ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

IN
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU
HIPERTENSIUNE ARTERIALA

Pravet Agnes-Adela

1
MOTTO:
Prevenirea bolii este cheia sanatatii 

2
 CUPRINS

SCURT ISTORIC
CAPITOLUL I- ANATOMIA SIFIZIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR
1.1 Anatomia
1.2 Fiziologia

CAPITOLUL II –HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

2.1 Definitie
2.2 Clasificare
2.3 Investigatii
2.4 Tratament

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU

HIPERTENSIUNE ARTERIALA

3.1 ROLUL PROPRIU

3.1.1 Asigurarea conditiilor de spitalizare
3.1.2 Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului
3.1.3 Supravegherea pacientului
3.1.4 Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului
3.1.5 Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor

3.2 ROLUL DELEGAT

3.2.1 Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica
3.2.2 Rolul asistentului medical in administrarea medicamentelor

3.3 DESCRIEREA A DOUA TEHNICI

3.3.1 Masurarea tensiunii arteriale
3.3.2 Masurarea pulsului

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

Caz nr I
Caz nr II

Concluzii

BIBLIOGRAFIE

3
 SCURT ISTORIC
Istoria modernă a hipertensiunii arteriale incepe cu intelegerea sistemului
cardiovascular cu activitatea de medic a lui William Harvey (1578-1657), care a descris circulaia
sangelui
in cartea “ De motu cordis “. Cleric engle Stephen Hales a făcut prima măsurătoare oficiala
atensiunii arteriale in 1733. Descrierea hipertensiunii arteriale ca o boală a venit " printre
altele, de la Thomas Young in 1808 si in special Richard Bright in 1836.
 Primulraport al tensiunii arteriale crescute la o persoana fara semne de boala de rinichi
a fost făcută de Frederic Akbar Mahomed ( 1849-1884) cu toate acestea hipertensiunea
arterială caentitate clinică a intrat in uz in 1896 cu inventarea tensiometrului cu manetă de
Scipione Riva - vocci in 1896 Astfel tensiunea arteriala a putut să -fie măsurată in contextul
clinic .
In 1905 NicolaiKorotkff a imbunatatit tehnica, el descrie sunetele Korotkoff care
suntauzite atunci cand artera este ascultata cu un stetoscop in timp ce mansetasphigmomanom
etrului este dezumflata . 
Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută de asemenea sub numele de tensiune
arterială crescută sau hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute
ale presiunii arteriale a sângelui. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai
accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine. Presiunea
arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul
contacției mușchiului cardiac) și presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada
de relaxare a mușchiului cardiac). Măsurarea presiunii în vasele de sânge sau în cavitățile inimii
se poate realiza fie prin metode directe, foarte rar și numai în anumite cazuri deoarece necesită
introducerea în vasele sanguine a unei sonde, fie, cel mai frecvent, printr-o metodă indirectă,
măsurând tensiunea pereților arteriali cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. În perioada
de repaus, presiunea arterială normală se încadrează între 100–140 mmHg în cazul presiunii
arteriale sistolice (limita superioară) și 60–90 mmHg în cazul presiunii arteriale diastolice (limita
inferioară). Presiunea arterială ridicată se identifică cu valori persistente ale presiunii arteriale
egale cu sau mai mari de 140/90 mmHg.

4
 CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR

1.1 Anatomia
Inima

Inima, organul central al aparatului cardiovascular, este situată în mediastin –  între cei
doi  plămâni. Are forma unei piramide triunghiulare, cu axul îndreptat oblic în jos, la stânga şi
înainte,astfel, 1/3 din inimă este situată la dreapta şi 2/3 la stânga planului mediosagital al
corpului.
Inima prezintă o faţă convexă, sternocostală, şi o faţă plană, diafragmatică, cele două feţe
unindu-se printr-o margine mai ascuţită, marginea dreaptă. Marginea stângă, rotunjită, vine
înraport cu plămânul stâng. Greutatea inimii este de 250-300 g.
Pe suprafaţa inimii se găsesc o serie de şanţuri: două interventriculare şi două
atrioventriculare, numite şi şanţuri coronare, între atrii şi ventricule.

5
  Configurația internă a inimii prezintă o structură tetracamerală,fiind împarțită în 4
cavități:2 atrii și 2 ventricule, ce sunt separate între ele prin septurile înterventricular si
înteratrial.
a)Atriile au formă cubică, o capacitate mai mică decât a ventriculelor, pereţii mai subţiri
şi prezintă câte o prelungire, numite ,,urechiuşe”. La nivelul atriului drept se găsesc orificiul
venei cave superioare, orificiul venei cave inferioare, orificiul sinusului coronar, orificiul
urechiuşei drepte și orificiul atrioventricular drept, prevăzut cu valva tricuspidă. La nivelul
atriului stâng sunt  patru orificii de deschidere ale venelor pulmonare, orificiul de deschidere
al urechiuşei stângi şiorificiul atrioventricular prevăzut cu valva bicuspidă (mitrală). 
b) Ventriculele au o formă piramidală triunghiulară, cu baza spre orificiul atrioventricular.
Pereţii lor nu sunt netezi, ci prezintă, pe faţa internă, trabecule. La baza ventriculilor se află
orificiile atrioventriculare , drept şi stâng, fiecare prevăzut cu valva atrioventriculară şi orificiile
arteriale prin care ventri culul stâng comunică cu aorta, iar cel drept, cu trunchiul pulmonar.
Fiecareorificiu arterial este prevăzut cu  trei valvule semilunare sau sigmoide, care au aspect
de ,,cuib de rândunică”. Cele două ventricule sunt separate prin septul înterventricular.
Inima este alcătuită din trei tunici: 
-Endocardul sau tunica internă:că ptuseste interiorul inimii, iar pliurile sale formează aparatele
valvulare.
-Miocardul sau muschiul cardiac: tunicamijlocie, fiind alcătuit din miocardul propriu-zissau
miocardul contractil și din țesutul specific sau excitoconductor.
- Pericardul:tunica externă a inimii, o seroasă care cuprinde, ca și pleura, doua foi: una
viscerală (epicard), ce acopera miocardul și alta parietală, care vine în contact cu organele din
vecinătate.Între cele două foi se află cavitatea pericardică
 Arborele vascular
Arborele vascular este format din artere, vase prin care sâgele circulă dinspre inimă
spreţesuturi şi organe, capilare, vase cu calibru foarte mic, la nivelul cărora se fac schimburile
între
sânge şi diferitele ţesuturi, şi vene, prin care sângele este readus la inimă.
Arterele şi venele au în structura pereţilor lor trei tunici suprapuse, care, de la exterior
spreinterior, sunt: adventicea, media şi intima.
  Calibrul arterelor scade de la inimă spre periferie, cele mai mici fiind arteriolele (în
unelecazuri, metarteriolele), care se continuă cu capilarele.
Marea şi mica circulaţie

6
 În alcătuirea arborelui vascular se disting două teritorii de circulaţie: circulaţia mare-sistemică,
şi circulaţia mică- pulmonară.
 Circulaţia mică
  Circulaţia pulmonară începe în ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare,
caretransportă spre plămân sânge cu CO2.
  Trunchiul pulmonar se împarte în cele două artere pulmonare, care duc sângele cu CO2
sprereţeaua capilară din jurul alveolelor, unde îl cedează alveolelor care îl elimină prin
expiraţie.Sângele cu O2 este colectat de venele pulmonare, câte două pentru fiecare plămân.
Cele patru vene pulmonaresfârşesc în atriul stâng.
 Circulaţia mare
  Circulaţia sistemică începe în ventriculul stâng, prin artera aortă care transportă sângele
cuO2 şi substanţe nutritive spre ţesuturi şi organe. De la nivelul acestora, sângele încărcat cu
CO2este preluat de cele două vene cave care îl duc în atriul drept.

7
1.2. Fiziologia aparatului cardio-vascular
Aparatul cardiovascular asigură circulaţia sângelui şi a limfei în organism. Prin aceasta
seîndeplinesc două funcţii majore:
 1. distribuirea substanţelor nutritive şi a oxigenului tuturor celulelor din organism;
2. colectarea produşilor tisulari de catabolism pentru a fi excretaţi.
 A)Revoluţia cardiacă fiziologică
Trecerea sângelui din atrii în ventriculi şi apoi în arborele vascular împreună cu fenomenelecare
determină şi însotesc această deplasare de sânge, poarta numele derevoluţie ardiacă.Revoluţia
cardiacă durează 0,8 secunde şi cuprinde contract ia atriilor sausistola atrială, caredurează
 0,1 secunde ; contracţia ventriculilor sau sistola ventriculară, care durează 0,3secunde ;
relaxarea (repausul) întregii inimi, saudiastola generală, care durează 0,4 secunde.

