- eozinofilie prezenta te orienteaza ca avem de a face mai ales cu
PARAZIT

Complicatii
1. anemie- pierderi cronice de sange prin materii fecale
2. inflamatii ale cecului (tiflite, dureroase, cu apendicita- multe cauzate de oxiuri sau Trichuris
Trichiura, datorita fenomenelor inflamatorii pe care le genereaza )
3. ocluzii intestinale- mai rar, dar posibil, datorita dimensiunilor mai mici comparativ cu
ascarizii
4. la copilul mic (numai)- dat tenesme rectale+ musculatura perineului slab dezvoltata=>
prolaps rectal- alunecare transanala a ampulei rectale- pretinde interventie chirurgicala,
apare exclusiv la copii generat de tenesmele rectale si presiunea abdominala crescuta din
timpul efortului de defecatie
Epidemiologie
-specific omului
2. GEOHELMINTI CUTANATI
- in sol se maturizeaza larvele
- in ciclul biologic vor aparea obligatoriu din ou 2 tipuri de larve :
1. Rabditoida- semnificatie exclusiv biologica, nu e infectioasa pt om, dar trebuie in ciclul
biologic sa aiba si stadiul de larva rabditoida- ea naparleste=> 2. Strongiloida- infectioasa, cu
maxim interes medical- pentru ca are aceste tropisme- histotropism( ii plac tesuturile ),
termotropism( temperatura ), hydrotropism( apa), tigmotropism( formeaza colonii), geotropism
negativ, antigravitational( nu ii place pamantul) ; acest comportament este generat de Neuropilul
este prezent inclusiv la larva Strongiloida prin cei doi nervi amfidial si fasmidial si prin mesagerul
chimic local (acid urocamic) prezent.
Rabditoid- gr. esofag cu aspect bicameral- aspect de carja cu o tumefactie

Strongiloid- gr. esofag unicameral.

Anchylostoma Duodenale si Necator Americanus


- viermii cu carlig (hookworms)
- paraziti de duoden si jejun
- specifici omului
- 4-5 ani durata de viata
- sunt raportate cazuri noi de imf de <1 miliard/ an, mai ales in zonele calde ; pt zona
temperata sunt de interes minerii si constructorii de tuneluri
- au stat la baza infiintarii OMS( constructorii si copiii lor aveau o anemie )
- viermii adulti : femela 10-18 mm, mascul pe ½ - special : !!!! partea terminala este turtita
ca o umbreluta, ca o fustita- singura exceptie de la forma generala a masculilor , are rolul
de a acoperi org de copulatie
- capatul proximal contine capsula bucala
o dotata cu lame si dinti faringieni pt Necator Americanus ; fiecare din exemplare de
necator poate consuma 0.05 ml sg/zi
o la Anchylostoma Duodenale- dotata cu dinti faringieni si carlige ; mai puternic
hematofaga (0.2 ml sg/zi)=> depletia de fier si sange e importanta ; pe masura ce creste
numarul de exemplare creste si sangele pierdut creste
- rolul capsulei ( NU fixare ) este acela de a crea ulceratii cu acel aparat de taiere( lame
carlige dinti faringieni), dupa un timp parazitul isi muta pozitia => leziuni, eroziuni,
ulceratii foarte extinse
- productia de oua e mult mai mica comparativ cu ascaris/trychocefalul, dar neembrionate,
neinfectioase
Ciclu de viata
- 40-45 zile, incepe cand omul, purtator de viermi adulti in duoden, elimina oul in fecale pe
sol- 24-48h- va forma prima larva=larva rabditoida, naparleste in prima saptamana si
devine larva strongiloida (3-6 luni supravietuieste in sol, buna supravietuire in mediu, daca
temperatura este peste cea de inghet)- intra prin pielea intacta- urmeaza un ciclu similar cu
ascaris, devine vierme adult in duoden si in intestin subtire
- se presupune ca exista si un traseu oral= larva poate patrunde si prin mucoasa bucala (cei
care mananca direct pamant unde se gaseste parazitul)

Ancylostomiaza, Necatoroza (boala minerilor)


- manifesta prurit, urticarie caracteristic la niv palmelor si plantelor- data de larve
-pneumonie LÖFFLER mult mai putin intensa ca la Ascaris

In intestinul subtire- exista o faza acuta, duodeno-jejunita/enterita acuta initial, cu diaree


sanghinolenta; pac ajunge rapid in anemie hipocroma severa; de obicei pac au o enterita
cronica, in care pe primul plan nu este atat de vizibila diareea cu sange (ea exista, dar e striata, de
obicei pacientul nu sesizeaza ca pierde sange), ci anemia atrage atentia ; scadere ponderala, astenie
psihofizica, tulburari de dinamica sexuala
Complicatii :
- edeme( datorita hipoproteinemiei), Insuficienta Cardiaca congestiva dat anemiei,
hipotermie (<36 grade)
- la copil- tulburari de dezvoltare a glandelor sexuale- hipogonadism si tulburari cognitive
- la gravide- datorita anemiei cornice, risc fetal si risc matern- poate pierde sarcina, face
eclampsie/naste un fat cu greutate mica=retard de dezvoltare intrauterina
Epidemiologie
- cei doi viermi cu carlig coexista in Asia de SE, specia dominanta fiind necator americanus;
anchylostoma-European, African, Orient Mijlociu- in bazinul mediteraneean, in rest este
necator americanus dominant;
- cainele este posesor de paraziti anchylostoma pe care o sa ii vedem la categoria Larva
Migrans Cutanata (LMC), sunt Anchylostomele cainelui
- data de Anchylostomele cainelui- canium, brasiliensis-cel mai rasp la caine, ceylanicum-
toti 3 sunt viermi specifici cainelui, omul se infecteaza accidental
- zoonoze-grupe de risc: contact cu solul, constructori, instalatori, gradinari, copii, turistii la
plaja-interdictia cu cainele pe plaja
Ciclu de viata
- anchylostome- oua cu materii fecale- sol- devin larva rabditoida larva strongiloida-are
histotropism si va putea patrunde si prin tegumentul omului (=larva ghinionista-nu se poate
maturiza- ramane migratoare prin derm) ;
- daca larva patrunde prin tegumentul de caine, isi poate definitiva ciclul de viata, adica
devine vierme adult la nivelul intestinului cainelui
- larva strongiloida- migreaza prin dermul omului- usor vizibil pe tegument, la examenul
clinic- traseu serpinginos ce se deplaseaza cu 1-2 cm, mai ales in timpul noptii, zone
favorite: membre, fese, trunchi posterior- pe spate, abdominal (la instalatori)-de obicei
membrele, fesele si spatele ; in 4-6 luni vindecare spontana, ramanand o cicatrice
reversibila dar de durata- 4-6 luni.
- in Australia doar, caninum, poate genera o enterita cu eozinofile=WAKANA- diaree,
durere puternica de burta

Epidemiologie
- zoonoza, in care grupul de risc este format de cei ce au contact cu solul nisipos

Strongyloides Stercolaris NU ARE OU !!!!

- cel mai tare din parcare


- !!!parazit cu femela VIVIPARA (naste direct pui vii- larve rabditoide)- are ou, dar este in
uterul femelei, eclozarea se produce intrauterin=> NU vorbim de oU, vorbim direct de larva
- Anghilulla- anghiluloza( francais)
- mare potential oportunist- poate evolua sever in conditii de imunodeficienta
- capacitatea de supravietuire ce se poate intinde pana la 40 de ani
- strongiloidul e prezent si in Romania, ca si in alte zone temperate, dar predomina si el in
zonele calde
- femela si masculul traiesc in intestinul subtire, paraziti foarte mici : femela 2-3 mm,
mascul ½, OUL DOAR IN UTERul femelei ; femela este vivipara, va naste direct larvele
de tip rabditoid

Ciclu de viata - complex


- femela din jejun-ileon fecundata- NASTE direct larve rabditoide, in zona perianala, care
se pot transforma in strongiloide, la persoanele care au grave probleme de igiena personala
si se produce reinfectia in zona perianala (autoinfectie)-modalitate de a intretine parazitul
pana la 20-40 ani
- larva de tip rabditoid poate deveni strongiloid in intestinal subtire, de aceasta data fiind
posibila infectia doar la pacientii cu imunodepresie- hiv, leucemii
- larva de tip strongiloid din intestinal subtire dezv spre hiperinfectie maligna- va putea
invada toate viscerele (histotropism); Cel mai frecvent implicat- la nivel cerebral, dat
geotropismului negativ, antigravitational=> omoara de obicei gazda
- transformarea larvei rabditoide in strongiloida, direct in intestin, posibila doar in
imunosupresie !!!!
- daca pacientul elimina materiile fecale in mediu, larva rabditoida va avea evolutie
dependenta de temperatura mediului- cald >15 º C, devine larva strongiloida ce va trai <1
luna in mediu (max 2-3 sapt) ( VS cea de la anchylostoma-6 luni in mediu poate trai) si va
trebui sa aiba oportunitatea de a intra cutanat prin tegumentul intact, daca nu, moare
- a doua varianta, in mediu ostil, cu t<15 º celsius, larva rabditoida devine DIRECT ADULT
liber in pamant (ce poate trai pana la -4 º celsius, mult mai bine adaptat la conditii de mediu
dificile) ; adultii se cupleaza pe sol, femela va da larva rabditoida, care va deveni
strongiloida daca este cald, extraordinar SN posedat-neuropilul putand sa faca
switch/comutare in functie de temperatura mediului intre cele 2 tipuri de dezvoltare in
functie de mediu ; daca e frig, larva rabditoida devine iar adult
- rata de proliferare :
1. in ciclu direct (Lr-Ls)- proces foarte rapid (1-1/2 zi)-productie slaba 1 la 1
2. in ciclu indirect- trecand prin adulti- productie mult mai mare (adultii pot produce pana la
<50 larve noi/zi, mult mai lent- 5 zile)-lent dar productiv
- neuropilul are 20 de neuroni care comanda trecerea in stadiul de larva strongiloida sau adult
liber in functie de temperatura prin intermediul nervilor amfidial si fasmidial

Patogenie
- reactii de tip alergic/hipersensibilizare, atat la poarta de intrare, cat si sistemice ;
- larvele de tip rabditoid distrug vilozitatea intestinala si genereaza malabsorbtie
- larva strongiloida- hiperinfectie maligna-diseminare in diferite viscere, mai ales la nivel
cerebral,
- in strongiloidoza ne asteptam la reactii alergice, malabsorbtie si reactii oportuniste cu
diseminare cerebrala ;
- larva rabditoida- oportunista cu diseminare cerebrala

