Sunteți pe pagina 1din 246
ION UNGUREANU BAZELE CERCETARIT EXPERIMENTALE EDITURA UNIVERSITATII DIN PITESTI 2001 Eatlura Universitalit din Pitesti Str, Targu din Vale, nr. 1, 0300, Pitesti, jud. Arges tel/fax: 40 48 21.64.48 Copyright © 2002 — Toate drepturile asupra acestei editii s Editurii Universitatii din Pitesti. Nici 0 parte din acest volum nu poate fi reprodusi sub orice forma, fara permisiunea scrisd a autorului. Editor: Lector univ. dr. Dumitru CHIRLESAN Redactor sef; Conf. univ. dr. Constantin TIBRIAN Secretar sef de redactie: Lector univ. drd. Sorin FIANU Bun de tipar: 15.01. 2002; tira: 120 Referenti stiintifici: - Prof, dr. ing. Gheorghe CHIRITA - Prof. dr. ing. Doina [ACOMI Descrierea CIP a Bibiiotecii Nationale a Romianiei UNGUREANU, ION Bazele cercetarii experimentale / Ungureanu Ion - Pitesti: Editura Universitatii din Pitesti, 2002 p..cm Bibliogr. ISBN 973-8212-95-2 001.891.5 Prefata Lucrarea de fafA este structurati astfel incat si acopere disciplina Bazele Cercetarii Experimentale. Aceasti disciplina este prevazuta in planul de invajamant la specializarea ingineri — Tehnologia Constructiilor de Masini, in anul IV de studiu. Obiectivul general al disciplinei este acela de a transmite studentilor cunostiinfele de baz strict necesare in abordarea unei cercetari. Aceste cunostinte sunt necesare in scoala in cercetiri pe care studenfii le realizeazi in cadrul unor lucrari de laborator, in cadrul cercetarii stiintifice studentesti, precum si in cadrul proiectului de diploma. Cunostiintele transmise sunt necesare absolventilor care urmeaz4 un masterat si in mod deosebit celor care urmeazi un doctorat. in cadrul masteratului sunt realizate cercetari si studi de caz la fiecare disciplina, precum si un stagiu de cercetare in vederea elaborarii lucrarii de dizertatie. Efectuarea stagiului de cercetare, elaborarea lucririi, dar si celelalte, necesi cunostiinfe minime legate de cercetare. Pentru realizarea unui doctorat, doctorandul realizeazd pe parcursul mai multor ani cercetari importante originale, in domeniul sau de specialitate. Aceasta solicité cunostiinte minime in abordarea unei teme de cercetare, in efectuarea de cercetiri pe o tema data, dar si in elaborarea unor lucrari de cercetare. Cunostiintele de la aceasta disciplina sunt utile nu numai absolventilor care se incadreazi in munca de cercetare, ele sunt utile tuturor inginerilor. Indiferent de domeniul in care lucreazi un inginer se intdlneste zilnic cu probleme crora trebuie si le gaseasca o rezolvare. in multe cazuri rezolvarea acestora presupune realizarea unor investigatii, cercetari care trebuie conduse cu competena pentru ca solutia stabilita sa fie cea mai potrivita. Obiectivele specifice ale disciplinei au in vedere ca la absolvirea acesteia studentul s& cunoasca : - _ structurile unui plan de cercetare gi a unei lucrari de cercetare ; - obiectivele generale si tematica cercetirilor in tehnologie: - notiuni de modelare a proceselor in tehnologie; - metodele si mijloacele de miasurare folosite in cercetarile experimentale din domeniul tehnologi ~ _metodele de planificare a experientelor; - tehnicile de prelucrare a datelor obtinute la masurari in cercetarea experimental; - unele aspecte metrologice ale traductoarelor si mijloacelor de masurare; - metodele si mijloacele de masurare utilizate la m&surarea in cercetare a unor marimi specifice din domeniul tehnologic. Lucrarea de fafA este conceputa astfel jnedt si permita atingerea obicctivului general precum si ale celor specifice. Ea este dezvoltati pe 10 capitole in care sunt tratate teme care si permité atingerea obiectivelor menfionate. Dat find faptul ca disciplina este prevazuta cu un volum mic de ore, 28 de curs gi 14 de laborator, s-a urmiarit ca toate problemele care apar intr-o cercetare s& fie abordate, cel pufin la un nivel minim, de baza. in anumite capitole s-au prezentat si aplicatii pentru a elucida anumite aspecte mai dificile si de asemenea, s-au dat si unele tabele necesare studentilor in rezolvarea unor teme de cercetare, studi de caz ete. Disciplina a fost introdusa in planurile de invatimant de la specializarea TCM, incepand cu anul 1974. Prima lucrare [5] in domeniu a aparut in 1979 la Editura Didactica si Pedagogica. Lucrarea de fafa trateazi mai cuprinzator toate aspectele legate de o cercetare si trateazi mai pe larg prelucrarea datelor si planificarea experientelor. ‘Aceasta se adreseaza, in mod deosebit, studentilor de la specializarea ingineri Tehnologia Constructiilor de Masini. Ea poate fi utila studenfilor de la masterul Stiinta si Tehnologia Materialelor, precum si inginerilor tehnolog! indiferent de sectorul in care activeaza. noiembrie 2001 Autorul Cuprins 41.Aspecte generale ale cercetirii in tehnologie Ld 1.2. 