BA - 6a - Betonul Material Modern PDF

ESTE INTERZISA PUBLICAREA DE ORICE FEL (INCLUSIV PE SITE-URI SI
GRUPURI) FARA ACORDUL AUTORULUI
BETONUL ARMAT
un material asociat cu
modernitatea
‘PIATRA LICHIDĂ’ A SECOLULUI XX
La sfârşitul secolului al XIX-lea, diverse brevete de invenţii au pus

în evidenţă posibilităţile arhitecturale oferite de acest nou
material, deschizând astfel două direcţii majore:
1_‘scheletul’ ca pricipiu constructiv definitoriu pentru

întreaga arhitectură a secolului XX
2_forme noi inspirate de caracterul ‘fluid’ al betonului
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 1

BETONUL ARMAT
Diverse brevete de invenţie de la sfârşitul secolului XIX privind b.a.

(Paul Christophe, Le Béton Armé, 1902)
SCHELETUL DE BETON ARMAT
Modelul structural grindă – stâlp: Sistemul Hennebique, 1892

Tehnica realizării nodurilor. Originea construcţiilor cu ‘schelet’ din b.a.

Clădirea silozului din portul Genova, 1901

Una dintre primele construcţii cu un schelet Hennebique multietajat
Patente Hennebique
1 _Genova, 1906 (stânga); 2_Boston, fabrica de încălţăminte, 1911 (dreapta)

G. Mattè-Trucco, Uzinele FIAT, Lingotto-Torino, 1916 – 1926

Schelet de beton în sistem Hennebique
Robert Maillart, Depozit, Giesshübel Strasse, Zurich, Elveţia, 1910

Placa fără grinzi pe stâlpi cu capitel (planşeul-ciupercă)

Robert Maillart, Staţie filtrare, Rorschach, Elveţia, 1912

Robert Maillart, Catalana de Gas y Electricidad, Barcelona, 1916-1917


François Hennebique, Villa Hennebique, Bourg-la-Reine, 1904

Demonstraţie privind potenţialul noului sistem în arhitectura civilă
François Hennebique, Villa Hennebique, Bourg-la-Reine, 1904

Demonstraţie privind potenţialul noului sistem în arhitectura civilă

Auguste Perret, 25 rue Franklin, Paris, 1903

Dihotomia structură portantă – închideri. Acoperişul terasă
Auguste Perret, Biserica Notre Dame du Raincy, 1922

Stâlpul devine coloană cilindrică şi se desparte definitiv de închideri

Auguste Perret, Biserica Notre Dame du Raincy, 1922

Stâlpul devine coloană cilindrică şi se desparte definitiv de închideri
In deceniul al doilea al secolului 20, Walter Gropius prezenta

arhitectura industrială americană ca model de urmat. (V. articol “Die
Entwicklung moderner Industriebaukunst”, 1913)
Imediat după primul război, Le Corbusier propunea “fabricile
transparente” şi silozurile cu geometrii pure ca modele ale noii
arhitecturi.
Betonul armat – asociat până atunci cu construcţiile ‘inginereşti’ – este

ridicat de teoreticienii dintre războaie la rangul de precursor al noilor
forme arhitecturale.
Arhitectura ‘viitorului’ necesita noi materiale, iar betonul armat asociat
cu sticla este consacrat ca o garanţie a modernităţii; caracteristicile lui
– plasticitatea, omogenitatea, rezistenţa – se potrivesc cvasi-tuturor
mişcărilor de avangardă, de la expresionism, la noul obiectivism.

Albert Kahn, Packard Company Bulding, Detroit, 1901-1911

Arhitectura industrială americană. “Fabrica transparentă”
Walter Gropius, Bauhaus, Dessau, 1925-1926

Plan etaj 1

Imagine interioară a unui atelier
Le Corbusier, sistemul structural Dom-ino, 1914

Naşterea conceptul de spaţiu modern izotrop.
Scheletul tridimensional din b.a. conferă arhitecturii o libertate teoretic
nelimitată privind organizarea interioară şi faţada; totodată modifică radical
relaţia construcţiei cu terenul