Strongyloidoza (Anghiluloza)
1. alergii- la nivelul pielii + sindrom LMC-like (=larva currens) : seamana cu LMC, numai
ca dispare repede- e fugace (24-36 h), zona de dispozitie a eritemului-pe baza toracelui, la
nivelul taliei, nu lasa nicio urma, niciun semn – de multe ori pacientul nici nu au ce sa
arate medicului
2. tub digestiv- diaree cronica, vireaza in steatoree severa, cand s-a instalat malabsorbtia
severa-e una din cele mai severe malabsorbtii( I se spune sprue tropical= strongyloidoza)
3. respirator- manifestari de tip asmatiform, mai rar pneumonie eozinofilica LÖFFLER,
eozinofilia nu e foarte accentuata, nu >10%
4. Neuroastenie, depresie – la pacientii imunocompetenti, cu strongiloidoza cronica,
manifestari mai degraba psihice, datorita compusilor de catabolism
5. meningo-encefalita
6. coma
5+ 6- la pac imunodeprimati, suspectam ca ar putea fi infectati cu acest parazit

Epidemiologie
-3 zone in Romania : NV (Satu Mare, Bihor), NE (Suceava, Botosani), Subcarpatic-cel mai extins
( Valcea, Dambovita, Prahova, Arges)
-Oportunist
-Fostii prizonieri in WW2, detinuti din asia de sub est la japonezi au facut strongiloidoza in WW2,
s-au intors in tara si au refacut boala dupa 50 de ani datorita imunodepresiei la varsta inaintata
-cosmopolit

Profilaxie
- protectie individuala la contact cu solul poluat
- practice Agricole si igiena corecta
- zone cele mai cu risc : inchisori, institutii psihitrice, institutii pt copii cu dizabilitati
(locomotorii si neuropsihice)
PARAZITOLOGIE LP 7

NEMATODE

Geohelminti: Ascaris lumbricoides, Toxocara spp, Trichuris trichiura, viermi cu carlig,


Strongyloides stercoralis

Nematodele au corpul cilindric si sexele sunt separate in mod obligatoriu. Masculul si femela pot fi
diferentiate cu ochiul liber.
Femelele sunt in general de 2 ori mai lungi decat masculii si au capatul proximal si distal ascutite.
Masculii sunt jumatate din femela, capul proximal este ascutit si cel distal e incurbat ca o carja (carja
terminala). La nivelul carjei terminale se gaseste organul de copulatie al masculului numit spicul terminal
(penisul nematodului – exista si supermasculi cu mai multi spiculi terminali). Cu carja agata femela.

Enterobius vermicularis – Oxiur

Femela masoara 9-13 mm, proximal si distal capetele sunt ascutite. Zona mediana e mai groasa pentru
ca are 2 utere. Masculul are 4-5 mm si capatul distal e incurbat – carja terminala. Se localizeaza in cec (paraziti
de intestin gros). Femela fecundata isi elimina oualele in zona perianala, pentru ca ea migreaza in timpul noptii
pana in zona perianala. Aici isi goleste uterele si moare. Simptomul principal e pruritul anal.

Diagnostic Enterobiaza (Oxiuroza)


Diagnostic macroscopic: direct → femele (mereu sunt doar femele in zona perianala) – se vad cu ochiul liber
(mamele chiar pot recolta viermii, lucru incurajat de medici)
Diagnostic microscopic: evidentierea oului – nu se face prin examen coproparazitologic, pentru ca femela isi
goleste uterele in zona perianala si nu in intestin! Recoltarea se face cu o tehnica speciala: scotch-test
(=amprenta anala=metoda Graham).
Diagnostic imagistic: colonoscopie, care permite si biopsie de colon, cu precadere spre cec si colon ascendent.
Exista si forme ectopice: situatii in care femela ajunge la nivelul trompelor uterine (la femeie) si aici pot fi
evidentiati parazitii prin celioscopie (examinarea anexelor feminine).
Oul de oxiur este plan convex cu un perete subtire si transparent, avand in interior o larva rasucita
numita larva giriniforma. Este un ou embrionat, infectios si foarte rezistent in mediu (pana la 3 luni – pe obiecte
sanitare, jucarii, lenjerie; fiind foarte rezistent in mediu se creaza usor epidemii, cel mai adesea intrafamiliale –
frati, parinti, prieteni).
La fetite mai ales, dar si la femeile adulte, femelele de oxiur pot ajunge in aparatul genital. Fetitele vor
face o vulvovaginita care se exteriorizeaza prin leucoree.
GEOHELMINTI

Sunt acele nematode care pretind pentru ontogenia lor (pentru ciclul de viata) parcurgerea unui stagiu in
sol (pamant). Ei sunt de 2 categorii:
 cutanati: sunt cei care patrund prin piele sanatoasa si care au drept forma infectiva in pamant stadiul de
larva – deci larva e in pamant, e infectioasa si patrunde prin pielea sanatoasa)
 digestivi: ei ating stadiul infectios ca ou si omul se infecteaza cu oul din sol

Grupul digestiv

1. Ascaris lumbricoides (limbric)


Este viermele cilindric cel mai mare din zona temperata. Femela masoara 35 cm (obisnuit e 15-35 cm),
dar poate ajunge si 40-45 cm. Masculii sunt pe jumatate.
Este un parazit complex ca ciclu de viata care dureaza 60-65 zile. Femela de Ascaris e foarte fertila.
Chiar si in absenta masculului poate produce un sfert de milion de oua pe zi (250.000). Aceste oua sunt
nefecundate (nu este prezent masculul) si se numesc oua nefertile. Au forma ovoidala cu axul lung de 90 μm cu
perete gros ondulat caracteristic si contine o masa vitelina amorfa care se coloreaza in maro la Lugol. Acest ou
nu are o evolutie ulteriora (nu e fecundat – nu contine celula-ou). Daca in intestin se gasesc si mascul si femela,
femela elibereaza 250.000 de oua fertile. Oul fertil e rotund, are 60-65 μm diametru, isi pastreaza peretele gros
ondulat caracteristic, iar in interior contine celula-ou. Acest ou trebuie sa ajunga impreuna cu MF pe sol. El nu
este infectios pentru om (desi contine celula-ou). In pamant, in decurs de 9-13 zile, in ou se va forma prima
larva numita conventional larva L1 care este infectioasa pentru om. Omul se infecteaza pe cale digestiva
consumand vegetale insuficient de bine spalate care contin pamant in care a embrionat Ascaris.

Boala – Ascaridioza
Exista 2 tipuri de manifestari clinice. Primele sunt de natura pulmonara si sunt provocate de larva (care
este in curs de maturizare). Pacientul are dispnee cu caracter expirator (wheezing), tuse iritativa, junghi
interscapulovertebral. La auscultatie avem murmul vezicular cu expir prelungit, raluri sibilante si crepitante
(crepitantele sunt bazal bilateral). Avem practic elemente de tip bronhospasm si componenta de tip pneumonic
(raluri crepitante bazal bilateral). Se numeste pneumonie Loffler (pneumonie interstitiala de tip Loffler). Este o
pneumonie fugace (dispare de la sine in 10-14 zile). Aceasta aparenta autovindecare se explica prin fapul ca
larvele isi continua drumul, din plaman ajungand in intestin, devenind viermi adulti.
Diagnostic in faza de pneumonie Loffler
Morfologic: biopsie pulmonara, LBA (lavaj bronho-alveolar), bronhoscopie (se vede larva)
Imagistic: Rx → pneumonie interstitiala Loffler, CT torace
Molecular & Imunologic: PCR (sange, sputa, fragment biopsic pulmonar), Ag ABA/Ac IgE Ascaris
Pacientul are eozinofilie.
Biopsia arata larva care e larva tip L2 (larva din plaman se numeste larva L2). Are 2,7-2,8 mm.

Dupa episodul pulmonar se trece in faza digestiva care e mai putin zgomotoasa, pacientul putand fi chiar
asimptomatic. Adultii de vierme s-au format si sunt in intestinul subtire.
Diagnostic macroscopic:
− eliminare spontana (vierme adult). Viermii astia sunt deranjati de alimentatia condimentata (boia, ardei
iute, usturoi, alcool distilat: palinca, vodca, whyski)
− endoscopie digestiva superioara; intraoperator (Ascaris poate da complicatii care duc la abdomen acut
chirurgical)
Diagnostic microscopic: evidentierea oului, care poate fi fertil sau nefertil (depinde daca pacientul are ambele
sexe in intestin). Se poate sa avem parazit (si pacientul sa elimine un vierme) si ex. coproparazitologic sa fie
negativ (daca avem un mascul).
Diagnostic imagistic: radiografie cu bariu (vedem defecte de umplere), ecografii (forme complicate – de ex. la
nivelul vezicii biliare). Daca viermele ajunge in vezica biliara → colecistita acuta si icter mecanic.
Diagnostic molecular: coproPCR
Complicatiile depind de numarul parazitilor. Daca sunt in numar mic exista o sansa sa se elimine
spontan, dar intotdeauna genereaza malnutritie (fara malabsorbtie). In numar mare genereaza ocluzie intestinala
pentru ca au tendinta de a forma gheme (nematodele, spre deosebire de plathelminti, sunt considerati a fi
sociabili. Neurotransmitatorul lor dominant este dopamina, ceea ce imprima un alt comportament fata de
plathelminti). O alta complicatie este migrarea ectopica spre vezica biliara (icter mecanic si colecistita), ductele
pancreatice (pancreatite acute), apendice (apendicite), cavitatea peritoneala (peritonita acuta), fosele nazale
(asfixie). Daca pacientul a avut o interventie chirurgicala pe abdomen, parazitul poate iesi prin plaga
chirurgicala.
Aceasta migrare ectopica se numeste eratism (in general). Eratismul e declansat de anestezice generale
si locale si medicatia antiparazitara subdozata (administrata incorect). Medicamentul antiparazitar se
administreaza pe kg corp. Daca dam doza mai mica decat cea care trebuie e posibil sa declansam acest gen de
eratism.
Ascaris e specific omului (la fel si oxiurul).

