PHG Privind Ciupercile

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr. ____

din _________________________
Chişinău
cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Ciuperci. Produse din ciuperci.

Producerea şi comercializarea”
Întru executarea Planului de acţiuni „Uniunea Europeană – Republica Moldova”

(p.2.4., alin. 28) cu privire la apropierea de practicile administrative şi legislative ale UE
şi internaţionale privind standardele, reglementările tehnice şi evaluarea conformităţii, a
Legii nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică şi
a Legii nr. 78-XV din 18.03.2004 privind produsele alimentare,
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Ciuperci. Produse din ciuperci. Producerea şi

comercializarea”, conform anexei.
2. Prezenta Reglementare tehnică este armonizată cu Regulamentul (CE) 1863/2004
din 26 octombrie 2004 de stabilire a standardului de comercializare pentru
ciupercile de cultură din genul Agaricus (Jurnal Oficial L 325, 28/10/2004 P. 0023 -
0029), Codul Comisiei Codex Alimentarius privind ciupercile şi produsele din
ciuperci (CODEX STAN 38-1981), Codul Comisiei Codex Alimentarius privind
ciupercile conservate (CODEX STAN 55-1981), Codul Comisiei Codex
Alimentarius privind ciupercile deshidratate (CODEX STAN 39-1981), Codul
Comisiei Codex Alimentarius privind ciupercile proaspete “Chanterelle” (CODEX
STAN 40-1981).
3. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va lua măsurile ce se impun şi va
controla modul de îndeplinire a prevederilor prezentei Hotărîri, conform limitelor
de competenţă legală.
PRIM-MINISTRU Zinaida GRECEANÎI
Contrasemnează:
Vice-prim-ministru,
ministrul economiei şi
comerţului Igor Dodon
Ministrul agriculturii şi
industriei alimentare Anatolie Gorodenco
Ministrul sănătăţii Larisa Catrinici

Anexă la
Hotărîrea Guvernului
nr.___ din_______ 2008
REGLEMENTARE TEHNICĂ
„Ciuperci. Produse din ciuperci. Producerea şi comercializarea”
I. Noţiuni şi grupele de produse din domeniul reglementat
1. Reglementarea tehnică „Ciuperci. Produse din ciuperci. Producerea şi

comercializarea” (în continuare - Reglementare) stabileşte cerinţe minime de calitate şi
de identificare a produsului, care trebuie respectate la producerea şi/sau comercializarea
ciupercilor şi produselor din ciuperci, provenite din producţia internă şi din import.
2. Cerinţele prezentei Reglementări nu se aplică ciupercilor şi produselor din ciuperci

preparate în gospodării individuale pentru consumul propriu şi nici produselor care sînt
în tranzit sau care sînt depozitate temporar ca bunuri care tranzitează ţara, dacă nu
prezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru mediu.
3. În sensul prezentei Reglementări tehnice sînt definiţi următorii termeni:

1) ciuperci comestibile – corpurile fructelor grupei de plante ciuperci de cultură sau din
flora spontană care, fiind prelucrate, pot fi întrebuinţate în ca produse alimentare;
2) specie – înseamnă specie botanică şi varietăţi similare, de ex. varietatea Boletus
edullis şi ciupercile Mochella rotunde sau alungite trebuie considerate ca fiind de aceeaşi
specie;
3) ciuperci proaspete – ciuperci comestibile calibrate şi ambalate, care sînt livrate către
consumator cît de repede posibil după recoltare;
4) ciuperci amestecate – produs preparat prin amestecarea ciupercilor comestibile sau
părţilor de ciuperci recognoscibile ale diferitor specii în conformitate cu proporţia
stabilită ale diferitor specii după sortare în conformitate cu punctul 14;
5) produse din ciuperci – ciuperci deshidratate (inclusiv ciuperci liofilizate, pudră de
ciuperci), ciuperci culese, ciuperci în saramură, ciuperci murate, ciuperci marinate,
ciuperci în ulei vegetal, ciuperci congelate, ciuperci sterilizate, extract de ciuperci,
concentrat de ciuperci şi concentrat deshidratat de ciuperci;
6) ciuperci de cultură în conservă – sînt produse preparate din ciuperci de cultură
proaspete, aparţinînd familiei Agaricee, genului Agaricus (Psalliota) speciei A.bisporus,
conservate în apă, în suc propriu sau alt mediu lichid, în care pot fi adăugate diverse
ingrediente, introduse în ambalaje care se închid ermetic, supuse unui tratament termic,
înainte sau după plasarea lor în ambalaj, pentru a împiedica alterarea lor;
7) ciuperci deshidratate – produse obţinute prin deshidratarea sau liofilizarea ciupercilor
comestibile, întregi sau divizate, de aceeaşi specie;
8) ciuperci deshidratate tăiate – înseamnă produsul obţinut din ciuperci comestibile
întregi ce sînt tăiate şi uscate. Grosimea fiecărei felii trebuie să fie de 1 - 4 mm;
9) granule din ciuperci – ciuperci uscate ale unei specii obţinute prin măcinarea
grosieră;
10) pudră din ciuperci – produse obţinute prin măcinare grosieră sau fină (cu trecere
prin sita cu ochiuri de 200 microni) a ciupercilor comestibile deshidratate, din aceeaşi
specie;
11) ciuperci în oţet (marinate) – produse preparate din ciuperci comestibile proaspete
sau conservate anterior, din una sau mai multe specii, conservate într-o soluţie de oţet cu
sau fără adaos de sare, condimente, zaharuri, uleiuri vegetale, acizi (acetic, lactic, citric
sau ascorbic), pasteurizate în recipiente închise ermetic;
12) ciuperci murate – produse obţinute prin lactofermentare din ciuperci proaspete
provenite din aceeaşi specie, conservate în soluţie de sare;
13) ciuperci în ulei de măsline sau alte uleiuri vegetale – produse preparate din ciuperci
comestibile aparţinînd aceleiaşi specii, proaspete sau în prealabil sărate, întregi sau
divizate, conservate în ulei de măsline sau orice alt ulei vegetal comestibil, ambalate în
recipiente, care se închid ermetic şi sînt supuse unui tratament termic care să împiedice
alterarea lor;
14) ciuperci congelate – produse obţinute din ciuperci comestibile aparţinînd aceleiaşi
specii, care, după spălare şi opărire, sînt supuse unui proces de congelare rapidă,
utilizîndu-se echipamente adecvate. Procesul de congelare rapidă se consideră finalizat
în momentul în care temperatura în centrul termic al produsului a atins valoarea de
minus 18º C, după stabilizarea termică;
15) ciuperci sterilizate – produse preparate din ciuperci comestibile provenite din una
sau mai multe specii, proaspete, sărate sau congelate, conservate într-o soluţie de apă cu
sare în recipiente care se închid ermetic, supuse unui tratament termic care să împiedice
alterarea lor;
16) extract de ciuperci – produs obţinut prin concentrarea pînă la 7% substanţă uscată
(exclusiv sarea) a sucului de ciuperci comestibile proaspete sau a extractului apos din
ciuperci comestibile deshidratate, provenite din una sau mai multe specii, în care se
adaugă sare;
17) concentrat de ciuperci – produsul obţinut prin concentrarea pînă la 24% substanţă
uscată (exclusiv sarea) a sucului de ciuperci comestibile proaspete sau a extractului apos
din ciuperci comestibile deshidratate, provenite din una sau mai multe specii, în care se
adaugă sare;
18) concentrat deshidratat de ciuperci – produs obţinut prin deshidratarea extractului
sau a concentratului de ciuperci;
19) ciuperci în saramură – produs preparat din ciuperci comestibile provenite din
aceeaşi specie, întregi sau divizate, conservate în saramură;
20) ciuperci prejudiciate – ciuperci cărora le lipseşte 1/4 din pălărie sau în cazul
ciupercilor tăiate - 1/3 din suprafaţa totală a feliei;
21) ciuperci sfărîmate – părţi de ciuperci uscate, care trec printr-o sită cu ochiuri de 15 x
15 mm;
22) ciuperci cu defecte morfologice – ciuperci cafenii sau descompuse ca rezultat al
atacului de microorganisme şi/sau mucegai;
23) ciupeci carbonizate – ciuperci întregi sau tăiate cu urme de carbonizare pe suprafaţă;
24) ciuperci viermănoase – ciuperci care au găuri cauzate de viermi;
25) ciuperci prejudiciate grav de viermi – ciuperci care au 4 sau mai multe găuri cauzate
de viermi;
26) impurităţi organice de origine vegetală – amestecuri de alte ciuperci comestibile,
părţi din plante cum sînt frunzele şi acele de pin;
27) impurităţi de origine minerală – substanţe, care, după calcinare, rămîn insolubile în
apă;
28) butoni – ciuperci tinere întregi, avînd lungimea piciorului de maximum 5 mm
(lungimea piciorului se măsoară începînd de la baza pălăriei); se admite ca maximum
10% din numărul ciupercilor să aibă lungimea piciorului mai mare de 5 mm;
29) butoni felii – ciuperci tinere tăiate în felii cu grosimea variabilă în intervalul 2 – 6
mm; cel puţin 50% din felii trebuie să fie tăiate paralel cu axa ciupercilor;
30) întregi – ciuperci întregi, avînd piciorul ataşat (partea inferioară a piciorului este
tăiată, astfel încît lungimea acestuia să nu depăşească diametrul pălăriei); se admite ca
10% din numărul ciupercilor să aibă lungimea piciorului mai mare decît diametrul
pălăriei;
31) tăiate – ciuperci tăiate felii, cu grosimea variabilă în intervalul 2 – 8 mm, din care
cel puţin 50% din felii sînt tăiate paralel cu axa ciupercilor;
32) tăiate vrac – ciuperci tăiate în felii de grosimi diferite şi după direcţii diferite;
31) sferturi – ciuperci tăiate în patru părţi aproximativ egale;
33) bucăţele (tăiate) de picioruşe şi pălării – bucăţi de pălării şi picioare de dimensiuni
şi forme neregulate;
34) griller – ciuperci cu văl deschis şi cu picioruşul ataşat, cu diametrul pălăriei de
maximum 40 mm, iar lungimea piciorului nu trebuie să depăşească diametrul pălăriei
măsurat de la partea de jos pînă la baza vălului/pălăriei ciupercii;
35) alte forme opţionale – alte forme decît cele menţionate la subpunctele 23) – 34),
cum ar fi sub formă de cuburi sau mărunţite şi descrise pe etichetă;
36) alte forme – alte forme de prezentare a produsului ce asigură ca produsul:
a) este suficient de distinct de alte forme de prezentare descrise în prezenta
Reglementare;
b) respectă condiţia ca produsele respective să fie distincte de cele de mai sus, să se
deosebească între ele, să îndeplinească criteriile de calitate cuprinse în prezenta
Reglementare;
c) este descris adecvat pe etichetă pentru a evita confuzia şi a nu induce consumatorul în
eroare.
4. În dependenţă de culoare ciupercile se clasifică în două tipuri:

1) Albă sau crem;
2) Brună sau maro.
5. Prezenta Reglementare stabileşte cerinţe minime de calitate la care trebuie să se

conformeze produsele şi grupele de produse, prezentate în tabelul nr. 1.
Tabelul 1
Poziţia Denumirea produselor
tarifară, codul
NM MD
Din 0709 Alte legume în stare proaspătă sau refrigerată
0709 51 000 Ciuperci din genul Agaricus
0709 59 Altele:
0709 59 100 Bureţi galbeni
0709 59 300 Mînătărci
0709 59 500 Trufe
0709 59 500 Altele
Din 0710 Legume, pregătite sau nu prin fierbere în apă sau în aburi,
congelate
0710 80 610 De genul Agaricus
0710 80 690 Altele
0710 80 700 Tomate
Din 0711 Legume conservate provizoriu (de exemplu, cu bioxid de sulf, în
saramură, în apă sulfuroasă sau în alte soluţii de preconservare),
dar improprii consumului alimentar în această stare
0711 59 000 Altele
Din 0712 Legume uscate, întregi, tăiate, felii, sfărîmate sau pulverizate, dar
nepreparate altfel
0712 32 000 Din specia Auricularia spp.
0712 33 000 Din specia Tremella spp.
0712 39 000 Altele
II. Dispoziţii generale
6. Mediile lichide în care sînt conservate ciupercile trebuie să corespundă cerinţelor din
anexa nr.1.
Ingredientele auxiliare utilizate la fabricarea ciupercilor şi produselor din ciuperci
comestibile trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute în prezenta Reglementare şi să nu
depăşească limitele maxime admisibile din anexa nr. 2.
Ciupercile şi produsele din ciuperci comestibile trebuie să îndeplinească cerinţele
organoleptice şi fizico-chimice prevăzute în anexa nr. 3 şi, respectiv, anexa nr. 4.
Cerinţele speciale de calitate faţă de ciupercile „Chanterelle” de cultură şi din flora
spontană furnizate în stare proaspătă trebuie să fie respectate conform anexei nr. 5.
Cerinţele speciale de calitate pentru ciupercile de cultură de genul Agaricus (sinonim
Psaliota), destinate pentru livrarea în stare proaspătă către consumatori, trebuie să fie
respectate conform anexei nr. 6.
11. Denumirea fiecărui produs trebuie să indice corect natura produsului alimentar şi
pentru aceasta trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii:
1) denumirea ştiinţifică şi/sau populară a genului sau speciei de ciuperci, ex. „Pleurotus”
şi menţiunea „amestec” dacă produsul a fost realizat din mai multe specii de ciuperci;
2) pentru ciupercile din specia „Chanterelle” denumirea produsului se va indica în
ambele moduri „Chanterelle” şi „Chanterelle cibarus”;
3) denumirea procedeului de prelucrare, ex. „deshidratate”, „liofilizate”, „congelate”,
„sterilizate” etc.;
4) denumirea formei de prezentare a ciupercilor, de ex. „întregi”, „tăiate”, “pălării” sau
“felii” etc.;
5) denumirea oricărui ingredient care conferă produsului un gust caracteristic, de ex. „cu
X” sau „în X”, după caz. În cazul în care în denumirea produsului se specifică “Cu (sau
„în”) sos de unt”, atunci singura materie grasă utilizată trebuie să fie untul;
6) descrierea completă a formei de prezentare, dacă aceasta diferă de formele din
prezenta Reglementare, pentru a evita inducerea în eroare a consumatorului;
7) în cazul cînd sînt adăugate picioruşe de ciuperci proaspete şi produse din ciuperci
cuvîntul „adaos de picioruşe” trebuie să fie indicat pe etichetă;
8) alte forme – dacă produsul este fabricat în concordanţă cu prevederile altor forme
(punctul 3, subpunctul 35)), eticheta trebuie să conţină cu aproximaţie denumirea
produsului şi cuvintele şi frazele adiţionale pentru a evita inducerea în eroare a
consumatorului.
III. Producerea
12. Ciupercile şi produsele din ciuperci comestibile, definite şi descrise în prezenta

Reglementare, trebuie să fie sănătoase, salubre, ferme, nevătămate, libere de stricăciuni
cauzate de larve şi/sau viermi, să posede miros şi gust specific speciei.
13. Materia primă constituită din ciuperci proaspete, trebuie să fie curată, sănătoasă, fără
pete şi leziuni cauzate de boli, insecte sau alţi dăunători şi să prezinte caracteristicile
genului şi speciei în care se încadrează.
14. Colectarea, calibrarea şi separarea ciupercilor comestibile de cele necomestibile sau

otrăvitoare se efectuează de experţi în domeniu.
15. Prelucrarea ciupercilor se admite a fi realizată în oricare altă formă de divizare în

afara prelucrării preliminare într-o largă varietate de forme (cum ar fi întregi cu picior,
pălării, butoni, felii, sferturi etc.).
Se admite alte forme de prezentare cu condiţia ca să se respecte următoarele cerinţe:
1) este suficient de distinctă de alte forme de prezentare inserate în prezenta
Reglementare;
2) corespunde tuturor cerinţelor prezentei Reglementări, inclusiv cerinţelor aplicabile
acestei forme prevăzută în Reglementare care se aseamănă cel mai mult cu formele care
se intenţionează de prezentat conform prezentei Reglementări.
16. Cu excepţia produselor care sînt fabricate exclusiv din pălării sau în care raportul
pălării – picioruşe este impus prin contract, în celelalte produse numărul de picioruşe nu
trebuie să depăşească numărul de pălării.
17. Spaţiile în care se produc ciupercile şi produsele din ciuperci comestibile, incluzînd
instalaţiile şi echipamentele aferente, trebuie să îndeplinească cerinţele de igienă
alimentară, iar personalul să îndeplinească cerinţele adecvate de sănătate şi calificare.
IV. Ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportarea
18. Ambalajul de transport trebuie să asigure integritatea produsului şi să fie curat, uscat,
în stare bună. Ambalajele pot fi confecţionate din lemn, carton, folie termocontractibilă,
sau alte materiale care trebuie să corespundă Reguli şi normative sanitaro-
epidemiologice pentru materialele folosite in sectorul alimentar din 2004 Monitorul
Oficial al R. Moldova nr.06.10.3.67 din 2004 (M. O. al R. Moldova nr.168-171/583 din
16.12.2005) aprobat de Ministerul sănătăţii şi Normativele igienice privind reziduurile
preparatelor de uz fitosanitar în obiectele mediului înconjurător nr. 6335 din: 21.08.2003
(M. O. al R.M. nr. 248 din 19.12.2003 art: 359)
19. Ambalajul din lot trebuie să conţină ciuperci de acelaşi tip comercial şi trebuie să
conţină o masă netă uniformă.
20. Ambalajele ce intră în contact direct cu alimentele definite în prezenta

Reglementare, trebuie:
1) să asigure produsului păstrarea calităţilor nutriţionale, organoleptice şi fizico-chimice;
2) să fie impermeabil şi să protejeze produsul de lumină;
3) să nu prezinte părţi inscripţionate care să intre în contact cu ciupercile şi produsele din
ciuperci;
4) să fie noi.
21. Ambalajul utilizat pentru ciupercile proaspete, în caz de necesitate, trebuie perforat
pentru a permite circularea liberă a aerului.
22. În cazul ciupercilor uscate, granulelor şi pudrei de ciuperci trebuie asigurată

prevenirea absorbţiei de umiditate şi atacului de insecte.
23. Produsul trebuie să fie menţinut la o temperatură scăzută pentru a menţine calitatea
produselor în timpul transpotării, depozitării şi distribuirii pînă la vînzarea finală către
consumator. Practicile de decongelare şi reambalare a produselor trebuie să respecte
prevederile punctului 3, subpunctul 14).
24. Etichetarea şi marcarea produselor finite trebuie să se facă cu respectarea Hotărîrii

Guvernului nr. 996 din 20.08.2003 despre aprobarea Normelor privind etichetarea
produselor alimentare şi Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj
(M.O. din 29.08.2003 în nr. 189 art. nr. 1046) cu înscrierea tuturor informaţiilor
necesare, astfel încît consumatorul să fie informat corect. Fiecare lot de ciuperci şi
produse din ciuperci trebuie să conţină, în caractere grupate pe o singură parte, lizibile,
indelebile şi vizibile din exterior şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
1) Numele şi adresa ambalatorului şi/sau ale expeditorului. Aceste menţiuni pot fi
înlocuite:
a) pentru toate ambalajele, cu excepţia preambalajelor, de codul numeric unic (IDNO) al
ambalatorului şi/sau al expeditorului, atribuit de organul înregistrării de stat, precedat de
menţiunea "ambalator şi/sau expeditor sau o prescurtare echivalentă;
b) numai în cazul preambalajelor, de numele şi adresa vînzătorului, precedate de
menţiunea "ambalat pentru:", sau o menţiune echivalentă. În acest caz, etichetarea
trebuie să includă şi codul numeric unic (IDNO) ce corespunde ambalatorului şi/sau
expeditorului. Vînzătorul trebuie să furnizeze orice informaţie considerată necesară de
către organele de control referitoare la semnificaţia acestui cod.
2) Natura produsului. În cazul în care conţinutul nu este vizibil din exterior:
a) „ciuperci de cultură”;
b) „tăiate” sau "netăiate";
c) „culoarea”, în cazul în care nu sunt albe;
d) etapa de dezvoltare (facultativ);
e) în cazul ambalajelor pentru vînzare care conţin un amestec de ciuperci de culori
diferite, numele diferitelor culori.
3) Originea produsului:
a) ţara de origine şi, eventual, zona de producţie sau denumirea naţională, regională sau
locală;
b) în cazul ambalajelor pentru vînzare care conţin un amestec de ciuperci de culori de
origini diferite, indicaţia fiecărei ţări de origine în cauză trebuie să apară imediat lîngă
numele culorilor în cauză.
4). Caracteristici comerciale:
a) categoria;
b) calibrul (atunci cînd sunt calibrate) exprimat prin diametrul minim şi maxim al
pălăriei sau prin menţiunea: "mică", "medie" sau "mare";
c) greutatea netă.
25. Nu este obligatoriu ca pe lot să apară menţiunile prevăzute la punctul 22, în cazul în
care lotul conţine ambalaje pentru vînzare, vizibile din exterior, iar pe fiecare ambalaj
apar aceste menţiuni. Lotul trebuie să fie lipsite de orice marcaje care ar putea să inducă
în eroare. În cazul în care lotul este prezentat în formă de palete, aceste menţiuni trebuie
să apară pe o fişă poziţionată vizibil pe cel puţin două din feţele paletelor.
26. Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să nu lase urme vizibile de lipici şi
nici să nu conducă la apariţia unor defecte ale epidermei, atunci când sînt îndepărtate.
27. Lista completă a ingredientelor va fi declarată pe etichetă în ordine proporţional

descendentă, cu excepţia ciupercilor deshidratate.
28. Depozitarea, transportarea şi distribuirea ciupercilor şi produselor din ciuperci şi a
materialelor în contact cu ciupercile şi produsele din ciuperci se vor efectua în condiţii
care să asigure inofensivitatea lor şi menţinerea proprietăţilor esenţiale.
30. Transportarea produselor alimentare se va efectua în mijloace de transport speciale

care să asigure condiţii adecvate de igienă şi de temperatură şi care deţin un paşaport
sanitar, obţinut în modul stabilit.
31. În cazul în care, la depozitarea, transportarea sau distribuirea produselor alimentare

şi a materialelor în contact cu produsele alimentare, au fost comise încălcări ce au
generat modificarea calităţii şi pierderea inofensivităţii lor, acestea devenind periculoase
sau falsificate, agenţii economici din sectorul alimentar care le deţin sînt datori să sisteze
livrarea şi distribuirea acestor produse şi materiale, să informeze destinatarii şi
consumatorii, să organizeze retragerea lor de la cumpărători şi consumatori, să asigure
expertiza şi utilizarea lor condiţionată sau nimicirea.
V. Evaluarea conformităţii produselor
32. Produsele, inclusiv cele importate, pot fi plasate pe piaţă doar dacă sînt conforme
cerinţelor prescrise în prezenta Reglementare.
Produsele neconforme prezentelor cerinţe nu pot fi plasate pe piaţa de desfacere în
scopul consumului uman.
Conformitatea produselor se asigură de către producător, importator.
33. Producătorul, importatorul solicită unui organism de certificare acreditat efectuarea

certificării produselor.
Organismul de certificare desemnat efectuează sau dispune efectuarea evaluărilor
periodice asupra produselor la intervale de timp aleatorii.
34. În contextul evaluării conformităţii produselor, pentru verificarea menţinerii acesteia

cu cerinţele prezentei Reglementări, mostrele prelevate de la locul de producere sau din
lotul de comercializare, sînt supuse încercărilor conform regulilor şi metodelor stabilite
în standarde şi/sau documente normative sau încercărilor care au efect echivalent.
35. Producătorul, importatorul trebuie să deţină documentaţia tehnică prevăzută la

punctul 36.
Producătorul, importatorul deţine documentaţia tehnică pe o perioadă de
minimum cinci ani de la data fabricării ultimului lot de produse şi, la solicitare, o pune la
dispoziţie organelor de supraveghere şi control.
Documentaţia tehnică trebuie să asigure posibilitatea evaluării conformităţii
produselor cu cerinţele din prezenta Reglementare.
36. Producătorul, importatorul trebuie să posede documentaţia tehnică, care include:

1) o descriere generală a produsului;
2) standardul sau alte documente normative;
3) certificatul de conformitate eliberat conform schemelor de certificare a produselor sau
certificatul de conformitate pentru sistemele de management a calităţii;
4) rapoartele de încercări pentru produse;
5) alte documente, la decizia producătorului, importatorului, relevante pentru atestarea
conformităţii produsului.
37. Producătorul, importatorul, în baza documentaţiei tehnice, întocmeşte o declaraţie de

conformitate.
38. Produsele se plasează pe piaţă însoţite de certificatul de conformitate sau declaraţia

de conformitate. Forma declaraţiei de conformitate este prezentată în anexa nr. 7.
Producătorul, importatorul păstrează un exemplar al declaraţiei de conformitate
împreună cu documentaţia tehnică.
39. Declaraţia de conformitate şi certificatul de conformitate se suspendă, retrage şi /sau

anulează în cazurile stabilite în contractele încheiate cu organismul de evaluare a
conformităţii.
41. Conformitatea cu prevederile prezentei Reglementări poate fi asigurată prin

utilizarea standardelor conexe.
V. Supravegherea pieţei
42. Controlul şi supravegherea de stat privind respectarea cerinţelor esenţiale de

siguranţă şi calitate pentru ciuperci şi produse din ciuperci se efectuează conform
Hotărîrii Guvernului nr. 862 din 26 iulie 2004 privind perfecţionarea sistemului de
control de stat specializat.
43. Controlul şi supravegherea de stat constă în verificarea documentelor de însoţire a

fiecărui lot de produse, precum şi în analiza organoleptică şi de laborator privind
respectarea condiţiilor de siguranţă şi calitate din prezenta Reglementare.
Anexa nr. 1
la Reglementarea tehnică
„Ciuperci. Produse din ciuperci.
Mediu de conservare
Nr. Produsul Mediul de conservare
crt.
1. Ciuperci proaspete -
2. Ciuperci de cultură în conservă a) în varianta de conservare „tradiţional”: apă,
saramură şi/sau sucul eliminat de ciuperci;
b) în alte variante de conservare: unt sau sos de unt;
sos de smîntînă; alte sosuri decît sosul de unt sau
smîntînă; în oţet, vin, ulei vegetal, grăsime de
origine animală rafinată, lapte, late praf, condimente,
plante erbacee legumicole, zaharuri.
3. Ciuperci deshidratate -
4. Granule şi pudră din ciuperci -
5. Ciuperci în oţet (marinate) Oţet max 2 % m/m exprimat în acid acetic
6. Ciuperci murate Soluţie de apă cu sare min 3% m/m, max. 6% m/m
7. Ciuperci în ulei de măsline sau alte Ulei de măsline sau ulei vegetal
uleiuri vegetale
8. Ciuperci congelate -
9. Ciuperci sterilizate Soluţie de sare 2% m/m
10. Extract de ciuperci -
11. Concentrat de ciuperci -
12. Concentrat deshidratat de ciuperci -
13. Ciuperci în saramură Saramură cu concentraţie de 15 – 18% m/m
Anexa nr. 2
Ingrediente. Limite admisibile

Nr. Produsul/Ingrediente Limite admise
crt.
1. Ciuperci proaspete -
2. Ciuperci de cultură în conservă
1) apă; sare (clorură de sodiu); vegetale
aromatice; condimente; sos de soia; oţet; vin;
2) zahăr, zahăr invertit, dextroză, sirop de
glucoză, sirop uscat de glucoză;
3) unt, margarină sau alte grăsimi vegetale sau unt dacă este adăugat - nu trebuie să
animale, uleiuri (inclusiv ulei de măsline); lapte, constituie mai puţin de 5% m/m din
lapte-praf sau smîntînă; produsul finit;
4) făină de grîu sau mălai;
5) amidon natural cu compoziţia fizică sau se adaugă doar cînd untul sau alte
enzimatică modificată grăsimi de origine animală sau
vegetală, uleiuri sînt ingrediente.
3. Ciuperci deshidratate -
4. Granule şi pudră din ciuperci
5. Ciuperci în oţet (marinate)
Sare (clorură de sodiu) max. 2,5 % m/m
Zahăruri max. 2,5 % m/m
Oţet max. 2 % m/m
6. Ciuperci murate
Sare 3% - 6% m/m
7. Ciuperci în ulei de măsline sau alte uleiuri

vegetale comestibile
Sare (clorură de sodiu)
max.1 % m/m
Ulei de măsline sau uleiuri vegetale comestibile
8. Ciuperci congelate -
9. Ciuperci sterilizate
Sare (clorură de sodiu) max. 2 % m/m
10. Extract de ciuperci
Sare (clorură de sodiu) max. 20% m/m
11. Concentrat de ciuperci
Sare (clorură de sodiu) max. 20% m/m
12. Concentrat deshidratat de ciuperci
Sare (clorură de sodiu) max. 5 % m/m
13. Ciuperci în saramură
Sare (clorură de sodiu) 15% - 18%
Anexa nr. 3
Cerinţe de calitate
Nr. Produsul/ cerinţe de caliate Criterul de admisibilitate
crt.
1. Ciuperci proaspete
1) Ciupercile din flora spontană:
a) Impurităţi minerale max. 1% m/m
b) Impurităţi minerale max. 0,3 m/m
c) Conţinutul de ciuperci max. 6% m/m din prejudiciul total, dar nu mai mjult
viermănoase de 2% m/m prejudicii grave
2) Ciuperci de cultură
a) Impurităţi minerale max. 0,5 m/m
b) Impurităţi de origine vegetală
(inclusiv material de compost)
ciuperci netăiate max 8% m/m
ciuperci tăiate 1% m/m
c) Conţinutul de ciuperci
viermănoase max. 1% din prejudiciul total, dar nu mai mult de 0,5
m/m de prejudicii grave
2. Ciuperci de cultură în conservă
Culoare a) Ciupercile din produs trebuie să aibă culoarea
caracteristică ciupercilor fierte sau fierte în amestec
cu ingredientele şi aditivii alimentari utilizaţi.
Decolorări sau brunificări anormale se consideră
defecte.
b) La varianta de conservare „tradiţional”, lichidul
trebuie să fie clar sau uşor turbid şi galben sau brun
deschis la culoare.
Gust şi miros Caracteristice ciupercilor fierte sau fierte în amestec

cu ingredientele utilizate, nu se admit gusturi şi
mirosuri străine (de fermenţi, de mucegai etc.).
Textură, aspect a) Ciupercile în produsele „tradiţionale” trebuie să

fie ferme şi în mare măsură intacte;
b) Maximum 10% din numărul de pălării la “butoni”
sau “întregi” pot să aibă vălul rupt total sau parţial;
c) In variantele de prezentare „butoni”, „întregi” şi
„grill” 5% din numărul acestora pot să aibă pălăria
sau piciorul desprinse;
Defecte admise a) pot prezenta urme foarte slabe de pămînt, nisip

sau corpuri străine de origine minerală sau organică;
b) pot conţine un număr rezonabil de ciuperci pătate
sau cu alte defecte.
Produs „necorespunzător”
Un recipient cu produs care nu corespunde unei sau
mai multor condiţii de calitate enumerate anterior,
este considerat „necorespunzator”;
Acceptarea lotului
Un lot de produse va fi acceptat, dacă numărul sînt
lor „necorespunzătoare” nu depăşeşte criteriul de
acceptare c) al planului de eşantionare specific,
prezentat în “Planurile de eşantionare pentru produse
alimentare preambalate”, Nivel de calitate acceptabil
(NCA = 6,5, din Codex Alimentarius).
3. Ciuperci deshidratate:
Culoare, miros, gust specifice speciei respective
Umiditatea relativă:
1) Ciuperci liofilizate 6% m/m
2) Ciuperci deshidratate (diferite
de cele liofilizate) 12% m/m
3) Ciuperci Shii-ta-ke 13% m/m
Defecte admise
1) Impurităţi minerale max. 2% m/m
2) Impurităţi de origine vegetală max. 0,02% m/m exceptînd speciei Shii-ta-ke,
pentru care max. 1%
3) Ciuperci viermănoase:
a) ciuperci din flora spontană: max. 20% m/m defecte în total, inclusiv ciupercile
cu defecte grave
b) ciuperci de cultură max. 1% m/m din care max. 0,5% cu defecte grave
1) Ciuperci sfărîmate max. 6% m/m
2) Ciuperci carbonizate max. 2% m/m
3) Ciuperci cu defecte morfologice: max. 20% m/m
a) Ciuperci întregi din care lipseşte
mai mult de un sfert de pălărie max. 20% m/m
b) ciuperci tăiate din care lipseşte
mai mult de o treime din suprafaţă max. 20% m/m
4. Granule şi pudră din ciuperci

Umiditatea relativă a granulelor max. 13% m/m
Umiditatea relativă a pudrei max. 9% m/m
Defecte admise:
Impurităţi minerale max. 2% m/m
5. Ciuperci în oţet (marinate)
Defecte admise
1) Impurităţi minerale max. 0,1% m/m
2) Impurităţi de origine vegetală max. 0,02% m/m
a) ciuperci din flora spontană în total max. 6% m/m defecte, din care max. 2% cu
defecte grave
b) ciuperci de cultură în total max. 1% m/m defecte, din care max. 0,5% cu
defecte grave
6. Ciuperci murate
Concentraţia de acid lactic în
rezultatul fermentaţiei naturale min.1% m/m
Defecte admise:
3) Ciuperci viermănoase CA 38 max. 4% m/m
7. Ciuperci în ulei de măsline sau alte
uleiuri vegetale comestibile
Defecte admise
3) Ciuperci viermănoase
a) ciuperci din flora spontană max. 6% m/m din care max. 2% cu defecte grave
8. Ciuperci congelate
Defecte admise
Picioarele desprins trebuie să fie
egale cu numărul de pălării ex. 1:1
9. Ciuperci sterilizate
Defecte admise
10. Extract de ciuperci
Defecte admise
1) Impurităţi minerale Nu sînt admise
2) Impurităţi de origine vegetală Nu sînt admise
11. Concentrat de ciuperci
Defecte admise
12. Concentrat deshidratat de ciuperci
Umiditatea relativă max. 9% m/m
Defecte admise
13. Ciuperci în saramură
Defecte admise
Anexa nr. 4
Cerinţe fizico-chimice
Denumirea caracteristicii Condiţii de admisibilitate Metode de analiză
Conţinutul de ciuperci, Calculată ca procent din masa
raportat la masa netă sau volumului de apă distilată conţinută
masa netă fără lichid 1 de recipientul complet umplut şi
închis, măsurată la temperatura de
20ºC.
1) Ciuperci de cultură în
conservă
a)conservate „tradiţional”,
în oţet, vin sau ulei min. 53 % (m/m)
b) conservate în sos min. 27,5% (m/m)
2) Alte forme de conservare

în sos
a) sînt cu capacitate sub 0,5l min. 50 % (m/m)
b) sînt cu capacitate de peste min. 53 % (m/m)
0,5 l
Gradul de umplere admis Calculat ca procent din volumul de
pentru un recipient cu min. 90% apă distilată, conţinut de recipientul
produs complet umplut şi închis, măsurat la
temperatura de 20ºC.
1
In cazul produselor ambalate în recipiente de sticlă, volumul de apă distilată conţinută de recipientul complet umplut şi
închis, măsurată la temperatura de 20ºC, diminuează cu 20 mililitri.
Acceptarea lotului
1) Un recipient care nu corespunde cerinţelor minime pentru gradul de umplere, se
consideră “necorespunzător”.
Un lot de produse va fi acceptat din punct de vedere calitativ, dacă numărul recipientelor
„necorespunzătoare” nu îndeplineşte criteriul de acceptare (c) al planului de eşantionare
specific, prezentat în “Planurile de eşantionare pentru produse alimentare preambalate”
Nivel de calitate acceptabil NCA = 6,5 din Codex Alimentarius.
2) Orice eşantion de ciuperci deshidratate care nu îndeplineşte condiţiile de
admisibilitate pentru mai mult de 25% din greutatea produsului este considerat
necorespunzător, cu condiţia ca fiecare defect să se încadreze în limitele admise.
3) La verificarea prin metoda conţinutului minim de ciuperci în recipient (masa netă fără
lichid), după îndepărtarea lichidului, se consideră că produsul corespunde cerinţelor,
dacă greutatea medie a conţinutului tuturor recipientelor care sînt examinate nu este mai
mică decît valoarea minimă cerută, cu condiţia ca nici un recipient să nu prezinte o
valoare exagerat de mică.
Anexa nr. 5
Cerinţe de calitate suplimentare pentru

Ciupercile proaspete „Chantharellus”
Prezenta anexă stabileşte cerinţele de bază faţă de specia Chantharellus cibarius (în
continuare ciuperci) de cultură şi din flora spontană, furnizate în stare proaspătă, după
calibrare şi ambalare.
Se aplică prevederile generale din prezenta Reglementare, în cazul în care nu contravine

cerinţelor prevăzute la anexa nr. 7.
Ciupercile trebuie să fie proaspete în aparenţă, de o culoare galben-deschis spre galben-