Cele ‘5 puncte’ formulate de Le Corbusier în 1925 pot fi considerate ca

fiind consecinţa teoretică a afirmării scheletului structural de b.a. în
arhitectură:
1. PARTERUL LIBER (pe stâlpi)
2. ACOPERIŞUL-GRĂDINĂ (terasa circulabilă)
3. PLANUL LIBER – suprimarea pereţilor portanţi;

compartimentări independente de structură
4. FEREASTRA LUNGĂ
5. FAŢADA LIBERĂ – o “epidermă” subţire şi uşoară; stâlpi

retraşi, planşee în consolă
Comparaţie între construcţia tradiţională cu pereţi portanţi şi cea cu stâlpi

Le Corbusier, Précisions, 1930

Le Corbusier, Vila Savoye, Poissy, 1929-1931



PERETELE TURNAT
Continuitatea materialului turnat deschide o altă direcţie de căutare şi

inovare privind generarea de spaţii arhitecturale prin intermediul
celulelor delimitate de pereţi.
Libertatea constructivă a betonului armat a inspirat însă o arhitectură

ce proiectează celulele deschizându-le.
PERETELE TURNAT
Le Corbusier, Casa Citrohan, 1922

Spaţiu delimitat de doi pereţi paraleli, articulat liber pe două nivele şi
deschis la capete

PERETELE TURNAT
Le Corbusier, Casa Citrohan, 1922

Spaţiu delimitat de doi pereţi paraleli, articulat liber pe două nivele şi
deschis la capete
PERETELE TURNAT
Spaţiul creat de pereţii din b.a. a generat tipologii constructive

repetitive, formate din celule alăturate.
Construcţiile tipizate din prefabricate – unde peretele portant de b.a

devine un mod de a simplifica execuţia – rămân, în diverse părţi ale
lumii, o marcă a monotoniei periferiilor urbane ale anilor ’60-’70.
Eroarea poate fi identificată în asocierea nefericită dintre ideea
funcţionalistă şi cea a costului scăzut. (Tadao Ando, Learning from the
Modern Movement, 1989)

STRUCTURILE DE ACOPERIRE
O serie de experimente şi inovaţii din prima jumătate a secolului XX au

demonstrat că structura de acoperire din b.a. poate fi o alternativă
viabilă la structura cu grinzi din oţel.
Economia de material, corespondenţa între spaţiul interior şi volumul

exterior, dar mai ales marea libertate formală, au făcut ca structurile de
acoperire din b.a. (cojile) să devină soluţia constructivă curentă pentru
spaţiul monumental modern.
P.Cottancin, A.de Baudot, biserica Saint Jean de Montmartre, 1894-1904

Cimentul armat Cottancin (1890) şi plăcile subţiri rigidizate cu nervuri.

P.Cottancin, A.de Baudot, biserica Saint Jean de Montmartre, 1894-1904

Cimentul armat Cottancin (1890) şi plăcile subţiri rigidizate cu nervuri.
La începutul secolului XX, betonul armat este adoptat rapid în domeniul

construcţiilor utilitare de mari deschideri – marile spaţii paradigmatice
ale epocii industriale: gări, pieţe, expoziţii etc – unde concurează
metalul.

Münchner Grossmarkthalle, 1903-1912

Gara principală din Leipzig, 1907-1915


Spaţiu expoziţional în Brno, Cehia, 1928


Max Berg, Jahrhunderthalle in Breslau (Wroclaw), 1910-1913


In perioada 1915 - 1929 Eugène Freyssinet realizează numeroase

acoperişe de mare deschidere din b.a. precomprimat pentru hangare şi
fabrici, unde experimentează configuraţii structurale ce vor fi ulterior
utilizate în toată lumea.
E. Freyssinet, hangare pentru dirijabile, Orly, 1916-1921


Ferocimentul inventat de P. L. Nervi este un material foarte rezistent şi

uşor, compus din mai multe straturi de reţea din oţel înglobate în beton.
Cu acest material Nervi a reuşit să realizeze elemente constructive
complicate pentru structuri complexe, de mari dimensiuni, care i-au adus
renumele.

Pier Luigi Nervi, Magazzini del sale, Tortona,1950
Pier Luigi Nervi, Palatul expoziţional din Torino, 1949-1950

Pier Luigi Nervi, Palatul expoziţional din Torino, 1949-1950
Pier Luigi Nervi, Palazzeto dello Sport, Roma, 1956-57



Pier Luigi Nervi, Norfolk Scope , Norfolk, Virginia, 1971
Pier Luigi Nervi, Palazzo del Lavoro, Torino, 1960-1961

Pier Luigi Nervi, Palazzo del Lavoro, Torino, 1960-1961
Harry Seidler & Pier Luigi Nervi, Australia Square, Sydney, 1961-67

Harry Seidler & Pier Luigi Nervi, Australia Square, Sydney, 1961-67
Caracterul ‘fluid’ al betonului a inspirat structuri de acoperire a căror

rezistenţă decurge din formă şi nu din masivitate: cojile subţiri.
Eduardo Torroja (1899-1961) şi Felix Candela (1910-1997) "The Shell

Builder“ sunt consideraţi pionierii cojilor subţiri din b.a.