2. Trichuris trichiura – Trichocefal (viermele in bici)


Masculul si femela au 3/5 anterioare foarte subtiri si 2/5 posterioare groase. Ca ordin de marime e
categoria medie – femela are 3,5-5 cm, iar masculul pe jumatate. Traiesc in colon (sunt paraziti de intestin
gros), dar sunt hematofagi. Genereaza diaree cu sange si tenesme rectale (senzatie imperioasa de defecatie cu
rezultat slab – nu elimina cine stie ce, in comparatie cu efortul de defecatie). Partea groasa contine toate
viscerele viermelui, in timp ce partea subtire asigura fixarea parazitului de intestinul gros, creand ulceratii (din
aceasta cauza apare si diareea cu sange).
Pacientii prezinta dureri in fosa iliaca dreapta, tenesme rectale si lipsa poftei de mancare. Au diaree
sanguinolenta, daca palpam abdomenul simtim coarda colica, in special in fosa iliaca dreapta. Din aceasta
cauza, clinic, exista suspiciunea de boala Crohn. Si la acest vierme apar eozinofilie (orienteaza medicul).
Rezidenta rurala si ocupatia de agricultura – ceva epidemiologic (se intalneste mai des aici – important
pentru a ne orienta, pentru ca agricultorii au mult de a face cu pamantul, iar noi vorbim de un geohelmint).

Diagnostic morfologic:
• Macroscopic: eliminat, colonoscopie
• Microscopic: examen coproparazitologic → ou de forma ovoidala cu 2 dopuri de subtanta hialina si contine
o masa vitelina amorfa (nu este embrionat si nu este infectios – pentru ca este geohelmint). Oul e comparat cu o
lamaie sau cu un butoias (e foarte usor de recunoscut).
Diagnostic molecular: coproPCR
La copii apare o complicatie numita prolaps rectal (doar la copii apare si doar in cazul infectiei masive).
Prolapsul rectal reprezinta angajarea rectului prin orificiul anal. La copii centura musculara a perineului este
slaba si atunci cand se screme ca are tenesme exista acest risc de prolaps rectal. De aceea apare numai la copii.
E specific omului.

3. Toxocara spp. – larva migrans visceralis


Toxocara canis (la caine), toxocara cati (pisica), toxocara suum (porc). Cel mai frecvent implicat la om e
toxocara canis. Viermii adulti traiesc numai in intestinul subtire al cainelui, pisicii respectiv porcului.
Toxocara canis (cel mai frecvent): femela masoara 10-15 cm, masculul pe jumatate.
Toxocara cati: dimensiuni mai mici.
Omul se infecteaza accidental cu oul de toxocara care a embrionat in pamant (obligatoriu) si se infecteaza fie de
pe blana animalului, fie de pe vegetale spalate insuficient. Omul se infecteaza cu oul care are larva (larva L1).
In intestin larva iese din ou, patrunde prin tubul digestiv si intra in sange (sdr. de larva migrans visceralis).
Aceasta larva e in dificultate: nu se poate maturiza la om, ramanand larva. Poate ajunge in diferite organe: ficat,
splina, rinichi, plaman, miocard, retina, creier.
Tabloul e dominat de eozinofilie si hipereozinofilie + simptome din partea organului in care a ajuns
larva.
La copii evolutia e grava, larva ajungand repede in globul ocular (copii sub 5 ani).
Sdr. Pica (aici e vorba de geofagie) → grupe de risc.
Pacientul va face mai intai o urticarie (rash urticarian) si la copil ajunge frecvent in globul ocular.
Parintii constata leucocorie (pupila alba). Oftalmologul descrie o corioretinita cu un granulom de larva (in jurul
larvei va aparea un infiltrat inflamator bogat in eozinofile).
Diagnostic morfologic (sa vedem larva)
Vedem granulomul eozinofilic prin biopsie/necropsie. Cand moare larva, ele se calcifica in timp si apar
pete de culoare laptoasa (milky spots), care se vad intraoperator (cand pacientul va mai avea operatii in cursul
vietii).
Diagnostic imunologic (e de baza): Ac/Ag secifice, la inceput prin ELISA si apoi, daca vrem sa confirmam,
facem si Wb (stripurile Ag specifice sunt cele cu greutati moleculare mici: 24, 28, 45 kDa – nu trebuie sa stim).
Diagnostic imagistic: Rx (plaman), ecografie, RMN (creier), tomografie oculara (OCT)
Diagnostic molecular: PCR
Granuloamele au in mod obisnuit pana intr-un centimentru, dar pot fi si granuloame mai mari (mai ales
daca fuzioneaza intre ele).
Toxocaroza e foarte frecventa in tara noastra.

GEOHELMINTI CUTANATI

Sunt cei care ating stadiul de infectivitate ca larva in sol (pamant). Oul embrioneaza in pamant si se vor
forma 2 tipuri de larve:
− larva rabditoida: este larva neinfectioasa pentru om; are importanta biologica. Are un esofag bicameral:
esofagul proximal e cilindric si ingust, in timp ce esofagul distal este globulos. Aceasta larva sufera in
pamant fenomenul de naparlire (ecdysis), adica isi schimba cuticula si devine larva a doua →
− larva strongyloida. Este o larva cu un esofag unicameral (esofagul proximal si distal sunt uniforme:
inguste si cilindrice). Larva de tip strongyloid e infectioasa, de mare interes medical pentru ca ea poate
patrunde prin tegument intact. Trecerea ei prin piele nu e dureroasa. Are tropisme (preferinte): ii plac
tesuturile (histotropism), caldura (termotropism), umiditatea (hidrotropism), formeaza colonii
(tigmotropism), nu ii place pamantul (geotropism negativ), adica se ridica antigravitational.
Grupe de risc: cine nu merge incaltat, agricultura (mana in pamant), santiere, minerii, cei care sapa tunele.

1. Viermii cu carlig (coockworms) → avem 2 paraziti: Ancylostoma duodenale si Necator americanus.


Se diferentiaza prin zona geografica. Specia dominanta e Necator americanus (America, Africa cu
exceptia Africii de Nord si coexista cu Ancylostoma in Asia de sud est S-E). Ancylostoma e exlusiv in bazinul
mediteranean si coexista in Asia de S-E cu Necator.
Ca dimensiune au dimensiune mica: 10-18 mm (femela), masculii pe jumatate. Li se spune viermi cu
carlig deoarece adultii au anterior capsula bucala. Ea este prevazuta cu un sistem de taiere. La Ancylostoma e
format din dinti faringieni si carlige. Un exemplar de Ancylostoma duodenale consuma pe zi 0,2 ml sange.
Avem vreo 500 de exemplare → 100 ml zilnic (sunt cei mai mari hematofagi).
Necator americanus are o capsula bucala formata din dinti faringieni si lame. Este mai slab hematofag
comparativ cu Ancylostoma (0,05 ml/zi). Traiesc in duoden si 1/3 proximala Intestinului subtire si sunt specifici
omului.
Capsula bucala nu are rol de fixare! Ea creaza ulceratii pe mucoasa duodeno-jejunala, viermele se
alimenteaza cu sange din ulceratia respectiva, dupa care isi schimba pozitia. Saliva viermilor contine o
substanta de tip heparina-like care maximizeaza hemoragia locala (avem o sangerare in panza).
Cea mai importanta complicatie e anemia, care se intaleaza lent in timp.
Pacientii au o stare de astenie psiho-fizica, anorexie, dureri abdominale periombilicale, intermitent
diaree sanguinolenta. Pacientul este palid. Daca este copil, are un retard de dezvoltare psiho-motor, probleme la
invatat, la limbaj, e slab (IMC scazut sub baremul varstei), semne de anemie (tahicardie, edeme – are
hipoproteinemie). E fara febra, chiar cateodata 35,7-35,8° C.
Boala se numeste ancylostomiaza/necatoroza.

Diagnostic morfologic: • Viermi adulti → EDS, Pill videocamera, Enterotest, tubaj duodenal
• Ou → lichid duodenal, fecale (ex. coproparazitologic)
Diagnostic imunologic: coproAg (ELISA)
Diagnostic molecular: coproPCR, rtPCR (lichid duodenal/tisular).
Oul de Necator e ovoidal, perete subtire si transparent, contine niste formatiuni rotunde numite
blastomere care pot fi intre 16-24 astfel de blastomere, care alcatuiesc o morula mare (nu e embrionat, nu e
infectios).
Oul de Ancylosoma e ovoidal, perete subtire, transparent, putin mai mic decat Necator, are o morula
mica de 2 maxim 4 blastomere. E neembrionat, neinfectios (e geohelmint).
Viermii cu carlig sunt specifici omului.

2. Ancylostomele cainelui (specifice cainelui): Ancylostoma brasiliense (cea mai raspandita), Ancylostoma
caninum, A. ceylanicum.
Nu exista ca adulti decat in intestinul cainelui (IS). Femelele vor elimina oua, care impreuna cu MF de
caine ajung in mediu. In pamant embrioneaza si trec prin stadiul de larva rabditoida si strongyloida. Cand ne
plimbam pe plaja desculti, o larva strongyloida poate patrunde prin tegument intact (nu ar fi voie cu caini pe
plaja!). E o larva ghinionista pentru ca nu-si poate completa ciclul de viata (ramane in stadiul de larva) – larva
migrans cutanata (larva care migreaza prin derm). Viteza de deplasare e de 1 cm pe zi, cu precadere noaptea. La
nivelul epidermului va aparea un cordon serpinginos, avand proximal vezicule (acolo unde este larva), in timp
ce partea distala a cordonului este cu cruste (e cea puternic pruriginoasa). Zonele in care se formeaza sunt cele
in contact cu solul (membre de obicei).
Pentru diagnostic – biopsie. Larva la un moment dat moare si ramane doar galeria, iar pielea isi revine
lent in timp (4-5 luni). Facem biopsia din zona cu vezicula (acolo e larva).
3. Strongyloides stercoralis (e cu malabsorbtie)
Boala se numeste strongyloidoza.
E ,,cel mai cel” parazit din acest curs → femela e vivipara (naste pui vii) → naste larvele tip rabditoid.
Oul nu exista decat in uterul femelei (nu e vizibil).
Pacientul are o diaree cronica (aprox. 2 luni), intoleranta la gluten, prurit CM. Pacientul vireaza rapid
spre steatoree cu importanta scadere in greutate. Deci steatoreea si intoleranta la gluten ne arata malabsorbtie.
Ascaris duce la malnutritie (nu distruge vilozitatea intestinala). Asta distruge vilozitatea. La nivelul pielii apare
un rash fugace linear (apare si dispare) pe baza toracelui care dispare si apare in 24-36h (este fugace). Nu are
vezicule sau cruste.

