Sunteți pe pagina 1din 9

URBANIZARE-SUBURBANIZARE

(STUDIU DE CAZ - ZONA METROPOLITANA BRASOV)

Prezenta lucrare trateaza subiectul urbanizarii si al


suburbanizarii cu implicatiile acestor fenomente, cu studiu
de caz Zona Metropolitana Brasov.
“Urbanizarea este un process social-economic complex si obiectiv, determinat de gradul
sau intensitatea activitatii umane prezente intr-un cadru geographic bine delimitat”(Cucu, 1976).
Urbanizarea presupune cresterea numarului populatiei intr-o arie urbana, dar si la
dezvoltarea economica.
Suburbanizarea este cauza urbanizarii prin extinderea teritoriului oraselor si aglutinarea
localitatilor rurale din jurul acestora.
Suburbanizarea este cauza urbanizarii prin extinderea teritoriului oraselor si aglutinarea
localitatilor rurale din jurul acestora.
Ca urmare a cresterii populatiei intr-o localitate, populatia tinde sa se stabileasca in zonele in
care exista terenuri libere, de cele mai multe ori aflate la periferie sau in localitatile imediat
invecinate.
Dezvoltarea economica presupune folosirea terenului liber pentru dezvoltarea
oportunitatilor de investitii si de angajare. Totodata, sunt necesare investitii publice care sa
asigure o dezvoltare favorabila a zonei.
Din punct de vedere urbanistic trebuiesc asigurate toate functiunile necesare locuirii si
dotarile necesare acesteia, extinderea retelelor tehnico-edilitare, dar si asigurarea unei retele de
transport eficiente.
Terenurile libere trebuiesc utilizate prudent de catre unitatile administrativ teritoriale,
urmarindu-se capacitatea de finantare a investitiilor, dar si suportarea costurilor ulterioare
pentru intretinerea acestora.
Orice zona in dezvoltare trebuie atent supravegheata pentru a se respecta conditiile de
amplasare a constructiilor, dar si nivelul de inaltime.
Zonele nou dezvoltate trebuie sa asigure comunitatilor o calitate a vietii ridicata prin:
- Asigurarea accesului la servicii si utilitati publice
- Asigurarea diverselor forme de transport
- Integrarea locuitorilor in viata culturala si sociala a comunitatii.
Pentru dezvoltarea unei zone trebuiesc luate in considerare urmatoarele aspect:
- Protejarea resurselor de apa si imbunatatirea calitatii acesteia
- Dezvoltarea zonelor pentru recreere
- Protejarea si conservarea patrimoniului cultural
- Dezvoltarea economica in functie de specificul zonei.
In nucleele formate in urma urbanizarii se urmareste
- Impiedicarea imbatranirii populatiei
- Imbunatatirea infrastructurii rutiere
- Asigurarea accesului la asistenta sociala si institutii pentru sanitate
- Accesul la educatie
- Dezvoltarea unitara a zonei
- Dezvoltarea sectoarelor economice
- Dezvoltarea turismului
- Valorificarea resurselor locale
Urbanizarea apare pentru ca orasul ofera o calitate mai crescuta a vietii datorita accesului
la un numar ridicat de servicii si dotari: invatamant , inclusiv invatamant superior,
infrastructura, utilitati, cultura, posibilitatea unui nivel de trai mai ridicat.
Zonele metropolitane dezvoltate au densitate mai redusa intrucat sunt amenajate pe
suprafete mari de teren, cuprinzand si teren extravilan si liber de constructii.
Aglomeratiile urbane cunosc fenomenul de suburbanizare in momentul suprapopularii
centrului urban, astfel populatia tinde sa migreze catre periferia orasului sau in localitatile
apropiate.
Romania are un grad redus de urbanizare – aproximativ 52%, singura regiune
predominant urbana fiind Regiunea Bucuresti-Ilfov cu un procent de sub 20% populatie rurala.
In ultimii ani intravilanul unor localitati precum Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi sau Brasov a
crescut cu peste 1000 hectare, aceasta decizie luandu-se pentru extinderea spatiului construit
pentru locuinte, crearea unor zone comerciale sau parcuri industriale, etc.
Conform datelor BNR, cea mai atractivă zonă pentru investiții rămâne capitala (peste
35.000 milioane euro), urmată de Ilfov și Timiș (peste 3.500 milioane) și Prahova și Brașov (peste
2.000 milioane)
STUDIU DE CAZ
ZONA METROPOLITANA BRASOV

