Cîietu, Cantemir

Cîietu

—  Comună  —

Ţară  Moldova
Raion Cantemir

Guvernare
 - Primar Raisa Drâmb
(PPCD, ales 2008)

Suprafaţă
 - Total 2  km²

Populaţie
 - Total 2.000 locuitori
locuitori

Fus orar EET (UTC+2)

 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Cîietu este o localitate-centru de comună în Raionul Cantemir, Republica Moldova.

Istoric

Comuna Caietu(satul Cîietu)intemeiat pe timpul lui Ştefan cel Mare,aprox.anul 1500 se

intinde pe o suprafata de aproximativ 3 km,este situat intr-o regiune de văi si vâlcele,in
partea de Nord-Est a orasului Cahul,la Nord se afla Chioselia Mare,la 25 km departare
de orasul Comrat.Denumirea localitatii purta pe vremuri mai multe denumiri Cîiata,Căitu
in acest sens exista si o legenda a unui boier care locuia in aceste parti a locului.

Acest boier fusese foarte bogat avand pamanturi enorme,taranii care munceau pentru
el l-au poreclit "căitu" pentru ca acest boier se căia mereu,niciodata nu era indeajuns
toate pamanturile si banii care îi avea.De aici si denumirea satului Căitu,cu trecea
timpului sa schimbat in Cîietu.
 PROIECTUL DE REAMENAJARE A TERITORIULUI
BISERICII, IN SCOPUL IMBUNATATIRII ASPECTULUI
ESTETIC SI MARIRII FLUXULUI DE TURISTI IN
LOCALITATEA DATA.