Diagnostic morfologic: evidentierea larvelor de tip rabditoid care pot fi vazute in lichidul duodenal, MF,
biopsie intestin subtire (examen histopatologic). Larvele rabditoide sunt cele direct eliminate din uterul femelei
si distrug vilozitatile intestinale (→ malabsorbtie).
Daca se practica coprocultura pe carbune sau pe agar (tehnica Koga) se vor vedea larvele de tip
strongyloid (dupa un interval de 7-10 zile). Se face un amestec de MF cu carbune sau MF sunt insamantate pe
agar. Cutiile Petri trebuie inchise cu capac si se tin la termostat 7-10 zile si larva de tip rabditoid se transforma
in strongyloid. Ele se vor vedea cu usurinta: pe agar vor face o liza (se vede traseul), iar pe carbune vor fi atrase
de picaturile de apa (condensul de pe capacul cutiei Petri). Au si geotropism negativ (se ridica de pe mediu).
Diagnostic imunologic: Ac/Ag specifice prin ELISA, confirmam prin Wb sau prin IF (luminex). Exista o
tehnica rapida de identificare a coproAg prin ICT (testele rapide sunt imunocromatografice). Tehnica de
referinta considerata a fi cea mai specifica se numeste LIPS (luciferase-immuniprecipitation system). Principiul
e ca la ELISA, numai ca se foloseste aceasta luciferaza.
Diagnostic molecular: coproPCR, rtPCR (lichid duodenal, fecale, biopsii IS), LAMP (Loop-mediated
isothermal Amplification).
La aceasta malabsorbtie i se mai spune sprue. La rash i se mai spune larva migrans cutanata-like sau
larva currens (dispare repede: 24-36 h). Ca element definitoriu e locul: baza toracelui, nu pe membre (contact cu
solul).

Strongyloidoza la imunodeficitari – evolutie foarte severa, pentru ca larvele de tip rabditoid pot deveni
strongyloid in situ (in intestin). Larva de tip strongyloid stim ca are proprietati de histotropism, dar are si
geotroprism → se duce spre organul cel mai indepartat de sol → trece prin bariera hematoencefalica si patrunde
in creier – strongyloidoza cerebrala, cauza de deces la pacientii HIV+ si alti imunodeficitari.
Diagnostic morfologic: LCR (larva strongyloid), culturi LCR agar Koga-like (nu si pe carbune!)
Diagnostic imunologic si molecular: la fel (Ag si Ac sunt cautate direct in LCR).
Strongyloides e a 4-a cauza de deces a pacientilor imunodeficitari si e specific omului.

Amprenta anala/scotch-test/metoda Graham: pozitie genu-pectorala, se introduce o bagheta de sticla cu scotch


in zona anala, se lipeste scotch-ul, se dezlipseste si se pune pe lama de microscop. Oul de oxiur e infectios,
embrionat si foarte rezistent (3 luni). Borcanul in care nu se vede nimic este borcanul cu oxiur.

Caz:
Femeie gravida elimina o femela de ascaris de 35 cm. Era disperare maxima, ginecologul a trimis-o la
parazitologie. Ginecologul nu stia ca nu se transmite transplacentar, dar fiind vorba de o femela a zis ca poate
ouale. Deci alta prostie, oul este intotdeauna neinfectios. Gravida a mancat peste cu usturoi.
Curs 8 - FILARII
FILARII
-paraziti interni, de tesuturi/organe
-nematode evoluate- toate au femelele vivipare
-caracter tropical/subtropical -majoritatea
-au nevoie de prezenta unui vector (Transmitere vectoriala)
-se transmit printr-o larva, prezenta la nivelul vectorului= L3- particularitate de asezare a acestei
larve- intre 2 straturi musculare la nivelul peretelui anterior al toracelui vectorului (ca un « hot dog
»)
-fertilitatea femelei este sustinuta de existenta la nivelul ovarului a unei bacterii, care e in simbioza
cu celula ovariana (bacterie Ricketssia-like)- Wolbachia- prezenta ei in ovare va duce la o
productie mai mare de paraziti, fertilitatea lor e crescuta
-tratamentul filiarozelor- tratament antiparazitar si obligatoriu si cu tetraciclina- Wolbachia este
sensibila la tetraciclina

Clasificare (dupa habitatul pe care il au viermii adulti) :


1. Limfatice
2. Cutanate

Diagnostic
-microfilaria- cele pe care le naste femela de filarie- element de diagnostic

1. Limfatice

Wuchereria Bancrofti
- filarie cu periodicitate nocturna (microfilariile apar in sangele periferic numai
noaptea)
- vectorii: tantar Anophel, Culex, Aedes- femelele ; specia care transmite predomominant :
Culex=specia dominanta responsabila de transmiterea filariei
- importanta bolii umane e mare; 120 milioane infectati, 900 cu risc; genereaza sechele
importante, sechele cu dizabilitate locomotorie permanenta, care afecteaza calitatea vietii
pacientului.
Ciclu de viata
- Vectorul este purtator de “hot dog” (L3)-inoculeaza cu ocazia pranzului hematofag L3-
face statie inati in ggl inghinali( mai ales )+ locoregionali unde vectorul a facut intepatura=
PERIOADA GANGLIONARA (=perioada de maturizatie, lunga, pana la 1 an, helmintii
au perioada de incubatie lunga !)
- Viermii adulti formati aluneca in circulatia limfatica, cu precadere in 1. Canalul Toracic,
2. Cisterna Pequet
- Femela adult de Wuchereria, fecundata, va naste microfilariile L1, care in timpul zilei sunt
prezente in limfa ( si in sangele pulmonar ??nu a zis in inregistrare asta ). L1 (microfilaria)
va aparea in sangele periferic doar noaptea, la orele 22:00-2:00 (periodicitate nocturna).

Patogenie
- Suferinte ale sistemului vascular limfatic
Faza 1. Stadiu inflamator- limfangite si reactii de hipersensibilizare, alergice
Faza 2. Stadiu obstructiv- parazitul va forma granulom cu eozinofile in peretele vasului
limfatic, astfel ca drenajul limfatic este dificil ; vor duce la ingustarea si obstruarea vaselor
limfatice=> extravazarea lichidului interstitial cu acumulare la nivel tisular, mai ales
membre inferioare, organe genitale externe, membre superioare= ELEFANTIAZIS
Faza 3. Terminala- fibroza, scleroza, cu ruperea vasului limfatic=> Limforagie

Filarioza limfatica cu Wuchereria Bancrofti


- debut cu febra cu caracter neregulat (serpuitoare, FILAROIDA), insotita de adenopatii
si limfangite cu caracter centrifug. Daca exista, de ex, un panaritiu/infectii bact cu
inflamatia degetului=> limfangita de la deget catre ggl supraiacenti, de la periferie spre
centru. In filarioza e invers, mai intai ggl inflamati=adenopatia., apoi limfangita, merge
descendent- diferit de infectia bacteriana. Aspect diferit dintre limfangita bacteriana fata
de o limfangita parazitara.
- proportii colosale ale membre inferioare, organe genitale externe (mai ales masculine-
elefantoscrot; la femei mai ales elefantiazis mamar-la nivelul sanului), membre
superioare ; cel mai mare tip de edem intalnit in clinica ;
- aspecte de troficitate : piele uscata, se usuca (pahidermita), pe zona genitala- orhite si
infertilitate, hidrocel
- stadiu final- limforagie, vasul limfatic se rupe- se varsa limfa in caile urinare de obicei=>
chilurie (limfurie) -urina cu aspect lactescent -fff caracteristica; forma predispusa
suprainfectiilor bacteriene- pacientii vor dezvolta pielonefrita cu IRC- cauza importanta
de deces la filarioze cu Wuchereria ; vasul limfatic se poate rupe si in exterior, poate aparea
si pielea « zemuinda » in formele cu fistula externa, risc suprainfectie, cu celulite locale
foarte severe, care se suprainfecteaza
- cat timp larvele sunt prezente in limfa, pacientul va prezenta si semne si simptome
pulmonare= plamanul tropical (hipereozinofilia tropicala)- manifestari ca la Loeffler(
ceea ce se intampla in ascaridioza), tip asmatiform, cu caractere fugace (dispar/reapar), cu
eozinofilie importanta
- la pac cu chilurie( element final ), prognostic de deces in 6-9 luni, fara tratament

Diagnostic
- !!!! screening important - depistarea cat mai precoce a hidrocelului/cantitatii mici de lichid
interstitial acumulat la nivelul scrotului- prin ecografie testiculara si unde Doppler-
dansul Filariei-revelatoare pentru formele de limfoscrot la sexul masculin
Epidemiologie
- endemica in 73 tari tropicale ; hiperendemica in Papua Noua Guinee
- transmitere vectorial-inoculativa cu cele 3 specii de tantari
- categorii speciale de risc- agricultorii, barbatii, turistii
- endosimbiont cu Wolbachia (bacterie care se gaseste in ovarul femelei tantar)

Profilaxie
- identice cu cele pt malarie, pentru ca au vector comun ;
- nu exista masuri de chimiorofilaxie generala, de colectivitate, pentru ca nu ai cum
sa intervii eficient vis a vis de acest parazit

Brugia Malayi
- adultii prezenti in sistemul circulator limfatic
- vectori: 2 tantari (femele) hematofage- Anophel, Mansonia- hematofagie diurnal (
mansonia)=> avand 2 vectori, unul de noapte, unul de zi, va fi fara periodicitate, astfel ca
microfilariile L1 sunt prezente si ziua si noaptea in sangele periferic, tot timpul
- au rezervor animal- caracter zoonotic- profilaxie mai complicata tocmai datorita
rezervorului animal

Filarioza limfatica cu Brugia Malayi


- absolut identic cu Wuchereria Bancrofti, cu diferenta ca edemul e exprimat distal
- circumferinta gambelor mai mare decat a coapselor, cel mult hidrocel=> ELEFANTIAZIS
“IN CIZMA”=edem preponderant si bine exprimat la nivelul gambei, patognomonic
pentru Brugia Malayi
- cel mult hidrocel
- niciodata edem la membre sup Ciclu de viata
- mai putin raspandit geografic- Oceania, Asia S-E- Malaezia
- Zoonoza- 2 rezervoare animale: pisica, maimuta.
- si aici, se poate face endosimbioza cu Wolbachia in ovar, crescand fertilitatea

2. Cutanate
Oncocerca Volvulus
- da cele mai frecvente si mai grave manifestari
- vector : musca mica, « musca neagra »= Simulium- doar femela e hematofaga
- nu are periodicitate; cantonata strict la nivel cutanat atat ca adult, cat si ca
larva
- da cecitate – numai in Africa- ½ million de oameni victime ale acestui parazit
Ciclu de viata
- Simulium- femela este purtatoare de L3 ( hot-dog), pe care o inoculeaza la om ; parazitul
ramane strict la nivel subcutanat, 9-12 luni, unde se formeaza adultii, mascul si femela-
la nivel celular subcutanat
- Femela= vivipara, naste microfilariile L1, care sunt atrase de lumina, deplasandu-se pe sub
piele=migrare exsangvina, fara contact cu sangele si patrunde la nivelul globului ocular