închis, sănătoase de ex. nestricate , practic neprejudiciate de viermi, tari , pe cît este de
posibil, întregi, ex. neprejudiciate, curate, de ex., practic, fără impurităţi organice şi
minerale, fără miros şi gust străin, fără umezeală excesivă şi să reziste transportării şi
manipulării.
Diametrul ciupercii proaspete nu va fi minimum 10 mm şi maximum de 65 mm.
Ciupercile pot fi calibrate în conformitate cu mărimea lor determinată de diametrul

pălăriei. Dacă ciupercile sînt calibrate, diferenţa dintre pălăriile mai mari şi mai mici nu
va depăşi 20 mm.
Se admite 15% m/m de ciuperci care nu sînt conforme cerinţelor stipulate în p.3, p.4 şi
p.5.
Se admite următoarea toleranţă individuală:
Defecte Toleranţă
Impurităţi minerale max. 1% m/m
Impurităţi organice max. 0,3% m/m
Ciuperci sfărîmate max. 2% m/m
Ciuperci viermănoase max. 6% m/m defecte, dar nu mai mult de 2%
m/m defecte grave
7. Amabalajele (coşuri de tei, cutie mică de şpan) dintr-un lot trebuie să conţină al
tipului comercial (calibrate sau necalibrate) şi trebuie să conţină o masă netă uniformă.
Coşurile din tei, cutii din lemn sau carton trebuie să fie astfel ca să perimită accesul liber
al aerului şi să asigure o protecţie adecvată în timpul transportării.
Anexa nr. 6
Condiţii suplimentare pentru ciupercile
proaspete din genul Agaricus (Psalliota)
1. Prezenta anexă stabileşte cerinţele de bază faţă de carpofolii (organe de fructificare),

din suşe provenind din genul Agaricus (în continuare ciuperci), destinaţie pentru livrare
în stare proaspătă către consumatori, cu excepţia ciupercilor destinate prelucrării
industriale.
2.În etapele care urmează după etapa de expediere se permite produsele să prezinte, în
raport cu cerinţele standardului:
1) o uşoară diminuare a stării de prospeţime şi de turgescenţă;
2) în cazul produselor din alte categorii decît categoria „Extra”, alterări uşoare datorate
evoluţiei şi caracterului lor mai mult sau mai puţin perisabil.
3. Ciupercile sunt clasificate în tipuri comerciale şi, înainte de toate, sunt clasificate în
două grupuri:
- ciuperci netăiate, a căror parte inferioară a piciorului nu este tăiată;
- ciuperci tăiate, a căror parte inferioară a piciorului este tăiată.
4. În dependenţă de etapele succesive de dezvoltare ciupercile se clasifică:

1) ciuperci închise (sau o denumire echivalentă), adică ciupercile a căror pălărie este
complet închisă;
2) ciuperci cu văl, adică ciupercile a căror pălărie este legată de picior printr-un văl;
3) ciuperci deschise, adică ciupercile a căror pălărie este deschisă (deschisă sau plată,
marginile pălăriei trebuie să fie uşor curbate în jos);
4) ciuperci plate, adică ciupercile a căror pălărie este complet deschisă (însă marginile
pălăriei nu trebuie să fie foarte curbate nici în sus nici în jos).
5. Cerinţe minime
În toate categoriile, ţinînd seama de dispoziţiile speciale prevăzute pentru fiecare
categorie şi de toleranţele admise, ciupercile trebuie să fie:
1) întregi, în cazul ciupercilor tăiate, tăietura trebuie să fie netedă;
2) sănătoase; sunt excluse ciupercile atinse de putregai, de o coloraţie maronie intensă a
picioruşului sau de alterări din cauza cărora ar deveni improprii pentru consum;
3) curate, lipsite practic de corpuri străine vizibile, altele decît materialul de acoperire;
4) cu un aspect proaspăt; trebuie să se ţină seama de culoarea lamelelor caracteristice
suşei sau tipului comercial;
5) lipsite practic de paraziţi;
6) lipsite practic de atacuri de paraziţi;
7) lipsite de umiditate exterioară anormală;
8) lipsite de mirosuri şi/sau gusturi străine.
6. Dezvoltarea şi starea ciupercilor trebuie să le permită:

1) rezistenţa la transport şi la manipulare
2) sosirea în condiţii satisfăcătoare la destinaţie.
7. Ciupercile sînt încadrate în trei categorii, definite după cum urmează:

1) Categoria „extra”
Ciupercile din această categorie trebuie să fie de o calitate superioară. Ele trebuie
să prezinte forma, aspectul, dezvoltarea şi coloraţia caracteristice tipului sau variaţiei
comerciale.
Ciupercile nu trebuie să aibă defecte, cu excepţia unor foarte mici alterări
superficiale, cu condiţia ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului,
calitatea, conservarea şi prezentarea lor în ambalaj.
Ciupercile feliate trebuie să fie cu tăietura aproximativ perpendiculară pe axa
longitudinală.
Ciupercile trebuie să fie lipsite practic de material de acoperire; cu toate acestea,
ciupercile netăiate pot prezenta urme de material de acoperire pe picioruş.
2) Categoria I
Ciupercile din această categorie trebuie să fie de o calitate bună. Ele trebuie să
prezinte forma, aspectul, dezvoltarea şi coloraţia caracteristice tipului sau variaţiei
comerciale.
Se permite ca ciupercile să prezente următoarele defecte uşoare, cu condiţia ca
acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, conservarea şi
prezentarea în ambalaj:
a) un defect uşor de formă;
b) un defect uşor de culoare;
c) defecte superficiale;
d) urme uşoare de material de acoperire; cu toate acestea, ciupercile netăiate pot să
prezinte puţin material de acoperire pe picioruş.
Ciupercile feliate trebuie să fie cu tăietura aproximativ perpendiculară pe axa
longitudinală.
3) Categoria II
Această categorie cuprinde ciupercile care nu se pot încadra în categoriile
superioare, dar care corespund caracteristicilor minime definite anterior.
Ciupercile pot să prezinte următoarele defecte, cu condiţia să îşi păstreze
caracteristicile esenţiale de calitate, de conservare şi de prezentare:
1) defecte de formă;
2) defecte de culoare;
3) leziuni superficiale;
4) uşoară alterare a picioruşului;
5) uşoară umiditate internă a picioruşului;
6) pieliţă;
7) picioruşe cu cavităţi;
8) urme de material de acoperire; cu toate acestea, ciupercile netăiate pot prezenta
puţin material de acoperire pe picioruş.
8. Calibrul este determinat de diametrul pălăriei şi de lungimea picioruşului, avînd în
vedere următoarele precizări:
1) Diametrul maxim al pălăriei trebuie să fie de minimum 15 milimetri (mm) pentru
ciupercile închise, cele cu văl şi cele deschise, şi de 20 mm pentru ciupercile plate.
2) Lungimea picioruşului se măsoară:
a) pentru ciupercile deschise şi plate, începînd de la lamelele de sub pălărie;
b) pentru ciupercile închise, începînd de la văl.
9. Calibrarea este obligatorie pentru ciupercile din categoria "Extra", în conformitate cu

tabelul următor, iar ciupercile din categoriile I şi II trebuie să respecte scara calibrelor
specificată, în cazul în care sînt indicate menţiunile "mică", "medie" şi "mare":
tabelul nr. 1
Ciuperci închise, cu văl şi deschise
Diametrul pălăriei Lungimea maximă a picioruşului
Calibru Diferenţa maximă Pentru ciupercile Pentru ciupercile netăiate
tăiate
Mică 15-45 mm
Medie 30-65 mm 1/2 din diametrul 2/3 din diametrul pălăriei
Mare 50 mm şi mai mult pălăriei
tabelul nr. 2
Ciuperci plate
Diametrul pălăriei Lungimea maximă a picioruşului
Calibru Diferenţa maximă Pentru ciupercile tăiate Pentru ciupercile
netăiate
mică 20-55 mm
mare 50 mm şi mai mult 2/3 din diametrul pălăriei
10. Se admite următoarea toleranţă generală:

1) Categoria „extra” - 5 % din ciuperci, în număr sau în greutate, care nu corespund
caracteristicilor categoriei, însă care sînt conforme celor de la categoria I sau sînt admise
în mod excepţional în toleranţele acestei categorii;
2) Categoria I - 10 % din ciuperci, în număr sau în greutate, care nu corespund
caracteristicilor categoriei, însă care sînt conforme celor de la categoria II sau sînt
admise în mod excepţional în toleranţele acestei categorii;
3) Categoria II - 10 % din ciuperci, în număr sau în greutate, fără picioruş, şi
10 % dintre ciuperci, în număr sau în greutate, care nu corespund, din alte motive, nici
caracteristicilor categoriei, nici caracteristicilor minime, cu excepţia produselor atinse de
putregai sau de orice alte alterări din cauza cărora ar deveni improprii pentru consum.
11. Se admite următoarea toleranţă specială:

1) Categoria „extra” - se admit 5 % din total, în număr sau în greutate, din ciupercile
aflate în etapa de dezvoltare următoare şi din ciupercile aflate în etapa de dezvoltare
precedentă;
2) Categoria I - se admit 10 % din total, în număr sau greutate, din ciupercile aflate în
etapa de dezvoltare următoare şi din ciupercile aflate în etapa de dezvoltare precedentă;
3) Categoria II - ciupercile aflate în etape de dezvoltare diferite pot fi amestecate în
acelaşi lot. Cu toate acestea, în cazul în care se indică etapa de dezvoltare, maximum 25
% din total, în număr sau greutate, din ciupercile aflate în etapa de dezvoltare următoare
şi din ciupercile aflate în etapa de dezvoltare precedentă sînt admise.
12. Toleranţe de calibru se aplică pentru toate categoriile - 10 % din număr sau în
greutate din ciupercile care nu corespund calibrelor indicate.
13. Conţinutul fiecărui lot trebuie să fie omogen şi să nu conţină decît ciuperci de
aceeaşi origine, tip comercial, etapă de dezvoltare (cu condiţia respectării dispoziţiilor de
la punctul 6 de mai sus), de aceeaşi calitate şi calibru (în cazul în care sînt calibrate).
14. Ambalarea şi marcarea se fac în conformitate cu dispoziţiile generale ale prezentei

Reglementări tehnice.
15. Ambalajele pentru vînzare cu o greutate netă care nu depăşeşte 1 kilogram (kg) pot
conţine amestecuri de ciuperci de culori diferite, cu condiţia ca acestea să fie omogene în
ceea ce priveşte calitatea, etapa de dezvoltare, calibrul (în cazul în care sînt calibrate) şi
pentru fiecare culoare în cauză, originea lor.
16. Partea vizibilă a conţinutului lotului trebuie să fie reprezentativă pentru ansamblul
lotului.
17. Prin derogare de la p.13, p.15 şi p.16 ale prezentei anexe, produsele pot fi
amestecate, în ambalaje destinate vînzării cu o greutate netă mai mică sau egală cu trei
kilograme, cu ciuperci proaspete şi alte fructe şi legume, din specii diferite, cu condiţia
să fie respectate următoare cerinţe:
1) produsele trebuie să fie calitativ omogene, conform speciei;
2) pe ambalaj trebuie să figureaze o etichetă corespunzătoare;
3) amestecul nu trebuie să inducă în eroare cumpărătorul.
Anexa nr. 7
„Ciuperci. Produse din ciuperci
Model
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE
Nr._________
din „____”_____________
Valabilă pînă la „____”_______________
_________________________________________________________________
(denumirea producătorului, adresa, telefonul, fax-ul)
în persoana_________________________________________________________
(funcţia, prenumele, numele conducătorului)
declară pe propria răspundere că produsul ________________________________

(denumirea, tipul, marca,
_________________________________________________________________
codul produsului, informaţia privind fabricarea în serie sau la un lot de produse (numărul şi mărimea lotului,
__________________________________________________________________
numărul de fabricaţie, denumirea şi numărul documentului care însoţeşte produsele/facturii, contractului, certificatului de calitate,
denumirea producătorului, ţării etc.))
la care se referă prezenta declaraţie nu pune în pericol viaţa, sănătatea consumatorilor,

nu produce impact asupra mediului înconjurător şi este în conformitate cu următoarele
reglementări tehnice sau standarde:
______________________________________________________________________
(indicativul reglementărilor tehnice sau standardelor cu indicarea punctelor acestor documente normative, care stabilesc cerinţe pentru
produsele respective)
Declaraţia este întocmită în baza

__________________________________________________________________
(informaţia despre documentele în baza cărora a fost întocmită declaraţia de conformitate)
Informaţie suplimentară_______________________________________________
Conducătorul organizaţiei _________________ __________________