8
B) Proprietăţile fiziologice ale miocardului
-automatismul, adică posibilitatea de a-şi crea singur stimuli excitatori ;
- excitabilitatea,care este o proprietate generală a materiei vii ;
- conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul;
- contractilitatea, proprietatea de a raspunde la excitaţie prin contracţie.
Automatismul și conductibilitatea se datorează țesutului specific și explică activitatearitmică,
regulată a inimii. Împreună formează proprietaţile fundamentale ale miocardului care stau
la baza activitaţii inimii.
Tesutul nodal (sistemul de conducere) are proprietatea de a genera impulsuri
care, propagându-se în tot miocardul, determinăintrarea lui in contracţie. Această proprietate
poartănumele de automatism. În inimă sunt mai mulţi centri de automatism care intraîn
acţiune într-oanumită ordine. În condiţii fiziologice normale, inima se contract  sub actiunea
influxurilor (undade excitaţie) generate de nodulul Keith-Flack, cu o frecvenţă de 70-80 ontracţ
ii/minut.
 C)Manifestări care însoţesc ciclul cardiac
1. Manifestări acustice. Semnele exterioare ale activitaţii inimii sunt zgomotele
cardiace, produse de modificarea vitezei de curgere a sângelui, vibraţiile consecutive ale
valveloratrioventriculare si sigmoidiene.
In mod obisnuit se disting două zgomote cardiace principale:
- zgomotul I (zgomot sistolic) produs de închiderea valvelor atrio-ventriculare.
- zgomotul II (zgomot diastolic) produs de închiderea valvelor sigmoideaortice și pulmonare.
2. Manifestări mecanice.
Cele mai evidente manifestări ale activității cardiace în timpul unei revoluții cardiace
suntcele mecanice care se exteriorizează prinşocul apexiance se palpează în spaţiul V
intercostalstâng. Este datorat contactului pe care vârful inimii il stabileşte în timpul sistolei cu
pereteletoracic.
3.Manifestări electrice.
In timpul seproduc biocurenți care pot fi înregistraţi cu aparate speciale.Înregistrarea
modificărilor de potenţial electric care însoţeesc activitatea miocardului senumește 
electrocardiogramă. Graficul obţinut ne dă informaţii valoroase despre felul în care se
desfăsoară revoluţia cardiacă.

9
D) Circulaţia arterială
 Arterele sunt vase prin care sângele iese din inimă și au următoarele proprietăţi funcţionale:
 -elasticitatea este proprietatea arterelor mari de a se lăsa destinse când creşte
presiuneasângelui şi de a reveni la calibrul iniţial când presiunea a scăzut la valori mai mici.
- contractilitatea este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului
princontractarea / relaxarea muşchilor netezi din peretele lor.
- presiunea arterială
-sângele circulă în vase sub o anumită presiune, care
depăşeşte presiunea atmosferică cu 120 mm Hg în timpul sistolei ventriculare stângi (presiune a
rterialămaximă sau sistolică) şi cu 80 mmHg în timpul diastolei (presiune arterială minimă sau
diastolică)
  Factorii determinanţi ai presiunii arteriale sunt:
 •Debitul cardiac. Presiunea arterială variază proporţional cu acesta.
 •Rezistenţa periferică reprezintă totalitatea factorilor care se opun curgerii sângelui prin
vase.
• Volumul sanguin (volemia)variază concordant cu variaţia lichidelor extracelulare. În
scăderi ale volumului acestora, scade şi volemia şi se produce o diminuare a presiunii
arteriale(hipotensiune); în creşteri ale volumului, creşte volemia şi se produce o creştere a
presiuniiarteriale (hipertensiune).
•Elasticitatea contribuie la amortizarea tensiunii arteriale în sistolă şi la menţinerea ei
îndiastolă. Scade cu vârsta.

CAPITOLUL II
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
2.1 Definitie

10
Hipertensiunea sautensiunea arterială crescută este o afecţiune frecventă în care
sângeleexercită o presiune exagerată asupra pereţilor arteriali, ceea ce poate duce la
complicaţii precum boli cardiace, accidente vasculare cerebrale şi insuficienţă renală.

2.2 Clasificare
În functie de etiologie se deosebesc:
a) Hipertensiunea arterială esenţială: prin care se înţelege orice sindrom clinic hipertensiv,
în care valorile presiunii arteriale sunt crescute,în absenţa unei cauze organice, ce consta într-
otulburare a metabolismului catecolaminelor (adrenalină şi noradrenalină), care stau la baza
vasoconstricţiei arteriale.
  b) Hipertensiuni arteriale simptomatice:
-de cauza renală: Din acest grup fac parte hipertensiunile reno-vasculare [anomaliicongenitale
ale vaselor renale (stenoze, anevrisme), tromboze, embolii], hipertensiunile din
bolile parenchimului renal (glomerulonefrita acută şi cronică, leziunile renale din diabet,
pielonefriteleetc). În apariţia hipertensiunii renale, rolul principal este detinut de o enzimă care
ia naştere înrinichiul ischemic (cu circulaţia insuficientă) şi care se numeste renină. Aceasta se
transforma însânge într-o substanţă hipertensivă numita angiotensină.
-de cauza endocrină:
 - feocromocitomul -o tumoare localizată în medulara glandei suprarenale, caracterizată
princrize paroxistice de hipertensiune, datorate descărcării în circulaţie de catecolamine
(adrenalina şinoradrenalina);

11
-hiperaldosteronismul primar (adenom corticosuprarenal cu secreţie excesivă de
aldosteron);
- sindrom Cushing, datorat unei tumori corticosuprarenale sau hipofizare care se
caracterizează prin hipertensiune, obezitate, vergeturi, hirsutism şi creşterea eliminării urinare
acetosteroizilor;
-hipertensiuni endocrine mai apar in hipertiroidism şi în cursul sarcinii; în cursul primei
sarcini poate apărea o hipertensiune reversibilă, recidivând eventual cu fiecare nouă
sarcină;alteori, graviditatea agravează o hipertensiune arterială preexistentă, de altă natură.
 -de cauză cardiovasculară: bolile însoţite de hipertensiune arterială sunt: coarctaţia
aortică, blocul complet, insuficienţa aortică şi ateroscleroza.
În funcţie de evoluţie se acceptă astăzi clasificarea propusă de Organizația Mondială
aSănătații: 
 stadiul I , caracterizat prin depăşirea valorilor normale de 140 -160/90 - 95 mm Hg;
 stadiul al II-lea, caracterizat prin semne de hipertrofie cardiovasculară. Hipertrofia
 ventriculului stâng poate fi constatată clinic, prin electrocardiografie, radiologie şi prin
examenul fundului de ochi (angiopatie hipertensivă);
- stadiul al IlI-lea, caracterizat prin apariţia complicaţiilor cardiace, coronariene,
cerebraleşi renale.
 Clasic se deosebesc trei stadii:-

 -Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza ascendenţei ereditare hipertensive,

apariţieiunor puseuri tensionale trecătoare şi a unor teste care stabilesc creşterea
anormală a presiuniiarteriale, comparativ cu normalul
 -Stadiul de hipertensiune intermitentă, caracterizat prin perioade de hipertensiune, fără
alte semne clinice, alternând cu perioade normale.
 -Stadiul de hipertensiune permanentă: în peste 90% din cazuri, hipertensiunea arterială
estedepistată în acest stadiu.
După manifestări se deosebesc:
a) Forma acută, care evoluează progresiv şi se caracterizează prin:
 - semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoaseşi rigide, puls bine bătut;
-semne de fragilitate capilară; diverse manifestări hemoragice (epistaxis, metroragii, uneori
hematemeze, hemoragii retiniene etc);

12
-semne cerebrale: cefalee occipitală, de obicei dimineaţa, la trezire, ameţeli, oboseală,astenie,
insomnie, tulburări de memorie şi concentrare, frecvent tulburari de vedere; cefalee cucaracter
pulsatil, ameteală, tulburările trecătoare de constienţă şi de limbaJ
 -examenulinimii relevă subiectiv palpitaţii, dureri precordiale, diferite grade de dispnee,
iarobiectivhipertrofie şi digitaţie;
-radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi şi probele funcţionale renale apreciază
 gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
b) Forma cronică are o evoluţie rapidă şi o mortalitate ridicată. Valorile tensionale sunt mari,în
special cea diastolică depăşind 130 mm Hg, rezistente la tratament. Starea generală este
alteratărapid (astenie, slăbire, paloare, cefalee intensă), fundul de ochi este grav şi precoce
alterat,complicaţiile apar timpuriu, în special insuficienţa renală (progresivă şi ireductibilă)