Biserica din localitatea cietu

Scurt Istoric

Biserica Ciietu din raionul Cantemir a fost ctitorită în secolul al XVII-lea de

voievodul Gheorghe Duca.
Ansamblul bisericii cuprinde mai multe cladiri dupa cum urmeaza: biserica
cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel, zidul de incinta cu turnul clopotnita si corpul de
chilii construit în anii 1911-1912.
În toamna anului 1668, în timpul domniei voievodului Gheorghe Duca al
Moldovei (1665-1666, 1668-1672 și 1678-1683), s-a început construirea pe un deal
ce domină partea de sud a raionului Cantemir a unei biserici fortificate ce trebuia să
îndeplinească și rolul de cetate de apărare în cazul unor invazii ale Moldovei. În
acest loc se aflau vii, grădini, livezi sau pădure, iar domnitorul a strâns timp de câțiva
ani parcelele de teren necesare.
Înca din anul 1666, Gheorghe Duca începe sa cumpere, de la diferiti locuitori
bastinasi, viile din dealul Cetatuia în scopul constituirii domeniului viitoarei biserici.
Toponimicul de "Ciietu" este mentionat pentru prima data într-un document din 16
decembrie 1618. Se pare ca pe acest deal ar fi fost cândva în evul mediu timpuriu o
cetatuie care apara Sudul Moldovei dar nu exista nici un document care sa se refere
la vreo constructie bisericeasca. Sistate temporar din cauza schimbarii sale din
domnie, Gheorghe Duca reuseste ca pâna în aprilie 1669 prin cumparari succesive
sa devina proprietarul unei suprafete de 5 ha. teren în dealul Cetatuii. Pentru a
demonstra legalitatea cumpararilor acestor terenuri Gheorghe Duca cere Sfatului
tarii un document prin care se atesta ca a intrat prin cumparare în proprietatea
terenurilor. Mult dupa terminarea lucrarilor la biserica, domeniul si averea bisericii a
fost completata fie prin cumparare fie prin diverse danii facute atât de familia
Domnitorului Gheorghe Duca cât si de alti domni.
Toate documentele vremii arata ca lucrurile erau începute în 1669 si
terminate în 1672 si ca au început la toate obiectivele odata adica la biserica turnul si
zidul de incinta, chiliile, palatul, cuhnea.
Încă de la început, Biserica Ciietu a fost înconjurată de ziduri de piatră
groase de aproape 1,40 m și înalte de 7 m, delimitând o incintă de formă
pentagonală cu dimensiuni de aproximativ 120x60 de metri. Zidul de incinta construit
din piatra masiva are turnuri de colt, drum de straja si metereze cu diverse
deschideri pentru arme de foc si arcuri si pentru turnuri. La colturile de pe latura
sudică se aflau bastioane, dar a rămas până astăzi în picioare doar bastionul din
coltul de sud-est, celelalte bastioane fiind refacute ulterior la restaurarea din
perioada 1964-1971.
Intrarea în incinta se face pe sub turnul clopotnita construit din blocuri
masive din piatra având laturile de est si vest încastrate în zidul de incinta. Primul
nivel peste gangul intrarii este boltit, semicilindric iar pe latura de sud si vest are câte
o intrare la nivelul drumului de straja permitând trecerea dintr-o parte în alta. Nivelul
al II-lea al turnului de intrare adaposteste clopotele. La acest nivel se ajunge prin
doua scari de piatra taiate în grosimea zidului.
Cuhnea - edificiu cu plan patrat cu latura de 7 m. cu un sistem de boltire
interesant formate din 4 arce puternice peste care se înalta 4 pendentivi la colturi
peste care se înalta un turn lanterna. Functiunea acestui edificiu unic pastrat în
arhitectura monastica moldoveneasca ar fi fost cuhnea (bucatarie) dupa unii
cercetatori, baie (turceasca) dupa altii.
Casa domneasca - fosta locuinta personala a domnitorului construita din
blocuri masive din piatra, este astfel realizata încât sa fie si loc de refugiu pentru
cazul în care în manastire ar fi patruns dusmani. Palatul este alcatuit dintr-un nivel al
pivnitelor înalte boltite semicilindric si nivelul etajului la care se ajunge din exterior
printr-o scara din piatra si un foisor. Între boltile pivnitelor si planseul încaperilor
etajului sunt cele trei tainite ale edificiului, la care se ajunge printr-o usa mica
rotunda. Traditia spune ca un tunel ar fi legat casa domneasca, fântâna si cripta de
sub masa altarului din biserica. Casa domneasca are decoratia exterioara redusa la
minimum. In zilele noastre nu s-a pastrat.
Staretia cu sala gotica - constructie cu etaj si doua rânduri de pivnite
suprapuse are un foisor principal la care se ajunge printr-o scara monumentala si o
intrare de mai mica importanta tot printr-o scara; ambele amplasate pe fatada spre
biserica. În pivnite se poate patrunde si din exterior prin trei deschideri dar si prin
interior direct printr-o scara taiata în grosimea zidului. Ancadramentele ferestrelor si
a usilor sunt bogat decorate cu chenare din piatra cioplita. Sala gotica situata la
nivelul etajului acestei constructii este luminata de 11 ferestre. Sala este acoperita cu
bolti din caramida în ogiva având nervuri profilate si decorate cu rozete. Initial sala a