1.3. 14. - Modelarea unor procese din tehnologie 15. - Structura unui program de cercetare experimentala . Structura unei lucrari de cercetare . Obiectivele gi problematica cercetarilor experimentale in tehnologie Tipuri de marimi si date obfinute la experimentari 2.Prelucrarea datelor experimentale 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. Necesitatea prelucrarii datelor experimentale si forme de prezentare a acestora. Prelucrarea unui sir infinit de date de o singura dimensiune Prelucrarea unui esantion de date de o singura dimensiune . Prelucrarea datelor care exprima dependenfa liniara a doua variabile 2.4.1. Punerea problemei 2.4.2. Determinarea ecuatiei dreptei 2.4.3. Variabila independenta normata 4.4. Repetarea experientelor 4.5. Aplicarea unor teste de adecvanta si omogenitate 2.4.6. Semnificatia coeficientilor dreptei 2.4.7. Determinarea parametrilor de camp ai dependentei 2.4.8. Corelatia a doua variabile 2.4.9. Aplicatie Prelucrarea datelor care exprima dependenfa liniara a unei méarimi de mai multe variabile 2.5.1. Punerea problemei 2.5.2. Determinarea ecuatiei 2.5.3. Ecuatia in variabile normate 2.5.4. Repetarea experientelor 2.5.5. Testele de adecvanta si omogenitate 2.5.6. Semnificatia coeficientilor ecuatiei 2.5.7. Determinarea parametrilor de camp ai dependentei 2.5.8. Corelatia dintre marimea dependenta gi marimile independente 2.5.9. Aplicatie 90 2.6. Prelucrarea datelor in cazul luarii in considerare a interdependentelor dintre variabilele de intrare 98 2.7. Prelucrarea datelor in cazul dependentelor neliniare 99 2.8. Numanul de grade de libertate 102 2.9. Propagarea indicilor de precizie 103 2.10.Prelucrarea datelor obtinute la masurarea marimilor dinamice 2.10.1.Parametrii de analiza si evaluare a marimilor dinamice 107 2.10.2. Tranformata Fourier a unui semnal 110 2.10.3.Valoarea medie a semnalului 111 2.10.4.Dispersia si abaterea medie patratic’ 112 2.10.5.Functfia densitifii de probabilitate a amplitudinilor unui semnal 113 2.10.6.Functia de distributie a energiei unui semnal 115 2.10.7.Functiile de corelatie 117 3.Planificarea experientelor in cercetarea experimentala 3.1. Punerea problemei 121 3.2. Limitele pentru variabilele independente 122 3.3. Numérul de valori pentru variabilele independente 123 3.4. Valorile variabilelor pe intervalul de variatie 124 3.5. Combinatiile de valori ale variabilelor 125 3.6. Numarul de repetari ale experientelor 126 3.7. Planul factorial complet cu doua nivele 126 3.8. Planul factorial fractionar cu doua nivele 129 3.9. Tipuri de planuri de experiente $i numarul de experiente 131 3.10,Planuri factoriale complete cu mai mult de doui nivele 132 3.11.Planul factorial compus centrat 134 3.12. Validarea unui model si plan de experiente 137 3.13. Aplicatie 139 3.14.Planul latin patrat de experiente 142 4.Metode si mijloace folosite in cercetarea experimentala 4.1. Metode de masurare 146 4.2, Schema generala a instalatiilor de masurare pe cale electricd a marimilor mecanice 150 4.3. Circuite de conectare a traductoarelor 153 4.3.1. Cireuitul sensibil la curent 153 4.3.2. Circuitul cu divizor de tensiune 154 4.3.3. Circuitul in punte 155 4.4. Impedanta aparatelor si traductoarelor folosite la masurare 162 4.5. Transmiterea unitatilor de masura 165 4.6. Amplificatoarele electronice folosite in lanturile de masurare 168 4.7. Aparate de prelucrare a semnalelor 170 4.8. Aparate clectrice de masurare 171 4.9. Aparate de vizualizare si inregistrare 174 4.10.Cablurile de conexiune 179 4.11.Parametrii metrologici ai traductoarelor si mijloacelor de méasurare 180 4.12.Prezentarea rezultatelor masuririlor 188 5. Masurarea deplasdrilor 5.1. Aspecte generale 190 5.2. Masurarea deplasirilor liniare cu traductoare inductive 190 - Masurarea deplasirilor liniare cu traductoare rezistive 194 5.4. Masurarea deplasarilor liniare cu inductosinul liniar 197 5.5. Masurarea deplasitilor liniare cu tigla optica 198 5.6, Masurarea deplasarilor unghiulare cu traductoare rezistive 199 5.7. Masurarea deplasarilor unghiulare cu transformator rotativ 200 5.8. Masurarea deplasarilor unghiulare cu traductor de ti ip inductosin circular 200 5.9. Masurarea deplasarilor unghiulare cu discuri codificate 201 5.10.Masurarea deplasarilor liniare cu traductoare pentru deplasari_unghiulare 202 6.Masurarea vitezelor 6.1. Principii de masurare a vitezelor 204 6.2. Masurarea turafiei cu tahogeneratoare 205 6.3. Masurarea turatiei cu traductoare cu reluctant variabilé 205 6.4. Masurarca turafiei cu traductoare cu elemente fotoelectrice 206 6.5. Masurarea turatiei cu traductoare inductive 208