(semnătura) (prenumele, numele)
L.Ş.
ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE
a proiectului Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Reglementării tehnice
„Ciuperci. Produse din ciuperci. Producerea şi comercializarea”
DEFINIREA PROBLEMEI
Analiza finală a impactului de reglementare pentru proiectul Hotărîrii Guvernului

cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Ciuperci. Produse din ciuperci.
Producerea şi comercializarea” (în continuare AIR) a fost elaborată în vederea executării
art.13 „Analiza impactului de reglementare” din Legea nr. 235-XVI din 20.07.2006
(Monitorul Oficial nr. 126-130/627 din 11.08.2006), cu privire la principiile de bază de
reglementare a activităţii de întreprinzător.
AIR susmenţionată reprezintă argumentarea necesităţii adoptării proiectului
nominalizat a Hotărîrii de Guvern, în baza evaluării impactului potenţial al acestuia
asupra activităţii de întreprinzător şi intereselor societăţii (prin estimarea costurilor şi
beneficiilor aferente), precum şi în baza analizei corespunderii proiectului Hotărîrii de
Guvernului cu scopurile politicii de reglementare şi principiilor Legii nr. 235-XVI din
20.07.2006.
Prezenta AIR a fost efectuată cu respectarea modalităţilor de evaluare expuse în
Hotărîrea Guvernului nr.1230 din 24.10.2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de
analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de
reglementare.
Elaborarea proiectului Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Reglementării
tehnice „Ciuperci. Produse din ciuperci. Producerea şi comercializarea” a avut drept
scop principal stabilirea cerinţelor minime de calitate pentru ciupercile în stare proaspătă
şi conservată provenite atît din producţia internă cît şi din import. Aceste cerinţe au fost
armonizate cu cerinţele europene faţă de produsele menţionate. Cerinţele menţionate vor
avea următoarele efecte pozitive:
- asigurarea pieţei interne cu produse calitative;
- creşterea volumului de export;
- încrederea producătorului faţă de stat;
- competitivitatea industriei agroalimentare;
- creşterea profiturilor atît pentru producător, cît şi veniturilor pentru stat.
Este important de menţionat că măsurile propuse în proiectul Hotărîrii de Guvern
va permite armonizarea legislaţiei naţionale cu prevederile Regulamentului (CE)
1863/2004 din 26 octombrie 2004 de stabilire a standardului de comercializare pentru
ciupercile de cultură din genul Agaricus (Jurnal Oficial L 325, 28/10/2004 P. 23 - 29),
Codul Comisiei Codex Alimentarius privind ciupercile şi produsele din ciuperci
(CODEX STAN 38-1981), Codul Comisiei Codex Alimentarius privind ciupercile
conservate (CODEX STAN 55-1981), Codul Comisiei Codex Alimentarius privind
ciupercile deshidratate (CODEX STAN 39-1981), Codul Comisiei Codex Alimentarius
privind ciupercile proaspete “Chanterelle” (CODEX STAN 40-1981).
Necesitatea intervenţiei Guvernului în domeniul ciupercilor şi produselor din
ciuperci este impusă de Legea nr.421-XVI din 22 decembrie 2006, care prevede că
utilizarea standardelor naţionale devine voluntară.
În conformitate cu Legea nr.186-XV din 24.04.03 cu privire la evaluarea
conformităţii produselor, reglementările tehnice care prevăd proceduri de evaluare a
conformităţii produselor se aprobă de către Guvern.
La momentul actual în domeniul evaluării conformităţii s-a format un vacuum: pe
de o parte – standardele sînt declarate voluntare, pe de alta – reglementarea tehnică care
să conţină cerinţe esenţiale de securitate, criterii şi proceduri de evaluare a conformităţii,
armonizate cu cele europene – nu este adoptată.
Reglementarea tehnică „Ciuperci. Produse din ciuperci. Producerea şi
comercializarea” va stabili cerinţe obligatorii privind condiţiile de calitate faţă ciupercile
deshidratate (inclusiv ciuperci liofilizate, pudră de ciuperci), ciuperci culese, ciuperci în
saramură, ciuperci murate, ciuperci marinate, ciuperci în ulei vegetal, ciuperci congelate,
ciuperci sterilizate, extract de ciuperci, concentrat de ciuperci şi concentrat deshidratat
de ciuperci, precum şi cerinţe speciale pentru ciupercile din specia Agaricus şi
Chanterelle.
IMPACTURILE POTENŢIALE
Viitorul industriei ciupercilor este pozitivă pînă într-atît, încît să schimbe

percepţia al ciupercilor şi produselor din ciuperci, dar industria necesită restructurare
pentru a ţine pasul cu creşterea cererii şi scăderea profiturilor.
Statistica UE, SUA şi Australia, tot aşa ca şi FAO, arată o creştere rapidă a cererii
de ciuperci pe piaţa mondială, datorită faptului că consumatorii sînt în căutarea sănătăţii
în produsele alimentare.
Ciupercile procesate numără cca. 55% din totalul pieţei mondiale, în mare parte
din cauza perioadei de valabilitate scurte. Din 55%, 50% sînt conservate şi 5% sînt
deshidratate. Olanda deţine cea mai puternică industrie de conservare cu 39%, urmărind-
o aproape pe China.
Patruzeci şi cinci procente de ciuperci din totalul pieţei mondiale se consumă în
formă neprocesată. În acest sens se fac paşi concreţi pentru a depăşi piaţa ciupercilor
procesate către noi consumatori, care sunt atraşi de efectele benefice sănătăţii atribuite
ciupercilor proaspete. Statistica Australiei şi FAO demonstrează că sectorul dat va avea
o creştere mare în următorii ani.
Ciupercile de specialitate continuă să fie considerate delicatese şi o piaţă
profitabilă datorită faptului că valoarea lor a crescut cu aproximativ 15% în unele
sectoare în anul 2006. Această piaţă este dominată de ciupercile Shii-take şi păstrăv, care
reprezintă mai mult de 60% din ciupercile de specialitate.
China prezintă o poziţie fermă pe piaţa ciupercilor de specialitate unde
producătorii reprezintă 80% din piaţa mondială de păstrăv. Îngrijorarea despre faptul că
China ar putea plasa ciuperci ieftine pe pieţele străine a fost abandonată, astfel Australia
a cîştigat un caz de dumping împotriva Chinei la începutul anului 2006.
Cererea mondială continuă să fie focusată asupra ciupercilor butoni albi de
Agaricus. Aceste ciuperci numără aproximativ 40% din producţia mondială, în care
crescătorii principali sunt plasaţi în SUA, Franţa şi China.
Europenii rămîn a fi mari consumatori a ciupercilor butoni albi, Germania importă
cel mai mult decît orice alte ţări, care reprezintă circa 40% al tuturor importurilor de
ciuperci procesate. Germania este urmată aproape de SUA, Franţa, Belgia, Suedia şi
Norvegia în termeni de import.
Maria Britanie este a 7-a piaţă de ciuperci din lume. În conformitate cu Biroul de
Ciuperci al Marii Britanii industria ciupercilor a obţinut un profit de £ 292 milioane din
vînzarea cu amănuntul în anul 2006.
În Europa de Est cererea depăşeşte oferta, astfel preţurile se menţin înalte.
Orientarea obişnuită a ţărilor Estice este a unei cereri scăzute în timpul lunilor de vară,
concentrate în regiunea Odessa, care îşi încetează activitatea în timpul sezonului cald.
Totuşi, o cerere constantă în anul 2007 a dus la creşterea preţului la ciuperci cu
aproximativ 0,31 euro pe kg, comparativ cu perioada anului precedent.
În SUA producţia constantă de ciuperci şi fracturarea furnizorilor de ciuperci din
flora spontană au dus la o scădere graduală a preţurilor. În anul 2006 producătorii au
resimţit o creştere de 2 % a recoltei şi o scădere de un procent din valoarea totală a
producţiei, aducînd piaţa SUA la $908 milioane (€705 milioane).
La momentul actual sunt aproximativ 2,000 varietăţi ale ciupercilor comestibile
care sunt disponibile pe piaţa mondială.
Cultura ciupercii nu este o cultură tradiţională pentru Republica Moldova.
Cultivarea şi consumul ciupercilor a început să se dezvolte în ultimii 15 ani. Migrarea
forţei de muncă, care s-a amplificat la sfîrşitul anilor 90, a condiţionat multe schimbări
ale tradiţiilor culturale, sociale, religioase şi nutritive ale moldovenilor.
În anul 2005, populaţia Moldovei număra 3.92 milioane oameni (excluzînd
Transnistria), PIB-ul mediu per capită era de aproximativ $1,800 (http://www.cia.gov).
Structura cheltuielilor consumatorilor moldoveni sînt puternic influenţate de factori
socio-economici, aşa ca nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, vîrsta, etc. Datorită
acestor factori, piaţa ciupercilor şi produselor din ciuperci din Moldova poate fi
împărţită în segmentul populaţiei urbane şi segmentul populaţiei rurale. În general, se
poate face concluzia că, în mare parte, ciupercile se consumă în oraşe (în special, în
Chişinău şi Bălţi), deoarece populaţia rurală tradiţional consumă produsele cultivate pe
loturile personale şi ciupercile fiind un produs pentru ocazii speciale şi mai puţin pentru
consum zilnic. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică al Moldova, salariul
mediu în localităţile urbane este de două ori mai mare decît venitul mediu în localităţile
rurale.
Luînd în consideraţie că, în Republica Moldova, nu există date disponibile privind
producţia ciupercilor şi presupunînd că producţia locală a fluctuat între 250 şi 400 tone
pe anii 2005-2006, se estimează că consumul total de ciuperci a crescut de la
aproximativ 849 tone în 2004 pînă la 1160 tone în 2005, ceea ce înseamnă că consumul
a crescut cu 39% de la 0.216 kg în 2004 pînă la 0.3 kg în 2005. Majoritatea
participanţilor din industria ciupercilor susţin că creşterea stabilă a început în a doua
jumătate a anilor 90, cînd consumul a constituit aproximativ 10-25g
(ftp://ftp.moldova.cnfa.org/reports/Analiza Pieţei Ciupercilor Ro.pdf.).
Pentru comparaţie, consumul de ciuperci proaspete/congelate în Germania în anul
2005 a fost de 2.23 kg, în Marea Britanie - 1.8 kg şi în Spania - 0.9 kg.
Din păcate, cota ciupercilor din Moldova în structura consumului general continuă
să descrească de la 35% în 2004 pînă la 25% în 2005. Deşi importul ciupercilor
proaspete s-a redus în 2005 cu 77%, întrebarea despre ce înlocuieşte consumul sporit -
ciupercile conservate importate sau ciupercile proaspete produse local - rămîne deschisă
pînă la crearea unui sistem de încredere pentru determinarea volumului producţiei
locale. Majoritatea vînzătorilor en-gros şi en-detail se plîng din cauza producţiei locale
sporadice a majorităţii crescătorilor şi incapacitatea de a încheia contracte pe termen
lung cu majoritatea supermarketelor.
Preţurile interne pentru ciupercile proaspete depind de cîţiva factori, aşa ca oferta
totală, tipul produsului, originea sa. Majoritatea vînzătorilor en-detail susţin că producţia
şi oferta internă este foarte inconsistentă şi imprevizibilă. Lipsa comunicării între diferiţi
producători şi neaplicarea principiilor de piaţă (contract, grafic de producere şi livrare)
influenţează considerabil formarea preţurilor pe piaţă.
După cum arată experienţa vînzătorilor en-detail de la piaţa centrală, preţurile pot
să fluctueze considerabil timp de 2-3 zile. Sezonalitatea preţurilor poate fi observată, de
asemenea, pe parcursul anului, în special, în timpul sărbătorilor de Crăciun şi Paşti,
precum şi în timpul verii, cînd, de obicei, consumul de ciuperci descreşte datorită
abundenţei de fructe şi legume proaspete pe piaţă. Şampinionii şi păstrăvi sînt unicele
specii de ciuperci care se vînd proaspete în Moldova. Şampinionii predomină în
segmentul ciupercilor proaspete de mult timp, dar păstrăvul au început să cîştige pondere
în ultimul timp. Majoritatea vînzătorilor en-gros susţin că păstrăvii au reprezentat circa
20% din volumul total al vînzărilor în 2005.
Două tipuri de ciuperci sînt crescute în Republica Moldova: Şampinion (70%) şi
Păstrăv (30%). Producerea ciupercilor este în special organizată în galeriile subterane
din Cricova şi Mileştii Mici. Conform estimărilor specialiştilor din Moldova dispune de
aproximativ 2,000 ha de spaţii subterane ce pot fi organizate pentru producerea
ciupercilor, dintre care doar 10 ha sînt utilizate la momentul actual. De asemenea există
crescători de ciuperci la suprafaţă, situaţi in clădirile fostelor ferme, depozite, etc., care
au fost abandonate după destrămarea Uniunii Sovietice. La momentul actual in jur de 40
de producători de ciuperci activează în Republica Moldova, dintre care doar 25%
activează anul împrejur. Doar unii din producători sînt înregistraţi oficial şi activează in
domeniul dat de peste 3 ani. La moment nu există date oficiale disponibile privind
producţia ciupercilor, conform relatărilor participanţilor din industria ciupercilor
producţia locală a fluctuat între 250 şi 400 tone pe an în ultimii doi ani. Costurile de
producere variază de la 10.8 MDL pînă la 15.6 MDL şi depind în special de varietatea
cultivată, spaţiile de producere, experienţă şi mărimea afacerii.
Costurile de producere a producătorilor mici sînt mai reduse în special din cauză
că nu sînt luate în calcul cheltuielile gen forţa de muncă, deprecierea, etc. şi că, de
obicei, producătorii mici nu sînt înregistraţi oficial ceea ce le permite să scape de
unele cheltuieli, cum ar fi taxele şi impozitele plătite de către agenţii economici.
Preţurile pentru ciupercile proaspete se formează în aer liber din Chişinău, unde
activează în permanenţă cca. 11 distribuitori. În dependenţă de sezon, volumul mediu al
vânzărilor ale fiecărui distribuitor fluctuează de la 50 la 500 kg pe zi. Volumul
vânzărilor depinde de asemenea de amplasarea distribuitorului şi prezentarea produsului.
Fiecare distribuitor lucrează cu aproximativ 3-4 producători.
Şampinionii formează circa 70-80% din total vînzări, restul fiind păstrăvi.
Distribuitorii susţin că volumul păstrăvilor creşte în ultimul timp datorită promovării
făcute. În afara sezonului sau în perioada sărbătorilor de Crăciun şi Paşti majoritatea
distribuitorilor lucrează şi cu şampinionii importaţi din Polonia. Comparînd produsele
moldoveneşti cu cele poloneze, distribuitorii afirmă că produsele poloneze sunt mult mai
bune în ceea ce priveşte calitatea şi ambalajul. Ciupercile poloneze sunt livrate în lăzi de
plastic paletizate, în timp ce, cele moldoveneşti sunt livrate în diferite ambalaje, nici
unul din care nu este consistent şi nu se potriveşte pentru ciuperci. Majoritatea
producătorilor utilizează de obicei cutii de plastic pentru banane şi/sau legume reciclate.
Preţurile fluctuează în timpul anului, dar arată aproximativ după cum urmează: toamna,
iarna şi primăvara sunt cele mai mari vânzări. Preţurile cu amănuntul variază între 16 şi
45 lei. Preţurile sunt stabilite în primul rând în dependenţă de cererea existentă, precum
şi de ofertă. Cererea cea mai mare se înregistrează în decembrie şi aprilie, şi atunci
importurile din Polonia încep să influenţeze preţurile; în luna mai are loc tranziţia de la
iarnă la vară şi, de obicei, oferta este mai mare decât cererea şi preţurile încep să scadă.
Conform majorităţii distribuitorilor, una din problemele existente este lipsa dialogului
între producători şi distribuitori, ceea ce deseori duce la fluctuaţii semnificative de preţ.
Crearea canalelor de comunicare în cadrul industriei ciupercilor este de importanţă
crucială. Structura clienţilor arată astfel: 80% din vânzări sunt făcute la restaurante şi
restul sunt făcute la gospodăriile casnice.
Ciupercile prelucrate şi produse din ciuperci. Informaţie colectată în baza
interviurilor cu vânzătorii cu amănuntul de ciuperci marinate şi pasterizate conservate de
la pieţile din Chişinău: Produsele din Polonia predomină în segmentul ciupercilor
conservate.
Produsele poloneze constau numai din şampinioni sub diferite forme: întregi şi
feliaţi, marinaţi şi pasteurizaţi. Sunt predominante borcanele de 800 g care se vând cu
20-23 lei. Etichetele nu se deosebesc semnificativ, culoarea lor predominantă este verde.
Se pare că Bromiko ocupă cea mai mare cotă a pieţei între produsele poloneze, după
spusele majorităţii distribuitorilor intervievaţi. Structura de distribuire pe piaţa locală
pentru diferite mărci comerciale este diferită: dacă Magro şi Bofmar utilizează 2-3
importatori din Moldova, atunci Bromiko este reprezentat numai de o companie pe piaţa
locală. Locul doi după reprezentare în segmentul ciupercilor conservate îl ocupă marca
comercială ProChef (Tiaxim SRL, Moldova), care oferă ciuperci marinate şi sterilizate
în ambalaje de diferit volum.
Produsele Prochef includ şampinioni, ghebe, shiitake şi păstrăvi în borcane de 375
g, 800 g şi cutii de 780 g şi 2,000 g. Pe o piaţă dominată masiv de şampinioni, Prochef
este unicul furnizor de ghebe, shiitake şi păstrăvi. Pe locul trei pe piaţa centrală se află
marca comercială Masterland, care este locală (o altă marcă comercială a companiei
Tiaxim). Chiar dacă aceasta nu deţine nici măcar o pătrime din piaţa produselor de
ciuperci conservate, prezenţa sa este remarcabilă, în special, în ceea ce priveşte
segmentul cutiilor de 2000 g. Ciupercile sunt de asemenea un produs cu valoare
adăugată pe segmentul produselor finite: şampinioni muraţi prăjiţi sunt vânduţi cu 60 lei
kilogramul. Deoarece şampinioni muraţi prăjiţi sunt consideraţi delicatese, vânzările
sunt nesemnificative şi relativ mici în comparaţie cu produsele proaspete şi conservate.
Alte mărci – mai există câteva alte mărci în reţeaua de magazine alimentare. Toate
sunt importate din Rusia, Olanda sau Germania. Majoritatea acestor produse fac parte
din segmentul ambalajelor mici (175 g – 280 g) şi includ în mare parte şampinioni.
Managerii pe vânzări susţin că majoritatea acestor produse sunt livrate sporadic şi nici
una din aceste mărci nu a reuşit să atingă un volum de vânzări care ar merita să fie
menţionat. Dar un singur lucru a fost evident, ambalajul acestor produse a fost mult mai
calitativ decât ambalajele majorităţii produselor din Moldova, dar diferenţa de preţ,
prezenţa pe piaţă şi livrarea sporadică nu permite nici unei din aceste mărci să formeze o
clientelă stabilă. Nivelul preţului variază la diferite mărci în dependenţă de produs şi
ambalare. Comparînd nivelul preţului putem observa o diferenţă nesemnificativă între
produsele diferitor companii. 2
Astfel, Republica Moldova poate să dezvolte acest sector profitabil, piaţa UE la
momentul actual resimţind necesitatea de a importa ciuperci din alte părţi ale lumii.
Valoarea nutriţională a ciupercilor
Ciupercile de cultură se deosebesc prin valoarea nutritivă ridicată a carpoforilor şi