13
2.3. Investigatii
Inaintea inceperii investigatiilor paraclinice trebuie efectuat un examen clinic al cordului
si vaselor, examen care este de competenta medicului cardiolog. Semnele generale (precum
cianoza, adica culoarea vinata sau paloarea) sau semnele vitale (frecventa cardiaca sau
tensiunea arteriala) sint importante si pot conduce la anumite investigatii specifice
Frecventa cardiaca normala, variaza intre 50 si 100 batai/min. Ritmurile mai lente sau
mai rapide pot fi intilnite si la persoanele sanatoase sau pot fi secundare unor afectiuni
extracardiace (ca anxietatea sau durerea), efecte ale medicatiei, afectiuni tiroidiene, afectiuni
pulmonare, anemie sau hipovolemie.
Tensiunea, desi limitele tensiunii arteriale (TA) sint largi, o tensiune sistolica <90 mmHg
sau > 140 mmHg si o tensiune diastolica > 90 mmHg impun o evaluare clinica suplimentara si
supraveghere chiar si la pacientii asimptomatici.
Pulsul- este o expansiune ritmica sincrona cu bataile inimii si se percepe cand se
comprima o artera pe un plan rezistent
Radiografia toracica  furnizeaza informatii referitoare la dimensiunea cordului, circulatia
pulmonara (cu semne caracteristice sugestive atit pentru hipertensiunea pulmonara arteriala,
cit si pentru hipertensiunea venoasa pulmonara), afectiunile pulmonare primare si anomaliile
aortei.
Electrocardiograma (ECG)-ofera informatii asupra ritmului cardiac, evidentiaza
tulburarile de conducere (blocurile atrioventriculare sau blocurile de ramura), tulburarile de
ritm (extrasistolele, fibrilatia atriala, alte aritmii supraventriculare sau
ventriculare).Electrocardiografia este indispensabila in diagnosticul, localizarea si stadializarea
infarctului de miocard. Electrocardiograma efectuata in momentul acuzarii unei dureri toracice
poate afirma sau infirma prezenta anginei pectorale. Anumite modificari ale
electrocardiogramei indica prezenta cardiopatiei ischemice sau a hipertrofiei ventriculare stingi.
Testul de efort  se poate efectua la bicicleta ergometrica sau la covorul rulant. Acest test
este indicat in urmatoarele situatii: diagnosticul cardiopatiei ischemice la persoane cu
simptome sugestive sau cu multipli factori de risc cardiovascular, aprecierea performantei
cardiace si a severitatii afectarii functionale la bolnavi postinfarct miocardic
Tehnica Holter- monitorizarea ambulatorie a electrocardiogramei aprecierea
potentialelor ventriculare tardive prin tehnica electrocardiografica cu semnal amplificat,
aprecierea variabilitatii frecventei cardiace. Acestea pot fi recomandate doar de medicul
specialist in urma unui control.
Cateterismul cardiac reprezinta investigatii invazive, adica presupun introducerea, pe
cale arteriala, a unei sonde-cateter care este ghidata (sub control radiologic) pina la nivelul

14
cordului. Metoda permite masurarea presiunilor din cavitatile inimii, de la nivelul vaselor
pulmonare, determinarea saturatiei in oxigen si a debitului cardiac. Datele sint esentiale in
evaluarea, monitorizarea si tratamentul socului, al insuficientei cardiace severe, a infarctului
miocardic acut, insuficientei respiratorii",
Angiocardiografia-serveste in principal la realizarea arteriografiilor coronariene, adica a
vizualizarii arterelor coronare (arterele care iriga miocardul), cu scopul de a depista stenozele
sau ocluziile acestora si a aprecia posibilitatea de interventie de revascularizare (la pacientii cu
infarct miocardic, cu cardiopatie ischemica sau cu unele valvulopatii).

2.4. Tratamentul
Tratamentul hipertensiunii arterialetrebuie să vizeze anumite obiective şi în primul
rândnormalizarea valorilor tensionale. el trebuie să ţină seama de anumite principii şi orientări:
 Tratament preventiv :
 tratarea cauzei;
 repausul nu trebuie să fie absolut, exerciţiile fizice, mersul pe jos şi
gimnastica medicalăsă facă  parte din tratament;
 -au o mare importanţă mijloacele psihoterapice,
 -combaterea anxietăţii şi evitarea situaţiilor conflictuale;
 combaterea stresului la nevoie cu: tranchilizante –  meprobamat, diazepam
–  sedative:fenobarbital;
 -vor fi cultivate preocupările care produc relaxarea: plimbări, lectură, muzică, teatru;
 se interzice fumatul
Tratamentul igieno-dietetic :
-regimul va fi echilibrat şi suficient urmărindu-se menţinerea unei greutăţi normale.
-regimul alimentar trebuie să combată supraponderea şi dislipidemiile, de aceea regimul va
fi:hipocaloric, normoprotidic, hipoglucidic, hipolipidic, cu reducerea mai accentuată a
grăsimilorde origine animală. indiferent de bolile asociate, regimul va fi hipo sau desodat.
Tratamentul medicamentos
- tratamentul hipotensiv este complex, cuprinde numeroase droguri cu diferite moduri de
acţiune. în funcţie de locul şi mecanismul de acţiune, hipotensoarele pot fi clasificate astfel:
-vasodilatatoare, cu acţiune asupra peretului vascular, fără relaţie cu terminaţiile
nervoase:hidralazina, minoxidilul, verapamilul, nifedipina, diureticele (care acţionează reduc

15
ând volumulsanguin), nitroprusiatul de sodiu şi diazoxidul.
-hipotensoare cu acţiune pe receptorii simpatici, blocând transmiterea adrenergică:
-cu acţiune asupra fibrelor nervoase simpatice, postganglionare sau terminaţiilor nervoase:
guanetidina, reserpina şi alfa-metildopa. ultimele două acţionează şi asupra sistemului nervos
central.
-cu acţiune asupra ganglionilor autonomi simpatici.
-cu acţiune asupra sistemului nervos central: clonidina, alfa
-metildopa şi reserpina.
-cu acţiune asupra volumului sanguin: diureticele.
-antagonisti ai sistemului renină
-angiotensină. dintre aceştia saralazina (antagonist alangiotensinei ii) şi enalapril, captopril,
lisinopril (inhibitor al enzimei de conversie a angiotensieii in angiotensiva ii

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA

3.1 ROLUL PROPRIU

3.1.1 Asigurarea conditiilor de spitalizare
Îngrijirea bolnavilor cu HTA pretinde din partea asistentului un volum mare de cunoştinţe
profesionale, aptitudini tehnice şi un nivel înalt de conştiinciozitate.
Bolnavul - în cadrul unităţii de cardiologie - va fi amplasat într-o cameră luminoasă, bine
încălzită, cu un sistem ireproşabil de ventilaţie, asigurându-i o linişte perfectă. Se va asigura
repausul absolut la pat.
Bolnavului îi trebuie creat un mediu psihologic favorabil, în realizarea acestuia asistentul
are un rol principal. El trebuie să inspire bolnavului încredere în tratament şi însănătoşire.
Vizitele lungi şi obositoare din partea aparţinătorilor, încărcarea bolnavului cu grijile familiale şi
ale locului de muncă trebuie evitate

16
 În convalescenţă, pacientul trebuie instruit asupra modului său de viaţă după externare,
privind: prepararea alimentelor permise, restricţiile impuse, odihna la pat şi ce eforturi poate
executa.
3.1.2 Rolul asistentului medical în examinarea clinică a pacientului
Sarcinile asistentului medical în pregătirea şi asistarea unui examen clinic medical sunt
următoarele:
 pregătirea psihică a pacientului;
 adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar;
 dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului;
 aducerea pacientului în poziţiile adecvate examinărilor;
 asigurarea iluminaţiei necesare la examinările cavităţilor naturale;
 deservirea medicului cu instrumente;
 ferirea pacientului de traumatisme şi de răceală;
 aşezarea pacientului în pat după examinare şi facerea patului.
Ajutând medical şi pacientul în examenul clinic, asistentul contribuie la crearea unui climat
favorabil pentru relaţia medic-bolnav.
Antecedentele personale şi heredocolaterale: boala hipertensiva este cauza principală
a infarctului miocardic în aproape toate cazurile. De aceea cu cît sunt prezenţi mai mulţi
factori de risc pentru boală coronariană, cu atît mai mare va fi riscul de infarct miocardic.
Fumatul, diabetul, colesterolul crescut, hipertensiunea arterială şi un istoric familial de
afecţiuni cardiace sunt factori importanţi pentru boală coronariană.
 informaţii referitoare la condiţiile de viaţă şi muncă;
 istoricul bolii: este important de precizat modalitatea de debut.
După terminarea examinării clinice, pacientul va fi aşezat în pat, în poziţia preferată de el,
dacă specificul bolii nu impune o alta poziţie.
Validarea datelor este procesul de confirmare şi verificare a veridicităţii informaţiilor
obţinute.

3.1.3 Supravegherea pacientului

Supravegherea pacientului este una din sarcinile cele mai importante ale asistentului
medical. Asistentul medical trebuie să fie bine pregatit pentru îngrijirea tuturor pacienţilor. El
are sub supraveghere permanentă pacienţii, urmărind toate complicaţiile şi accidentele posibile
ale bolii de bază şi ale tratamentului aplicat, pe care trebuie să le cunoască în toate amănuntele
şi să le recunoască în caz de nevoie. Observaţia medicului este discontinuă, intermitentă; el
vede pacientul numai la vizite sau cu ocazia aplicării unor tratamente, în restul zilei, pacientul se
găseşte sub supravegherea asistentului, care trebuie să culeagă toate datele relativ la starea
generală şi la evoluţia bolii sale.
Asistentul trebuie să raporteze medicului tot ce observă în cursul zilei la pacient, însa,
pentru ca informaţiile lui să fie într-adevăr complete şi valoroase, el trebuie să ştie să facă
observaţii sistematice, metodice şi să cunoască ce anume trebuie să observe.