Eduardo Torroja, Algeciras Market Hall, Cadiz, Andalusia,1934

diametru 47.62 m; grosime beton min. 10 cm
Eduardo Torroja, Hipodromul Zarzuela, Madrid, 1935

Eduardo Torroja, Hipodromul Zarzuela, Madrid, 1935
Eduardo Torroja, Frontón Recoletos, Madrid, 1935

Eduardo Torroja, Club Tachira, Caracas, 1957

Suprafaţă laminară - studiu pe macheta.
Felix Candela, Club La Jacaranda, Hotel Presidente, Acapulco, Mexic, 1957

Felix Candela, Los Manantiales, Xochimilco, Mexic, 1958
Felix Candela, Los Manantiales, Xochimilco, Mexic, 1958

Santiago Calatrava, Felix Candela, Oceanogràfic, Valencia, 1997-2002

Justo García Rubio, Staţie de autobuz, Cáceres, 1998 – 2003

Justo García Rubio, Staţie de autobuz, Cáceres, 1998 – 2003

BA - 6a - Betonul Material Modern PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BA - 6a - Betonul Material Modern PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ESTE INTERZISA PUBLICAREA DE ORICE FEL (INCLUSIV PE SITE-URI SI

GRUPURI) FARA ACORDUL AUTORULUI

‘PIATRA LICHIDĂ’ A SECOLULUI XX

La sfârşitul secolului al XIX-lea, diverse brevete de invenţii au pus

1_‘scheletul’ ca pricipiu constructiv definitoriu pentru

2_forme noi inspirate de caracterul ‘fluid’ al betonului

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 1

Diverse brevete de invenţie de la sfârşitul secolului XIX privind b.a.

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Modelul structural grindă – stâlp: Sistemul Hennebique, 1892

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 2

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Clădirea silozului din portul Genova, 1901

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 3

SCHELETUL DE BETON ARMAT

G. Mattè-Trucco, Uzinele FIAT, Lingotto-Torino, 1916 – 1926

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Robert Maillart, Depozit, Giesshübel Strasse, Zurich, Elveţia, 1910

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 4

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Robert Maillart, Staţie filtrare, Rorschach, Elveţia, 1912

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Robert Maillart, Catalana de Gas y Electricidad, Barcelona, 1916-1917

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 5

SCHELETUL DE BETON ARMAT

François Hennebique, Villa Hennebique, Bourg-la-Reine, 1904

SCHELETUL DE BETON ARMAT

François Hennebique, Villa Hennebique, Bourg-la-Reine, 1904

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 6

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Auguste Perret, 25 rue Franklin, Paris, 1903

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Auguste Perret, Biserica Notre Dame du Raincy, 1922

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 7

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Auguste Perret, Biserica Notre Dame du Raincy, 1922

SCHELETUL DE BETON ARMAT

In deceniul al doilea al secolului 20, Walter Gropius prezenta

Betonul armat – asociat până atunci cu construcţiile ‘inginereşti’ – este

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 8

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Albert Kahn, Packard Company Bulding, Detroit, 1901-1911

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Walter Gropius, Bauhaus, Dessau, 1925-1926

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 9

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Walter Gropius, Bauhaus, Dessau, 1925-1926

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Walter Gropius, Bauhaus, Dessau, 1925-1926

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 10

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Imagine interioară a unui atelier

Walter Gropius, Bauhaus, Dessau, 1925-1926

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Le Corbusier, sistemul structural Dom-ino, 1914

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2009-2010 11

SCHELETUL DE BETON ARMAT

Cele ‘5 puncte’ formulate de Le Corbusier în 1925 pot fi considerate ca

1. PARTERUL LIBER (pe stâlpi)

2. ACOPERIŞUL-GRĂDINĂ (terasa circulabilă)

3. PLANUL LIBER – suprimarea pereţilor portanţi;

5. FAŢADA LIBERĂ – o “epidermă” subţire şi uşoară; stâlpi