Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mabel Katz Cea Mai Uşoară Cale de A Ti Trăi Viata PDF
Încărcat de
Daniela NistoricaTitlu original
Drepturi de autor
Formate disponibile
Partajați acest document
Partajați sau inserați document
Vi se pare util acest document?
Este necorespunzător acest conținut?
Raportați acest documentDrepturi de autor:
Formate disponibile
Mabel Katz Cea Mai Uşoară Cale de A Ti Trăi Viata PDF
Încărcat de
Daniela NistoricaDrepturi de autor:
Formate disponibile
Editura ADEVĂR DIVIN
Braşov, Str. Zizinului, nr. 48, parter, ap. 7,
co !""4#4, $. %. #&
Mobil: "7&&.#48.'8( sau "7&7.&7!.877
Telefon /Fax: "&)8.(&4.'7" sau "()8.4)&."7)
E-mail: contact*ivin.ro sau contact*+ecretul.tv
%e +iteul eiturii -+i/i şi alte cr/i pentru +u0let1
www.divin.ro
Site: www.secretul.tv
Yahoo! Group:adevardivin
2op3ri-t $ &"#& Editura ADEVĂR DIVIN pentru traucerea 5n li6a
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României KATZ !AB"# Cea
mai u$oar% cale de a&ţi tr%i viaţa' deta$ea(%&te de trecut tr%ie$te )n
*re(ent $i sc+imb%&ţi viaţa *entru totdeauna 9 :ael ;atz< tra.1 2ri+tian
=anu. Braşov1
Aevr Divin, &"#&
ISBN '78)")84&""&8
I. =anu, 2ri+tian >tra.?
#!'.'&(.&
Editor: 2tlin %AR@ENE
!abel Kat(
Pre,aţ% de dr. I+alea-al% ew #en
Cea mai uşoară
cale de a-ti trăi
viata
eta ea"-te de trecut trie te $n re"ent i
Traducerea din limba en%le":
Cristian AN/
ADEVĂR DIVIN
Bra$ov 0120
edica&ie 9
'e dedic aceast carte tuturor celor care caut
fericirea# pacea interioar şi un mod de (ia& mai
uşor)
*uprins
:ul/u6iri... IC
%re0a/... CIII
Introucere... CVII
2apitolul # u eşti ea per0ect... (
2apitolul & A6intirile... '
2apitolul ( Fter-erea a6intirilor... #!
2apitolul 4 %uterea cuvntului :ul/u6e+c... &#
2apitolul ! Intelectul nu a 0o+t creat cu +copul e a cunoaşte... &!
2apitolul ) otul 5ncepe e la un +i6plu -n... &'
2apitolul 7 Devino in nou la 0el ca un copil... ((
2apitolul 8 Iertarea... (7
2apitolul ' Aşteptrile... 4#
2apitolul #" Detaşarea... 4!
2apitolul ## Guec/ile critice... !#
2apitolul #& 2lreşte un +in-ur cal... !!
2apitolul #( 2ei Aleşi... !'
2apitolul #4 E6o/iile... )!
2apitolul #! Via/a trit 5n 6o6entul prezent... 7#
2apitolul #) $işnuin/ele... 7!
2apitolul #7 Depenen/ele... 7'
2apitolul #8 ea6a... 8(
Mul&umiri
Doresc să îmi exprim recunoştinţa faţă de
următoarele persoane:
Dumne(eu pentru toate inecuvntrile pe care lea revr+at a+upra
6ea şi pentru 5ncreerea ne6r-init pe care 6ia ruito e a6i 56prtşi
in+pira/iile şi r+pun+urile pe care 6i le tri6ite 5n ini6.
!ama mea care a 0o+t 5ntoteauna alturi e 6ine prin iuirea şi
+priinul ei, 5n orice 56preurare.
!inunaţii mei ,ii Gonatan şi H3onel, pentru iuirea, +priinul şi
5n/ele-erea pe care 6i leau acorat ea lun-ul cltoriei 6ele prin via/. V
6ul/u6e+c a6nurora pentru c 0ace/i parte inte-rant in via/a şi in
6enirea 6ea pe %6nt.
3ael Baruc+ pentru 5ncurarile ei şi pentru rnciulJ pe care 6i la
at, e care ciar avea6 nevoie ca + 6 aşez 5n +0rşit la 6a+a e +cri+ şi +
6i -+e+c ti6pul şi in+pira/ia e a +crie acea+t carte.
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
Doctorul I+alea-alâ ew #en pentru 5nv/tura lui, care 6 a 5ntrit şi
6a autat + cre+c in punct e veere +piritual. Ha ora actual 6 +i6t
inecuvntat şi 6 con+ier o per+oan 6ai un atorit in0luen/ei pe care a
avuto a+upra 6ea ea lun-ul cltoriei 6ele prin via/.
!orrna+ 4imeona pentru 5nv/turile +ale in+pirate şi pline e
evo/iune.
Eitoarele şi prietenele 6ele, !irta 5. Atlas Debora+ Barnet şi Diana
6alori pentru c au crezut 5n 6ine şi 5n acea+t carte, şi pentru 6ultele ore pe
care leau acorat ace+tui proiect, cu 6ult eica/ie.
4tudenţii mei din )ntrea7a lume pentru 6rturiile lor 6inunate, care
6iau 5ntrit convin-erea c treuie + continui ceea ce 0ac.
+ mul&umesc) + mul&umesc din inim)
,refa&
5n cartea *ea mai uşoar cale de a-&i tri (ia&a# :ael >;iKiKoLele? ne
56prtşeşte per+pectiva ei a+upra 6oalit/ilor prin care pute6 tri o via/
0ru6oa+ şi uşoar. Iat care +unt principiile pe care ni le reco6an ea1
#. Eu +unt 2REA DE D:NEZE şi e Iuirea Hui Div in, up
cipul şi a+e6narea Hui, re+pectiv cu ini6a curatJ.
&. SINMRH :E S2$% 5n via/ e+te + 0iu eu 5n+u6i, aic + 56i
p+trez ini6a curatJ.
(. Sin-ura 6ea +arcin 5n via/ con+t 5n a 6 eliera e a6intirile
ne-ative, e -reşelile şi e prole6ele in trecutul 6eu, pe care
+uconştientul 6eu le ruleaz 5n per6anen/ şi care 6 56pieic +
0iu eu 5n+u6i, aic cu ini6a curatJ.
4. %rin aplicarea proce+ului e rezolvare a prole6elor nu6it
=$L$%$N$%$N$ şi cuno+cut in veci6e, eu pot i6plora
Divinitatea + 56i re+tailea+c +tarea pri6orial e puritate a
ini6iiJ, eliernu6 5n totalitate e a6intirile 6ele.
!. Eu +unt #"" RES%$NSABIH pentru crearea a6intirilor epozitate
5n +uconştientul 6eu, pe care le eOperi6entez in nou şi in nou +u
0or6 e prole6e.
). Eu a6 5n 0iecare clip $%INEA e a6i re+taili +tarea pri6orial
a purit/ii ini6iiJ prin aplicarea ne5ncetat a
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
+trveciului proce+ e rezolvare a prole6elor cuno+cut +u nu6ele
e =oLoponopono, clip e clip.
7. Nu eOi+t prole6e 5n a0ara 6ea. %role6ele 6ele eOi+t nu6ai 5n
interiorul 6eu, +u 0or6 e A:INIRI RHAE PN2$NIN e
6intea 6ea +uconştient.
Sin-ura noa+tr 6enire e a eOi+ta pe ace+t %6nt e+te re+tailirea +trii
noa+tre pri6oriale e puritate a ini6iiJ prin elierarea noa+tr e a6intirile
care reitereaz prole6ele in trecut 5n via/a noa+tr actual, a6intiri care
eOi+t 5n 6intea noa+tr +uconştient.
Iueşte/i uş6aniiJ, a +pu+ un 6are 5n/elept acu6 6ai ine e &.""" e
ani. %rincipalii noştri uş6ani +unt a6intirile care reitereaz 5n noi ura, tea6a,
re+enti6entele, 6nia, ataşa6entele şi uec/ile critice in trecut. Noi ne
pute6 a+u6a 5n totalitate re+pon+ailitatea pentru ace+tea prin aplicarea
+trvecilor proce+e e rezolvare a prole6elor cuno+cute +u nu6ele e
=oLoponopono, cu6 ar 0i e iue+cJ şi 5/i 6ul/u6e+cJ.
Reco6an in toat ini6a cartea lui :ael ;atz, *ea mai uşoar cale de
a-&i tri (ia&a)
r) halea.al 0e1 'en
ntroducere
Dup ce a6 /inut pri6ele cur+uri 5n I+rael, 5n iunie &""', Qael, eitoarea
6ea 5n acea+t /ar, a venit şi 6ia +pu+1
:ael, cartea ta, *ea mai uşoar cale# e+te -rozav, ar treuie neaprat
+ 6ai +crii una. Acea+t carte e+crie ce creea :ael 5n anul &""(, nu ceea
ce cree ea la ora actual. De aceea, nu te 6ai reprezint. De atunci şi pn 5n
prezent ai parcur+ o cale lun- şi ai onit att e 6ulte in0or6a/ii noi pe
care le po/i 56prtşi pulicului lar-.
Ni6ic nu 56i place 6ai 6ult ect + 56i 56prtşe+c cunoaşterea şi
in+pira/iile,
nu 6a6 -nit5n +peran/a c 6inut
ect un ace+tea le vore+ci6a
5nainte via/a oa6enilo
ai r+pune1 r. De aceea,
Da.J Aevrul e+te
c 6 -nea6 e ani e zile + +criu acea+t carte, ar pn atunci a6
a6nat 5ncontinuu ace+t proce+.
Pn aceeaşi perioa e ti6p a6 pri6it nu6eroa+e 6e+ae e la oa6eni in
5ntrea-a lu6e, care 6iau +pu+1 reuie + te aşezi şi + +crii ace+te lucruri, la
0el cu6 ai proceat cu pri6a ta carte, care +a n+cut in In+pira/ia pur.J Nu
era +u0icient + 56i 5nre-i+trez cuvintele pe un reporto0on şi + le au apoi la
tran+cri+, +au + ro- un +criitor +pecializat + 6 aute cu +cri+ul, cci
in+pira/ia treuia + treac irect prin 6ine.
Ei ine, e 5nat ce a6 luat otrrea, In+pira/ia +a revr+at pur şi +i6plu
a+upra 6ea. Acea+t In+pira/ie 6inunat, la care +au au-at nu6eroa+ele
eOperien/e pe care lea6 trit ea lun-ul
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
proce+ului, 6au autat + 6 0ocalizez şi + tran+0or6 ace+t proiect 5ntro
realitate.