fost pictata. Vagi urme de pictura se mai pastreaza si astazi. Înfatisarea de astazi a
acestei constructii este rezultatul unei restaurari importante realizata între anii 1910-
1912.
Corpul de chlilii, a început sa fie construit în 1911 când i s-a pus piatra de
temelie în cadrul unui solemnitati la care au participat si savanti straini invitati la
sarbatorirea jubileului universitatii.
Biserica cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel este principalul monument al
ansamblului arhitectural al bisericii Ciietu. Biserica Ciietu este amplasată în mijlocul
incintei. Ea este construită în plan triconc, fiind împărțită în pridvor închis, pronaos,
naos și altar, cu absidele naosului și altarului semicirculare în interior și poligonale în
exterior, fiecare absidă având câte trei ferestre.
Gheorghe Duca si-a conceput ctitoria ca o copie a bisericii Sfintii Trei Ierarhi
fara bogata decoratie sculpturala a prototipului urmat. Planul bisericii este treflat cu
abside semicirculare la interior si poligonale la exterior si contraforti masivi care
marcheaza în exterior dispozitia încaperilor. Pridvorul dreptunghiular acoperit de
doua bolti sferice asezate pe pendentivi are doua intrari pe fatada de S si cea de N si
doua ferestre mari cu ancadramente gotice pe fatada de V. Zidul dintre pridvor si
pronaos este strapuns de o usa înconjurata de un chenar bogat decorat. Între
pronaos si naos separatia se face prin doua coloane puternice din piatra de forma
octogonala cu capitele de forma patrata. Pronaosul de forma patrata este suprapus
de o turla cu baza patrata si o baza stelata. Naosul dreptunghiular este luminat de
ferestrele din abside câte trei pe fiecare latura si este suprapus de o a doua turla
care are la rândul ei doua baze una patrata si una stelata.
Zidurile exterioare ale bisericii sunt sprijinite de sapte contraforturi. Biserica
este înconjurată de un brâu torsadă aplicat pe banda de piatră alba cu decoratii în
relief. În registrul superior se află câte două două rânduri de ocnițe, cele de sus fiind
mai mici decât cele de jos.
Biserica are două turle octogonale aflate deasupra pronaosului și naosului și
construite pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turle se află firide
alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale,
patru contraforturi mici și trei rânduri de ocnite (două deasupra arcadelor și unul la
baza pătrată). Ferestrele au deasupra câte o cornisa lintel iar dedesubt banchine.
Bazele turlelor sunt decorate cu un rând de firide oarbe, turlele octogonale în exterior
au ferestre decorate cu pilastri angajati.
În timpanul usii, într-o cruce cu bratele egale și rotunjite, este sculptată stema
Moldovei: capul de bour care susține o coroană ce este prevazută cu o cruce pe
mijloc, având câte un leu de o parte si de alta. Pridvorul înalt, de formă
dreptunghiulară și cu bolți sferice pe pandantivi, este luminat de două ferestre pe
latura vestică.
În biserică s-au mai păstrat din vechiul mobilier strana domnească și cea
arhierească, bogat decorate cu frunze, flori aurite și îngeri cu mâinile întinse.
Pictura este o creatie artistica de aceeasi valoare cu arhitectura bisericii.
Pictorii bisericii, salii gotice si palatului sunt fratii Mihai si Gheorghe Dima, din Enina,
adusi de Gheorghe Duca în Moldova. Acestora li se adauga mesterii locali ca
Nicolae Zugravul cel batrân si Stefan Zugravul care au lucrat ca ucenici la pictura
bisericii Trei Ierarhi Toata familia închina biserica Mântuitorului Isus Hristos care are
de o parte si de alta pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Pictura a fost restaurata în
secolul trecut nepotrivit astfel încât unele scene sunt total deformate.
In nisa din peretele sudic al bisericii se afla osemintele ctitorului, Gheorghe
Duca (Duca Voda cel Batran), iar ceva mai la Est se afla o lespede funerara mica si
frumos sculptata, asezata pe mormantul Mariei, una din fiicele domnitorului.
Mănăstirea a fost închinată Patriarhiei de la Ierusalim încă din anul 1670, când
nici nu fusese terminată.
Ansamblul bisericii a fost restaurat la începutul secolului în perioada 1910-
1915 dupa planurile arhitectului N. Ghica Budesti si sub îndrumarea arhitectului
Baicoianu. Biserica Ciietu este unul dintre cele mai importante monumente de arta
feudala din peisajul Republicii Moldova pastrând pâna astazi - cladirile care formau
programul unei biserici întarite loc de adapost la vremuri de restriste pentru domni si
ierarhi.
În clădirile complexului bisericesc a fost instalată o tiparniță cu litere grecești,
adusă de la Veneția. Aici au lucrat călugări români cunoscători ai limbii grecești, în
frunte cu ieromonahul Mitrofan, ajuns apoi episcop de Huși. Tiparnița a început să
funcționeze din anul 1682, dar nu a funcționat o lungă perioadă, ultima lucrare
tipărită aici datând din anul 1698, când a fost mutată probabil în altă parte. Această
tipografie era la acea vreme singura de acest fel din întregul Orient.
Situatia existenta