17
 Asistentul, stând în permanenţă la patul pacientului, va urmări:
1. Comportamentul pacientului.
2. Funcţiile vitale şi vegetative ale organismului.
3. Apariţia unor manifestări patologice
Astfel, alături de urmărirea obişnuită a pacientului: temperatura, pulsul, respiraţia,
tensiunea arterială etc, trebuie acordată o importanţă deosebită comportamentului bolnavilor
tineri, întrucât procesul septic poate fi însoţit de mişcări dezordonate şi manifestări psihice.
Asistentul trebuie să se obişnuiască ca, în cursul oricărei munci, să ţină sub supraveghere
pacienţii
Tensiunea arterial trebuie determinate frecvent la pacientul cu HTA pe tot parcursul
spitalizarii pentru a surprinde şi a trata prompt eventualele instabilităţi hemodinamice în cadrul
cărora se poate înregistra fie (mai des) hipotensiune arterială fie (mai rar) hipertensiune
arterială.
Monitorizarea electrocardiografică pentru aritmii trebuie începută imediat la pacienţii
suspectaţi sau diagnosticaţi cu HTA.. Monitorizarea ECG pentru aritmie poate fi continuată în
funcţie de riscul pacientului şi de echipamentul disponibil.
3.1.4 Rolul asistentului medical în alimentaţia pacientului
Regimul dietetic are un mare rol în planul de tratament. El trebuie să fie întotdeauna
individualizată, în funcţie de boală şi pacient. Din aceste motive, dieta se va prescrie la fiecare
boală în parte.
Regimul dietetic al pacienţilor trebuie astfel alcătuit, încât să satisfacă, atât
necesităţile cantitative, cât şi pe cele calitative ale organismului.
Aportul de substanţe alimentare trebuie asigurat pe baza necesităţilor reale de calorii. În
caz că nu se asigură cantitatea necesară de alimente, organismul recurge la rezervele proprii
tisulare. Necesităţile calorice la pacientul în repaus absolut la pat se apreciază în jurul cifrei de
25 calorii/kilocorp
Alimentaţia pacientului trebuie să fie hiposodată, mixtă, echilibrată, moderat
hipercalorică, bogată în proteine şi vitamine.
Dacă, însă, se instalează semnele insuficienţei cardiace, alimentaţia trebuie să fie
hiposodată. În caz de cointeresare hepatică sau renală, regimul alimentar trebuie adaptat
nevoilor situaţiei noi, ceea ce asistentul va discuta de la caz la caz atât cu dieteticiana, cât şi cu
pacientul. În acest caz valoarea calorică a alimentelor se va calcula raportată la greutatea ideală
a corpului. Regimul în primele zile de tratament se va menţine hipocaloric şi va fi îmbogăţit
numai în măsura în care se ameliorează starea pacientului. Alimentaţia trebuie să fie săracă în
ioni de sodiu, pentru a împiedica reţinerea apei în organism

18
 Restrictia severa de sare nu este necesara, este suficienta limitarea aportului prin cateva
gesturi simple:

 Eliminarea adaosului suplimentar de sare in alimente sau la gatit

 Evitarea alimentelor gata preparate si a produselor fast-food
 Evitarea mezelurilor, branzeturilor fermentate
 Eliminarea sosurilor sarate
 Eliminarea produselor afumate, uscate sau marinate din carne sau peste
 Evitarea conservelor si muraturilor
 Eliminarea snackurilor, semintelor si fructelor oleaginoase sarate (de ex. alune)
 Inlocuirea sarii de bucatarie cu alte condimente sau ierburi aromate
Probabilitatea de a avea hipertensiune cu sensibilitate la sare este crescuta la obezi,
hipertensivii extremi (tensiune peste 180/110 mm Hg), diabetici, persoanele in varsta si cele cu
afectiuni renale.
Dieta adecvata are si alte avantaje: controlul greutatii prin dieta, mai ales daca sunteti
supraponderali, poate sa reduca la randul sau complicatiile hipertensiunii si poate sa ii tina
valorile in limite acceptabile. Fiecare factor in sine poate influenta modul in care tensiunea
evolueaza
3.1.5 Rolul asistentului medical în educaţia sanitară
Educaţia pentru sănătate este o preocupare de maximă importanţă a medicinii omului
sănătos care constă în dezvoltarea nivelului de cultură sanitară al diferitelor grupuri de
populaţie, precum şi mijloacelor şi procedeelor educativ-sanitare necesare formării unui
comport
De mai bine de patru decenii specialistii incearca sa sensibilizeze pacientii la importanta
dietei in controlul tensiunii arteriale, rezultatele fiind de cele mai multe ori indoielnice.
Tratamentul medicamentos pare a fi alegerea preferata de cei multi. Dar acesta are numeroase
reactii adverse si influenteaza functionalitatea altor sisteme si organe, chiar daca amelioreaza
tensiunea arteriala.ament sanogenic
Mergeti regulat la medic la interval de timp pe care vi le indica acesta
Respectatiindicatiile in ceeea ce priveste dieta si exercitiul fizic
Luati-va medicamentele asa cum v-au fost prescrise
In cazul in care in urma medicatiei nu va simtiti bine comunicati acest lucru medicului care va
ajusta tratamentul
Un tratament correct al HTA inseamna valori controlate ale TA, in acest fel evitandu-se aparitia
complicatiilor
O persoana hipertensiva poate si chiar trebuie ,sa duca o viata normal

19
 3.2 ROLUL DELEGAT
3.2.1 Rolul asistentului medical în explorarea paraclinică
Asistentul, pe baza planului complex de îngrijire, alcătuit sub îndrumarea medicului, va
pregăti pacientul pentru examinările paraclinice radiografia toracică, electrocardiograma,
ecocardiografia, analize biochimice, hemoleucograma, determinarea biomarkerilor,
pulsoximetria pentru saturaţia O2. Va avea grijă de modul de transport al pacienţilor la serviciile
de explorări şi tratamente, continuând, la nevoie, reanimarea şi în timpul transportului.
Recoltarea - în care rolul asistentului medical este foarte important - rămâne o garanţie
a exactităţii unei analize. Asistentul medicala are obligaţia sa pregătească fizic şi psihic
pacientul, sa respecte orarul recoltărilor, sa recolteze produsul în cantitate suficienta, sa
transporte produsele recoltate (în funcţie de tipul acestora) în timp util la laborator.
Asistentul pregăteşte şi asigură transportul pacienţilor pentru efectuarea examinărilor
radiologice şi altor explorări paraclinice, pe care le va cere medicul. Dacă pacientul este sub
oxigenoterapie, aceasta se va continua şi în timpul transportului. Când mobilizarea pacientului
nu este indicată, aparatele se vor aduce în salon, examinările şi înregistrările făcându-se la pat.
În aceste cazuri se renunţă la investigaţiile respiratorii. Se va avea grijă ca ordinea examinărilor
să fie astfel stabilită încât pe lângă urgenţă să se ţină seama şi de posibilităţile tehnice existente.
3.2.2Rolul asistentului medical în administratrea medicamentelor
Administrarea medicamentelor la cardiaci trebuie făcută cu o deosebită punctualitate,
chiar şi a substanţelor în aparenţă indiferente, orice întârziere, cât de mică, provocând emoţii
inutile acestor pacienţi anxioşi.

20
 Deşi medicamentele se dau numai la indicaţia medicului, asistentul va trebui să intervină
de urgenţă, în unele cazuri extreme, şi până la sosirea medicului, cu unele medicamente ca
oxigenul sau nitroglicerina. De altfel, medicaţia analgezică şi cardiotonică sau orice altă
medicaţie se vor face numai la dispoziţia medicului, cu respectarea tuturor indicaţiilor de dozaj,
cale etc.
Importanta aderenței pacientului la tratamentul farmacologic, medicamentos,
individualizat:
-Evitarea apariției pe termen lung ale complicațiilor bolii
 -Posibilele efecte secundare ale medicamentației
 -Evitarea automedicației și riscurile întreruperii bruște a tratamentului
Necesitatea dispensabilizării( controlul medical periodic, clinic si de laborator)
  Obtinerea complianței și aderenței pacientului față de programul terapeutic individual:
 
3.3 Descrierea a două tehnici
3.3.1.Măsurarea tensiunii arterialeTensiunea arterială reprezinta presiunea exercitata de
sânge asupra peretilor arteriali.
Scopul 

 evaluarea functiei cardiovasculare.