Oncocercoza
- =« cecitatea raurilor »/ « blestemul raurilor »- raul Mara -Africa de vest (Coasta de
Fildes-hiperendemica)- blestem
- manifestari clinice cutantate si oculare;
• Cutanat
- incepe printr-un prurit (mancarime foarte severa= raie filaroida) ; foarte
accentuat pe spate si pretibial, pe fese-prurit Craw-Craw, tipic ;
- apar modif de culoare ale pielii= melanogeneza modificata- pielea mai inchisa
la culoare va fi depigmentata, pielea natural deschisa la culoare se
hiperpigmenteaza (=boala neagra=Sowda)
- tot la nivelul pielii apar colonii de adulti marite, cu forma nodulara=
ONCOCERCOAME- dispuse diferit in functie de zona geografica : in Africa-
distale (de la centura pelviana spre membrul inferior) ; in America- de la centura
scapulara spre craniu, proximal.
- Explicatia dispunerii : tine de speciile de Simulium. Simuliile africane ataca omul
la nivelul membrului inferioare, in timp ce cele din America Centru-Sud ataca la
nivelul membrului superior, 1/3 superioare ;
- herniile abdominale- numai in Africa- microfilariile distrug textura elastica a
dermului=> hernii inghinale, inghino-femurala, scrotala- clinic, la palpare, se
simte peristaltica intestinala- diagnostic diferential cu elefantiazisul scrotal ;
tegument foarte flasc datorita distrugerii fibrelor elastice, atarna ca niste « sorturi
»- « sort inghinal » cauza exclusiv de natura distructiva la nivel de tesut elastic
• Ocular- inflamatia corneei= debut= KERATITA( si acanthamoeba da keratita )
PUNCTIFORMA- asemanata cu « fulgii de zapada »  pol posterior retinita
cu decolarea retinei=retinita Ridley=> cecitate ireversibila si intereseaza ambii
globi oculari.
• Ce paraziti dau keratita ?- oncocerca si acanthamoeba
• Ce paraziti dau keratita cu fulgii de zapada?- doar oncocerca

- comparatie cu « pielea de soparla »


-femela de oncocerca- 50 cm- are dispozitie in ghem, incalcita
-masculii- de 10x mai mici 4-5 cm
-femelele inconjurate de 4-5 masculi (haremul printesei
Oncocerca)

Ciclu de viata
- parazit tropical
- rezervor animal recunoscut numai in Caraibe, America Centrala
- endosimbiont, Wolbachia posibil prezent la femelele de oncocerca
Profilaxie
- impotriva mustelor
- nu exista o chimioterapie cu scop profilactic
- raul= biotopul/locul unde se inmulteste Simulium, toata colectivitatea din jurul
raului contaminat cu Simulium va avea de suferit prin aparitia acestei suferinte severe

Loa Loa
- vector- Musca Rosie (= Chrysops Tabanid)
- dimensiuni cel putin duble fata de Simulium- 8-9 mm- are globi oculari mari, aurii -
musca seducatoare, privire hipnotica
- vectorul traieste exclusiv in Africa de Vest-Centrala- mult mai limitata ca oncocerca
Ciclu de viata
- femela de chrysops inteapa omul cu precadere ziua, intre orele 10-14- inoculeaza larva
L3 ( hot dog), ramane subcutanat ~ 1 an (toate filariile 9-12-14 luni perioada de
incubatie- anamneza trebuie extinsa pe o perioada mai lunga) viermi adulti, mascul si
femela ; femela vivipara ce va naste microfilarii L1 ce vor migra numai ziua in
sangele periferic= periodicitate diurna
- si adultii sunt capabili de migrare, dar se deplaseaza pe sub piele, avand tropism pt
globul ocular, fiind atrasi de globul ocular – pot fi sesizati de pacienti ;
*) femela 8-10 cm, masculul ½

Filarioza Loa Loa


- debuteaza prin edem de Calabar- are suport patogenic alergic- reactie de
hipersensibilizare cu caracter fugace/tranzitoriu- dispare repede-36-72 h- intereseaza
mai ales membrele superioare in vecinatatea unei articulatii, mai ales articulatia
pumnului, cotului
- obligatoriu se insoteste de hipereozinofilie (30-80 %)
- daca un pacient are hipereozinofilie si a fost in Africa sudsahariana, primul
diagnostic= Loa-Loa
- suferinta de pol anterior ocular, de tip conjunctivita cu fotofobie si hiperlacrimatie,
generate de miscarea viermelui adult care trece de la un glob ocular la atul, sfidand orice
anatomie-trece subcutanat pe la baza piramidei nazale si retur
- viermele poate fi sesizat de pacient si daca se misca incet poate fi chiar scos

Complicatii
- se complica intotdeauna imunologicdatorita complexelor imune circulante
- hipereozinofilia=> cardiomiopatia eozinofilica, cu Insuficienta cardiaca severa
Epidemiologie
- limitata la Africa Ecuatoriala si de Vest- zone endemice si hiperendmeice -
transmitere vectorial-inoculativa, Musca inteapa intre orele 10-14
- *glossina de la trypanosoma-preferinta culori, miros
Profilaxie
- antivector, chimioterapie

Dracunculus Medinensis
- viermele de Medina/Guineea (sarpele arzator)
- !!!singurul cu transmitere vectorial-digestiva- omul inghite vectorul care se gaseste in
apa (Cyclops- purice de apa dulce, potabila)- 0.2 mm- la nivelul toracelui anterior- poate
fi purtator de L3
- cea mai larga raspandire animala- caracter zoonotic foarte puternic
- longevitate redusa, cea mai mica dintre toate < 1 an

Ciclu de viata
- infectare din apa cu Cyclops, care este digerat ;
- L3 migreaza retroperitoneal, prin peretele intestinal. In decurs de 9 luni-perioada de
incubatie va forma de obicei un singur cuplu de adulti, mascul si femela ;
- Femela fecundata va migra din zona retroperitoneala cat mai decliv, de obicei spre
membrul inferior picior. Femela e cel mai mare vierme cilindric patogen pt. om (1m
si 20 cm) ( -cel mai mare vierme e botilocephalum-30-33 m. dintre nematodele din zona
temperata cel mai mare este ascaris-limbricul-femela-30-45 cm) ; masculul doar 4 cm ;
- Femela ce migreaza din zona retroperitoneala spre membrul inferior, poate fi palpata ca un
cordon dur, ce se deplaseaza spre membrul inferior=> genereaza senzatie puternica de
arsura ;
- in contact cu apa ( datorita senzatiei arzatoare), femela, care creeaza o ulceratie, va elimina
continutul uterin, pt ca larvele microfilarii L1, sunt hidrofile (1-3 milioane de microfilarii)-
daca omul isi racoreste piciorul in sursa de apa a colectivitatii respective,ciclul de viata se
incheie- Microfilariile L1 se vor intalni cu cyclops- ecdysis(naparleste)- trec prin L2 si
apoi L3-deci sursa de apa va avea cyclops cu L3 permanent
- initial vezicula, ulceratie, in contact cu apa, eliminare de microfilarie
- femela va avea tendinta datorita usurintei de hidrofilie pentru larvele sale sa iasa prin
ulceratie-exploatat terapeutic prin scoaterea femelei prin rasucire pe un betisor pana la
complete scoatere-dureaza pana la 2 saptamani. Nu se trage de femela, ruperea femelei va
antrena complicatii.

Complicatii
- ruperea femelei va antrena complicatii septice- tetanos, gangrena, septicemie=> amputarea
membrului afectat
- calcificarea si anchilozarea articulatiei celei mai apropiate, de obicei fiind vorba de
membrul inferior- articulatia genunchiului
*) Avicenna- Arta vindecarii (Canon of Medicine)- tehnica betisorului- scoatere femela prin
rasucire, rulare pe betisor
Epidemiologie
- raspandire larga in zona tropicala si subtropicala, existand si subspecii cu valoare mai
redusa
- rezervor animal
- pentru ca are transmitere digestiva- filarioza pentru care sansele de eradicare exista-
educarea populatiei sa nu bea apa din orice sursa improprie, sau sa filtreze apa. Are
importanta marimea vectorului- puse doua straturi de tifon- suficient pentru a impiedica
trecerea Cyclops
- zone endemice : Angola, Ciad, Sudan S, republica sudanului de sud- sperante de eradicare
(a scazut de la 3.5 mil in 1986 pana la 28 cazuri 2018)
Profilaxie
- protectia surselor de ape
- 0.2 mm=> doua straturi de tifon- suficient pt a nu patrunde Cyclops
- antivector
- GPS- pionierat pt supravegherea surselor de ape- in mandatul lui Jimmy Carter-
supravegherea prin satelit

Trichinella Spiralis
- nematod cu pozitie singulara, ocupa un gen de sine statator, nu are nicio treaba cu filariile
- are caracter evoluat dpdv biologic- femela vivipara
- cosmopolit, dar endemic in Romania, mai ales Spiralis (pentru ca sunt 9 genotipuri
recunoscute pe baza biologiei moleculare)
- una din cele mai mari zoonoze
Ciclu de viata
- viermii adulti, de dimensiuni mici (3-3,5 mm femela, 1.5 mm mascul)
- traiesc in intestinal subtire
- omul mananca carne de porc domestic sau mistret, insuficient de bine preparata
termic, care contine larva

• Larva, in intestinal subtire, in prima saptamana se transforma in adult, mascul si


femela
- femela fecundata, vivipara- naste direct larve
- durata de viata a adultului e limitata la prima saptamana, dupa care mor- sunt indepartati
cu materiile fecale
• Saptamana a 2-a de boala- larvele trec in sange si in limfa
• Saptamana a 3-a-incepand cu ziua 21, larva se gaseste in musculatura striata
(faza a 3a= faza musculara)- poate ramane viabila 2-3 ani la acest nivel
- larva are miotropism- patrunde in miocit, pe care il modif dpdv structural, distrugandu-i
toate miofibrilele (actina/miozina), ramanand un miocit perfect viabil
-
larva se rasuceste de 2 ori si ½ in miocit=> endosimbiont => complexul miocit modificat
structural-larva spiralata de 2 ori si ½ = CELULA DOICA (NURSE CELL)- e caracterizata de
existenta unui organ special, propriu, prezent si maturat numai cand s-a spiralat complet larva=
STICHOSOM= alcatuit din 50-55 celule= STICHOCITE ; STICHOSOMUL are valoare in
patogenia bolii si are functie endocrina
Patogenie
STICHOSOMUL
- functie endocrina
- dpdv. antigenic- contine dextrotyveloza ( este un hidrocarbonat)- componenta antigenica cu
specificitate inalta
- STICHOSOMUL= dextrotyveloza