Biserica Ciietu
Este situata pe una din cele sapte coline ale raionului Cantemir; pe varful unui
deal cu rape de jur imprejur ce domină valea râului Prut . De la poalele colinei, se urca
pe langa padure. Biserica Ciietu domină peisajul prin silueta sa zveltă, străjuită de un
turn impozant și împrejmuită cu un zid de piatră măcinat de vreme.
Pericolul cel mai mare il reprezinta acum alunecarile de teren, fenomen care s-
a accentuat dupa 1996. Consolidarea dealului devine astfel absolut necesara pentru
pastrarea intacta a temeliei asezamantului.
Si de aici se vede necesitatea asfaltarii drumului.

Dupa cum se poate vedea din pozele de mai sus este necesara si o parcare pentru
turisi sau pentru cei care vin la padure.
Avand in vedere ca este o zona de locuinte nu este amenajata o zona de joaca pentru
copii, dar nici o zona de odihna si relaxare, iar spatiul verde aferent blocurilor este
neamenajat corespunzator si o parte din blocuri sunt nelocuite si lasate in paragina.
Pentru aceasta zona propunem: in functie de starea blocurilor nelocuite reabilitarea lor
si darea lor in folosinta; amenajarea unui spatiu de relaxare si odihna precum si a unui
loc de joaca pentru copii.

Se poate observa starea precara a drumului, intrarea necorespunzatoare in padure si

santul de scurgere a apei deteriorat.
Din aceste imagini se vede starea drumului, iar pe marginea au crescut haotic tufisuri
care impiedica vederea sa patrunda spre blocuri. Aceste margini ar trebui amenajate cu
trotuare, tufisurile tunse si drumul reabilitat.
Din imaginile da mai sus se poate vedea o zona vasta neamenajata si pe care fiecare o
foloseste dupa bunul plac. Aceasta zona se poate amenaja cu diverse zone: de
relaxare si odihna, de joaca pentru copii, cu zone de gratare, cu corpuri de iluminat,
cosuri de gunoi, banci, alei, flori si specii de arbusti ornamentali, bazine cu apa, etc.
Imaginile de mai sus arata ca din loc in loc de-a lungul drumului vegetatia a crescut
haotic fara ca cineva sa o mai ingrijeasca, tot din loc in loc se observa cum s-a intrat cu
masina in padure, cum s-a facut gratar direct pe pamant.

Padurea este plina de gunoi prntru ca nu sunt cosuri de gunoi.

Marginea drumului nu este cunsolidata si drumul deteriorat.

Rigola de scurgere a apei nu este ingrijita.

Din nou se vede starea drumului foarte proasta.

Marginile neconsolidate ale drumului, lipsa rigolelor de scurgere a apei.

Spatiile verzi neamenajate duc la deteriorarea imaginii.

In zare se vede turnul clopotnita.

Turnul clopotnita – detaliu: prezinta niște găuri rotunde de ochire, cioplite în piatră,
pentru tragerea cu pusca; desupra intrării, se află săpată în piatră stema Moldovei;
gangul intrarii este boltit, semicilindric iar pe latura de sud si vest are câte o intrare la
nivelul drumului de straja permitând trecerea dintr-o parte în alta.z
Intrarea prin gangul boltit( detaliu)

Zidul de incinta vazut din interiorul curtii bisericii: sunt prevăzute cu metereze mai
înguste, pentru puști (sânete), iar din loc în loc exista deschideri mai largi, pentru tunuri.
Zidul este si decorativ cu aceste liane pe el care spre toamna din verde vireaza spre
nuante de roru-carmin si galben.
Lângă turnul clopotnită, se află un postament de piatră cu un clopot vechi pe care se
află o inscripție în limbile greacă si latină în care se arată că clopotul donat de Duca
Vodă în anul 1669 a fost sfărâmat, fiind refăcut cu cheltuiala panului Iota în anul 1816.

Baia turcească sau, după alte surse, bucătăria (cuhnea). Din această clădire se mai
păstrează doar o cameră pătrată, cu latura de 7 m, având o boltă semisferică, pe care
se înalță un turn lanternă cu opt ferestre, cu o calotă semisferică, care are deschidere
circulară deasupra.