Valorile normale ale presiunii arteriale sunt pana la 139/89 mmHg.
Loc de măsurare

 Artera humerală

 Artera radială
Materiale necesare

 Tensiometru

 Manometru

 Stetoscop

 Sau tensiometru electronic

 Pix rosu

 Foaie de temeperatura
Pregatirea pacientului

21
  Se informeaza pacientul cu privire la efectuarea tehnicii

 Se obtine consimtamantul pacientului

 Se lasa pacientul in repaus 10 minute

 Se atentioneaza pacientul sa nu vorbeasca in timpul efectuarii tehnicii

Tehnica – tensiometru manual 

 Se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, in zona arterei radiale sau

humerale

 Bratul trebuie sa fie in extensie

 Se fixeaza membrana stetoscopului sub marginea inferioara a mansetei la nivelul arterei

 Se introduc olivele stetoscopului in urechi

 Se pompeaza aer in manseta pneumatica prin intermediul pompei de cauciuc pana la

disparitia zgomotelor pulsatile

 Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei

 Aparitia primului zgomot reprezinta valoarea tensiunii sistolice , iar ultimul zgomot
reprezinta valoarea tesiunii diastolice.
REZULTATE
Peste 139/90 = HIPERTENSIUNE ARTERIALA
Sub 100/65 mmHG = HIPOTENSIUNE ARTERIALA
Intre minim si maxim = tensiune arteriala normala
3.3.2.Măsurarea pulsului
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor pe un plan dur si este sincrona cu sistola
ventriculara. Scopul este de masurare a functiei cardiovasculare.
Frecventa normala a pulsului arterial este de 60-80 batai pe minut.
Prin masurarea pulsului se apreciaza:

 Ritmul
 Amplitudinea
 Frecventa
 Celeritatea

22
 Loc de masurare

 Orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan dur

 Artera temporala superficiala la copil

 Artera carotida (A)

 Regiunea apicala

 Artera humerala (B)

 Artera radiala ( cea mai des folosita – C)

 Artera femurala (D)

 Artera din regiunea poplitee (E)

 Artera pedioasa (F)

 Artera tibiala (G)
Materiale necesare

 Ceas cu secundar

 Foaie de temperatura si pix rosu

Pregatirea pacientului

 Se asigura repaus fizic si psihic 10-15 minute

 I se explica tehnica si se obtine consimtamantul

23
  Reperam artera
Tehnica

 Se fixeaza degetul index mediu si inelar pe traiectul arterei

 Se exercita o usoara presiune pana cand se simt pulsatiile

 Se masoara pulsatiile timp de un minut, ghidandu-ne dupa ceas

Rezultate
Pulsatii cu pauze egale = PULS RITMIC
Pulsatii cu pauze inegale = PULS ARITMIC SAU DICROT
Puls greu perceptibil = PUL FILIFORM cu volum redus
Puls diferit la artere simetrice = PULS ASIMETRIC
Peste 100 pulsatii pe minut = TAHICARDIE
Sub 60 de batai pe minut = BRADICARDIE
Intre 60-80 batai pe minut = PULS NORMAL
Masurarea pulsului este o tehnica importanta pe care orice asistent trebuie sa stie sa o noteze
si sa o evalueze, deoarece variațiile acestuia au rol important in diagosticare, dar si in evolutia
bolii sau efectul medicamentelor administrate.
Pulsul se noteaza pe foaia de temperatura cu pix roșu. 

CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ
Caz nr I
 Interviul:
1. Informaţii generale:
Numele şi prenumele:P. Andrei 
Vârsta: 45 ani
Starea civilă: căsătorit
 Copii: 2
Profesia: mecanic auto
Localitatea de domiciliu: Județul Brasov
  Diagnosticul la internare: Hipertensiune arterială de gradul I
  Data internării: 29. 01. 2020
2. Obişnuinţe de viaţă:
Consumator de: Alcool - ocazional ; Cafea- ocazional ; Tutun- ½ pachet/zi ;
Drog -neagă
 Dietă / regim alimentar – alimentație bogată în lipide și glucide

24
  Alergii cunoscute -neagă
3. Probleme de sănătate:
Antecedente medicale personale: nesemnificative 
 Antecedente heredocolaterale:
tatăl-decedat HTA esențială grad III,
mama- preinfarct 2014, HTA esențială grad II
Motivele internării actuale:cefalee occipitală, tinitus, palpitații, amețeli, insomnii,
iritabilitate, nervozitate
Istoricul stării actuale: Pacient fără antecedente medicale personale semnificative se
internează pentru: cefalee occipitală, tinitus, palpitații, amețeli, insomnii, iritabilitate,
nervozitate,simptomatologie debutată cu 1 lună de zile în urmă și accentuată în ultimile 2
zile. Menționăm că pacientul prezintă antecedente heredocolaterale semnificative și că pe
perioadele de durere și-aadministrat: Aspirină 500 mg.

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

SURSE DE
NEVOIA MANIFESTĂRI DE PROBLEMA DE GRAD
DIFICULTATE
FUNDAMENTALĂ DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DE DIFICULTATE
1. A RESPIRA ŞI A TA – Consum excesiv de Circulaţie inadecvată
AVEA O BUNĂ 159/99mmHg, cafea/tutun-
CIRCULAŢIE P- 120/min, Anxietate-
palpitaţii Nervozitate- Dependent
Dispnee de efort Alimentație bogată
în lipide

2. A BEA ŞI A hipolipidic, - I.M.C=30 Alterarea nutriţiei

MÂNCA hipoglucidic și Hipertensiune
Dependent
hiposodat arterială grad I

3. A ELIMINA
4. A SE MIŞCA ŞI A -intoleranță la
Dificultate in unele
AVEA O BUNĂ efort  TA = 159/99mmHg. Dependent
miscari
POSTURĂ
5. A DORMI ŞI A SE Cefalee,occipitala, Afectiunea  Alterarea calității
ODIHNI palpitatii, tinitus șicantității somnului
6. A SE ÎMBRĂCA ŞI
A SE DEZBRĂCA
7. A MENŢINE
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE

25
8. A FI CURAT,
ÎNGRIJIT, DE A
PROTEJA
TEGUMENTELE ŞI
MUCOASELE
9. A EVITA PERICOLE -amețeli, tinitus Risc de accidentare
TA = 159/99mmHg. Dependent
10. A COMUNICA
11. A ACŢIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI
12. A SE REALIZA Anxietate, Starea de boală Nesatisfacereanevoii
iritabilitate,   de a se realiza
nervozitate
13. A SE RECREEA
14. A ÎNVĂŢA CUM
SĂ-ŞI PĂSTREZE
SĂNĂTATEA
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE ÎNGRIJIRE
ROL PROPRIU ROL DELEGAT
educarea pacientului cu privire la Administrarea de Pacientul
reducerea consumului de cafea antiaritmice și  prezintă TA =
șitutun, eliminarea anxietății, a antitensive la indicația 140/70 mmHg 
Alterarea eforturilor fizice, monitorizarea medicului.
circulației. funcțiilor vitale și notarea lor în
Pacientul foaiade temperatură
să nu Asigur repausul la pat – va fi
prezinte TA  amplasat într-o cameră luminoasă,
=159/99m bine încălzită, cu un sistem
mHg, palpi ireproşabil de ventilaţie,
tații asigurându-i o linişte perfectă în
decubit dorsal iniţial,
  Pregătesc pacientul şi materialele
necesare pentru administrarea
tratamentului şi efectuarea
investigaţiilor necesare – obţin
consimţământul acestuia,

26
 Asigurarea confortului în pat,  Administrare de Pacientul
Alterarea Dispnee de  repaus,exerciții fizice moderate  bronhodilatatoare la ind respiră în
nevoii de efort. Asigur condiţii optime de mediu: icațiamedicului  parametrii
arespira salon aerisit,  fără  curenţi  de  aer,  Administrez, la indicaţia fiziologici
temperatura  optimă  de  18 - mediclului, oxigen 6
20°C,  umiditate  de  60% l/min
Evaluez funcţia respiratorie, Administrez soluţiile
apreciind tipul respiraţiei, perfuzabile pentru
amplitudinea mişcărilor reechilibrarea
respiratorii, ritmul, frecvenţa; hidroelectrolitică;
Menţin căile aeriene permeabile
prin aspiraţia secreţiilor;
Monitorizez respiraţia, frecvenţa şi
amplitudinea şi ritmul respirator în
efort şi repaus; SaO2.
Monitorizez şi celelate funcţii vitale
(tensiune arterială, puls);