capacitatea de a sinteza elemente biologic active cu proprietăţi imunostimulente,
terapeutice şi profilactice. Datorită faptului, actualmente ciupercile au o mare
popularitate şi în unele ţări industrial dezvoltate sînt cultivate atît în scop alimentar, cît şi
pentru căpătarea preparatelor antiseptice, anticolesterolice şi profilactice, a unor băuturi
igienice şi preparate cosmetice.
Tabelul 1
Caracteristica comparativă a produselor alimentare
după conţinutul substanţelor nutritive*
Conţinutul, %
Substanţe nutritive În produse
În carne În ciuperci În legume În fructe
animaliere
Proteine 14,0-23,0 2,5-5,5 1,2-2,3 0,4-0,6 3,5-12,0
Grăsimi 5,5-37,0 0,2-0,8 0,1-0,3 - 3,5-84,0
Hidraţi de carbon 0,2-0,5 3,0-6,0 1,5-4,5 10,0-13,0 0,5-4,8
Substanţe minerale 1,0-2,0 0,5-1,5 0,4-2,1 0,2-0,6 0,6-1,1
Celuloză indigestibilă - 1,0-3,5 1,0-1,3 1,5-4,2 -
Apă 70,0-75,0 88,0-91,0 74,0-95,0 82,0-88,0 13,0-87,0
Calorii 1000-3500 200-400 80-900 500-600 500-1500
Sursa: după B. Sandor, 1979
Proteinele sînt comparabile cu cele din carne şi au un rol foarte important în

organism, în ceea ce priveşte creşterea şi refacerea ţesuturilor. Cantitatea elementelor
proteice în basidiofructele şampinionului, păstrăvilor şi a flamulinei variază între 28-
33%. În proteinele şampinionului şi păstrăvilor se conţin 18 aminoacizi, inclusiv 10
esenţiali (izoleucina, leucina, lizina, arginina, metionina, fenilalanina, triptophanul,
treonina, histidina, şi valina), care se găsesc, de obicei, în albumina oului, caseina
laptelui şi gliadina din grîu.
Tabelul 2
Conţinutul de proteine şi deşeuri la unele legume, fructe şi ciuperci*
În 100 g de product Proteine, g Deşeuri, %
2
ftp://ftp.moldova.cnfa.org/reports/Analiza_Pietei_Ciupercilor_Ro.pdf.
Ciuperci 3,5 0
Mere 0,3 25
Struguri 1,0 25
Cartofi 1,8 5
Varză 1,4 15
Tomate 1,0 2
Morcov 1,0 20
Ceapă 1,4 10
Banane 0,8 35
Portocale 0,6 27
Sursa: după Genders, 1969
Proteinele participă la formarea enzimelor şi hormonilor, la protejarea

organismului împotriva infecţiilor şi pot folosi ca material energetic, în lipsa lipidelor şi
glucidelor. Valoarea nutritivă a proteinelor depinde de digestibilitatea lor, posibilitatea
de a fi transformate şi absorbite de tubul digestiv.
Vitaminele au un rol complex în organism: contribuie la creştere şi dezvoltare,
măresc rezistenţa acestuia, fortifică sistemul nervos etc. Ciupercile sînt excepţionale prin
faptul că conţin vitamine, care în alte legume se conţin în cantităţi reduse sau absolut
lipsesc, cum ar fi: vitaminele B, B1 (thiamina), B2 (riboflavina), B6 (pirodixina), B12;
vitaminele D, D2 (specifice pentru carnea de peşte), care preîntîmpină rahitismul;
vitamina H (biotina); acidul pantotenic; vitaminele A1, C, K şi PP (acidul nicotinic).
După conţinutul de riboflavină ciupercile cultivate depăşesc produsele alimentare de
bază, inclusiv carnea, peştele, laptele, legumele, pomuşoarele şi sînt comparabile doar cu
ouăle şi brînza. În ansamblu, componenţa cantitativă şi calitativă a vitaminelor în
ciuperci este asemănătoare doar celei din lapte şi carne de vită.
Lipidele (grăsimi) în ciupercile proaspete se conţin în raport de 0,5% sau 1,3-
2,7% de la cantitatea de substanţă uscată şi sînt utilizate de organism ca sursă de
energie. În componenţa lor intră cei mai preţioşi acizi pentru organismul uman, care au
mare efect fiziologic şi alimentar. Aceşti acizi previn depunerea holesterinei pe pereţii
ţesuturilor sanguinice şi contribuie la eliminarea ei din organism. Un gram de lipide
produce 9 calorii. Lipidele din organism transportă vitaminele A, D, B şi le asigură
absorbţia prin tubul digestiv. Mai au rol de regenerare a ţesuturilor, intră în alcătuirea
sistemului nervos, asigură buna funcţionare a glandelor (tiroida), contribuie la formarea
anticorpilor şi la funcţionarea normală a pielii etc.
Substanţele minerale din ciuperci deviază între 6 şi 12% în substanţa uscată, sau
0,5-1,5% în stare proaspătă. Fiind determinate în cenuşă ele sînt: K - 44-41%; P - 13,5-
25%; Si - 8 % ş.a. După conţinutul în fosfor, ciupercile sînt comparate cu carnea de
peşte. Magneziul, sodiul, clorul şi calciul sînt mai puţin reprezentate în ciuperci, ceea ce
le încadrează printre alimentele puţin sărate. În componenţa substanţelor minerale se
conţin multe microelemente ca cupru, iod, cobalt, zinc ş.a.
Substanţele minerale numite şi catalizatorii vieţii sînt absolut indispensabile pentru buna
funcţionare a organismului. Ele fac parte din compoziţia celulelor şi a sîngelui.
Ciupercile de cultură au o aciditate scăzută, fiind dată de către acidul malic şi citric.
Enzimele din ciuperci şi în special tripsina au rol important în digestie.
Ciupercile au gust şi aromă deosebite, pot fi consumate ca aliment de bază, atît de
către persoane sănătoase, cît şi de către diabetici (nu conţin amidon). Lipidele se găsesc
în ele numai sub formă combinată (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide). Gama
largă a preparatelor culinare, precum şi posibilitatea conservării lor pentru iarnă, explică
interesul de care se bucură ciupercile.
Valoarea terapeutică a ciupercilor
Se presupune că numărul de ciuperci pe glob poate constata cca. 1,5 mln., şi astfel
după numărul de specii aceste organisme constituie al doilea grup după insecte.
În biotehnologia contemporană sînt utilizate doar vre-o 5% din ciupercile
cunoscute. Importanţa lor în economia mondială încă nu este calculată definitiv, dar deja
evaluează la miliarde de dolari.
În ultimii ani biotehnologii lucrează mult asupra creării unor tehnologii efective şi
relativ simple şi acceptabile de cultivare a macromicetelor. Dar după ce au fost
valorificate ca aliment, basidiomicetele superioare, au început să prezinte interes şi
pentru medicină – obţinerea preparatelor medicinale, prepararea unor băuturi şi
extragerea diferitelor arome. Acest domeniu al farmacopiei, fiind promiţător, iveşte
posibilitatea producerii medicamentelor naturale cu spectru larg de acţiune şi eficacitate
sporită.
În astfel de ţări ca Japonia, Germania, SUA, Franţa basidiomicetele sînt sursă de
obţinere a unui şir de remedii curative, profilactice şi medicinale foarte importante, care
posedă acţiuni antiblastomice, antivirusulente şi anti-SIDA.
Cercetătorii Centrului Naţional de Cercetări asupra Cancerului din SUA a
demonstrat efectul antitumoral (anticancerogen) al substanţei numite lentinan, care se
găseşte în unele specii de ciuperci. Acelaşi lenitan are efecte anti-SIDA, alături de o altă
substanţă numită glucan”.
Este de menţionat noua direcţie în medicină – obţinerea din basidiomicete a
preparatelor carţinostatice. Datorită prezenţei în pereţii celulari a polizaharidelor (β-D-
gliucena, heterogliucena, glicoproteinele), efect contra tumorilor canceroase posedă aşa
spesii ca Lentinus edodes, Volvariella volvacea, Poria cocos, Tremella fuciformis,
Hericium erinaceus, Cordyceps sinensis, Pleurotus sajor-caju, Ganoderma lucidum,
Grifola frondosa, Dyctyophora indusiata. Din ciupercile Clitopilus prunulus s-a izolat,
de asemenea, o substanţă care inhibă dezvoltarea tumorilor canceroase; Buretele de
iască prezintă calităţi hemostatice; Marasmius oreades se recomandă pentru diabetici,
iar Tricholoma sp. prezintă virtuţi sudorifice, laxative, recomandate în cura de slăbire.
Popularitatea Ciupercii parfumate, sau Shii-take - Lentinus edodes, este dată de calităţile
gastronomice, dar şi de virtuţile medicinale şi anticolesterolice. Din această ciupercă s-a
extras polizaharidul lentinina, capabil să producă o regresie a tumorilor canceroase
benigne. Efectul clinic benefic al lentininei poate fi asociat cu operaţii chirurgicale şi
terapia prin radiaţii, sau cu alte imunostimulente, cînd relaţia gazdă-tumoare permite un
astfel de tratament. Tot din din ciuperca Shii-take a fost extras şi SPG care împreună cu
lentinina sînt foarte active contra sarcomei 180.
Importanţa economică a culturii de ciuperci