Trichineloza
- Debut de tip alergic- hiperergie intestinala- mucoasa intestinala- reactie de hipersensibilitate
hiperergie generala (sistemica)la care se adauga o componenta celulara, mediata de Lf T-faza
diseminativa faza musculara- duce la degenerescenta miocitara dar e antrenat si un proces de
neovascularizatie, angiogeneza- larva isi asigura o vascularizatie suplimentara pentru a supravietui
in celula doica. Angiogeneza este sub controlul Stichocitelor- Stichosomul secreta compusi ce
asigura angiogeneza. Este o larva care modifica miocitul si isi asigura un aport bun de sange.
moartea larvei=> fibroza+calcificare resitutio inintegrum a muschiului
*) angiogeneza = neoformatie de vase care hraneste celula doica, se face prin productia de catre
stichocite a factorul de crestere vasculara endoteliala (EGF)
Stichosom- fct glandulara de tip paracrin, EGF-particular pentru trichineloza

- cel mai greu de diagnosticat


- « masti clinice »- multe entitati nozologice pe care le poate simula
- >50 boli pot fi considerate ca avand simptomatologie asemanatoare trichinelozei
- cel mai greu de diagnosticat este in faza intestinala- diaree cu mucus- sindrom de tip «
gastroenterita »- greata, voma, cefalee, febra- dg. de toxiinfectie alimentara/ boala diareica
acuta
- Faza 2- e tipica- edeme faciale importante, mai ales periorbitare, cu mici hemoragii
(petesii), foarte vizibile la nivelul patului unghial, sau de-o parte si de alta a frenului
lingual
- pacientul are hipereozinofilie si nu a fost in Africa ( VS hipereozinofilie si Africa- Loa
Loa)
-
- decesul- apare fie din cauza unei complicatii cerebrale (encefalita si paralizii de nervi
cranieni)/ cardiace (endomiocardita cu tulburari de ritm)
- Faza a 3-a- musculara- in saptamana a 3-a de boala; pacienti cu dureri musculare, mialgii,
cu oboseala cronica; ii scade capacitatea de efort fizic, chiar daca viata este departe de
pericol, il poate scoate din circuitul sportiv, toate structurile musculare vor fi afectate,
cantareti -musculatura respiratorie e plina cu larve - celula doica - e afectat, curbatura
- Dificil de diagnosticat mai ales in faza 1 si faza 3, faza 2 este foarte caracteristica
Epidemiologie
- Mare zoonoza - >100 de animale ce pot fi rezervor de parazit, in primul rand carnivor- se
transmite intre ele prin canibalism
- 3 mari rezervoare : silvatic (mistretul si ursul), peridomestic (sobolani), domestic (purcel),
transmiterea intre ele prin canibalism
- omul se infecteaza consumand carne de porc/mistret/urs insuficient preparate termic ;
porcul mananca sobolanul- trebuie sa avem in vedere rezervorul peridomestic
- Romania hiperendemica cu trichineloza
- In lume- locul 1- America de sud, si china
- inainte de ’70, SUA era pe locul 1, acum nu mai e pentru ca se congeleaza carnea de porc,
-70 grade, suficient cateva minute 10-15 minute
- doza minima infectanta= 50 larve (doza letala= 5800 larve)
- exista mai multe specii de trichinella patogene pentru om ( deci ne asteptam la forme de
trichineloza nespecifice ), congelarea nu previne pseudospiralis !!!
- epidemii de colectivitate/familiale- nunta, botez, pomana. De ce nu toti participantii la
botez fac boala ? depinde de cantitatea de carne consumata, depinde zona de muschi pe
care ai mancat-o, depinde de prelucrarea termica
- surse- carnea insuficient preparata termin, jambon afumat, carnati afumati, sunca, mezeluri
cu carne de porc insuficient preparata termic

Profilaxie
- igiena fermelor de porci, cu deratizare
- prelucrare termica a carnii/congelare-21 de zile la congelatorul de acasa
- musculatura paravertebrala, masticatorie, limba, nu pulpa, muschi activi- musculature
respiratorie-> prelevare pt cautarea de larve de Trichineloza la porc

ENTOMOLOGIE MEDICALA
- se ocupa de studiul artropodelor ce pot infecta epidermul si fanerele ; artropodele creeaza
prin ele insele disconfort, pot fi vectori pentru paraziti sau alti germeni, pot da boala ei
insisi (ectoparaziti) si pot avea efect toxic prin simpla atingere
-
Comun pentru toate:
- au membrele articulate (=artropode)
- continut bogat in chitina=> corpul lor este dur
- dimorfism sexual- exista masculi si femela
- ovipara - elimina oua
- trecerea dintr-un stadiu in altul se face prin metamorfoza, nu ecdizys/naparlire asa cum fac
endoparazitii
- Clasificare :
- Arahnide- au patru perechi de membre in stadiul de adult, fara antene
- Insecte- trei perechi de membre, -pediculite

I. Arahnide
Sarcoptes Scabiae
-femela sapa o galerie la nivelul dermului
-300-350 µ
Masculul si larvele exista la nivelul epidermului
-specii- hominis ( specific omului ), canis ( caine), suis
-scabia (Raie)

Ciclu de viata
- Pana in 3 sapt
- femela care sapa o galerie la nivel dermic si pentru ca are tepi curbati pe torace- femela
e obligata sa inainteze, sau cel mult poate face niste « buzunarele »/colaterale in care
depune ouale (nu mai mult de 10-25); sapa galerii
- din oua- se vor forma intai hexapode (=larve cu 6 picioare)- se transforma in larve cu 8
picioare (octopode = nimfe) - devin adulti – mascul si femela
Patogenie
De ce apare clinic pruritul specific scabiei ?
- saliva- actiune puternic iritativa
- risc de suprainfectare, frecvent cu streptococ beta hemolitic, prin scarpinare
la persoanele imunodeficitare - exista si o componenta celulara care duce la
hiperproductie de tesut cornos- placi hiperkeratozice
-
- foarte contagioasa- datorita densitatii foarte mari de paraziti/gram de piele (5000 p/g
piele)- foarte usor de transmis

Scabia
- prurit, mai ales noaptea
- la inspectie se constata ca in anumite zone anatomotopografice apar santuri acariene (nu
depasesc 2 cm)- zonele favorite : zona anterioara a axilei, submamar, zona taliei,
inghinofemurogenital, interdigital, gluteal, zona poplitee (toate plicile fara cot)
- santul acarian are o vezicula mica supradenivelata fata de planul cutanat de 1 cm (vezicula
perlata)- pozitioneaza femela in locul unde se gaseste vezicula. Unde este vezicula pe brat,
acolo este femela in galerie.
- Datorita streptococului Beta hemolitic- predispunere la glomerulonefrita
poststreptococica, frecvent
- apar leziuni de grataj, crusta negricioasa, nu depaseste 2 cm, exact cat este santul,
consecutiv scarpinarii pana la sange
- la imunodeficitari- Scabia Norvegiana- boala Danlisen-Boerk- reflecta scaderea
imunitatii celulare si hiperproductia de tesut cornos, tot interdigital, apoi cu extensie-
denota caracterul potential oportunist al parazitului

Epidemiologie
- cosmopolita
- cu caracter pandemic ciclic, pe tot globul, la interval de 20 de ani (schimbare de
generatie si o vulnerabilitate mai mare a omenirii)
- transmitere interumana
- oportunist, caracter epidemic
- risc ambiental, adica sa iei din mediu, pe unde au trecut pacientii respective (24-36 h)
pot supravietui parazitii in mediu
Profilaxie
- igiena, tratament corect
- pentru zoonoze - pruritul nu este atat de intens, dar are caracter de recidiva, recidivant

II. Insecte
Pediculidae
- paduchi, sunt insecte
- 3 perechi de membre
-
- au membre alcatuite din 5 segmente (coxal, trohanter, femur, tibie, tars- segmentul
masurat este tibia, de la al 3-lea membru, mijlociu- pentru diferentierea lor)
- ovipari si hematofagi
- specifici omului
- foarte frecventi
- nu legati neaparat de nivelul de igiena
- Pediculidis capitis/corporis (vestimenti)- cel mai mare- 3.3 mm femela
cele 2 specii sunt foarte asemanatoare- corp alungit, cu torace mult mai ingust decat
abdomenul- diferentierea intre ele e putin dificila
- a 3-a specie- pubis- morfologie particulara (pthirus- paduchele lat, cel mai mic- toracele
mai mare decat abd)
Ciclul de viata
- femela elimina oul (linden)- larvase transforma in vierme adult
- 18 zile pt capitis si corporis si pana in 2 saptamani la pubis
Pediculoza
- prurit general
- capitis- accentuat la niv scalpului, uneori putand sa apara crusta polonica, mai ales la
copilul mic si conjunctivita
- corporis- prurit la nivelul corpului + macule (de culoare roz)- pink spots- pielea se
lichenifiaza, devine piele uscata cu aspect murdar- pielea vagabontului, cutis
vagantiorum
- pubis- prurit in zona organelor genitale externe si pete de culoare albastra (blue spot)-
dau impresia de mici vanatai (metHb parcelara- formata local sub actiunea salivei lui
pthirus pubis) ; lindenii lui sunt depuse la nivelul firelor de par din zonele cu pilozitate
sexuala- inghinala, axilara, pubiana, barba, mustata transmitere sexuala
- la copilul prepuber care nu are active partea active sexuala lindenii lui pubis vor fi prezenti
la nivelul genelor- s-a infectat prin contact cu cineva cu barba mustata sau lenjeria de
pat/contact
- cat timp in interiorul lindenului este larva viabila-lindenul are o zona=sifon cu perforatii
care arata locul pe unde respire larva. In momentul in care larva e moarta sau lindenul e
golit, deci a iesit larva, devine mai albicios si e usor de confundat cu matreata. Altfel e mai
gri-albicios, mai greu de confundat cu matreata.
- viermele adult- are 3 perechi de membre terminate prin carlige foarte puternice cu care se
ancoreaza bine de firele de par, pubis-cel mai bine ancorat
- trebuie sa anuntam ca e infectat in 2 saptamani cu pubis-perioada de incubatie

Epidemiologie
-
- cosmopolit, igiena deficitara
- creeaza discomfort si vectori pentru ricketzie si borelii ( cel mai eficient vector este
corporis)
- transmitere interumana- haine-mai ales corporis, transmitere sexuala