Asigurarea aportului de vitamine Regim alimentar Pacientul este

șisăruri minerale hidrozaharat în primele satisfăcut din
necesaremetabolismului normal, 24 ore  punct de vede
Regim alimentațiarațională, prevenirea Apoi se trece treptat la realimentar.
Nesatisfacere
hipolipidic, unei evoluții un regim alimentar
anevoii de a
hipoglucidi nefavorabile a bolii desodat, hipocaloric,
se alimenta
c și Evaluez starea de nutriţie, gradul hipolipidic, bogat în
hiposodat de anorexie vitamine.
Determin greutatea pacientului
Stabilesc cu diteticeanul şi cu
pacientul o formulă de alimentaţie
adecvată: alimentaţie echilibrată,
adecvată factorilor de risc
aterogeni prezenţi - alimentaţia
trebuie să fie fracţionată în
cantităţi mici, repetate
Asigurarea confortului în pat, Administrarea la Pacientul
Pacientul
Alterarea repaus, indicația poate
să nu
nevoii de a exerciții fizice moderate medicului de Să facă
 prezinte in
se mișca și a Ajut pacientul în satisfacerea oxigenconcomitent cu exerciții
tolerantala
avea o bună nevoilor fundamentale. tratareahipertensiunii fizice
efort
postură Stabilesc pacientului un program arteriale de grad I moderate
lejer, cu repaus şi mişcări pasive, Colaborarea cu echipa
pentru a asigura acestuia o stare medicală pentru
de odihnă şi de încredere în sine. sprijinirea pacientului la
mobilizare, asigurând un
climat de siguranţă

27
 Alterarea Pacientul Reducerea zgomotului din mediul Administrarea de Pacient cu
calității să nu mai spitalicesc, adoptarea unei somnifere și somn
șicantității  prezinte c pozițiicomode în pat, asigurarea antialgice recomandate satisfăcător 
somnului. efalee obscuritățiiș demedic
  occipitală, i a temperaturi adecvate în
palpitații, salon,aerisirea salonului,
tinitus . educarea pacientului în stabilirea
unui orar de
odihnă, evitarea stresului, cafelei.

Risc Pacientul Administrarea de Pacientul nu

de accidentar să nu asigurarea odihnei pasive și active antiaritmice, mai
e.  prezinte ti a pacientului, prezența permanent antalgice și antitensive  prezintă
nitus, ă a laindicația medicului.  tinitus,cefalee
cefalee asistentei în preajma pacientului,   occipitală, pal
occipitală,  răspuns prompt la pitații
palpitații chemarea pacientului și a familiei a
cestuia, profilaxia infecțiilor
intraspitalicești

Pacientul Discuții deschise cu Administrarea de Pacient bine

Nesatisfacere să nu pacientul,stabilirea unei relații medicamente prescrise  dispus, liniștit
anevoii de a fieanxios și terapeutice, ajută de medic: calmante,anxi
se realiza. să nu  pacientul în definirea conceptului olitice.
 prezinte iri desine, ajută pacientul să se
tabilitate,n adapteze lacondiția de bolnav
ervozitate

Pacientul Imbrăcam/dezbrăcăm pacientul Administrare de Pacientul nu

Risc crescut cândeste necesar, asigurarea medicamente  prezintă
să nu
dealterare a confortului în pat, repaus vestibulosupresoare la amețeli
mai prezint
nevoii de a se indicația
e amețeli.
îmbrăca și medicului.
dezbrăca.
 

Evaluare finala

28
 Pacientul P. Andreiv în vârstă de45 ani se internează pe secţiade cardiologie în data de
29.02.2020 cu următoarele manifestări de dependenţă: cefalee occipitală, tinitus, palpitații,
amețeli, insomnii,iritabilitate, nervozitate
În urma examenului clinic şi paraclinic s-a stabilit diagnosticul de HTA
Datele culese au fost analizate şi interpretate definindu-se problemele de dependenţă,
diagnosticele de îngrijire şi obiectivele. În urma intervenţiilor proprii şi elegate, a tratamentului
şi a regimului alimentar, obiectivele au fost îndeplinite iar  problemele de dependenţă rezolvate
Pe durata spitalizării pacientul nu a avut nici o complicaţie iar în data de 02.02.2020 pacientul
este externat, prezentând o stare generală bună.
Pacientul s-a externat cu următoarele recomandări:
- repaus fizic şi intelectual
- să-şi reia treptat activitatea fizică
- să respecte regimul alimentar, baza va fi din glucide uşor digerabile, cu vitamine si proteine
suficiente , cu o cantitate moderata de grăsimi, acestea mai mult de originevegetala.
- va continua tratamentul prescris pentru evitarea recidivelor sau a complicaţiilor;
-evitarea eforturilor fizice susţinute şi reechilibrarea raportului dintre activitate şi odihnă
- evitarea stresului psihic, a stărilor conflictuale, a surmenajului intelectual

Verific dacă pacientul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe

Caz nr II
 Interviul:
1. Informaţii generale:
Numele şi prenumele:M. Ion
Vârsta: 56 ani
Starea civilă: căsătorit
 Copii: 1
Profesia: zugrav
Localitatea de domiciliu: Județul Brasov, Holbav
  Diagnosticul la internare: Hipertensiune arterială de gradul II
  Data internării: 15. 01. 2020
2. Obişnuinţe de viaţă:
Consumator de: Alcool - ocazional ; Cafea- ocazional ; Tutun- 1 pachet/zi ;
Drog -neagă
 Dietă / regim alimentar – alimentație bogată în lipide și glucide
  Alergii cunoscute – la algocalmin
3. Probleme de sănătate:
Antecedente medicale personale: nesemnificative 
 Antecedente heredocolaterale:
tatăl-decedat HTA esențială grad I,
Motivele internării actuale:TA 200/120 mmHg,puls acelerat, dispnee,apnee,transpiratii
abundente,stare generala alterata, anxietate,durere in zona temporala,lipsa poftei de

29
mancare,oboseala marcata, tulburari de vedere, neliniste,oboseala,sentiment de inferioritate,
pierderea imaginii de sine, are cunostinte insuficiente despre afectiune,fisuri ale buzelor,halena
fetida,febra moderata,frisoane,durere,stress, slabiciune, ii lipsesc persoanele dragi

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

GRAD
NEVOIA
MANIFESTĂRI DE SURSE DE DIFICULTATE PROBLEMA DE DE
FUNDAME
DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DIFICUL
NTALĂ
TATE
1. A Crestera -stres psihic Pacient cu
RESPIRA ŞI Tensiuniiarteriale200/12 -fumatul tulburari
A AVEA O 0mm Hg-puls accelerat- -obezitatea circulatorii si
BUNĂ dispneecaracterizataprin -ingestiaexcesiva de Na respiratorii Depend
CIRCULAŢI tr-oinspiratie -vasoconstructie ent
E lunga,urmata de -tulburarilefunctiei cardiac
oexplicatiefortata si -modificarivasculare
apnee
2. A BEA ŞI lipsa poftei demancare stres,anxietate-durere- inapetenta-
A MÂNCA -dificultati in aurma neadaptarea lanoul mediu- regimalimentari
Depend
regimul tahicardie-oboseala-ameteli-lipsa nadecvat
ent
Deprinderialimentaregre decunoasterelegate de boalasi in
site ceea cepriveste boala siregimul
3. A -acumulare delichid Hipertensiunearteriala,tahicardie pacient
ELIMINA seros intesuturi ,anxietate,stress- cuedeme
sitranspitatiiabundente schimbareamodului deviata sidiaforeza Depend
-lipsa decunostinte ent
-retentie sodica
Regimalimentarinadecva
4. A SE Obosealamarcata-
-Obezitate
MIŞCA ŞI A tulburari devedere
Crestereatensiuniiintracraniene dificultate ina se Depend
AVEA O
siintrapulmonare-cresterea TA misca sideplasa ent
BUNĂ
pestelimite normale-sedentarism
POSTURĂ
5. A -stare deagitatie -durere,astenie-anxietate- pacient
DORMI ŞI marcata- neliniste,stres-teama de boala- cudificulatate
Depend
A SE oboseala,neliniste tahicardie dea se odihni
ent
ODIHNI -lipsa decunostinte-suparare-
oboseala

30
6. A SE durere,stress-anxietate- dificultate de ase imbraca Dificultateade a
ÎMBRĂCA slabiciune-situatie de sidezbraca-dezinteres fatade seimbraca
Depend
ŞI A SE criza-esecuri- tinuta sa sidezbraca
ent
DEZBRĂCA insuficientacunoastere -refuzul de a seimbraca
desine sidezbraca
7. A subfertilitate-febra -imaturitateasistemului febra 38,5 C-
MENŢINE moderata-frisoane- determoreglare-anxietate- transpiratiiabun
TEMPERAT sindrom febril-piele umiditate sitemperaturaridicata dente
Depend
URA rosie,calda,umeda-febra din mediu-
ent
CORPULUI continua cunostinteinsuficientedespre
ÎN LIMITE mediulinconjurator-febra
NORMALE continua
8. A FI -halena fetida-fisuri FIZICE:-durere-slabiciune- carenta
CURAT, alebuzelor imobilitate deigiena-
ÎNGRIJIT, PSIHOLOGICE:-tulburari dezinteresfata
DE A degandire-anxietate,stress- demasurile
Depend
PROTEJA pierdereaimaginii de sine deigiena-
ent
TEGUMEN alterareategum
TELE ŞI entelor-
MUCOASE alterareamucoa
LE selor
9. A EVITA stare generalaalterata- stres-regim de viatadezordonat- pacient custare
Depend
PERICOLE durere in zona lipsa decunoastere abolii si generalaalterata
ent
temporala-anxietate acomplicatiilorsale
10. A Lipsapersoanelordragi(s oboseala,stress-surmenaj- Lipsacomunicarii
COMUNIC emnificative)- tulburari degandire,anxietate familiale
A capacitatea dea mentine
orelatie decomunicare
cusemenii
11. A
ACŢIONA
CONFORM
PROPRIILO
R
CONVINGE
RI
12. A SE -sentiment -oboseala,teama-tahicardie- dificultate dea
REALIZA deinferioritate mediu inadecvat-anxietate,stres- se realiza Depend
sipierdereaimaginii de lipsa decunostinte ent
sine
13. A SE
RECREEA
14. A Cunostinteinsuficiente -tahicardie,stres-anxietate- ignoranta fatade depend
ÎNVĂŢA -lipsa deinformatii hipertensiunearteriala- dobandireade ent
CUM SĂ-ŞI -nu intelegenecesitatea schimbareamodului de viata- noicunostinte
PĂSTREZE de ainvata lipsa decunostinte-regim
SĂNĂTATE alimentarneadecvat