Beciurile sunt boltite și aflate de-a curmezișul palatului, la ele intrându-se printr-o
scară aflată sub balcon.
Placa memoriala fixata in zidul salii gotice
Clădirea egumeniei si Sala Gotică
Pe latura sudică a incintei se află o clădire cu etaj și cu două rânduri de pivnițe boltite
suprapuse, primul la nivelul terenului, iar al doilea în subteran. La etaj se află camerele
egumeniei (stăretiei) si Sala Gotică, cu rol de trapeză. În pivnite se păstrează vinul
obtinut din podgoriile mănăstirii.
Corpul de chilii

Una dintre intrarile in biserica, care nu mai este functionala si este protejata de aceasta
usa din sticla(termopan)

Spatiu special amenajat pentru aprins lumanari(de factura moderna)

Fatada bisericii este impartita in doua de un brau de piatra format din trei suluri rasucite
din loc in loc si fixat pe o banda de piatra alba decorata cu rozete si frunze de stejar
cioplite in relief.

Fatada bisericii: cu braul ce o desparte in doua si cele doua randuri de ocnite mari si
mici.
Detaliu cu braul ce desparte fatada in doua si cu stalpi contraforti.

Un sant traverseaza curtea manastirii, dar care presupun ca va fi acoperit fiind probabil
de la vreo utilitate.
Spatiul verde al manastirii este ingrijit, cu gard viu, arbori, diversi arbusti ornamentali,
gazon,ect.
Curtea bisericii se prezinta sub forma unui parc dendrologic care se caracterizează prin
aceea că este rezultatul atât al răspândirii naturale a speciilor de arbori, cât şi cultivării
de către om pe aceeaşi suprafaţă.
Formele bine definite de gard viu,exemplarele de tuia care sunt verzi, inalte si ascutite
par ca strapung cerul, lianele de pe zidul de incinta care-si schimba culoarea, aleile bine
plasate fac ca incinta bisericii sa fie un loc linistit, o oaza spirituala si o puternica
atractie pentru mii de asceti care gasesc aici sprijin spiritual.

In incinta bisericii ar trebui amplasat un loc special pentru manifestari relijioase,

mai multe locuri de odihna si relaxare.
Propuneri de amenjare

In primul rand ar trebui consolidat versantul care este absolut necesar pentru
pastrarea intacta a temeliei asezamantului.
Drumul care este deteriorat si necesita reparatiisi trotuare.
Necesitatea amenajarii unor rigole de scurgere a apei pluviale de o parte si de
alta a drumului.
Locuri de joaca pentru copii,locuri de relaxare si odihna, locuri pentru gratare,
bazine de apa.
Corpuri de iluminat mai multe, cosuri de gunoi, banci.
Amenajarea unui spatiu verde cu plante floricole, arbori si arbusti ornamentali.
Pe marginea drumului ar trebui mai multe corpuri de iluminat, vegetatia care a
crescut haotic ar trebui tunsa,.
Amenajarea unor veceuri publice.
Blocurile care nu sunt locuite atrebui reamenajare si date spre folosinta.
Necesitatea amenajarii unor zone de parcaje pentru masinile locuitorilor din zona
si a turistilor veniti in vizita.

Concluzii

Cu toate ca biserica Ciietu este oarecum izolata de orasul Cantemir si satul

Ciietu, linistea pe care o aduce in sufletul vizitatorului merita efortul depus pentru a
ajunge sus. Panorama orasului este extraordinara, din punctul pe care il ocupa Biserica,
iar datorita inaltimii colinei, aceasta poate fi vazuta din aproape toate punctele orasului.
"..Luata in ansamblu, pare o adevarata fortareata care si astazi strajuieste Iasul,
asa cum, in veacurile anterioare intemeierii Moldovei, vechea Cetatuie a strajuit
asezarea de la poalele colinei. Zidurile i-au ramas in picioare in lupta cu vremurile.."
Biserica Ciietu, cu toate constructiile anexe, este una din cele mai reusite opere
de arta arhitecturala din Moldova veacului al XVII-lea.
Numele releva masivitatea zidurilor, folosite ca loc de refugiu domnilor Moldovei si
rezistenta armata impotriva invaziilor tatare.
Inca o data, o alta constructie dovedeste ca Moldova e mai mult decat te
astepti... In jurul fiecarui colt se pare ca licareste o splendida ruina, constructie ce
ascunde un tezaur care indica o istorie glorioasa.

In continuare se propune schema de amenajare a teritoriului

aferent bisericii.