Dore+c + 5ncep prin a/i +pune c atunci cn copiii 6ei erau 5nc 6ici,
oişnuia6 + le +pun c 6enirea lor 5n via/ era + 0ie 0erici/i, cci oa6enii
0erici/i +unt norocoşiJ. Nu cre c 5n/ele-ea6 eu 5n+6i prea ine la acea
vre6e e ce le +punea6 ace+te lucruri.
Acu6 cre c a6 5nceput + 5n/ele- 6ai ine. Atunci cn eşti 0ericit, te
+i6/i noroco+, cci evii un canal e+ci+, per6i/nui a+t0el e+en/ei care tea
creat şi care te cunoaşte cel 6ai ine + te cluzea+c. 5n ace+t 0el, an+ul
continuu al niver+ului te irec/ioneaz auto6at ctre locul cel 6ai potrivit
pentru tine, la 6o6entul cel 6ai oportun. ot ce treuie + 0aci 5n ace+t +cop
e+te + 5/i e+cizi canalele interioare şi + 5i acorzi per6i+iunea ta.
Atunci cn crezi 5n tine 5n+u/i şi 5/i accep/i via/a eOact aşa cu6 e+te,
realizn c prole6ele cu care te con0run/i +unt 5n realitate paşi ctre o
liertate 6ai 6are şi c nu treuie neaprat + ai reptate +au + ai ulti6ul
cuvnt, te +i6/i auto6at 6ai uşor şi 6ai 0ericit.
Norocul 5n+ea6n + 0ii 5n locul potrivit la 6o6entul oportun, 56preun
cu oa6enii care te pot auta cel 6ai ine. De cele 6ai 6ulte ori, tu evii
noroco+ atunci cn nu te 6ai opui +in-ur propriului tu noroc. Dac 5/i vei
opri 6onolo-ul 6ental şi ac 5/i vei e+cie ini6a, vei per6ite a+t0el
6iracolelor + 5/i ia+ 5n cale.
ot ce treuie + 0aci 5n acea+t irec/ie e+te + ai 5ncreere 5n ini6a ta,
cci toate +ecretele ucuriei, 0ericirii, pcii interioare şi liert/ii +e a+cun 5n
acea+ta.
Ieile şi 6e+aele in acea+t carte nu 0ac ect + 5/i rea6intea+c e
0aptul c tu eşti +in-ura per+oan care 5/i poate +ci6a via/a. Nu eOi+t
ni6eni 5n lu6ea eOterioar care te nerept/eşte, cci tu eşti +in-urul
re+pon+ail >nu şi vinovat 5n+? pentru per+oanele şi +itua/iile pe care le atra-i
5n via/a ta. Acea+t carte nu 0ace ect + 5/i rea6intea+c e 0aptul c lu6ina
şi iuirea pe care le cau/i e atta ti6p +e a+cun 5n +patele tuturor
provocrilor cu care te con0run/i şi 5n +patele tuturor inecuvntrilor pe care
le pri6eşti.
Introducere
Str6oşii noştri ştiau c +olu/iile la prole6ele noa+tre nu pot veni ect
in cer. De aceea, ei +e l+au 5n +ea6a crein/ei lor, care le per6itea + a+i+te
şi + eOperi6enteze 6iracole a+olut uluitoare. Ei 5n/ele-eau c ace+te
6iracole +e petrec 5ntoteauna atunci cn o6ul +e etaşeaz e 6oul +u e
a -ni şi 5şi acor per6i+iunea pentru apari/ia +olu/iei per0ecte, ciar ac
nu ştie e une ur6eaz + apar acea+ta.
2artea e 0a/ con/ine 6ai 6ulte capitole şi te6e, care 5şi propun + te
aute + evii 6ai conştient. Ele +e concentreaz pe ur6toarele iei
principale1
Pn lu6ea ta nu 6ai eOi+t altcineva. EOişti nu6ai tu şi -nurile tale.
u eşti +ut la +ut re+pon+ail pentru ceea ce /i +e 5nt6pl, ar nu
eşti vinovat.
Atunci cn o uş +e 5ncie, o alta +e e+cie auto6at.
5n +patele tuturor i0icult/ilor cu care te con0run/i +e a+cune
lu6ina +piritual.
u eşti +in-urul care te po/i eliera, 5neo+ei e tine 5n+u/i
2u ct opozi/ia cu care te con0run/i e+te 6ai 6are, cu att 6ai 6ari
+unt inecuvntrile care +e revar+ a+upra ta.
Atunci cn te tran+0or6i, totul +e +ci6 5n urul tu.
%acea interioar 5ncepe cu tine.
Pn anul &""( a6 +cri+ cartea *ea mai uşoar cale# cci orea6 + le
56prtşe+c a+t0el cititorilor 6ei +ecretul e+coperirilor 6ele, al lucrurilor
care 6iau +ci6at via/a. Si6/ea6 nevoia + le +pun tuturor oa6enilor c1
Noi ave6 puterea e a ne +ci6a via/a 0r + 6ai epine6 vreoat e
altcineva ect e noi 5nşine.J
Ha ora actual, pa+iunea şi 6i+iunea 6ea con+tau 5n a te trezi pe tine,
a+t0el 5nct + 5/i po/i +ci6a via/a şi + e+coperi la rnul tu %acea,
@ericirea şi Hiertatea pe care lea6 e+coperit eu şi pe care ştiu c le cau/i.
Era6 att e +i-ur c e+coperirile 6ele le pot +ci6a oa6enilor via/a
5nct a6 renun/at la cariera 6ea eOtre6 e
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viata
pro0itail e contail şi a6 5nceput + cltore+c prin lu6e pentru a
56prtşi ace+t 6e+a.
%entru unii cititori, acea+t carte va 0i oar o aucere a6inte< pentru al/ii
va 0i o con0ir6are. $ricu6 ar 0i, nu a6 nici cea 6ai 6ic 5noial c ac
eşti i+pu+ + te e+cizi, + 0ii 0leOiil şi + te etaşezi e acea parte
>ra/ional? in tine care cree c ştie 6ai ine, 5/i vei -+i toate r+pun+urile.
Nu treuie + ui/i 5n+ c 6intea conştient +e preteaz e 6ulte ori la orice
pentru a avea reptate cu orice pre/. 5ntrearea 6ea e+te +i6pl1 tu ce 5/i
oreşti + ai reptate +au + 0ii 0ericitT
Dac lucrurile nu 6er- aşa cu6 /iai ori 5n via/a ta >+au 5n anu6ite
o6enii ale ace+teia?, ac nu te +i6/i 0ericit +au 56pcat, invita/ia 6ea e+te
+ 5/i tri6i/i pentru o vre6e intelectul la pli6are şi + citeşti acea+t carte cu
ini6a.
Sper +incer + optezi pentru *ea mai uşoar cale de a-&i tri (ia&a)
Ca*itolul 2
Tu eşti de2a perfect
*ine sunt eu3 4ceasta este cea mai impor-
tant $ntrebare dintre toate# iar cei mai
mul&i dintre oameni nu au nicio idee ct de
simplu este rspunsul la ea)
E+te i6portant + ne auce6 a6inte c noi nea6 n+cut in acelaşi Vi
Beati0ic şi c Hu6ina %er0ect nea creat up cipul şi a+e6narea ei, aic
%er0ec/iJ, cci ceva per0ect nu poate crea nicioat ceva i6per0ect. A 0i
per0ect 5n+ea6n a nu avea opinii, convin-eri şi uec/i critice.
Noi +unte6 per0ec/i Nu pute6 +pune 5n+ acelaşi lucru e+pre -nurile,
convin-erile, opiniile şi uec/ile noa+tre critice, care +unt 5n 6o evient
i6per0ecte. Ace+te a6intiri şi pro-ra6e 6entale li6itatoare şi -eneratoare e
con0uzie +unt in+erate 5n conştiin/a noa+tr e ctre +ocietate şi e
eOperien/ele pe care lea6 trit ea lun-ul ti6pului.
Dac eveni6 conştien/i e 0aptul c nu +unte6 totuna cu a6intirile
noa+tre, noi pute6 eveni 6artorii ac/iunilor noa+tre, 0ar a ne +i6/i ataşa/i e
rezultatul lor 0inal, şi ne pute6 5ntoarce a+t0el la +tarea noa+tr pri6orial e
per0ec/iune.
ot ce treuie + 0aci 5n ace+t +cop e+te + 5/i o+ervi reac/iile 5n 0a/a
oa6enilor şi a i0eritelor +itua/ii, 0r a te l+a conu+ e ele. Dac vei 5nv/a
+ controlezi ace+t proce+, vei eveni in ce 5n ce
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
6ai conştient e -nurile, opiniile şi uec/ile tale critice, te vei i+tan/a e
ele şi 5/i vei p+tra +enintatea 5n toate +itua/iile. Dac vei putea o+erva o
+itua/ie 0r a o eticeta, +punn c e+te un +au rea, te vei eliera.
Din pcate, 6oul no+tru oişnuit e operare con+t 5n a aştepta anu6ite
+itua/ii pentru a ecie, a ac/iona +au a +i6/i 5ntrun anu6e 0el. Noi
eveni6J 5n 0unc/ie e circu6+tan/ele eOterioare şi cree6 c +unte6 ceea
ce a6 evenit. 5n ace+t 0el, le per6ite6 po+e+iunilor, circu6+tan/elor şi
in0or6a/iilor in lu6ea eOterioar + ne e0inea+c ientitatea.
Dac ori6 + ne re+taili6 coneOiunea cu Divinul şi + ne re-+i6 pacea
interioar, noi treuie + ne 5ntoarce6 la aevrata noa+tr e+en/ şi +
realiz6 5n ini6a noa+tr c i+pune6 ea e tot ceea ce ne ori6. Ace+t
proce+ ne per6ite + reeveni6 noi 5nşine şi + tri6 la uni+on cu 5ncreerea
şi cu in+pira/ia, care ne auc clip e clip per+oanele şi +itua/iile per0ecte
pentru noi.