31
 A

PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE ÎNGRIJIRE ROL PROPRIU ROL DELEGAT
Pacient -pacientul Asigur condiţii optime de mediu Recoltez sânge
cutulburaricirc saaiba Asigur repausul fizic şi psihic pentru examenul de In
ulatorii ocirculatieadec Monitorizez semnele de activitate laborator: urmaingrijirilorac
sirespiratori vata cardiacă (T.A, puls) tensiunea ordate si
sirespiratienor Efectuez bilanţul hidric (pentru arteriala=210/120m atratamentuluiac
mala depistarea m Hg AV=100 ordat,TA scadein
scăderii K, care provoacă aritmii) -efectuez EKG si ii limitenormale,iar
Asigur un regim alimentar adecvat explic acestuia respiratia
Aplic tehnici de favorzare a circulaţiei necesitateatehnicii senormalizeaza
(aşez -administrarea
bolnavul în poziţie şezând, efectez medicatiei prescrise-
masaje) Redergine 0,50
Informez pacientul asupra stadiului bolii mm/zi
Pregătesc pacientul şi materialele -Nefrix 0,25 mg de 2
pentru procedurile terapeutice şi de ori/zi
investigaţie, obţin consimţământul -Propranolol
pacientului pentru efectuarea acestora, Captoprilsupravegher
Însoţesc pacientul la radiologie pentru ea pacientului
radioscopie toracică şi apoi la
coronarografie
Educ pacientul să-şi crească treptat
activitatea fizică, să alterneze repausul
cu odihna, să nu folosească în exces sare

Pacient pacientul ajut pacientul sa-si mentina -administrarea

cuedeme saprezinte tegumentele simucoasele curate medicatiei prescrise-
sidiaforeza oeliminareadec -asigur igiena si invat pacientul sa supravegherea
vata se speleori de cate ori este nevoie pacientulu
-schimb lenjeria de pat si de corp ori de
cateori este nevoie

32
 -administrez
medicamentele,asigurimbracamintea
usoara si comoda,sosete dinbumbac
absorbante
-protejez patul cu aleza si musama
-invat pacientul sa evite schimbarile
brustede temperature
-urmaresc culoarea tegumentelor
simucoaselor

Pacient pacientul insotesc pacientul cand se -monitorizez functiile in

custare saprezinte deplaseazapentru a nu cadea vitale in foaia urmaingrijirilorac
generalaaltera ostare de bine -ii fac educatie sanitara pentru a deobservatie ordatepacientul
ta preveniiaparitia complicatiilor in urma -administrarea sesimte mai bine
crizelor hypertensive medicatiei prescrise-
-amplasez pacientul intr-un salon bine calmarea durerii cu
aerisitcu temperatura optima si in care sedative Fortral
stareacelorlalti pacienti evolueaza spre lanevoie
bine pentrua ridica moralul pacientei -supravegherea
-ajut pacientul sa-si recunoasca pacientului
anxietate
-invat pacientul tehnici de relaxare
-incurajez pacientul sa comunice cu cei
din jur
Pacient -pacientul asez pacientul in pozitie antalgica Hihratare orală in
cudificultati in sarespecteregi -protejez lenjeria cu musama si aleza Regim alimentar urmaingrijirilorac
aurma mulalimentar inpozitia pacientului-explorez hidro-zaharat în ordate,pacientul
regimulsi preferintele pacientului primele 24 ore, acceptaregimul
anorexie asupraalimentelor premise Regim desosodat, siinvatadeprinder
-alimentatie echilibrata cu hipocaloric, ilealimentare
evitareagrasimilor animale hipolipidic Pacientul a
-reducerea cantitatii de hidrocarbonate înţeles
-evitarea alimentelor bogate in importanta
cholesterol(unt,oua,smantana alimentaţiei şi a
grasa,branzeturi grase) consumat raţia
-servesc pacientul cu alimente la zilnica
otemperatura moderata,la ore regulate
siprezentate atragator--las pacientul sa-
si aleaga alimentele dupagusturile
sale,respectand
contraindicatiileregimului
-urmaresc bolnavul sa consume
numaialimente cuprinse in
regim(supe,fainoase incantitate
redusa,ou fara galbenus,carne devita
sau gaina fiarta,peste slab,legume
sauzarzavaturi fierte sau crude,lapte
sibranzeturi,fructe sub orice forma

33
 -respectarea regimului alimentar
-in urmaingrijirilor
acordate,pacientulacceptaregimul si
invatadeprinderilealimentare
Pacient Pacientul -instalez pacientul intr-un pat Colaborare cu echipa in
cudificultati saprezintemobi respectandpozitiile anatomice ale medicală urmaingrijirilorac
de ase misca litatenormala corpului ordatepacientulr
sideplasa -sa-si -schimb pozitia pacientului din 2 in 2 ore euseste sa
satisfacanevoil -verific pielea in regiunile cu sedeplaseze
eorganismului proeminente farafrica
-sa osoase,odata cu schimbarea pozitiei
fieechilibratpsi -masez punctele de presiune la fiecares
hic chimbare a pozitiei
-asigur igiena pacientului si schimb
lenjeriade pat si de corp ori de cate ori
este nevoie
-invat pacientul care este pozitia
adecvata siefectuez exercitii pasive si
active
-urmaresc starea de sanatatea a
pacientului
-monitorizez functiile vitale
-urmaresc tegumentele si mucoasele
Pacient pacientul asigur un climat de liniste in notez,observ -in
cudificulatate saaiba un salon cutemperatura optima calitatea somnului urmaingrijirilorac
dea se odihni somncorespun -invat pacientul tehnici de -administrez ordate
za relaxare,exercitiirespiratorii medicamentele,seda sitratamentuluia
tor -ofer pacientului un pahar cu lapte tive plicat,pacientul
caldinainte de culcare,baie calda areun
-invat pacientul ca atunci cand se somncorespunza
trezeste saciteasca,sa faca cativa pasi tor
dupa care sa seculce din nou
-identific nivelul anxietatii
-intocmesc un program de
odihnacorespunzator

Pacient Pacientul safie -ajut pacientul sa-si exprime Pacientulacumul

cudificultati constientde sentimenteleprivind dificultatea de a se eazanoi
dea se realiza propria realiza cunostintelegate
savaloare -ii arat pacientului un interes sustinut si deboala sa
oatitudine intelegatoare
-ajut pacientul sa se adapteze la rolul
debolnav
-incurajez pacientul sa aiba initiative si
iiapreciez progresele facute
-ii asigur un climat adecvat
-liniste si siguranta

34
Pacient Pacientul explorez nivelul de cunostinte Pacientulacumul
cucunostintei saacumuleze alpacientului privind boala si modul eazanoi
nsuficiente noicunostinte demanifestare -stimulez pacientului cunostintelegate
dorinta decunoastere explicandu-I deboala sa
importantaacumularii de noi cunostinte
-organizez activitati recreative
-identific obiceiurile si deprinderile
gresiteale bolnavului
-corectez deprinderile
daunatoaresanatatii
-ii intocmesc un program de recuperare
sireeducare a bolnavului cu deficient
-incurajez bolnavul si il ajut la
dobandireanoilor deprinderi
Dezinteresfata Pacientul sa-si -ajut pacientul sa-si faca baie sau Colaborarea cu in
deigienacorpo redobandeasca dus,sauefectuez toaleta pe regiuni echipa medicală, urmaingrijirilorac
rala stima de sine -asigur temperatura camerei(20-22 ordatepacientuli
-pacientul C) si aapei (37-38C) ntelegeimportant
saprezintete -ajut pacientul sa se imbrace,sa-si aigieneicorporale
tegumente si taieunghiile,sa-si faca toaleta cavitatii siincepe sa-
mucosae bucale siinsuseasca
curate -identific impreuna cu pacientul cauzele deprinderi
simotivatia preocuparii pentru aspectul igienice
fizicsi ingrijirile igienice