Starea actuală de asigurare cu produse alimentare în unele ţări este foarte dificilă.
Datele statistice ale Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie a ONU mărturisesc că
mai mult de jumătate din populaţia de pe glob nu este aprovizionată în destul cu produse
alimentare, aproximativ 500 mln. de oameni îndură foame, iar cca. 2 mlrd. se
alimentează insuficient sau incorect.
Problema alimentaţiei insuficiente a oamenilor este condiţionată de deficitul de
proteine, care după datele savanţilor, anual constituie cca 15 mln. tone. Această
problemă poate fi soluţionată folosind toate resursele existente, concomitent căutînd noi
surse de obţinere a produselor alimentare cu conţinut sporit de proteine. În acest context,
de rînd cu produsele tradiţionale şi produsele mărilor şi oceanelor un loc de seamă vor
ocupa şi ciupercile.
Cerinţele faţă de raţa alimentară a oamenilor mereu se schimbă. Acest fapt
condiţionează necesitatea extinderii culturii de ciuperci, întru cît ele posedînd un
conţinut sporit de proteine, vitamine, elemente extractive şi minerale, tot mai mult
corespund cerinţelor actuale de alimentare a omului.
Pe lîngă valoarea lor alimentară, ciupercile constituie şi o cultura rentabilă, care
asigură o producţie ridicată, ce se obţine pe unitate de suprafaţă folosită, în spaţii special
amenajate în acest scop. De reţinut mai este şi faptul că în cultura ciupercilor nu se
foloseşte teren agricol ci, cu preponderenţă, spaţii dezafectate, adică spaţii cărora nu li s-
a dat altă întrebuinţare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate în considerare
materiale refolosibile, deşeuri vegetale ieftine.
Randamentul exprimat în kilograme ciuperci recoltate de pe un metru pătrat, în
cazul speciei Agaricus bisporus este, în funcţie de sistemul de cultură şi de condiţiile de
microclimat asigurate, între 10 şi 20 kilograme în sistem clasic şi industrial monozonal,
şi 25-30 kg în sistem industrial plurizonal. Dacă într-un an se realizează 4-5 cicluri de
cultură, reiese un randament de 100-150 kg/mp/an. Pentru comparaţie este pe 1 m.p. de
cîmp arabil în an se obţine cca 3-5 kg de cartof, 0,3-0,5 kg de grîu, 15-30 kg de
castraveţi sau 0,7-1,5 kg de mere.
S-a calculat că metodele contemporane de producere a cărnii de vită constituie 63,5 kg
de proteine uscate la 1 ha în an. Pescăritul poate da în an 567,5 kg de pe acelaşi teren.
Actualmente multe întreprinderi industriale, specializate în producerea ciupercilor, în an
obţin pînă la 80 tone de proteine uscate de la 1 ha de suprafaţă de producţie.
Pentru obţinerea de la 1 m.p. a cantităţii de ciuperci, care echivalează cu cantitatea
de proteine, conţinută în 60 kg de carne de porc, sînt necesare următoarele materiale:
La cultivarea şampinionului:
- 2,5 gunoi de cabaline;
- 8 kg îngrăşăminte de azot;
- 8 kg îngrăşăminte de fosfor;
- 25 kg de ipsos.
La cultivarea păstrăvilor:
- 1,5 t ciocălăi de porumb.
La cultivarea ciupercii de paie:
- 1,2 t de paie.
Materialele principale numerate, fără îngrăşăminte, sînt deşeuri din agricultură şi
sectorul zootehnic, care în multe cazuri nu sînt refolosite şi deci nu necesită dobîndirea
lor specială.
Pentru obţinerea a 60 kg de carne de porc (producţie echivalent obţinută de pe 1
m.p. de cultură de ciuperci) la fiecare kilogram de carne se cheltuiesc 4 kg de furaj,
astfel pentru 60 kg sînt necesare 240 kg de nutreţ .
Tabelul 3
Cantitatea necesară de furaj şi mărimea terenului
pentru obţinerea 60 kg carne de porc*
În greutate, Teren, necesar pentru

Furaje În %
kg obţinerea producţiei, m.p.
Porumb 50 120 31
Orz 20 48 34
Secară 10 24 87
Grîu furajer 10 24 77
Frunze de lucernă 10 24 161
* după B. Şandor, 1979
În condiţiile actuale, 240 kg de furaj pot fi obţinute de pe 400-500 m.p. de teren,

pentru care este nevoie de un an agricol.
Important mai este şi faptul, că un ciclu de cultură la ciuperci durează, în funcţie
de specie, între 70-100 zile, aceasta făcînd ca amortizarea investiţiei să se execute într-
un timp scurt, fiind cea mai activă din cadrul sectorului vegetal.
Pentru a evalua amploarea acestora pentru Republica Moldova se va face trimitere
la importul şi exportul de ciuperci (tab. 4).
Tabelul 4
Import, export exprimat în tone şi mii USD
01-11.2006 01-11.2007
Cantitate, Valoare, Cantitate, Valoare,
tone mii USD tone mii USD
Import de legume şi 397,548 533,46 443,856 1075,37
ciuperci
Export de legume şi 2936.687 1307,24 1325,315 614,74
ciuperci
Sursa: Anuarul statistic, 2007
Reieşind din tabelul susmenţionat, precum şi faptul că Republica Moldova este o
ţară agrară, conchidem, că importanţa ciupercilor şi produselor din ciuperci pentru
economia ţării, societate, agricultori este foarte mare şi este în continuă creştere, dat
fiind faptul calităţilor alimentare şi terapeutice ale ciupercilor şi produselor din ciuperci.
Un alt motiv al necesităţii intervenţiei rezidă în faptul că reieşind din tendinţele
Republicii Moldova, care doreşte integrarea în Uniunea Europeană, intervenţia
Guvernului este necesară, deoarece din 1 ianuarie 2006 Moldova beneficiază de
Sistemul Generalizat de Preferinţe Plus, care constituie un regim preferenţial de comerţ,
oferit de UE, pentru susţinerea dezvoltării şi bunei guvernări. Avantajul principal al
acestui sistem constă în faptul, că 7200 produse moldoveneşti vor beneficia de acces
liber pe piaţa UE, ciupercile şi produsele din ciuperci fiind scutite de plata taxelor
vamale, care este prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 980/2005 al Consiliului din 27
iunie 2005 cu privire la aplicarea unui sistem de preferinţe tarifare generalizate (Jurnalul
Oficial L 169, 30/06/2005, p. - 43).
Astfel, pentru a beneficia de Sistemul General de Preferinţe Plus este necesar de a
întreprinde o serie de măsuri, inclusiv armonizarea legislaţiei naţionale la legislaţia
europeană în domeniul ciupercilor şi produselor din ciuperci.
Un alt motiv al intervenţiei rezidă în faptul că standardele au devenit voluntare la
finele anului 2006. Însă la moment agenţii economici continuă să respecte prevederile
din standarde în vigoare, deoarece astfel a fost creat sistemul şi pentru că ei nu cunosc
bine ce schimbări au intervenit în infrastructura de calitate. Mai mult ca atît, agenţii
economici se aşteaptă că careva condiţii vor fi impuse similar cu cele din standarde,
adică nu mai aspre. Pe lîngă aceasta, chiar dacă standardele au devenit voluntare,
inspectorii de stat, în supravegherea pieţei, continuă să inspecteze respectarea condiţiilor
vechi, adică cele stipulate în standarde.
Astfel sistemul bazat pe GOST prezintă următoarele dezavantaje faţă de adoptarea
Reglementărilor tehnice armonizate cu legislaţia UE:
1) Incompatibil cu standardele internaţionale (OMC SFS/TBT), ne-recunoscut de ţările
OECD;
2) Costisitor pentru întreprinderi şi consumatori;
3) Poate împiedica inovarea.
Prin urmare, la moment încă nu s-a simţit impactul vacuumului normativ, adică
lipsa condiţiilor de calitate obligatorii. Dar pe viitor, dacă nu vor fi aprobate astfel de
prevederi, este riscul ca organele de control să fie în imposibilitatea de a verifica
calitatea ciupercilor şi produselor din ciuperci, fapt care va duce la diminuarea calităţii
acestora, plasate pe piaţa de consum.
Prin urmare, Guvernul trebuie să întreprindă măsuri urgente în vederea
armonizării legislative şi asigurării sănătăţii populaţiei în domeniul producerii
ciupercilor şi produselor din ciuperci.
GRUPELE DE INTERESE
Efectul introducerii noilor reglementări propuse în proiectul de Hotărîre vor fi

resimţite într-o măsură diferită, şi deseori adversă, de cîteva grupuri social-economice,
fiecare urmărind interesele sale bine determinate.
Primul grup, este societatea noastră, care îşi manifestă interesul firesc în
protejarea şi creşterea calităţii vieţii, prin producerea şi livrarea spre consum a producţiei
calitative.
Al doilea grup , care va fi influenţat de reglementările propuse îl formează
producătorii autohtoni şi importatorii de ciuperci şi produsele din ciuperci, care evident
vor fi afectaţi în urma implementării Reglementării tehnice, deoarece se va impune un
nivel mai înalt de calitate, ceea ce va duce la cheltuieli suplimentare.Un singur
procesator de ciuperci activează în Republica Moldova pe baza materiei prime importată
din China. Încercări de a stabili relaţii de afaceri permanente cu producătorii locali au
fost făcute, dar relaţia nu a durat mai mult de cîteva livrări. Calitatea neuniformă a
producţiei, precum şi problemele legate de înregistrarea juridică şi impozitare
întîmpinate de majoritatea producătorilor de ciuperci nu permite dezvoltarea rela iilor pe
termen lung între producători şi cumpărători.
Al trilea grup îl reprezintă distribuitori Descrierea detaliată a distribuitorilor de
ciuperci şi produselor din ciuperci este dată mai jos în acest raport.
Al patrulea grup reprezintă organele de control de stat şi organismele desemnate
în domeniul evaluării conformităţii produselor.
OPŢIUNI
Opţiunile alternative
Opţiunile alternative vor fi comparate, folosind următorul tabel sumar:
Alternativa Posibile avantaje Posibile dezavantaje
I. A nu face nimic Nu au fost identificate 1. Imposibilitatea evaluări

conformităţii produselor din motiv
că standardele au devenit
voluntare, iar cerinţele obligatorii,
conform legislaţiei în vigoare, se
stipulează în Reglementarea
tehnică, care, la moment, nu există
2. Se vor încălca drepturile
consumatorului la un produs
calitativ
3.Bariere în calea comerţului
Nu sînt identificate
II. Legislaţie naţională 1. Elaborarea unui act

armonizată cu cea normativ naţional, în care să
europeană în ceea ce fie stipulate cerinţele
priveşte cerinţele de calitate obligatorii faţă de ciuperci şi
faţă de ciuperci şi produsele produsele din ciuperci, plasate
din ciuperci pe piaţa consum care va lărgi
posibilităţile agenţilor
economici.
2. Implementarea
legislaţiei comunitare
proporţionale asigurării
intereselor societăţii şi
protecţiei drepturilor agenţilor
economici.
3. Accesul la piaţa europeană
de ciuperci.
4. Produse calitative pentru
consumatori.
OPŢIUNEA I – A nu face nimic
Situaţia actuală în domeniul stabilirii condiţiilor de plasare pe piaţă a ciupercilor şi

produselor din ciuperci nu este una normală. În cazul în care Guvernul a decis trecerea
de la standarde obligatorii la cele voluntare, iar Reglementarea tehnică nu a fost adoptată
încă, s-a creat un vid normativ, care poate avea consecinţe negative pentru protejarea
consumatorului.
În aceste circumstanţe opţiunea de „a nu face nimic” şi de a continua în acelaşi
mod, nu are nici un avantaj. Dezavantajele şi riscurile sînt atît de ordin social, cît şi
politic.
Riscuri
La nivel naţional nu va fi pe deplin îndeplinit Planul de acţiuni Republica
Moldova – Uniunea Europeană în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei naţionale cu
cea europeană prin aprobarea Reglementărilor tehnice. Nu vor fi îndeplinite prevederile
Legii nr.186-XV din 24.04.03 cu privire la evaluarea conformităţii producţiei, va fi
tergiversată implementarea Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul
2008, aprobat prin Hotărîrea Guvernului, nr.76, din 29.01.2008.
OPŢIUNEA II - Legislaţie naţională armonizată cu cea europeană în ceea ce

priveşte cerinţele de calitate faţă de ciuperci şi produsele din ciuperci
Beneficii. Această opţiune va asigura armonizarea cu Regulamentul (CE)