Pn aproape toate cazurile, ac vei 5nceta + te 6ai e0ineşti 5n 0unc/ie e
circu6+tan/ele eOterioare, ene0iciile pe care le vei pri6i 5/i vor epşi cu
6ult i6a-ina/ia. Dac te vei 5ntoarce la aevrata ta e+en/, oa6enii te vor
aprecia 6ai 6ult, pentru +i6plul 6otiv c te vei aprecia tu 5n+u/i 6ai 6ult. Ei
te vor recunoaşte pentru iuirea, re+pectul şi 5ncreerea pe care /i le acorzi
+in-ur. Acea+t recunoaştere nu va avea ni6ic ea 0ace cu iplo6ele tale, ci
nu6ai cu 0iin/a ta REAHĂ. Ace+t proce+ e+te +i6plu şi natural. Dac vei trece
prin ace+t proce+ şi te vei eliera, vei con+tata c nu ai nevoie e prea 6ulte
eOplica/ii pentru ca oa6enii + 5nceap + te 5ntree +in-uri1 2e ai 0cutT
Ar/i alt0el, 6ai tnr şi 6ai ineJ
:arianne Uillia6+on +pune uneva1 ea6a noa+tr cea 6ai 6are nu e+te
c +unte6 inaecva/i, ci c +unte6 atotputernici. 2eea ce ne +perie cu
aevrat e+te lu6ina noa+tr, nu 5ntunericul no+tru. Noi ne 5ntre61 ,2ine
+unt eu pentru a 0i -enial, +pleni, talentat şi 0aulo+ in toate punctele e
veereTL Fi e ce nu a6 0iT Noi +unte6 cu to/ii copii ai lui Du6nezeu. @aptul
c ne 6ini6aliz6 +in-uri nu 0olo+eşte ni6nui. Acea+t aplecare a capului
pentru ca ceilal/i oa6eni + nu ne +i6t ne+i-uri 5n prea6a noa+tr nu are
Tu eşti deja perfect
ni6ic -lorio+ 5n +ine. :enirea noa+tr e+te + +trluci6, aşa cu6 +e 5nt6pl
cu copiii 6ici. Noi nea6 n+cut pentru a 6ani0e+ta 5n acea+t lu6e +lava lui
Du6nezeu, care eOi+t 5nluntrul no+tru. Ea nu eOi+t oar 5n anu6i/i
oa6eni, ci 5n to/i. Atunci cn l+6 acea+t lu6in + +trlucea+c lier, noi
le acor6 5ntro 6anier inconştient şi celorlal/i oa6eni per6i+iunea e a
0ace acelaşi lucru. Dac ne elier6 e te6erile noa+tre, +i6pla noa+tr pre
zen/ e+te +u0icient pentru ai eliera inclu+iv pe ceilal/i.J
Pntraevr, atunci cn eşti tu 5n+u/i, le per6i/i şi celorlal/i oa6eni + 0ie
ei 5nşişi 5n prezen/a ta.
Ha 5nceput pare i0icil, ar ac ai trit o at acea+t eOperien/ a
conştiin/ei pure, 0r opinii, uec/i critice şi aşteptri, 5/i oreşti + o repe/i
ct 6ai e+ po+iil, ciar şi nu6ai pentru o 0rac/iune e +ecun. 2u ct
practici 6ai 6ult, cu att 6ai uşor evine + r6i conştient. Ace+t lucru
poate ura 0oarte pu/in, cci prin 6inte 5/i trece o alt a6intire, o0erinu/i
a+t0el o nou oportunitate e a practica luciitatea şi conştiin/a e +ine.
Vei aun-e + te +i6/i a+t0el in ce 5n ce 6ai lier, la 0el ca un copil care
o+erv şi a6ir 6inunile vie/ii. 5/i vei re-+i puritatea ini6iiJ. Ha un
6o6ent at, 5/i va 0i 6ai -reu + te 5ntorci la via/a trit 0r luciitate ect
+ r6i conştient. Nu e+te ni6ic 6ai uşor ect + 0ii PNSI şi +
r6i conştient. E+te un proce+ natural, iar ac 5ncepi + 5l practici, 5ncepi
+ 5/i a6inteşti auto6at acea+t +enza/ie 5n ini6a şi 5n corpul tu. 2u alte
cuvinte, ea va reveni la tine in ce 5n ce 6ai e+. Vei continua + atin-i a+t0el
clip e clip acea+t +tare e pace interioar şi e ucurie pur, etaşnute
e tot ce nu reprezint e+en/a ta.
Re/ine1 +i-uran/a şi 0ericirea pe care le cau/i nu rezi 5n po+e +iunile tale
6ateriale, 5n iplo6e +au 5n rela/ii. Ele +unt 6ult 6ai aproape e tine ect
crezi.
Nu eOi+t a+olut ni6ic 5n lu6ea eOterioar care + te poat 0ace + te
+i6/i co6plet +au per0ect. ot ceea ce te incit acu6 5n acea+t lu6e 5/i o0er
oar un 0ior te6porar. A+t0el e orin/e reprezint ataşa6ente, şi 6ai
evre6e +au 6ai trziu pot + i+par
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
in conştiin/a ta, 5/i po/i piere intere+ul 0a/ e ele +au te pot 0ace + +u0eri.
Eliereazte. %ropune/i + 5n/ele-i c i+pui ea e tot ce ai nevoie şi
c nu ai nevoie e lucrurile e care nu i+pui. Detaşeazte şi per6itei acelei
pr/i in 0iin/a ta care ştie 6ai ine + te cluzea+c şi + te proteeze.
Intoarcete la şinele tu per0ect şi vei e+coperi a+t0el 56pr/ia lui
Du6nezeu şi tot ce ai nevoie. neT 5n interiorul tu
Ca*itolul 0
4mintirile
Motorul care pune $n mişcare lumea, dar şi
pe noi $nşine# sunt informa&iile)
:ae+trul 6eu, r. IaleaKal =e Hen, a0ir6 c atunci cn ne naşte6,
noi auce6 cu noi un 5ntre- pacet e in0or6a/ii. 2e vrea + +pun cu a+taT
Vrea + +pun c atunci cn ne naşte6, noi auce6 cu noi o +u6eenie e
a6intiri r6a+e in trecut, inclu+iv e la +tr6oşii noştri. De aceea, +itua/iile
prin care trece6 nu +unt nicioat ceea ce par. Atunci cn te contrazici cu
cineva 5n le-tur cu o anu6it +itua/ie in prezent, ar-u6entele tale nu au
ni6ic ea 0ace cu +itua/ia curent, ci reprezint oar o erulare a a6intirilor
tale.
Pn-uie6i + 5/i au un eOe6plu1 atunci cn te uci la cine6ato-ra0 şi
te ui/i la un 0il6, tu ştii c ac/iunea nu +e petrece cu aevrat pe ecran, ci 5n
+pate, 5n interiorul proiect orului. Ha 0el +e petrec lucrurile şi 5n via/a noa+tr.
%er+oanele şi +itua/iile cu care ne con0runt6 +unt ca nişte ecrane. Noi
intr6 5n ialo- cu ele şi aor6 + 0ace6 ace+t lucru, 5ncercn +
convin-e6 un ecran +au altul c ave6 reptate. Ne ori6 + +ci66
ecranul, ar ace+ta nu poate 0ace aşa ceva. Dac ori6 ca +itua/ia e pe ecran
+ +e +ci6e, noi +unte6 cei care treuie + ne tran+0or66, cci 0il6ul +e
petrece 5n interiorul no+tru. 2u alte cuvinte, noi +unte6 proiectorul.
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
De ce ruleaz la in0init a6intirile in +uconştientul no+truT Ele reapar la
+upra0a/a conştiin/ei noa+tre pentru a ne o0eri ocazia e a ne a+u6a 5n
propor/ie e #"" re+pon+ailitatea pentru eOi+ten/a lor şi e a ne etaşa e
ele. Atunci cn 0ace6 ace+t lucru, noi 5i o0eri6 practic Divinit/ii >lui
Du6nezeu? per6i+iunea e a şter-e ace+te a6intiri şi e a ne eliera 5n ace+t
0el. De 0apt, ceea ce noi nu6i6 prole6e nu +unt altceva ect oportunit/i.
Via/a e+te o +uit e oportunit/i e a creşte in punct e veere +piritual şi e
a e+coperi cine +unte6 cu aevrat. Aevrul e+te c noi a6 uitat cine
+unte6, e ce ne a0l6 aici şi ce a6 venit + 0ace6. Noi nea6 n+cut 5n
acea+t lu6e 0izic pentru a ne auce a6inte cine +unte6 şi pentru a introuce
corecturile nece+are. Da, a6 venit ca + ne corect6 -reşelile. EOact ace+t
lucru 5l 0ace =oWoponopono, o tenic aaiian +trvece e rezolvare a
prole6elor. 2u alte cuvinte, noi pute6 introuce corecturile nece+are prin
a+u6area 5n propor/ie e +ut la +ut a re+pon+ailit/ii şi prin invocarea
iertrii1 56i pare ru< te ro- + 6 ier/i pentru c a6 creat +au pentru c a6
atra+ acea+t +itua/ie.J
Dore+c + precizez un lucru1 re+pon+ailitatea e+te 0oarte i0erit e
vinov/ie. Eu nu vreau + +pun cu a+ta c +unte6 vinova/i e ceva, ci oar c
+unte6 re+pon+aili pentru +itua/ia pe care a6 atra+o 5n via/a noa+tr. Da, noi
+unte6 ci care atra-e6 +in-uri i0eritele +itua/ii in via/a noa+tr.
Noi trece6 prin via/ 5ncercn + ne 6 +ea6a care e+te 6enirea pe
care o ave6. Ei ine, eu cuno+c acea+t 6enire1 ea con+t 5n a te puri0ica
>=oWoponopono? şi 5n a te etaşa e tot ceea ce nu reprezint e+en/a ta. u nu
eşti totuna cu a6intirile tale. Eşti 6ai pre+u+ ect ele, ar eşti 5ntraevr
re+pon+ail pentru eli6inarea lor. Dup cu6 +punea SaKe+peare1 Hu6ea
e+te o +cen uriaş, iar noi +unte6 nişte actori e+vrşi/iJ
Bnuie+c c re0lectezi la ce a6 a0ir6at 6ai evre6e, ar aevrul e+te c
nu treuie + a0li +au + 5n/ele-i ni6ic. Mneştete pu/in1 atunci cn lucrezi
la calculator, ai vreo iee e+pre cu6 0unc/ioneaz pro-ra6ele cu care
lucreziT Dac nu eşti tu 5n+u/i
Amintirile
pro-ra6ator, nu ai nicio iee, ar ace+t lucru nu te 56pieic + te e+curci
e 6inune lucrn cu calculatorul. ot ce treuie + ştii e+te c 5n interiorul
ace+tuia eOi+t i0erite pro-ra6e care 0unc/ioneaz. 5n 6o +i6ilar, e+te
po+iil + nu 5n/ele-i 5ntoteauna in per+pectiva realit/ii tale curente e ce
trieşti o anu6it +itu a/ie şi e une a aprut ea. De alt0el, ace+t lucru nici nu
e+te nece+ar. Sin-ura ta +arcin e+te + te etaşezi.