Zona metropolitana Brasov (ZMB) este o zona metropolitana din judetul Brasov ce
cuprinde municipiul Brasov si 16 comunitati invecinate acestuia. Aceasta a fost constituita in
scopul crearii unor noi oportunitati de afaceri si pentru atragerea unor investitii consistente.
Cele 17 comunitati sunt:
• Municipiile Brașov, Codlea, Săcele
• Orașele: Ghimbav, Predeal, Râșnov și Zărnești
• Comunele: Cristian, Sânpetru, Hălchiu, Tărlungeni, Prejmer, Hărman, Bod, Crizbav, Vulcan și
Feldioara
Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana a municipiului Brasov sunt luate in
considerare 5 obiective strategice pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane Brasov
1. Conectivitate si mobilitate – consolidarea pozitiei geografice a zonei si intarirea acestui
avantaj prin dezvoltarea cailor de acces.
2. Inovativitate, antreprenoriat si capital uman – atragerea de firme in zona si sustinerea
dezvoltarii economice
3. Calitate si mod de viata – Atragerea de rezidenti si eliminarea disparitatilor urban-rural,
prin planificarea teritoriului, reabilitarea fondului construit si cresterea calitatii serviciilor
publice.
4. Activitate turistica – Atragerea vizitatorilor prin valorificarea mostenirii naturale
5. Management public in parteneriat cu cetatenii – coordonarea investitiilor si sustinerea
initiativelor commune propuse de membrii. (SIDU ZMB, 2016)
Municipiul Brasov este resedinta de judet si principalul pol de dezvoltare din zona. Acesta
prezinta cateva avantaje si dezavantaje.
Un dezavantaj este reprezentat de populatia scazuta, acesta atragand populatie din judet
sau din judetele invecinate, dar cu o traditie de migratie din zona Moldovei. De asemenea, un alt
dezavantaj este reprezentat de faptul ca nu este un centru universitar. Aici exceleaza
universitatile pe domeniul ingineriei. Astfel, Brasovul atrage student, dar are si un aflux major de
cetateni care pleaca in alte centre.
Totusi, Brasovul are avantajul de a oferi o calitate ridicata a vietii, natura ce il inconjoara,
confortul urban, infrastructura rutiera etc. De asemenea Brasovul este un centru touristic major.
In pofida avantajelor pe care le are, apropierea de Bucuresti ii dauneaza intrucat o parte
dintre angajatii si studentii orasului migreaza catre capitala.

Conform primarului Municipiului Brasov in afara zonelor in care se face dezvoltare


imobiliara pentru locuinte se vor pastra zone dedicate industriei si altele destinate recrearii.
Prima zona din Brasov care a suferit o dezvoltare
importanta din punct de vedere imobiliar a fost zona
platformei industrial Tractorul.
Conform datelor oferite de primarul Brasovului, in
continuare, cea mai mare dinamica in cee ace priveste
investitiile in ceea ce priveste constructia imobilelor pentru
locuinte o are cartierul Tractorul.
Lipsa restrictiilor cu privire la construirea imobilelor
a dus la o arhitectura neunitara la nivel de cartier.
De asemenea exista constructii care nu respecta
regulamentul local de urbanism, iar pentru marea
majoritate a imobilelor nu este respectat numarul de locuri
de parcare minim necesar.
Imprejmuirie proprietatilor sunt situate in apropierea
carosabilului, astfel nemaiexistand spatiu suficient pentru
amenajarea trotuarului.
O parte din cartier este asfaltata, dar carosabilul este in permanenta afectat de noroiul
adus de camionele ce circula la constructiile in executie.
Iluminatul public este amplasat necorespunzator si pe masura ce se ajunge catre zona mai
putin dezvoltata, stalpii se raresc.
Modul haotic in care s-a construit, dar si neimplicarea autoritatilor a dus la dezvoltarea
unei zone in care trotuarele sunt inexistente, locurile de parcare insuficiente, functiunile de
imediata necesitate putine ducand la o calitate a vietii scazuta.