Hipertermie(ri -pacientul sa- -ii accord timp suficient pentru a Administrez bolnavului,incate
dicarea simentinatemp seimbraca si dezbraca antitermice la va zile i-
temperature eraturacorpului -sugerez apartinatorilor sa-i indicatia medicului ascazuttemperat
corporalepest inlimitefiziologi procurepacientului haine lejere si ura,devine
e 37C) ce incaltamintefara siret afebril,isi
-pacientul safie -ajut pacientul la schimbarea lenjerieide mentinetempera
echilibrathidro corp si de pat ori de cate ori estenevoie turacorpului
electro-litic -ii asigur pacientei lenjerie curate inlimite normale
-pacientul -la imbracarea/dezbracarea
saaiba o stare pacientuluiizolez patul de restul
debine fizic salonului cu unparavan
sipsihic

Dificultate ina pacientul ii accord timp suficient pentru a - in

se imbracasi sacunoascaimp seimbraca si dezbraca-sugerez urmaajutoruluiac
dezbracadator ortantasatisfac apartinatorilor sa-i procurepacientului ordat pacientului
ita boliisi erii dea se haine lejere si incaltamintefara siret-ajut intelegeimportan
spitalizarii- imbraca pacientul la schimbarea lenjerieide corp tasatisfacerii de
sidezbraca si de pat ori de cate ori estenevoie-ii ase imbraca
-pacientul sase asigur pacientei lenjerie curate-la sidezbraca
poataimbraca imbracarea/dezbracarea

35
 sidezbracasing pacientuluiizolez patul de restul
ur salonului cu unparavan
Comunicarein Permitereavizit familiarizez pacientul cu mediul -capacitateade a
eficienta elor sauambient comunicadevines
lanivel afectiv lalimitelestabili -cercetez posibilitatile de comunicare atisfacatoare,paci
te -furnizez mijloace de comunicare entul
- -invat pacientul sa utilizeza mijloace isiexprimadeschis
integrareaboln decomunicare gandurile ce il
avului innoul framanta
mediu

Dificultateade pacientul sa- informez pacientul asupra dreptuluisau in

implinirea sirecapete de a lua decizii urmadiscutiilorpa
nevoii- stimade sine- -identific situatiile care provoaca cientuldevine
inlaturareasen sentimentul de inutilitate maioptimist,secr
timentuluide -ajut pacientul sa-si recupereze ede totusiutil
izolare fortafizica si capacitatile psihice
pentruducerea spitalizarii la bun sfarsit

Evaluare finala
Pacientul M. Ioan în vârstă de 56 ani se internează pe secţiade cardiologie în data de
15.01.2020 cu următoarele manifestări de dependenţă: TA 200/120 mmHg,puls acelerat,
dispnee,apnee,transpiratii abundente,stare generala alterata, anxietate,durere in zona
temporala,lipsa poftei de mancare,oboseala marcata, tulburari de vedere,
neliniste,oboseala,sentiment de inferioritate, pierderea imaginii de sine, are cunostinte
insuficiente despre afectiune,fisuri ale buzelor,halena fetida,febra
moderata,frisoane,durere,stress, slabiciune, ii lipsesc persoanele dragi
În urma examenului clinic şi paraclinic s-a stabilit diagnosticul de HTA
Datele culese au fost analizate şi interpretate definindu-se problemele de dependenţă,
diagnosticele de îngrijire şi obiectivele. În urma intervenţiilor proprii şi elegate, a tratamentului
şi a regimului alimentar, obiectivele au fost îndeplinite iar  problemele de dependenţă rezolvate
Pe durata spitalizării pacientul nu a avut nici o complicaţie iar în data de 02.02.2020
pacientul este externat, prezentând o stare generală bună.
Pacientul s-a externat cu următoarele recomandări:
- repaus fizic şi intelectual
- să-şi reia treptat activitatea fizică
- să respecte regimul alimentar, baza va fi din glucide uşor digerabile, cu vitamine si proteine
suficiente , cu o cantitate moderata de grăsimi, acestea mai mult de origine vegetala.
- va continua tratamentul prescris pentru evitarea recidivelor sau a complicaţiilor;
-evitarea eforturilor fizice susţinute şi reechilibrarea raportului dintre activitate şi odihnă
- evitarea stresului psihic, a stărilor conflictuale, a surmenajului intelectual

36
Verific dacă pacientul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe

CONCLUZII

Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru afectarea vasculară

coronariană,cerebralănumărându-se printre primele cauze de deces. Până în prezent, nu există
un prag criticunanim acceptat al tensiunii arteriale de la care începe riscul. Unele studii
sugerează implicarea maimare a tensiunii arteriale sistolice, altele a celei diastolice
  Numărul hipertensivilor este în continuă creştere, constituind o adevărată problemă
de sănătate publică. De aceea, se încearcă identificarea factorilor de
risc pentru stabilirea unei strategii preventivecoerente şi eficiente. Terapia medicamentoasă nu
acoperă suficient managementul terapeutic. În plus,se adaugă: costurile crescuteși ineficienţa
hipotensoarelor în condiţiile nerespectării tratamentuluinefarmacologic.
Factorii de risc pentru hipertensiunea arterială esenţială (primitivă, fără cauză
determinată),cea secundară prezentând particularităţi patogenice terapeutice specifice, pe care
numai medical specialist le poate individualizasunt:
 1. Implicaţiile vârstei: hipertensiunea arterială este rar întâlnită în perioada
copilăriei,adolescenţei şi la persoanele tinere. Valorile tensiunii arteriale (TA) încep să crească
după vârsta de30-40 de ani, creşterea fiind progresivă cu înaintarea în vârstă.
 2. Frecvența crescută la sexul feminin
 3. Influenţa tipului de personalitate:Factorii psihoemoţionalilegaţi de tipul de personalitate şide
stres, de tipul de activitate, pot determina pusee de hipertensiune arterială, mai ales la
persoanelecu predispoziţie genetică şi în asociere cu alţi factori de risc.
 4. Stilul de viaţă şi factorii de mediu: Modificarea stilului de viaţă necorespunzător
reprezintă prima recomandare terapeutică a HTA.
 5.Fumatul şi alcoolul, factorii principali de risc
In concluzie, HTA este o boală multifactorială şi dacă unii factori de risc sunt
nemodificabili,alţii sunt. Asupra acestora trebuie acţionat din timp (din copilărie şi chiar din
viaţa intrauterină).Strategiile prevenţiei primare şi secundare se bazează pe cunoaşterea

37
ştiinţifică a factorilor de risc şise încearcă o sensibilizare a populaţiei în acest sens.Medicaţia nu
va rezolva „răul“ făcut, însă vaîncetini evoluţia bolii, apariţia altor complicaţii şi va prelungi cât
se poate viaţa. Costurile însă nu potfi acoperite în totalitate de sistemul sanitar şi nici de familie.

BIBLIOGRAFIE
1. Carp C. Tratat decardiologie, Volumul 1, Editura Medicală Națională, București, pag. 10
-200, 362- 400.
2. Dr. Manger M. , Dr. Kaplan N. , Dr. Roccella E.- J., Dr. Gifford W. JR. , 101 intrebari
siraspunsuri despre hipertensiunea arteriala, Editura Lifestyle, București, 2014.
3. Ginghina C. , Compendiu de terapie a bolilor cardiovasculare, Editura Medicală, București,
 pag. 172- 193.4. Mitu F, , Aursulesei V. , Alexa I. Bolile cardiovasculare la vârstnici, Editura
Polirom,București, pag. 25- 37, 215- 234.
5. Titircă L.,Seuchea M., Zamfir M. -Breviar de explorări funcționale și de îngrijiri
specialeacordate bolnavului, editura Viața medicală Românească, București 1997, pag. 36
 6. Voiculescu M. -Midicină generală, Editura Medicală, București, 1990, pag 73
 7. Titircă L., Ardeleanu M., Ivan M., Pesek M. -Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate
deasistenții medicali, editura Viața medicală Românească, București 2002, pag. 22
 8. Mozes C. -Tehnica îngrijirii bolnavului, editura Medicală, București, 1997, pag 17
 9. Maxime A., Lawrence M., Stephen J. -Diagnostic și tratament în practica medicală,
Edițieinternațională, pag. 121
 10. Bănică R.-Analize de laborator și alte explorări diagnostice, Editura Medic Art 2007
11. Beuram M. -Ghid de manevre medicale și colaborarea medic-asistentă, Editura Scripta,
București, 1999, pag. 53.
12. Loscalzo J. , tradus: Emanuel I.-R. , Gruescu A- I. , Harrison - Medicină cardiovasculară,
Editura ALL, București, 2013, pag. 2-26.
13. Myerson S. , Choudhury R. , Mitchell A. Urgente in cardiologie. Editia a 2-a, Editura
Medicală , București

38
14. www.ziarullumina.ro  –  Factori de risc ai hipertensiunii arteriale
15. www.m.csid.ro -Semne si simptome ale hipertensiunii arteriale

39