S +pune6 e pil c treci printro anu6it +itua/ie 56preun cu o alt
per+oan. 2eea ce +e petrece nu are ni6ic ea 0ace cu tine +au cu cealalt
per+oan, ci reprezint un +i6plu pro-ra6 e erulare a a6intirilor tale. Nu
e+te ni6ic e i+cutat, e l6urit +au e eOplicat, şi nu ai e ce + 5l
5nvinov/eşti pe cellalt. Re/ine1 atunci cn percepi o alt per+oan +au o
prole6, tu nu le percepi e+en/a. Sin-urul lucru pe care 5l percepi e+te o
a6intire per+onal >le-at e per+oana +au e +itua/ia 5n cauz?. Noi
percepe6 5ntoteauna lucrurile ca prin cea/ şi nu le vee6 nicioat clar.
oate percep/iile noa+tre +unt trecute prin 0iltrul a6intirilor, uec/ilor
noa+tre critice, şi convin-erilor noa+tre le-ate e ceea ce cree6 c e+te
corect +au e 0elul 5n care ar treui + +e e+0şoare lucrurile.
Aşa cu6 +punea6, +in-ura noa+tr +arcin e+te + ne etaş6. Atunci
cn 0ace6 ace+t lucru, a6intirea care e+te ştear+ 5n noi e+te ştear+ inclu+iv
5n cealalt per+oan, +au 5n circu6+tan/a cu care ne con0runt6. 5ntraevr,
per+oanele şi circu6+tan/ele in via/a noa+tr +e pot +ci6a e0ectiv, ar 5n
realitate nu e+en/a lor +e +ci6, ci 6oul no+tru e percep/ie. Atunci cn
ne etaş6 e a6intirile noa+tre le-ate e alte per+oane, noi le percepe6
5ntro lu6in i0erit. De aceea, cu pri6a ocazie 5n care te con0run/i cu o
provocare, priveşteo ca pe o inecuvntare şi ca pe o oportunitate e a te
etaşa, e a o corecta şi e a te eliera. Ha ora actual eşti un +clav. %oate /i
+e pare c eşti lier, ar realitatea e+te c eşti +clavul a6intirilor şi
pro-ra6elor tale +uconştiente, care 5/i +pun ce e+te ine şi ce e+te ru, ce
e+te şi ce nu e+te corect. Intelectul nu ştie altceva ect + pun eticete, ar
5n realitate nu eOi+t ine şi
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
ru. Sarcina intelectului e+te + 0ac ale-eri1 + +e etaşeze +au + +e
an-reneze 5ntro activitate, caz 5n care oreşte + ai ulti6ul cuvnt. A 0i +au
a nu 0i acea+ta e+te 5ntrearea.
Ca*itolul 8
5ter%erea amintirilor
:ulte teOte +pirituale vore+c e+pre nece+itatea etaşrii 5n veerea
continurii proce+ului e creştere +piritual, ar realitatea e+te c ace+t proce+
5i +perie pe 6ul/i oa6eni. De aceea, 5n acea+t carte voi vori nu6ai e
puri0icarea şi şter-ereaJ a6intirilor şi pro-ra6elor, pentru a putea cunoaşte
aevrata ucurie şi pace interioar.
Ha 6ulte in +e6inarele şi cur+urile 6ele, participan/ii 56i pun 5ntreri
e -enul1 Fi ac nu ore+c + şter- o anu6it a6intireT Dac e+te vora e
o a6intire 0ru6oa+, e care nu ore+c + 6 etaşezT 2e +ar 5nt6pla ac
6iaş şter-e toate a6intirileT Aş r6ne +in-ur. 2u6 aş reuşi +
+upravie/uie+cTJ Aşa cu6 +punea6, 0oarte 6ul/i oa6eni +e te6 e renun/area
la a6intirile lor.
RelaOeazte 5n+ :ai 5nti e toate, ore+c + precizez c tu ai @$ARE
:HE a6intiri care treuie puri0icate şi şter+e. 5n al oilea rn, şter-erea
a6intirilor ne-ative conuce auto6at la e+cierea 6ai 6ultor uşi şi la
apari/ia unor oportunit/i noi. 2u alte cuvinte, proce+ul conuce la apari/ia 5n
via/a ta a 6ai 6ultor
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
oa6eni care te pot auta şi +priini, şi alturi e care po/i continua proce+ul e
puri0icare
Din 0ericire, nu tu eşti cel 6ai 5n 6+ur + ecizi care a6intiri treuie
şter+e şi care nu. Sin-ura ta +arcin e+te + 5/i acorzi per6i+iunea. Dac te
ecizi + 5/i a+u6i 5n propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitatea pentru acel
0ra-6ent in conştiin/a ta care creeaz +au atra-e anu6ite +itua/ii +au
per+oane 5n via/a ta, partea +uperioar a conştiin/ei tale, care ştie 6ai ine,
cci tea creat şi te cunoaşte 6ai ine ect oricine altcineva in acea+t lu6e
>unii o nu6e+c Du6nezeu?, ştie auto6at care +unt a6intirile e care treuie +
te elierezi.
$ alt 5ntreare care 6i +e pune 0recvent e+te1 De ce nu ne pute6 eliera
+i6ultan e toate a6intirileT Ar 0i +u0icient + +pune61 ,Bun. A6 5n/ele+.
Realizez c +unt +ut la +ut re+pon+ail şi +unt i+pu+ + a0ir61 56i pare ru<
te ro- + 6 ier/i pentru c a6 creat +au pentru c a6 atra+ ace+te +itua/ii.J
Acu6 şter-e toate ace+te a6intiri introatLJ
Din pcate, lucrurile nu +unt ciar att e +i6ple. E+te i6portant +
5n/ele-e6 c trupul no+tru reprezint el 5n+uşi o a6intire, iar ac Du6nezeu
near şter-e introat toate a6intirile, corpul 0izic nu ar putea +uporta ace+t
proce+. :ae+trul 6eu, r. IaleaKal =e Hen, a0ir6 c ac toate a6intirile
noa+tre ar 0i şter+e introat, corpul no+tru +ar +ta0ii. Ve+tea un e+te c
a+pectul per0ect al conştiin/ei noa+tre ştie 0oarte ine la ce a6intiri +unte6
pre-ti/i + renun/6 şi le va şter-e 5n locul no+tru. %er+onal, con+ier c e+te
6inunat 0aptul c nu treuie + şti6 care +unt a6intirile şi pro-ra6ele pe care
treuie + le şter-e6 in conştiin/a noa+tr.
Aşaar, totul epine e a6intirileJ noa+tre. $ri e cte ori 5n via/a
noa+tr intervine o +itua/ie, ea nu reprezint altceva ect o a6intire care +e
eruleaz. 5n 0unc/ie e circu6+tan/e, noi cree6 c proce+6 in punct e
veere +piritual şi eli6in6 anu6ite a6intiri le-ate e o per+oan particular,
e -uvern, e ca+ +au e ani, ar 5n realitate nu6ai Du6nezeu ştie cu
aevrat ce a6intiri +unt proce+ate şi şter+e.
Ştererea amintirilor
$ alt 5ntreare pe care o pri6e+c 0recvent re0eritoare la proce+ul e
puri0icare e+te1 reuie + cre neaprat 5n Du6nezeu pentru a trece prin
ace+t proce+TJ R+pun+ul e+te N< nu treuie + crezi 5n Du6nezeu. %roce+ul
0unc/ioneaz 5ntoteauna şi pentru toat lu6ea. Sin-ura ta +arcin e+te + 5/i
acorzi per6i+iunea. Nu treuie + 5n/ele-i +au + cunoşti ce +e 5nt6pl.
reuie oar + ai 5ncreere c +e va 5nt6pla 2EVA.
%oate c te 5ntrei e a+e6enea1 reuie + ro+te+c ace+te cuvinte cu
convin-ere, + +i6t ceea ce a0ir6TJ Dore+c + 5/i r+pun printro alt
5ntreare1 atunci cn apeşi ta+ta Delete >e şter-ere? pe ta+tatura
calculatorului tu, 0aci ace+t lucru cu convin-ere +au +i6/iJ ceva eo+eitT
Z6eştiT Si6/i o +tare e co6pa+iune pentru lucrurile pe care le şter-iT Nu,
nu nu6ai c nu 0aci ace+t lucru, ar nici nu treuie + 5n/ele-i ce +e 5nt6pl
e 0apt atunci cn apeşi pe acea+t ta+t. Ai 5ncercat vreoat + 5n/ele-i
cu6 +e e+carc un pro-ra6 5n calculatorul tuT Nu< ace+t proce+ +e
eruleaz e la +ine, 0r ca tu + 5n/ele-i ce +e 5nt6pl, 5n 6o +i6ilar,
proce+ul e elierare prin etaşarea e a6intiri +e eruleaz 0r ca tu + 5l
5n/ele-i. ot ce treuie + 0aci 5n ace+t +cop e+te + aplici in+tru6entele
proce+ului, repetn cuvintele1 :ul/u6e+cJ, e iue+cJ +au 56i pare ru<
te ro- + 6 ier/i pentru c a6 creat +au pentru c a6 atra+ acea+t +itua/ie.J
5n continuare, proce+ul +e eruleaz auto6at.
Atunci cn reco6an tenica =oWoponopono, tot ce vreau + +pun eu
e+te1 e ro-, 0ao. Ro+teşte ace+te cuvinte.J Dac 5/i vei a+u6a 5n propor/ie
e +ut la +ut re+pon+ailitatea pentru a6intirile şi pro-ra6ele care nu
0unc/ioneaz 5n via/a ta şi ac le vei şter-e, tu vei 5ncepe + atra-i 5n 6o
auto6at lucrurile potrivite pentru tine, la 6o6entele cele 6ai oportune. De
vre6e ce intelectul nu poate 5n/ele-e ace+t proce+, tot ce treuie + ştii 5n
ini6a ta e+te c atunci cn 5l eclanşezi prin acorarea per6i+iunii tale şi
cn invoci autorul, ace+t autor vine PN$DEANA. reuie 5n+ + ai
5ncreere şi + ştii 5n ini6a ta c ori e cte ori 5/i acorzi per6i+iunea, +e
prouce un proce+ e
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
tran+6uta/ie >pe care nu6ai Du6nezeu 5l poate 0ace?. A+olut e 0iecare
at 5n 6o -arantat
P/i +olicit prerea 5n le-tur cu capitolul pe care toc6ai lai citit...