Zona rurala adiacenta Brasovului este intr-o continua ascensiune. Cea mai mare
dezvoltare imobiliara este intalnita in comuna Sanpetru care la inceputul anului 2000 numara
2000 de locuitori pentru ca in present numarul acestora sa se apropie de 9-10.000.
La inceput, casele erau asezate de-a lungul drumurilor comunale 103 si 108, ulterior zona
invecinata cu municipiul Brasov incepand a fi parcelata si populata ulterior.
In locul terenurilor Agricole pe care locuitorii comunei nu le mai lucraru, dezvoltatorii au construit
atat locuinte individuale, cat si colective.
Pentru a face fata ritmului de lucru de la
biroul de urbanism din aceasta comuna,
primarul a fost nevoit sa ajunga la un numar
de 3 angajati, iar inainte de inceperea
dezvolatarii zonei primaria avea un angajat
cu jumatate de norma in acest birou.
In curand urmeaza a fi inaugurat in
comuna un centru multifunctional care va
intruni o serie de servicii necesare
locuitorilor comunei: banci, supermarket,
etc.
Pentru a veni in sprijinul cetatenilor
ce doresc sa se mute in aceasta localitate,
primarul doreste sa acceseze fonduri
europene in vederea construirii unei crese
si a unei gradinite, pentru extinderea retelei de iluminat public, extinderea retelei de apa-canal,
dar si modernizarea drumurilor din comuna.

O alta zona care a suferit modificari, este zona strazii Harmanului din zona metropolitana
Brasov. Este primul proiect imobiliar schițat după noile reguli ale municipalitatii, cu trasee pentru
autobuze, pubele îngropate și unități de învățământ, ce vizeaza transformarea fostei zone
industriale de pe Strada Hărmanului din Brasov. Acesta, presupune construirea un cartier
denumit “orasel verde”, in locul fostelor fabrici. Complexul va fi format din : ansamblu clădiri,
funcţiuni comerciale, prestări servicii, locuire colectivă, dotări complementare, activităţi sportive,
anexe tehnice, parcaje, drumuri, amenajări spaţii publice.
Cei trei dezvoltatori imobiliari au prezentat în ultima şedinţă a Comisiei Teritoriale de
Arhitectură și Urbanism un PUZ în care erau prevăzute trasee pentru autobuze și o pereche de
stații cu alveolă, dar şi parcelele de teren pe care se va construi terenurile pe care se vor construi
grădiniţe sau creşe. De asemenea, în ultima variantă a PUZ-ului sunt prevăzute şi
amplasamentele pentru platformele de gunoi îngropate.
Odată cu aprobare acestui plan, în Comisia de Circulaţie a municipiului Braşov s-a supus
dezbaterii şi extinderea străzii Hărmanului, cu o bandă, pe latura dinspre viitorul ansamblul
rezidenţial, în zona cuprinsă între Centrul Civic şi bulevardul Alexandru Vlahuţă. „Una dintre
discuţii este ca aceasta să aibă rol de bandă colectoare şi să fie separată de cealaltă printr-o zonă
verde. De asemenea, pe Brânduşelor se ia în calcul amenajarea unei benzi de circulaţie sau
realizarea unor
locuri publice de
parcare, care să
descongestioneze
banda de circulaţie
existent acum“, a
mai precizat
viceprimarul Laszlo
Barabas. În PUZ sunt
prevăzute şi două
sensuri giratorii pe
strada Hărmanului –
unul imediat după
poarta Lubrifin, iar
cel de al doila
imediat după trecerea de pietoni
de la jumătatea acestei străzi.
S-au stabilit pentru noul
complex rezidențial trasee
pentru autobuze și o pereche de
stații cu alveolă. De asemenea,
au fost stabilite și locurile în care
s-au amenajat platformele
îngropate cu pubele speciale
pentru fiecare tip de deșeuri
(plastic, hârtie, deșeuri
menajere), dar și terenurile pe care se vor construi unități de învățământ, în principal preșcolar.