Profilaxie
- GHPs, insecticide
- omorat la 80 ºC, in 15 min / 1h la masina de spalat 60 ºC.
PARAZITOLOGIE LP 8
FILARII
Trichinella spiralis
Ectoparaziti

Filariile sunt paraziti cu corpul cilindric (nematode) cu transmitere vectoriala (obligatoriu in transmitere
si in ciclul biologic exista un vector hematofag). La toate filariile, forma infectiva (prezenta la vector) e numita
conventional larva L3. Larva L3 e pozitionata intre 2 straturi musculare in peretele anterior al toracelui
vectorului. Aceasta pozitionare a larvei intre 2 straturi musculare i-a atras si denumirea de larva in ,,hot-dog”
sau sausage form. La om din larva se vor forma viermii adulti, mascul si femela. In functie de habitatul adultilor
vorbim despre filarii limfatice (adultii traiesc in sistemul circulator limfatic) si despre filarii subcutane (grupul
cutanat).
GRUPUL LIMFATIC

Wuchereria bancrofti
Este cea mai importanta filarie limfatica. Viermii adulti traiesc in sistemul circulator limfatic in vase
mari: ductul toracic si cisterna Pequet. Sunt 3 vectori care pot transmite larva L3: tantarul anofel, tantarul culex
si tantarul aedes (toate femele). Principala sursa de infectie e tantarul culex. Cele 3 specii au in comun (pe langa
faptul ca sunt hematofagi) este ca au hematofagie nocturna (inteapa in timpul noptii – au un anumit orar). Asta
face ca parazitul sa apara in sangele periferic in ceea ce se numeste periodicitate nocturna (2 ore inainte si dupa
miezul noptii → 22:00-02:00).
Femela e vivipara (de parazit) si naste niste larve numite microfilarii sau notate conventional L1.
Microfilariile in timpul zilei si al noptii (pana la ora 22:00) stau in limfa si apar in sangele periferic doar in
intervalul 22:00-02:00. E o concordanta perfecta intre orarul de hrana al vectorului si parazit (parazitul cand
inteapa sa poata prelua larva L1).
Boala se numeste filarioza limfatica cu Wuchereria.
Prima data avem manifestari pulmonare (plaman tropical sau sdr. Lofler tropical): pacientul are
manifestari astmatiform cu caracter tranzitoriu (fugace), hipereozinofilie. In timp, viermii adulti si
microfilariile in peretele vaselor limfatice fac niste granuloame ce blocheaza drenajul limfatic → elefantiazis la
nivelul membrelor si organelor genitale externe.
In edemul limfatic, membrele iau dimensiuni impresionante. La organele genitale → elefantoscrot (scrot
de dimensiuni impresionante). Rezultatul e atrofie testiculara. Pacientii vor suferi o serie intreaga de ragave,
adica fisuri cutantate in care limfa stagneaza si care se suprainfecteaza cu flora cutanata → septicemie cronica.
Scleroza se va rupe (limforagie). Cel mai frecvent limforagia e la nivelul pelvisului → limfa va curge in caile
urinare si pacientul va elimina chilurie/limfurie (urina cu aspect lactescent). Aparitia chiluriei e de prognostic
rezervat. Ei vor face pielonefrite cronice cu insuficienta renala si deces.

Diagnostic morfologic
Frotiu de sange periferic recoltat cu respectarea periodicitatii (intre 22:00-02:00 noaptea). Vedem astfel
larva L1. Parazitul sesizeaza prin gazometrie diferentele dintre O2 si CO2 dintre noapte si zi, deci daca pacientul
vine dintr-o tara cu alt fus orar, recoltarea se va face respectand fusul orar din tara in care se face recoltarea, nu
din tara de origine al pacientului (parazitul se adapteaza la noapte/zi prin gazometrie).
Biopsie ganglionara – viermi adulti
Diagnostic imunologic
▪ Ac IgG4/IgE
▪ Ag circulant
Pentru oricare dintre cele 2 se pot folosi ELISA, ICT, Wb.
Diagnostic molecular: PCR/LAMP
Diagnostic imagistic: radiografie torace (pneumonie Loffler), ecografie + Doppler, limfoscintigrafie
Recunoasterea microfilariei L1 pe frotiu de sange periferic: microfilariile au un invelis extern numit
teaca care este mai lunga decat larva, depasind-o atat caudal, cat si cefalic. Ea se coloreaza in roz la coloratia
Giemsa. Larva poseda multi nuclei asezati in coloana, iar pentru Wuchereria coloana de nuclei se termina la
distanta de varful cozii, existand un spatiu liber caudal fara nuclei.
In examenul screening (pacienti suspectati) → ecografia. Se fac ecografii de testicul (barbatii sunt
particular o categorie de risc). Pacientii au hidrocel (inainte de ajunga la elefantoscrot). Pentru filarie exista o
unda hiperecoica numita dansul filariei, foarte caracteristica pentru existenta hidrocelului de cauza parazitara.

Brugia malayi
Seamana perfect cu Wuchereria, cu deosebirea ca este mai restransa geografic (prezenta in Oceania, mai
ales in arhipelagul Malaysian). Are vectori diferiti: tantarul Anofel femela si tantarul femela Mansonia.
Tantarul Anofel are hematofagie nocturna, iar Mansonia are hematofagie diurna. Brugia malayi va avea
microfilariile L1 tot timpul (noaptea pentru Anofel si ziua pentru Mansonia) - aperiodicitate (fara periodicitate).
Tantarul Anofel ar putea teoretic sa transmita concomitent si malaria si filaria.
Determina filarioza cu Brugia in care avem plaman tropical, dar elefantiazisul este limitat la nivelul
gambelor (la nivel genital cel mult hidrocel). Acest elefantiazis care determina o circumferinta marita a
gambelor comparativ cu coapsele – elefantiazis ,,in cizma”. El poate fi simetric sau unilteral. Exista 7 grade
evolutive are elefantiazisului. Apare pahidermia (pielea uscata) din cauza tulburarilor de troficitate care apar.
Diagnostic morfologic
Recoltarea sangelui se poate face oricand. Microfilaria L1 de Brugia are teaca mult mai lunga decat
larva (o depaseste cefalic sau caudal). Coloana de nuclei se termina cu 2 nuclei caudali la varful cozii. Ei sunt
caracteristici pentru Brugia si sunt separati de restul coloanei de nuclei.
In rest diagnosticul e la fel ca mai sus.

GRUPUL CUTANAT

Onchocerca volvulus
Vectorul este o musculita de 4 mm femela hematofaga (Simulium spp), popular ,,musca neagra”. Special
pentru ea este faptul ca se inmulteste intotdeauna intr-o sursa de apa bine oxigenata (apa potabila, apa
curgatoare). Din aceasta cauza, boala (onchocercoza) mai este numita si cecitatea sau blestemul raurilor.
Viermii adulti: femela are 50 cm lungime, masculul are 5 cm. In schimb, o femela este intr-un adevarat
matriarhat (e inconjurata de cel putin 4-5 masculi). Femela si masculii traiesc la nivel subcutanat si formeaza
colonii (femela + masculii). Femela vivipara naste L1 → se deplaseaza pe sub piele (nu prin sange) spre globul
ocular. La nivelul pielii vom avea: prurit sever, tulburari de melanogeneza (pielea mai inchisa la culoare va avea
zone mai deschise, depigmentate – ex. Africa; exista si invers: pielea mai deschisa sa devina mai inchisa →
melanogeneza deturnata). Varianta de tip hiperpigmentate – zona peninsulei arabe: Yemen, Arabia Saudita,
zona Golfului. Pielea va fi uscata si e comparata cu pielea de soparla (zone mai deschise cu zone mai inchise).
Tot la nivelul pielii, coloniile de adulti formeaza niste formatiuni tumorale numite oncocercoame.
Dispozitia lor depinde de zona geografica:
− in Africa oncocercoamele sunt dispuse distal, de la centura pelviana spre membrul inferior (frecvent la
genunchi) si sunt mai multe
− America Centrala si de Sud – proximal (de la centura scapulara spre craniu) si sunt putine (frecvent doar
1)
Oncocercoamele au dimensiuni variabile (2-4 cm). Sunt generate de viermii adulti (femela + masculii).
Femela nu sta niciodata rectilinie, ci sta ghem (volvulus).
La nivel ocular vor ajunge doar microfilariile L1 pe sub piele, niciodata prin sange. Vor patrunde la
inceput la nivelul camerei anterioare si vor genera keratita ,,in fulgi de zapada”, adica apar microopacitati
(opacitati punctiforme), iar microfilariile inoata in umoarea apoasa, fiind sesizate de pacient (simte ca ceva se
misca in ochi). E inca un stadiu reversibil. Dupa aceea, parazitul ajunge la polul posterior si va duce la o retinita
cu decolare de retina si cecitate, care este binoculara, definitiva si ireversibila. Pacientii cu oncocercoza
furnizeaza un lot important de handicap vizual. Au cecitate la varste relativ tinere si acum dobandeste
semnificatie locul geografic de unde a fost contactat parazitul. Cecitatea in forma africana se instaleaza cam la
8-10 ani (distanta de parcurgere mai lunga), in timp ce forma americana (9 luni – 2 ani: oncocercoamele fiind
situate proximal, drumul de parcurs este mai mic).

Diagnostic morfologic
• Macroscopic: daca facem biopsie si sectionam oncocercoamele (viermi adulti); de asemenea la ex.
oftalmologic (microfilariile L1 in camera anterioara)
• Microscopic: cautam microfilariile L1 facand biopsie exsanghina (fara sangerare) si apoi examen
histopatologic. Daca se produce sangerarea, recoltarea nu e buna. Microfilaria de oncocerca este fara teaca, iar
coloana de nuclei nu ajunge la varful cozii (fara nuclei caudali).