Viziteaz +iteul 111)hooponopono1a6)com/theeasiest1a6toli(e/şi pune
aici 5ntrerile care te preocup +au +pune/i opinia +incer.
: po/i -+i e a+e6enea pe @aceooK, la are+a1
.@aceooK.co69:ael;atz
!abel Kat(
Ca*itolul 9
,uterea cu(ntului
7 Mul&umesc 8
Recunoştin/a oac un rol covrşitor 5n via/a noa+tr. Mn eştete la
toate lucrurile pentru care po/i 0i recuno+ctor. De pil, po/i citiT %o/i /ine
acea+t carte 5n 6n şi 5i po/i 5ntoarce +in-ur pa-inileT Dac o po/i citi,
5n+ea6n c po/i veea. :ai 6ult ect att, tu re+piri, teai trezit 5n acea+t
i6inea/ şi ai vzut lu6ina +oarelui, ai auzit ciripitul p+relelor şi ai +i6/it
par0u6urile in aer. @iecare 6o6ent pe care 5l tri6 pe %6nt e+te 5ncrcat
cu oportunit/i. De 0apt, e+te un ar e la Du6nezeu. :ul/u6e+c, Doa6ne
De 6ulte ori, noi nu realiz6 ct e norocoşi +unte6. e ro-, opreştete
pentru o clip in lectur şi priveşte cerul, un copac +au z6etul e pe 0a/a
unui copil. :iroa+e un trana0ir.
Atunci cn 5ncepi + apreciezi 0ru6u+e/ea in urul tu, in ce 5n ce 6ai
6ulte lucruri 0ru6oa+e 5/i ie+ 5n cale. Secretul con+t 5n a te 0ocaliza a+upra
lucrurilor pe care le ai ea. Din pcate, noi ave6 tenin/a e a uita i6en+a
putere a recunoştin/ei şi e a con+iera natural 0aptul c ne ucur6 e att e
6ulte lucruri, concen
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
trnune aten/ia nu a+upra lor, ci a+upra celor pe care nu le ave6, 5n loc +
0i6 recuno+ctori pentru ceea ce ave6. e ro- + 5n/ele-i ace+t proce+. @ii
recuno+ctor pentru 0aptul c eşti lier
Atunci cn aplic6 tenica @loWoponopono, noi 0olo+i6 cuvntul
6ul/u6e+cJ ca pe un in+tru6ent e puri0icare. $ri e cte ori 5l repet6, noi
ne a+u66 5n propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitatea, ne etaş6 şi 5i
acor6 niver+ului per6i+iunea e a ne o0eri toate lucrurile une pe care le
6erit6. Atunci cn +pune6 6ul/u6e+cJ, noi şter-e6 şi eli6in6 toate
a6intirile care nu ne 6ai 0olo+e+c. 2u alte cuvinte, noi per6ite6 in+pira/iei +
intre 5n via/a noa+tr şi + ne o0ere ieile şi +olu/iile per0ecte pentru
prole6ele cu care ne con0runt6. Ftiai c, e 6ulte ori, ceea ce 5/i oreşti 5/i
+t la i+pozi/ie, 0iin +u0icient un +i6plu 6ul/u6e+cJ pentru a# pri6iT Din
pcate, ae+eori noi renun/6 eOact 5nainte ca 5n via/a noa+tr + apar un
eveni6ent i6portant.
E+te in0init 6ai uşor + ne +i6/i6 recuno+ctori atunci cn renun/6 la
aşteptrile noa+tre şi cn ne l+6 uşi e valul vie/ii. De 6ulte ori, noi nu
+i6/i6 +tarea e recunoştin/ pentru +i6plul 6otiv c ne cre6 i0erite
aşteptri, inclu+iv le-ate e proce+ul e puri0icare propriuzi+. 2onvinşi c
şti6 ce e+te 6ai ine pentru noi, noi porni6 e la pre6i+a c şti6 cu6
opereaz ace+t proce+, cn treuie şi cn nu treuie + +e 5nt6ple anu6ite
lucruri. 2n con+tat6 c realitatea nu core+pune aşteptrilor noa+tre, ne
5n0urie6 şi ne 5ncie6 ini6a. Dea lun-ul ace+tui proce+, eveni6 incapaili
+ 6ai +e+iz6 6iracolul vie/ii şi + aprecie6 oportunitatea e a ne a0la 5n
6ilocul lui. De aceea, +ecretul 0ericirii con+t 5n e+ciere, 0leOiilitate şi
renun/area la aşteptrile noa+tre.
2iar ac te trezeşti uneori 5n +itua/ii i0icile +au ureroa+e, aevrul e+te
c Du6nezeu nu 5/i o0er nicioat 6ai 6ult ect po/i uce şi e+te
5ntoteauna alturi e tine, +priininute ini0erent prin ce treci. Din pcate,
5n loc + ne l+6 uşi e val şi + +pune61 :ul/u6e+c, Doa6ne, pentru c
ai 5ncreere 5n 6ine şi pentru c 56i o0eri acea+t oportunitateJ, noi eveni6
critici şi
!uterea cuv"ntului ##$ulţumesc%
5ntre6 niver+ul1 De ce 6i +e 5nt6pl toc6ai 6ie una ca a+taTJ
Recunoştin/a ne +ci6 auto6at vira/ia c6pului ener-etic. Atunci
cn ne pune6 la uni+on cu ea, eveni6 auto6at 56pca/i şi 5ncepe6 +
atra-e6 ca un 6a-net alte lucruri pozitive 5n via/a noa+tr. Inver+, atunci cn
-ni6 ne-ativ, noi nu pute6 percepe ect prole6ele, nu şi +olu/iile la ele.
Ro+tirea cuvntului 6ul/u6e+cJ e+te şi o 6anier e etaşareJ. Ea
5ncie anu6ite
5nconoar uşi, per6i/n
e pretutineni. altora ele
nele intre + +unt
+e e+ci. $portunit/ile
0oarte aproape e noi şi nune
aşteapt altceva ect + renun/6 la vecile ataşa6ente ca + apar 5n via/a
noa+tr. De aceea, repet ct 6ai e+ cuvntul 6ul/u6e+cJ, att 5n +inea ta
ct şi cu voce tare. e a+i-ur c tenica nu -reş nicioat. Atunci cn o
aplici 5n +copuri e puri0icare, nu treuie + pui 0oarte 6ult +u0let 5n repetarea
ace+tui cuvnt +au + +i6/i ceva 0oarte pro0un.
Ro+tirea cuvntului 6ul/u6e+cJ ecivaleaz cu ap+area ta+tei Delete 5n
co6puterul tu per+onal, re+pectiv cu 5ntoarcerea celuilalt oraz orazul
iuirii. Iar iuirea poate vineca orice.
Ca*itolul :
ntelectul nu a fost creat
cu scopul de a cunoaşte
Ha un 6o6ent at +a prou+ o con0uzie. Noi a6 aun+ + cree6 c
treuie + ne u6ple6 intelectul cu tot 0elul e cunoştin/e. In realitate, ace+ta
nea 0o+t acorat nu6ai pentru a ale-e 5ntre a re0lecta şi a ne an-aa, pe e o
parte, şi a ne etaşa, pe e alt parte.
Noi a6 aun+ + cree6 att e tare 5n ieea c +copul intelectului e+te e
a +toca şi e a 5n/ele-e in0or6a/iile 5nct ne az6 5ntrea-a ientitate pe
acea+t iee. De aceea, intelectul no+tru 5ncearc + evin ceva ce nu e+te şi
ne 56pin-e 5ntoteauna + eveni6 ceva ce nu +unte6 pree+tina/i + 0i6.
%entru a rupe ace+t cerc vicio+, noi treuie + 5n/ele-e6 c 5n/elepciunea
rezi 5n 5n+şi natura noa+tr, niciecu6 5n intelectul no+tru. Nici
creativitatea nu rezi 5n intelectul no+tru, ci reprezint +tarea noa+tr natural
e a 0i, care +e 6ani0e+t 5n 6aniere pe care nu le pute6 eOplica. Aevrul
e+te c toate ieile şi ac/iunile noa+tre eriv 0ie e la In+pira/ie, 0ie in
a6intirile noa+tre.
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
In+pira/ia nu poate aun-e la noi ect ac ne -oli6 5n totalitate 6intea şi
ac ne e+cie6 co6plet. Ea nu poate aun-e la noi att ti6p ct vori6,
-ni6 +au ac/ion6. %entru a/i atin-e poten/ialul 6aOi6, tu treuie +
reevii la 0el ca un copil, inocent şi curat, ar 5n acelaşi ti6p 5n/elept. reuie
+ ai 5ncreere c vei 0i cluzit şi proteat ciar ac nu te -neşti la ceea ce
treuie + 0aci. ot ce treuie + 0aci 5n ace+t +cop e+te + renun/i la -rii şi +
te e+cizi 5n 0a/a tuturor po+iilit/ilor. 2u alte cuvinte, treuie + te re5ntorci
la rcinile tale, la acea perioa 5n care nu erai att e eucat 5nct + ui/i
cine eşti cu aevrat.
Noi +unte6 +in-urii care ne co6plic6 eOi+ten/a. 2ree6 c şti6 ce e+te
6ai ine pentru noi şi ne 0ace6 li+te cu lucrurile pe care ni le ori6 5n via/ şi
cu 6o6entele 5n care ori6 + le pri6i6, eşi nu ave6 niciun iniciu
re0eritor la ceea ce e+te cu aevrat ine pentru noi. De alt0el, cui ori6 + 5i
tran+6ite6 noi ace+te orin/eT 2reatorului no+tru, care ştie oricu6 6ai ine
ect oricine altcineva >inclu+iv ect noi 5nşine? ce e+te 6ai ine pentru noi
şi e ce ave6 cu aevrat nevoie. 2t aro-an/ in partea noa+tr
Mneştete pu/in la natur, e pil la 0lori. $a6enii nu ar putea crea o
0ru6u+e/e att e e+vrşit. 2u +i-uran/, ei ar treui + recunoa+c 0aptul c
eOi+t o Inteli-en/ Divin care +t la aza 5ntre-ii crea/ii. Sau -neştete la
corpul tu. Ace+ta re+pir şi 5şi 5neplineşte 6ultituinea e 0unc/ii 0oarte
co6pleOe 0r niciun autor in partea 6in/ii tale conştiente. %e +curt, noi
tri6 5ntro lu6e a 6iracolelor ivine.