La nivelul municipiului Brasov in anul 2019, conform site-ului primariei au fost eliberate un numar
de 1318 autorizatii, fata de anul precedent cand au fost eliberate un numar de 1073 autorizatii.

Numarul de unitati locative este intr-o continua crestere incepand cu anul 2000.
La nivelul anului
2018 se poate observa
ca populatia din mediul
rural ese in crestere
fata de anul 2012, iar la
polul opus populatia
din mediul urban a
scazut.
Cauza este
migrarea populatiei din
mediul urban catre
mediul rural, iar
diferenta este cauza a
atragerii populatiei din
alte zone.
Conform datelor INS, județele cu cel mai ridicat grad de conectare la sistemul de
canalizare sunt Municipiul București (83%), Brașov (70%) și Cluj (67%); de cealaltă parte se află
județele Vaslui (24%), Dâmbovița (24%) și Teleorman (22%), față de media națională de 41%. În
general, centrul și vestul țării, precum și Dobrogea, prezintă valori mai ridicate, iar nord-estul și
sudul, valori mai scăzute.
Dezvoltarea Zonei metropolitane Brasov ca pol in dezvoltarea regionala este importanta
pentru intreaga regiune centrala.
Orasul Brasov trebuie promovat ca oras competitiv.
Este necesara dezvoltarea ramurii cercetarii pentru invovatii in tehnologie.
Fiind amplasat intr-un punct strategic, cu acces catre rute internationale este importanta
amplasarea unor centre logistice.
Valorificarea terenurilor agricole si crearea unui mediu competitiv pentru afaceri.
Unul dintre avantajele zonei este peisajul montan care trebuie exploatat pentru a oferi acces la
turism de cea mai inalta calitate. De asemenea trebuie pus accentual si pe turismul cultural, dar
si pe ecoturism.

In cazul Zonei Metropolitane Brasov, exista zone care s-au dezvoltat si sunt
suprapopulate si zone de care investitorii nu sunt atrasi.
Noile cartiere ale municipiului Brasov nu asigura conditii bune pentru cetateni intrucat
au fost dezvoltate haotic, netinandu-se seama de necesitatile minimale ale locuitorilor.
Dezvoltarea urbanistica ar fi trebuit facuta luand in calcul faptul ca populatia va creste,
caile rutiere existente in zonele nou construite vor avea nevoie de supralargiri, iar modul in care
s-a construit nu va permite acest lucru pe viitor.
La nivelul orasului Brasov s-au facut investitii importante in vederea fluidizarii traficului
pe arterele majore, dar in cartierele nou construite nu s-a pus accent pe amenajarea cailor de
acces si mai ales pe amenajarea trotuarelor.
In cadrul zonei ar trebui atrasa populatie din afara zonei prin asigurarea unui nivel de
trai ridicat, a unor conditii de locuire buna si prin asigurarea accesului la o gama larga de
activitati.

BIBLIOGRAFIE
https://www.economica.net/comuna-cu-cea-mai-mare-dezvoltare-din-judetul-brasov-cum-a-
ajuns-sanpetru-la-8-000-de-locuitori_151072.html
http://fwdbv.ro/cum-se-va-dezvolta-brasovul-urmatorii-ani/
https://www.bizbrasov.ro/2018/06/21/primul-cartier-cu-terase-si-parcari-verzi-pe-strada-
harmanului-strada-ar-urma-sa-fie-largita-si-sa-fie-amenajate-si-doua-noi-giratorii/
https://brasovmetropolitan.ro/2018/05/viitorul-cartier-de-pe-strada-harmanului-din-brasov-
primul-ansamblu-rezidential-care-va-fi-proiectat-dupa-noile-reguli-ale-municipalitatii/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_metropolitan%C4%83_Bra%C8%99ov
Petrişor, A.I., Ianoş, I., Tălângă, C., (2010). Land cover and use changes focused on the
urbanization processes in Romania. Environmental Engineering and Management Journal, 9(6),
765-771.
http://www.analizeeconomice.ro/2017/08/cat-de-mult-depinde-pib-ul-pe-locuitor.html
https://www.mdrap.ro/userfiles/Raport%20privind%20starea%20teritoriului%202017.pdf
Cursuri