Published on Eurydice (https://eacea.ec.europa.

eu/national-policies/eurydice)

Educația timpurie asigură dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, conform ritmului şi
nevoilor sale. Educaţia oferită trebuie să asigure stimularea diferențiată a copiilor, vizând dezvoltarea intelectuală,
afectivă, socială şi fizică a fiecărui copil în parte şi are în vedere atingerea următoarelor finalităţi ale educaţiei timpurii
(de la naştere la 6/7 ani):

Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de

trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.
Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe,
deprinderi, atitudini si conduite noi. Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, ca
experienţe autonome de învăţare.
Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine
pozitive.
Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare acestuia la
intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.

Curriculum. Tipuri de activităţi

Conform Legii Educației Naționale (Legea nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare), Curriculumul național
pentru educația timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, respectiv pe
remedierea precoce a eventualelor deficiențe de dezvoltare.

Curriculumul pentru educație timpurie este stabilit de Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice.

Educaţia antepreşcolară vizează dezvoltarea generală a copilului, care urmează să îi asigure acestuia un start bun în
viaţă. Domeniile de dezvoltare ale copilului vizate în curriculumul specific vârstei antepreşcolare, precum dezvoltarea
fizică, sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a
comunicării, dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii
particularizate, prin identificarea de către cadrul didactic a potenţialului copilului, cât şi a dificultăţilor/ deficienţelor
fiecărui copil în parte.

Tipurile de activităţi desfăşurate cu copiii în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, conform
Curriculumului specific, sunt:

a) jocul cu jucăria, jocul simbolic, jocul senzorial, jocul cu nisip şi apă, jocul de construcţie, jocul
didactic;
b) activităţi artistice şi de îndemânare: desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi
gospodăreşti;
c) activităţi de muzică şi de mişcare: audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, cântece,
euritmie;
d) activităţi de creaţie şi de comunicare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de
imagini;
e) activităţi de cunoaştere: observări, lecturi după imagini, activităţi matematice, convorbiri,
 jocuri didactice, experimente;
f) activităţi în aer liber: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor
de joacă.

Metode şi materiale didactice

Cadrul didactic este responsabil de alegerea metodelor, luând în considerare structura grupei, materialele didactice
existente în grădiniţă şi urmând orientările metodologice oferite în Curriculumul Naţional şi materialele publicate
pentru cadre didactice.

În timpul unei activităţi date, managementul grupei este în responsabilitatea cadrului didactic. Cadrele didactice aleg
independent organizarea activităţilor cu toţi preşcolarii (activitate frontală), pe grupe sau individual (activitate
diferenţiată) - în funcţie de obiectivele specifice propuse pentru activitate şi de nivelul copiilor.

În ceea ce priveşte metodele didactice, pot fi luate în considerare următoarele menţiuni cu caracter general:

Metodele bazate pe comunicare orală utilizate pot fi clasificate în metode bazate pe expunere (povestirea,
descrierea, explicaţia etc.) şi metode bazate pe conversaţie (conversaţia, conversaţia euristică,
problematizarea etc.).
Cadrele didactice utilizează de asemenea şi metode de învăţare şi explorare prin descoperire: explorarea
directă a obiectelor şi fenomenelor (observaţii sistematice şi independente, mici experimente etc.) şi
explorarea indirectă (demonstraţia prin imagini, filme etc.);
În timpul majorităţii activităţilor, cadrele didactice utilizează pe scară largă metode bazate pe acţiunea
voluntară a copiilor (exerciţii, activităţi practice etc.) şi acţiunea stimulată (jocuri didactice, învăţare prin
dramatizare etc.);
În învăţământul preşcolar jocul este modalitatea de bază pentru stimularea capacităţilor mentale şi psihice ale
copiilor şi facilitarea adaptării copiilor la cerinţele educaţiei formale.

Materialele didactic utilizate în învăţământul preşcolar constau din:

materiale naturale (plante, scoici, seminţe, insecte, roci etc.),

obiecte tehnice (instrumente de măsură, aparate casnice etc.),
materiale intuitive (mulaje, machete etc.),
materiale figurative (ilustraţii, fotografii, atlase, hărţi, albume jocuri de masă cu jetoane etc.)
materiale tipărite (cărţi pentru copii, caiete de lucru etc.). Materialele tipărite pot fi achiziţionate de grădiniţă
sau pot fi recomandate de cadrul didactic şi achiziţionate de părinţii copiilor.

DID YOU FIND WHAT YOU WERE LOOKING FOR?

YES
NO

Contact *

Message *

Leave this field blank

Source URL:
https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/teaching-and-learning-early-childhood-education-and-car
e-8_ro