:ae+trul 6eu, r. IaleaKal, 6ia +pu+ oat o le-en a aiian a
crea/iei, care +un a+t0el1 atunci cn Du6nezeu a creat %6ntul şi ia aşezat
pe el pe Aa6 şi Eva, El lea +pu+ c ace+ta e+te %arai+ul şi c nu treuie +
5şi 0ac -rii pentru ni6ic, cci va avea El -ri e toate lucrurile e care vor
avea nevoie. A au-at c le va a un ar1 oportunitatea e a ale-e, e a lua
propriile
+cop, El alorcreat
ecizii. 2u 0ructi0er
un po6 alte cuvinte, c le şivalea
>un 6r? rui lierul
+pu+1 aritru.
Ace+t lucru In+e ace+t
nu6eşte ,-nireL şi nu ave/i nevoie e el. Eu v pot a+i-ura toate
Intelectul nu a fost creat cu scopul de a cunoaşte
lucrurile e care ave/i nevoie. De aceea, nu treuie + v 0ace/i -rii, ar pute/i
totuşi ale-e calea pe care ori/i + 6er-e/i1 + 6 ur6a/i pe :ine +au + v
ur6a/i propria cale >cea a -nirii?.J
Dore+c + precizez li6pee c prole6a celor oi nu a 0o+t 0aptul c au
6ncat in 6rul cunoaşterii, ci c nu şiau a+u6at re+pon+ailitatea şi nu au
+pu+1 56i pare ru.J Atunci cn Du6nezeu la 5ntreat ce a 0cut, Aa6 ia
r+pun+1 Eva 6a pu+ + 6nnc 0ructul.J De atunci a 5nceput cereaJ
u6anit/ii. Ha 0el ca Aa6, noi 6nc6 5n per6anen/ in 0ructul
cunoaşterii, aun-n la concluzia c noi şti6 6ai ine. 2e nu realiz6 e+te
0aptul c 6ai eOi+t o cale, in0init 6ai uşoar.
Anton3 De :ello eOpri6 5n cuvinte +i6ple ace+t aevr1 Atunci cn
evii conştient şi luci, evii auto6at 6ai 5n/elept. A+ta 5n+ea6n + te
6aturizezi in punct e veere +piritual. Dac 5/i 5n/ele-i or-oliul, ace+ta
i+pare 5n 6o natural. Dac 5/i 5n/ele-i ne0ericirea, acea+ta i+pare la rnul
ei. Dac 5/i 5n/ele-i te6erile, ace+tea +e evapor iar ceea ce r6ne 5n 0inal
e+te iuirea. Dac 5/i 5n/ele-i ataşa6entele, ace+tea i+par, iar ceea ce r6ne
5n 0inal e+te liertatea.J
A6inteşte/i
copil. @olo+eşte/ieintelectul
+tarea epentru
6inunare continu
+copul pentrupecare
carea 0o+t
o aveai
creatcn erai6ai
şi nui
per6ite + te 5nneunea+c. Dac 5/i vei e+cie ini6a şi ac vei 5nceta +
6ai 5ncerci + controlezi realitatea 5n care te a0li, 6iracolele vor 5n0lori 5n
urul tu, iar tu 5/i vei re-+i ucuria şi liertatea.
P/i +olicit prerea 5n le-tur cu capitolul pe care toc6ai lai citit... Viziteaz
+iteul 111)hooponopono1a6)com/theeasiest1a6toli(e/şi pune aici 5ntrerile
care te preocup +au +pune/i opinia +incer.
: po/i -+i e a+e6enea pe @aceooK, la are+a1
.@aceooK.co69:ael;atz
!abel Kat(
27
Ca*itolul ;
Totul $ncepe de la un
simplu %nd
Noi cre6 cu autorul -nurilor noa+tre. Ni6ic nu poate eOi+ta şi nu
poate eveni 6ani0e+t ac nu a eOi+tat 6ai 5nti e toate +u 0or6a unui
-n. De pil, cineva a treuit + +e -nea+c la acea+t carte 5nainte ca ea
+ eOi+te, iar altcineva a treuit + +e -nea+c la 6er+ul pe Hun 5nainte ca
ace+t lucru + evin po+iil. $rice lucru care eOi+t 5n lu6ea 6aterial a
5nceput +u 0or6a unui -n.
Mnurile +unt eOtre6 e puternice, şi in pcate, e cele 6ai 6ulte ori
+unt trecute prin 0iltrul convin-erilor, e6o/iilor şi ataşa6entelor noa+tre. E+te
aproape i6po+iil + -ni6 lier, 5n a0ara preconcep/iilor, 5nclina/iilor,
te6erilor şi uec/ilor noa+tre critice. oate -nurile noa+tre au la az
a6intirile +au pro-ra6rile noa+tre. 2u6 a 5nceput ace+t proce+T
Atunci cn era6 copii, noi a6 vzut şi a6 auzit 6ulte lucruri. A6
a+cultat ce neau +pu+ ceilal/i oa6eni şi a6 luat eciziile noa+tre /inn cont
e ace+te eOperien/e.
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
Ha un 6o6ent at, a6 5nceput + cree6 c realitatea eOi+t 5ntrun
anu6it 0el, şi a+t0el a6 6oelato prin -nurile noa+tre. reptat, a6 evenit
captivi 5n ace+t ciclu al reproucerii con+tante a convin-erilor noa+tre. Aşa
cu6 proail ai -icit, ace+t proce+ conuce inevitail la 0oarte 6ult
con0uzie şi la ne0ericire.
Noi +unte6 eOtre6 e ataşa/i e opiniile noa+tre, ar nu +unte6 conştien/i
e 6ilioanele e convin-eri 5n care a6 aun+ + cree6, in care 0oarte 6ulte
+unt con0lictuale. 5n plu+, 6ai ave6 şi nu6eroa+e a6intiri in trecut, care
oac un rol eOtre6 e i6portant 5n eciziile pe care le lu6, şi i6plicit 5n
ceea ce atra-e6 5n via/a noa+tr.
Sin-ura 6oalitate cu aevrat +i-ur e a ne crea realitatea e+te
in+pira/ia, ar pentru ca -nurile noa+tre + 0ie in+pirate >aic per0ecte şi
netrecute prin 0iltrul preuec/ilor noa+tre?, noi treuie + ne a0l6 5n punctul
zero.
Pn ace+t +cop, treuie + ne retra-e6 conştiin/a 5n Viul Beati0ic in care
a6 provenit. 5n acea+t +tare e vi nu eOi+t -nuri critice şi acuza/ii. Noi
eveni6 a+t0el un canal e+ci+ şi cele 6ai ui6itoare lucruri 5ncep + +e
petreac. In+pira/ia auce cu +ine iei şi in0or6a/ii noi. %er+oana care a
inventat Inte6etul a eclarat c nu ştie e une ia venit acea+t in+pira/ie. Ea
a coort pur şi +i6plu a+upra lui. $rice o6 care aun-e 5n punctul zero +e
e+cie 5n 0a/a ace+tui 0luO. El 5i per6ite In+pira/iei + 5l cluzea+c şi + +e
rever+e a+upra lui. 5n 6intea lui +e na+c iei noi, iar el +e +i6te cluzit şi
proteat. otul evine po+iil 5n acea+t +tare, inclu+iv 6iracolele.
%oate c te 5ntrei1 De une pot şti ac 6 a0lu +au nu 5n punctul zeroTJ
De 6ulte ori nu vei 0i +i-ur ac ceea ce -neşti +e naşte in a6intirile tale
+au e pe nivelul In+pira/iei. Sarcina ta e+te + continui + te puri0ici >+ te
etaşezi?, a6pli0icnu/i a+t0el şan+ele e a/i eOtra-e ieile e pe nivelul
In+pira/iei. %uri0icte ct po/i e 6ult. 2u +i-uran/ vei continua + te
an-aezi 5n i0erite ac/iuni şi + te ataşezi e i0erite +itua/ii. Aşa proceeaz
6area 6aoritate a oa6enilor. Nu conteaz< continu + te puri0ici, cci +copul
+upre6 e+te + 0ii ct 6ai e+ci+ po+iil şi + ai acce+ la
Totul începe de lu un simplu "nd
In+pira/ie 5n 0iecare clip. 5n ace+t 0el, por/ile /i +e vor e+cie 5n 0a/, iar
oportunit/ile cele 6ai 6inunate +e vor ivi 5n 0a/a ta. Dac vei 0i prea ocupat
cu -riile, -nurile, reac/iile şi la6entrile tale, nu te vei putea inte-ra 5n
ace+t 0luO şi vei rata ace+te oportunit/i
Dore+c aşaar + repet1 tu iei ecizii &4 e ore pe zi. Dac vei 5n/ele-e
ace+t lucru, tu 5/i vei putea continua via/a 6er-n pe *ea Mai 9şoar *ale
titlul pri6ei 6ele cr/i. Dac eşti i+pu+ + 5/i a+u6i 5n propor/ie e +ut la
+ut re+pon+ailitatea a+upra eciziilor tale, te vei putea eliera
Ca*itolul <
e(ino din nou la fel ca un
copil
74de(r ( spun: dac nu (e&i de(eni din
nou precum copiii# nu (e&i intra $n $mp-
r&ia lui umne"eu) *ine se smereşte la fel
ca un copil este cel mai mare $n $mpr&ia
lui umne"eu) 8 Matei ;<:=->?
7@inecu(nta&i sunt cei cu inima pur# cci ei $l
(or (edea pe umne"eu) 8 Matei A:<?
2n era6 copii, noi era6 6ai apropia/i e 5n/elepciune. ria6 5n
6o6entul prezent şi ne aanona6 co6plet 5n 0a/a ocului no+tru şi a +trii e
ucurie. Nu ueca6 pe ni6eni şi ne 6inuna6 5n 0a/a realit/ii. Ini6a noa+tr
era e+ci+ şi curat. %e un anu6it nivel al conştiin/ei noa+tre noi ştia6 c
era6 unici şi c avea6 o 6enire pe care o putea6 realiza 6ai ine ect orice
alt o6.
Ini0erent 5n ce con+ta ace+t ar, noi ne ucura6 e el. De+ena6, aler-a6,
+punea6 poveşti +au cnta6. Darurile noa+tre naturale ne 0ceau plcere.