1863/2004 din 26 octombrie 2004 de stabilire a standardului de comercializare pentru
ciupercile de cultură din genul Agaricus (Jurnal Oficial L 325, 28/10/2004 P. 0023 -
0029), Codul Comisiei Codex Alimentarius privind ciupercile şi produsele din ciuperci
(CODEX STAN 38-1981), Codul Comisiei Codex Alimentarius privind ciupercile
conservate (CODEX STAN 55-1981), Codul Comisiei Codex Alimentarius privind
ciupercile deshidratate (CODEX STAN 39-1981), Codul Comisiei Codex Alimentarius
privind ciupercile proaspete “Chanterelle” (CODEX STAN 40-1981).
Un alt beneficiu - va fi asigurat şi principiul de proporţionalitate a intereselor
societăţii şi protecţiei drepturilor agenţilor economici, ce va permite libera circulaţie a
mărfurilor. Se va asigura transparenţa în luarea deciziilor de către organismele pentru
evaluarea conformităţii şi de declarare a conformităţii.
Odată cu aprobarea proiectului nominalizat vor avea de cîştigat şi consumatorii
care vor dispune de produse mai calitative ceea ce va duce la creşterea calităţii vieţii.
Costuri. Există costuri legate de elaborare a însăşi proiectului Hotărîrii de Guvern
(circa 34 mii lei).
Alte costuri nu au fost identificate legate de implementarea proiectului, deoarece
condiţiile impuse în Reglementarea tehnică nu necesită dotări cu tehnologii noi pentru
Republica Moldova.
Riscuri.
Poate exista din partea agenţilor economici o barieră psihologică temporară în
ceea ce priveşte schimbările normative.
IMPLEMENTAREA
Responsabilitatea implementării Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea

Reglementării tehnice „Ciuperci. Produse din ciuperci. Producerea şi comercializarea”
se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare; organele de control
financiar şi fiscal; organele respective ale afacerilor interne, vamale.
Agenţii economici care desfăşoară activitate de producere a ciupercilor şi
produselor din ciuperci, sînt obligaţi să pună la dispoziţia organelor abilitate cu funcţii
de control informaţiile şi documentele care atestă legalitatea acestor activităţi.
Prin urmare, observăm că capacitatea instituţională a autorităţilor, pe seama cărora
a fost pusă implementarea proiectului de Hotărîre în cazul adoptării, este mai mult decît
suficientă, iar funcţiile pe care urmează să le îndeplinească autorităţile enumerate mai
sus se încadrează perfect în competenţa funcţională a acestora.
Astfel, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin intermediul
organizaţiilor din subordine împuternicite, va urmări evoluţia generală în ramura
ciupercilor şi produselor din ciuperci, tendinţele pe piaţa internă şi mondială, respectarea
de către operatori din piaţa internă a prevederilor legale.
Organele vamale vor asigura respectarea de către agenţii economici a normelor
legale, referitor la respectarea cerinţelor proiectului nominalizat de către importatorii de
ciuperci şi produse din ciuperci.
În continuare se vor prezenta sancţiunile pentru nerespectarea reglementărilor
propuse în proiectul de Hotărîre. Încălcarea Reglementărilor date vor avea ca efect
atragerea la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. Prin urmare vor fi tratate
drept încălcări următoarele fapte:
• Comercializarea mărfurilor de proastă calitate sau necorespunzătoare
standardelor;
• Neprezentarea documentelor sau prezentarea lor necorespunzătoare organelor
abilitate cu dreptul de control de stat.
Sancţiunile pentru încălcările enumerate mai sus vor fi aplicate în conformitate cu
prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative şi Codul penal în temeiul
documentelor confirmative, prezentate de organele abilitate cu drept de control de stat.
Reieşind din faptul că toate măsurile propuse în cadrul opţiunilor 1, 2 şi sînt de
natură regulatoare, implementarea acestora nu va genera costuri suplimentare
semnificative pentru autorităţile publice responsabile pentru implementarea noilor
reglementări. După cum s-a menţionat anterior, toate autorităţile publice implicate în
procesul impunerii îşi vor exercita atribuţiile în limitele competenţei funcţionale.
INDICATORII PERFORMANŢEI
S-au consultat următoarele organe de stat şi obşteşti:

Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei,
Ministerul Sănătăţii, Consiliul Economic pe lîngă Prim-ministru, Academia de Ştiinţe a
Republicii Moldova, Serviciul de Standardizare şi Metrologie, Grupul de experţi pentru
reglementarea activităţii de antreprenoriat pe lîngă Ministerul Economiei. Proiectul este
pus pe site-ul Ministerului pentru dezbateri publice, care vor fi luate în consideraţie.
Totodată se vor face consultări cu experţi de la Centrul de armonizare legislativă de pe
lîngă Ministerul Justiţiei, dat fiind că în baza documentului în cauză este pus un
Regulament European şi Codurile Comisiei Codex Alimentarius.
Majoritatea respondenţilor care au prezentat comentarii susţin politica Guvernului
de a reglementa domeniul serviciilor de ambalare, transportare, prerăcire, refrigerare,
depozitare a fructelor şi legumelor proaspete.
Monitorizare şi evaluarea proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea
Reglementării tehnice „Ambalarea, depozitarea şi transportarea fructelor şi legumelor
proaspete” va fi pusă în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care
stabileşte şi monitorizează politicile în domeniul agricol.
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE ŞI TERMENUL DE ACŢIUNE
Proiectul nominalizat intră în vigoare din momentul publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova şi va acţiona pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe o
perioadă nedeterminată de timp. În procesul consultaţiilor s-a stabilit că momentul
publicării este optim pentru producătorii din domeniul producerii ciupercilor datorită
necesităţii acestora în reglementarea domeniului respectiv în termeni cît mai restrînşi.
CONCLUZII
Proiectul nominalizat nu numai că va permite armonizarea cu legislaţia europeană,

cît şi va asigura un nivel înalt de calitate pentru ciupercile proaspete şi cele procesate,
ceea ce va permite exportul de ciuperci precum şi asigurarea pieţei interne cu produse
calitative.
Considerăm oportună examinarea şi aprobarea proiectului de Reglementare
„Ciuperci. Produse din ciuperci. Producerea şi comercializarea” de către Grupul de lucru
pentru reglementarea activităţii de antreprenoriat pe lîngă Ministerul economiei.

PHG Privind Ciupercile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PHG Privind Ciupercile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE nr. ____

cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Ciuperci. Produse din ciuperci.

Întru executarea Planului de acţiuni „Uniunea Europeană – Republica Moldova”

1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Ciuperci. Produse din ciuperci. Producerea şi

PRIM-MINISTRU Zinaida GRECEANÎI

Ministrul sănătăţii Larisa Catrinici

I. Noţiuni şi grupele de produse din domeniul reglementat

1. Reglementarea tehnică „Ciuperci. Produse din ciuperci. Producerea şi

2. Cerinţele prezentei Reglementări nu se aplică ciupercilor şi produselor din ciuperci

3. În sensul prezentei Reglementări tehnice sînt definiţi următorii termeni:

4. În dependenţă de culoare ciupercile se clasifică în două tipuri:

5. Prezenta Reglementare stabileşte cerinţe minime de calitate la care trebuie să se

II. Dispoziţii generale

12. Ciupercile şi produsele din ciuperci comestibile, definite şi descrise în prezenta

14. Colectarea, calibrarea şi separarea ciupercilor comestibile de cele necomestibile sau

15. Prelucrarea ciupercilor se admite a fi realizată în oricare altă formă de divizare în

IV. Ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportarea

20. Ambalajele ce intră în contact direct cu alimentele definite în prezenta

22. În cazul ciupercilor uscate, granulelor şi pudrei de ciuperci trebuie asigurată

24. Etichetarea şi marcarea produselor finite trebuie să se facă cu respectarea Hotărîrii

27. Lista completă a ingredientelor va fi declarată pe etichetă în ordine proporţional

30. Transportarea produselor alimentare se va efectua în mijloace de transport speciale

31. În cazul în care, la depozitarea, transportarea sau distribuirea produselor alimentare

V. Evaluarea conformităţii produselor

33. Producătorul, importatorul solicită unui organism de certificare acreditat efectuarea

34. În contextul evaluării conformităţii produselor, pentru verificarea menţinerii acesteia

35. Producătorul, importatorul trebuie să deţină documentaţia tehnică prevăzută la

36. Producătorul, importatorul trebuie să posede documentaţia tehnică, care include:

37. Producătorul, importatorul, în baza documentaţiei tehnice, întocmeşte o declaraţie de

38. Produsele se plasează pe piaţă însoţite de certificatul de conformitate sau declaraţia

39. Declaraţia de conformitate şi certificatul de conformitate se suspendă, retrage şi /sau

41. Conformitatea cu prevederile prezentei Reglementări poate fi asigurată prin

42. Controlul şi supravegherea de stat privind respectarea cerinţelor esenţiale de

43. Controlul şi supravegherea de stat constă în verificarea documentelor de însoţire a

Ingrediente. Limite admisibile

7. Ciuperci în ulei de măsline sau alte uleiuri

Gust şi miros Caracteristice ciupercilor fierte sau fierte în amestec

Textură, aspect a) Ciupercile în produsele „tradiţionale” trebuie să

Defecte admise a) pot prezenta urme foarte slabe de pămînt, nisip

4. Granule şi pudră din ciuperci

2) Alte forme de conservare

Cerinţe de calitate suplimentare pentru

Se aplică prevederile generale din prezenta Reglementare, în cazul în care nu contravine

Ciupercile trebuie să fie proaspete în aparenţă, de o culoare galben-deschis spre galben-

Diametrul ciupercii proaspete nu va fi minimum 10 mm şi maximum de 65 mm.

Ciupercile pot fi calibrate în conformitate cu mărimea lor determinată de diametrul

1. Prezenta anexă stabileşte cerinţele de bază faţă de carpofolii (organe de fructificare),

4. În dependenţă de etapele succesive de dezvoltare ciupercile se clasifică:

6. Dezvoltarea şi starea ciupercilor trebuie să le permită:

7. Ciupercile sînt încadrate în trei categorii, definite după cum urmează:

9. Calibrarea este obligatorie pentru ciupercile din categoria "Extra", în conformitate cu

10. Se admite următoarea toleranţă generală:

11. Se admite următoarea toleranţă specială:

14. Ambalarea şi marcarea se fac în conformitate cu dispoziţiile generale ale prezentei

Valabilă pînă la „____”_______________

declară pe propria răspundere că produsul ________________________________

la care se referă prezenta declaraţie nu pune în pericol viaţa, sănătatea consumatorilor,

Declaraţia este întocmită în baza

Conducătorul organizaţiei _________________ __________________

Analiza finală a impactului de reglementare pentru proiectul Hotărîrii Guvernului

Viitorul industriei ciupercilor este pozitivă pînă într-atît, încît să schimbe

Ciupercile de cultură se deosebesc prin valoarea nutritivă ridicată a carpoforilor şi

Valabilă pînă la „”___________

Conducătorul organizaţiei _ __