Loa loa
Are ca vector o musca numita Chrysops Tabanid (e mai mare ca dimensiuni) si se numeste popular
musca rosie. Seamana cu un taun. Are globi oculari foarte mari, fiind considerata printre cele mai frumoase
muste (miss musca). Are hematofagie diurna intre orele 10-14. Arealul geografic este Africa de Vest si Africa
Centrala. Tabanidul e purtator de L3 (hot dog) si genereaza formarea unor adulti (femela – 8-10 cm si masculul
pe jumatate) subcutan.
Boala se numeste infectie cu loa-loa (nu loaoza).
Microfilariile apar in sangele periferic numai in timpul zilei (periodicitate diurna). Manifestarile clinice
debuteaza cu un edem alergic la nivelul membrului superior intotdeauna, la nivelul articulatiilor (edem de
Calabar). E un edem alergic cu caracter tranzitoriu (dispare in 36-72 h). Pacientul simte ca are o tumefiere la
nivelul cotului/pumnului, nu si-l poate misca, are prurit, durere usoara si dispare din senin dupa 36-72 h. Cauza
edemului e miscarea microfilariilor (edem alergic). Adultii sufera si ei fenomene de migrare subcutana (nu prin
sange), fiind atrasi de polul anterior al globului ocular. Deplasarea poate fi sesizata de pacient (se vede
subconjunctival). Uneori schimba globul ocular. Exista variante de traversare rapida de la un glob ocular la altul
(pana intr-un minut), timp in care pacientul are o durere oculara violenta, ochiul fiind rosu cu fotofobie si
hiperlacrimatie. Exista si varianta lenta (deplasare in decurs de 10 minute), ceea ce este o buna oportunitate
pentru a scoate viermele. Exista o filarie in Romania care seamana in evolutie cu Loa loa (Biofilaria repes), e un
parazit al cainelui si transmiterea se face prin culex (tantar). Oamenii vor face formatiuni subcutane cu
deplasare si ajung in globul ocular, fiind scoase de oftalmologi.
Diagnostic morfologic
• Macroscopic: viermi adulti
• Microscopic: sange periferic recoltat intre 10:00-14:00 → microfilariile L1
Diagnostic imunologic: Ac Ig G4/IgE sau Antigene prin ELISA, ICT, Wb
Diagnostic molecular: PCR, LAMP
Microfilaria de loa loa are teaca mult mai lunga decat larva colorata in roz la Giemsa. Coloana de nuclei
e continua pana la varful cozii.

Dracunculus medinensis – viermele de Guineea/Medina


Vectorul e purecele de apa sau ciclops (0,2 mm). Traieste in apa dulce (apa potabila). Omul se
infecteaza pe cale digestiva (e singurul parazit pe care il studiem care este cu transmitere vectoriala digestiva) –
omul inghite vectorul impreuna cu apa. In TC e eliberata larva L3, traverseaza peretele intestinal, ajunge in zona
retroperitoneala, unde in timp devine vierme adult. De obicei exista un singur cuplu – mascul si femela.
Femela e cea mai mare dintre nematode (1 – 1,2 metri). Masculul are 4 cm.
Dupa ce fecundeaza femela, masculul moare si locul sau se calcifica (in zona retroperitoneala). Femela
fecundata migreaza din zona retroperitoneala spre membrul inferior cat mai decliv, putandu-se palpa sub piele
ca o coarda (asemanator corzii de violoncel). Genereaza o ulceratie cutanata, in care isi pozitioneaza orificiul
uterin. Microfilariile sunt insa eliminate numai in contact cu apa (sunt hidrofile). Pacientul are o senzatie
imperioasa de arsura si pune apa (exemplu de manipulare pe care il fac parazitii asupra gazdei). Apa inseamna
hidrofilie si femela isi goleste uterele.
Indepartarea femelei se face prin tehnica betisorului/tehnica Avicena – se rasuceste 2-3 cm pe zi, avand
grija sa nu se tractioneze de femela pentru ca se rupe si e grav. Pentru a scoate complet femela ai nevoie de 3-4
saptamani. Avicena a descris tehnica in secolul X si e cea mai buna forma de tratament pentru viermii adulti.
Prin extractie e mult mai bine decat chirurgical. Exista si o tehnica de indepartare chirurgicala (tehnica Rohde),
dar ramane o cicatrice urata. Se spune ca logo-ul breslei noastre medicale s-ar datora acestei tehnici Avicena (o
parere).
In mod exceptional, femela poate ajunge si in alte locuri (sa nu ajunga distal, ci la nivelul gambei,
membrelor superioare sau scrot) – forma ectopica. Tehnica de indepartare e aceeasi.
Daca femela se rupe, se intampla 2 lucruri:
− atractia microfilariilor pentru bacterii anaerobe : tetanos, gangrena, amputatie, septicemie
− reactie la nivelul articulatiei celei mai apropiate (genunchi) cu anchilozarea articulatiei (gonartroza)
Diagnostic: macroscopic (daca vrem sa vedem filariile, se toarna apa)

TRICHINELLA SPIRALIS

Nu e filarie, e un nematod de sine statator. Larva se gaseste in musculatura porcului domestic in


principal, dar si mistret. Exista peste 100 de rezervoare posibile (animale carnivore). Larva e spiralata de 2 ori si
jumatate in interiorul miocitului, pe care il transforma structural (isi pierde striatiile), pastrandu-i viabilitatea. Se
creaza o simbioza intre larva si miocit. Acest parteneriat e cunoscut ca celula doica (nurse cell) si reprezinta un
foarte frumos model de endosimbioza intre un vierme si o celula. Celula doica are 1000-1200 μm si e cu axul
lung in axul lung al contractiei muschiului striat.
Omul se infecteaza digestiv consumand carne de porc, mistret, urs etc insuficient prelucrata termic.
Boala are 3 faze clinice care corespund fazelor in care se gaseste parazitul:
1. Faza digestiva – larvele ajunse in jejun-ileon devin viermi adulti, mascul si femela. Femela de
trichinela e vivipara si naste direct larve. Aceasta faza dureaza 7 zile si in timpul acesteia pacientul are diaree cu
mucus. Diagnosticul de obicei nu se face (nu se gandeste medicul – erori de diagnostic). Diagnosticul ar fi prin
examen coproparazitologic si biopsie de jejun-ileon.
2. Faza circulatorie – adultii din intestin mor, iar larvele trec in circulatia sanguina si limfatica (faza
circulatorie). E faza cea mai periculoasa din punct de vedere clinic. Pacientul are edeme faciale si periorbitale.
Conjunctivele sunt tumefiate si parca ies in afara (chemosis). I se spune facies de boxeur. Pacientii au petesii
(microhemoragii) care sunt bine vizibile la nivelul patului unghial, mucoasei bucale, insa apar si in serioase
(meninge, endocard), reprezentand cauze de deces. De trichineloza se moare! Daca pacientul va muri, el va
muri in faza a 2-a (deci incepand cu ziua a 8-a).
Complicatiile care duce la deces sunt, in ordinea frecventei, (1) petesiile cerebrale (pacientii fac paralizii
de nervi cranieni si meningoencefalita hemoragica) si (2) endocardita hemoragica cu tulburari de ritm.
In aceasta faza, diagnosticul e mult mai usor pentru ca apare hipereozinofilia. Diagnosticul e imunologic
(Ac, Ag prin ELISA, latexaglutinare, Wb; Ag cel mai specific e Tyveloza). Se poate face si diagnostic
molecular (PCR).
3. Faza musculara → incepand cu s. 3, deci de prin ziua 21 pana in ziua 24 (in ziua 24 e incheiata
spiralarea). Larva de trichinela ajunge in muschii cei mai activi ai omului si poate ramane viabila timp de 2-3
ani, timp in care pacientii au mialgii datorita miozitei. Diagnosticul poate fi facut morfologic (incepand cu ziua
24) – biopsie din muschii activi (solear, deltoid, respiratori – intercostali). Muschiul respirator care are
intotdeauna trichineloza → pilierii diafragmatici (vedem la necropsie). Diagnostic molecular: PCR. Diagnostic
biochimic si functional: CK, CK-MB, LDH, troponina, electromiograma. La porc: limba, paravertebrali,
maseteri (de obicei muschii paravertebrali).

SARCOPTES SCABIE

E un arahnid (paianjeni). Exista dimorfism sexual: femela are 300-350 μm, masculul are 250 μm.
Femela traieste intradermic, masculul e la nivel epidermic. Femela sapa o galerie la nivelul dermului si pentru
ca are pe fata posterioara a toracelui niste spini curbati nu se poate intoarce, fiind obligata sa inainteze. Acest
lucru e imporant clinic, pentru ca la nivelul pielii va aparea santul acarian. Santul acarian masoara intre 5-20
mm si are la nivelul partii anterioare o mica vezicula elevata de aproximativ 1 mm, cunoscuta ca vezicula
perlata. Vezicula perlata e locul unde se gaseste femela. Restul santului contine cele aproximativ 20 de oua pe
care le poate produce o femela.
Santurile apar pe zonele de flexie: interdigital, peretele anterior al axilei, submamar, zona taliei, zona
inghino-femurala, zona organelor genitale externe, santuri gluteale si zona poplitee. Boala se numeste scabie –
prurit cutanat exacerbat nocturn.
La imunodeficitari in locul santurilor acariene apar niste cruste (hiperkeratoze). Aceasta forma se
numeste scabie norvegiana sau boala Danilsen-Boerck. Arata ca pacientul e imunodeficitar – parazitul e
oportunist.
Diagnostic morfologic: raclaj de vezicula perlata. A 2-a varianta e biopsia cutanata (oua, mascul,
femela, larve). Dermatoscopia e o metoda de diagnostic moderna (adaptata de la diagnosticul tumorilor
cutanate): larve, mascul, femela.
PEDICULIDAE: CAPITIS, CORPORIS, PUBIS (FTIZIUS PUBIS)

Se mai numesc paduchi.


Capitis si corporis au 3 perechi de membre terminate cu carlige. Capul e separat de trunchi si are antene.
Capitis si corporis au corpul longilin, pentru ca toracele e mai ingust ca abdomenul. Capitis (femela) are 2,7
mm, corporis (femela) are 3,3 mm.
Oul lor poarta numele de linden. E produs de femela (ovipara). E eliminat impreuna cu o substanta care
se intareste la contactul cu aerul de firul de par (silicon-like). La capitis sunt pe firele de par de pe cap, iar
corporis pe firele de par de pe torace (si daca nu are, in crapaturile/cusaturile hainelor). Coporis se mai numeste
si vestimenti (de haine, vesminte). Speciile de pediculides isi respecta teritoriile.
Lindenul are anterior o formatiune cu perforatii care se numeste sifon si arata ca inauntru e o larva
viabila.

Phthybius pubis (paduchele lat) → femela are 1,5-1,3 mm. Toracele e mai mare ca abdomenul. In rest e
la fel, are 3 membre terminate cu carlige, capul cu antene. Lindenii de pubis se gasesc in pilozitatea dependenta
de functia sexuala: parul pubian, inghinal, axilar, barba si mustata. La copii (prepubert) – exclusiv la gene (nu
sprancene sau altceva). Pubis e cu transmitere sexuala.
Pediculidele sunt importante si pentru ca sunt vectori pentru unele ricketsiose si borelii (altele decat
borelia burgdorferi): febra recurenta, tifosul exantematic, febra de transee, tifosul murin.