Din pcate, a6 5nv/at + 6in/i6 e ti6puriu. A6 renun/at la cunoaşterea
noa+tr
nu natural,
ne orea6 ccii0eri/i
+ 0i6 acea+taenu
ei.core+punea convin-erilor
$rice copil 5şi aul/ilor,
oreşte + +e iar noi
inte-rezeJ. De
aceea, a6 5nv/at + pretine6 c +unte6 altcineva, nu cei care era6 cu
aevrat. A6
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
5ncetat + 6ai iert6 cu uşurin/ şi a6 5nv/at + pune6 convin-erile celorlal/i
6ai pre+u+ e cunoaşterea noa+tr natural.
Societatea nea 5nv/at rapi c iuirea nu e+te neconi/ionat, aşa c a6
5nceput + le 0ace6 pe plac celorlal/i oa6eni, convinşi c avea6 nevoie e
ace+t lucru pentru a +upravie/ui. 5ncetul cu 5ncetul, ceea ce creeau ceilal/i
oa6eni a evenit eOtre6 e i6portant pentru noi, iar noi a6 5nv/at + cut6
5n per6anen/ aproarea lor. A6 evenit a+t0el veritaili 6aeştri 5n
co6pararea noa+tr cu ceilal/i oa6eni şi 5n cutarea per0ec/iunii /inn cont
e i0eri/i para6etri eOteriori, pe care nu 5i putea6 controla. Dup ce a6
5nv/at toate ace+te lec/ii, a6 5nceput + ne +i6/i6 ne0erici/i 5n cea 6ai 6are
parte a ti6pului.
Dat 0iin c ace+t proce+ e euca/ie ne-ativ a urat 0oarte 6ul/i ani la
rn, nu e+te 0oarte uşor + reveni6 la acea +tare e -ra/ie care ne e+te
inerent şi pe care o cunoştea6 cn era6 copii. 5n ace+t +cop, treuie +
lucr6 0oarte 6ult cu noi 5nşine, eliernune 5ncetul cu 5ncetul e toate
a6intirile noa+tre, 5neo+ei e cele care 5ncearc + ne convin- c noi şti6
6ai ine.
P/i rea6inte+c 5n acea+t irec/ie c intelectul nu a 0o+t creat pentru a
cunoaşte, ci pentru a ale-e. Ini0erent ac realizezi +au nu, tu 0aci clip e
clip o ale-ere. Ini0erent cte iplo6e +au c/i ani ai, ori in ce 0el e
0a6ilie provii, tu nu ştii a+olut ni6ic, iar att ti6p ct nu vei 5n/ele-e ace+t
lucru, nu vei avea nicio şan+ e +ucce+. %entru a te 5ntoarce la +tarea e -ra/ie
treuie + renun/i la aro-an/ şi + te +6ereşti. %entru 0oarte 6ul/i oa6eni,
ace+t lucru 5n+ea6n + renun/e la nu6eroa+ele cunoştin/e acu6ulate ea
lun-ul vre6ii, inclu+iv prin euca/ia univer+itar, cci noi nu ne pute6
reoni +tarea e puritate a ini6ii ect ac ne şter-e6 a6intirile in
+uconştient, inclu+iv cele 6ai veci 5ntre toate.
E+te intere+ant c noi ne +i6/i6 +uperiori unui +caun, e pil, eşi
+in-ura i0eren/ 5ntre noi şi ace+ta e+te c noi i+pune6 e un lier aritru,
iar +caunul nu. Acea+ta e+te 5n+ +in-ura i0eren/ real 5ntre noi şi +caunul pe
care +t6. Alt6interi, +caunul ştie 0oarte ine cine e+te, 5n ti6p ce noi nu şti6.
El nu +e 5noieşte nicioat e +ine şi nu 5şi pune nicioat 5ntreri e -enul1
$are
Divina din nou la fel ca un copil
+unt un +caun, +au o canapeaT Sunt con0ec/ionat in le6n, +au in o/el
inoOiailTJ Scaunul ştie cine e+te, 5n ti6p ce noi nu ave6 aar cine +unte6.
Noi ave6 trei a+pecte1 6intea conştient >intelectul +au a+pectul 6atern?,
6intea +uconştient >copilul interior? şi 6intea +upra conştient >a+pectul
patern?. Rela/ia pe care o ave6 cu copilul no+tru interior e+te cea 6ai
i6portant 5n acea+t via/, cci ace+ta e/ine toate a6intirile noa+tre şi
per6ite coneOiunea cu 6intea +upraconştient atunci cn practic6 tenica
e puri0icare >=oWoponopono?. :intea +upraconştient e+te acel a+pect al
0iin/ei noa+tre care e+te per0ect şi ştie eOact cine +unte6. Ea e+te conectat cu
5ntre-ul 2o+6o+ şi cu Divinitatea +au 2reatorul no+tru.
%entru a reeveni precu6 copiii, noi treuie + ne puri0ic6 5nelun-, ar
acea+t cltorie 6erit e0ortul inve+tit, cci conuce la trezire, iar acce+ul la
o cunoaştere e tip +uperior ne per6ite + 0ace6 ale-eri 6ai une. A+t0el, noi
pute6 opta pentru a ne etaşa e trecut, pentru a ne reconecta cu
5n/elepciunea noa+tr şi pentru a avea in nou 5ncreere 5n vocea ini6ii
noa+tre.
Ini6a nu 6inte nicioat. Ea 5/i +pune 5ntoteauna ce anu6e /i +e
potriveşte. De aceea, nu ar treui + 0aci nicioat ceva ac ini6a 5/i +pune
intuitiv c lucrul re+pectiv nu e+te corect +au potrivit pentru tine. 2on+ult/i
5ntoteauna ini6a 5nainte e a lua ecizii şi 5nainte e a trece la 0apte.
Reevino un copil al lui Du6nezeu. Intoarcete la acea +tare e conştiin/ 5n
care ştii ceea ce treui e + ştii. De pil, 5n care ştii c nu treuie + 5/i 0aci
nicioat -rii, cci nu eşti nicioat +in-ur. Ai 5ncreere 5n 5n/elepciunea
ini6ii tale şi reevino copilul 5n/elept care ai 0o+t cnva şi care reprezint
5n+şi e+en/a ta.
Ca*itolul =
ertarea
Ni6ic nu poate vineca 6ai ine +u0letul, nu poate e+cie 6ai 6ulte
uşi şi nu poate conuce la o creştere 6ai accelerat ca iertarea. Deşi uneori
ne vine -reu + iert6, aevrul e+te c noi nea6 n+cut cu acea+t calitate.
Din pcate, atunci cn a6 cre+cut, noi a6 0o+t pro-ra6a/i şi 5nv/a/i + nu
6ai iert6 cu atta uşurin/. Stuiazi pe copii şi o+erv ct e uşor
renun/ ei la ranciun şi la re+enti6ente.
Iertarea 5ncepe 5ntoteauna cu iertarea e +ine, cci e+te a+olut nece+ar
+ ne accept6 şi + ne iui6 eOact aşa cu6 +unte6. Ini0erent ce a6 0cut
+au nu a6 0cut, ce a6 +pu+ +au nu a6 +pu+ noi nu a6 e/inut un control
real a+upra cuvintelor şi 0aptelor noa+tre, cci nu ştia6 ce 0cea6. De aceea,
noi treuie + 5nv/6 + ne trat6 pe noi 5nşine cu co6pa+iune şi cu
untate. Dac nu ne pute6 ierta, iui şi accepta pe noi 5nşine, cu6 nea6
putea aştepta + o 0ac al/iiT
$ri e cte ori te +i6/i +uprat pe tine 5n+u/i, nu şinele tu real e+te cel
+uprat. u nu 0aci ect + reac/ionezi /inn cont e a6intirile tale, care te
controleaz 0r ca tu + ştii. Ha 0el +e petrec lucrurile atunci cn eşti
+uprat pe o alt per+oan. Di+con0ortul pe care 5l +i6/i nu are ni6ic ea
0ace cu per+oana 5n cauz, ci
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
epine 5ntru totul e a6intirile tale rulate e 6intea ta +u conştient. Nu
e+te vora e ce /ia 0cut per+oana 5n cauz, ci e 6aniera 5n care reac/ionezi
la -e+tul re+pectiv. Dac +tai + te -neşti, nu toat lu6ea reac/ioneaz la 0el
ca tine 5n 0a/a +itua/iilor +au a celorlal/i oa6eni. otul epine e percep/iileJ
tale, care +unt controlate e a6intirile tale Dup cu6 vezi, ne 5ntoarce6 e
0iecare at la ace+te a6intiri +uconştiente. E+te 0oarte i6portant + 5n/ele-i
c şi ceilal/i oa6eni 0ac ceea ce 0ac in cauz c +unt 6anipula/i şi controla/i
e propriile lor a6intiri.
Sin-ura ta re+pon+ailitate şi unicul lucru pe care po/i + 5l 0aci cu
aevrat e+te + te etaşezi e ace+te a6intiri. $rict e 6ult ai vori şi ai
5ncerca + 5i convin-i pe ceilal/i e reptatea ta, 5n realitate tu nu po/i +ci6a
6are lucru in realitatea eOterioar. In acea+t irec/ie, ore+c +/i rea6inte+c
c atunci cn re0uzi + ier/i pe altcineva, tu nu o rneşti pe per+oana 5n cauz,
ci nu6ai pe tine. De aceea, ac oreşti + te elierezi, iart şi etaşeazte.
Spunei per+oanei 5n cauz1 :ul/u6e+cJ >5n ini6a ta?, cci ea nu a aprut 5n
via/a ta ect pentru a/i o0eri o at 5n plu+ prileul e a practica puri0icarea şi
etaşarea. Nu ai auzit nicioat celera zictoare1 Hucrul cruia 5i opui
rezi+ten/ per+i+tJT E+te 0oarte aevrat. Atunci cn te etaşezi e altcineva,
per+oana re+pectiv +e etaşeaz la rnul ei e tine, cci tan-oul nu poate 0i
practicat ect 5n oi.
Ini0erent ce +e 5nt6pl 5n via/a ta, tu eşti re+pon+ail 5n propor/ie e +ut
la +ut. 2eva in interiorul tu a atra+ re+pectiva +itua/ie. 2iar ac 5/i vine
-reu + crezi, tu atra-i 5ntoteauna +itua/iile +au per+oanele in via/a ta, iar
ace+tea te trateaz eOact aşa cu6 te tratezi tu 5n+u/i. Din pcate, noi nu a6 0o+t
5nv/a/i + ne iert6, + ne iui6 şi + 0i6 uni cu noi 5nşine, ar atunci cn
0ace6 ace+t lucru, noi atra-e6 auto6at 5n via/a noa+tr alte per+oane care ne
iue+c.
%roail c ac ai 0o+t violat +au auzat 5ntro alt 6anier atroce,
rnurile e 6ai +u+ /i +e par revolttoare. :ai -neştete 5n+. %oate c eşti
un +u0let avan+at care a ale+ + tria+c acea+t eOperien/. %oate c /iai pltit
o atorie 6ai vece, pe care nu ştiai
Iertarea
c o ai. Ini0erent care a 0o+t cauza, ac oreşti ca pe viitor + epşeşti
a+t0el e o+tacole şi + te elierezi co6plet, va treui + 5/i a+u6i 5n propor/ie
e +ut la +ut re+pon+ailitatea pentru tot ce /i +a 5nt6plat şi + accep/i
ieea c 5n orice +itua/ie eOi+t o inecuvntare, ciar ac nu o po/i 5n/ele-e
5nc.
EOi+t 0oarte 6ulte 0e6ei care au 0o+t cnva victi6eJ auzate şi care au
evenit 5ntre ti6p voritoare şi antreprenoare e 6are +ucce+, care 5i
6otiveaz pe ceilal/i oa6eni. 2uvintele şi activit/ile lor in+pirate 5i +ci6
cu aevrat pe oa6eni. 2u6 e+te po+iilT E+te po+iil nu6ai pentru c ele +
au eci+ + nu 6ai ea vina pe altcineva şi + nu +e 6ai con+iere victi6e.
EOperien/a prin care au trecut cnva lea autat + 5nve/e anu6ite lec/ii şi +
crea+c. Du6nezeu nu ne nicioat 6ai 6ult ect pute6 uce. Dac vei
continua + te con+ieri o victi6, nu vei putea cunoaşte nicioat +ucce+ul 5n
via/.
Du6nezeu e+te 5ntoteauna alturi e tine, -ata + te aute şi + te +u+/in,
cu +in-ura coni/ie + 5i ceri ace+t lucru. Re/ine1 Du6nezeu tea 5nze+tr at cu
un lier aritru. De aceea, treuie + 5i ceri autorul. 2u alte cuvinte, treuie +
5i acorzi per6i+iunea e a te auta. u eşti 5ntoteauna lier + ale-i. Dac te
+i6/i oo+it, 0ru+trat +au lip+it e +peran/, epine nu6ai e tine + +ci6i
acea+t +itua/ie. %er+onal, nu pot ect + +per c vei ale-e +ci6area,
iertarea şi elierarea. Re/ine1 nu treuie neaprat + 5i +pui per+oanei pe care ai
0o+t +uprat c ai iertato. Iertarea e+te un ar pentru tine. Dac oreşti +
eOperi6entezi aevratele 6iracole ale iertrii, tot ce treuie + 0aci e+te +
ier/i 5n ini6a ta şi + te etaşezi.
Ca*itolul >
4şteptrile
Aşteptrile noa+tre +unt şi ele tot un prou+ al a6intirilo r. Ele eriv in
acea parte a 0iin/ei noa+tre care cree c ştie 6ai ine şi care ne +pune care
+unt rezultatele corecte pentru noi, cu6 ar treui + +e eruleze 5n continuare
lucrurile şi ce e+te ine +au ru. E+te 0oarte -reu + renun/i la aşteptri, ar
ori e cte ori apar 5n 6intea noa+tr, noi ne pute6 etaşa e ele şi ne pute6
puri0ica, a+t0el 5nct + reeveni6 e+cişi ca un copil, per6i/n a+t0el
+itua/iilor ieale pentru noi + +e petreac. Atunci cn renun/6 la aşteptri,
noi nu şti6 ce +e poate 5nt6pla 5n continuare, cci ne e+cie6 5n 0a/a
tuturor po+iilit/ilor şi le atra-e6 nu6ai pe cele 6ai une pentru noi.
Din ace+t punct e veere, tenica =oWoponopono ac/ioneaz ca o 6a-ie.
@r nicio eOa-erare $ri e cte ori practic6 acea+t tenic 0r + ne
aştept6 la anu6ite rezultate, ceea ce +e 5nt6pl evine 6a-ic. De aceea,
atunci cn preau, le +pun a+culttorilor 6ei1 Aştepta/iv la 6iracoleJ,
ar apoi 5i 5nv/ + +e etaşeze inclu+iv e acea+t aşteptare, a+t0el 5nct +
poat veea cu aevrat re+pectivele 6iracole. :intea ra/ional e+te 5nşel
toare, aşa c ne poate 0ace + cree6 c şti6 ea 5n ce vor con+ta ace+te
6iracole şi cu6 +e vor 6ani0e+ta ele. Aev ratele 6iracole nu au 5n+ ni6ic
ea 0ace cu aşteptrile noa+tre. Ele apar pur şi +i6plu, ca prin 6a-ie.
>;
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
Noi ave6 tenin/a + analiz6 totul trecn in0or6a/iile prin anu6ite
0iltre1 ataşa6entele, convin-erile şi te6erile noa+tre. %ercep/ia e+te un ele6ent
ceie al realit/ii noa+tre, ar in pcate, noi nu realiz6 c ceea ce vee6 nu
e+te realitatea 5n +ine, ci ceea ce ne per6it 0iltrele noa+tre + vee6 in
acea+ta. Noi nu vee6 nicioat i6a-inea e an+a6lu, 6otiv pentru care
rat6 nu6eroa+e oportunit/i, 5ntruct cree6 oreşte 5n ceea ce ne arat +au
ne +pun 0iltrele noa+tre. 2u alte cuvinte, noi tri6 5ntro lu6e pe care o cre6
noi 5nşine, pornin e la a6intirile şi e la convin-erile noa+tre. niver+ul +e
a0l 5ntro continu tran+0or6are, ar noi r6ne6 cantona/i 5n convin-erile
pentru care a6 optat cnva. %role6a e+te c in cauza le-ii atrac/iei, 5n
via/a noa+tr apar per+oane şi +itua/ii care ne con0ir6 5n per6anen/ convin
-erile, 6otiv pentru care r6ne6 5n continuare victi6ele circu6+tan/elor
eOterioare. 5n ace+t 0el, +unte6 prinşi 5ntrun cerc vicio+ in care ne e+te
i6po+iil + +cp6. Alert Ein+tein a +pu+ cnva1 Neunia con+t 5n a
repeta aceleaşi lucruri la in0init, aşteptnute 5n+ + o/ii rezultate i0erite.J
nica noa+tr +arcin e+te aceea e a ne etaşa şi e a ne e+cie, a+t0el
5nct + pute6 pri6i. E+te ca şi cu6 nea6 5ntoarce 5n copilrie. 5/i 6ai
a6inteşti e acea+t perioa in via/a ta, cn erai 5ntoteauna ornic + te
oci, + vi+ezi şi + rziT itte cu aten/ie la copii. Atunci cn ceva 5i
eraneaz, aceştia +e +upr la 0el ca aul/ii cci ace+t lucru e+te eOtre6 e
-reu e evitat ar, +pre eo+eire e aul/i, ei revin 0oarte rapi la +tarea lor
e +pirit oişnuit şi re5ncep + +e oace, + vi+eze şi + r. 2opiii trie+c
5ntoteauna clipa. Ei nu +e -ne+c prea 6ult la trecut şi nuşi 0ac -rii le-ate
e viitor. 5n 6o evient, ace+ta e+te +ecretul. Noi treuie + renun/6 la acele
pro-ra6e +uconştiente care ne +pun la ce treuie + ne aştept6 şi treuie +
ne uc6 la 0el ca şi copiii, 0r + in+i+t6 prea 6ult a+upra a6intirilor
noa+tre şi 0ar + ne 0ocaliz6 a+upra unor aşteptri preconcepute.
Dac eşti i+pu+ + te e+cizi, + evii 0leOiil şi + renun/i la ceea ce
crezi tu cacu6
care pn e+te ine pentru
nu lai -attine, vei e+coperi
5n +ea6, cci 5n urul tu un 5ntre- univer+ pe
Aşteptările
teai aşteptat 5ntoteauna la anu6ite rezultate, neavn oci pentru altele.
Aşteptrile +e na+c in ataşa6entele noa+tre 0a/ e anu6ite lucruri, per+oane
şi locuri. %rin inter6eiul lor, noi ne cre6 propria noa+tr 5nci+oare şi
eveni6 propriii noştri +clavi.
Eliereazte. Renun/ la ataşa6entele tale şi la aşteptrile e a o/ine
anu6ite rezultate. Accept lucrurile aşa cu6 +unt şi cu6 5/i apar 5n 0a/.
Secretul con+t
şi e ni6eni. 5n a 0i lier,
%orneşte iar ace+tclucru
e la pre6i+a 5n+ea6n
niver+ul e+te+per0ect
nu ai nevoie e ni6ic
şi e+te eOact aşa
cu6 treuie + 0ie. Sin-ura 6anier prin care po/i 0ace ace+t lucru con+t 5n a
0i prezent şi a o+erva via/a cu curiozitatea unui copil 6ic, 0r uec/i critice
şi 0r opinii +uiective. Dac vei 5nv/a + trieşti clipa prezent şi + o+ervi
realitatea 0r preuec/i, vei eveni increiil e 0ericit, iar acea+t 0ericire
nu va epine e 56plinirea anu6itor aşteptri. Vei cur-e la uni+on cu rul
vie/ii, vei eveni una cu el şi vei tri cele 6ai 6a-ice +incronicit/i, care vor
0ace ca 5n urul tu + +e petreac lucruri increiile.
2u pri6a ocazie 5n care vei tri o +itua/ie neaşteptat, re+pir pro0un şi
priveşte 5n interiorul tu. 2n lucrurile nu +e eruleaz aşa cu6 5/i oreşti,
o+ervle 0r a te an-rena 5n ele şi conştientizeaz 0aptul c unica lor putere
a+upra ta e+te ina6izat e a6intirile şi e convin-erile tale. Dac vei
renun/a la aşteptrile tale, vei e+coperi pacea interioar pe care /io oreşti şi
vei con+tata c acea+ta tran+cene 5n/ele-erea ra/ional. 5n ace+t 0el, 0ericirea
ta nu va 6ai epine e 56plinirea aşteptrilor tale.
Ca*itolul 21
etaşarea
2e +e 5nt6pl atunci cn ne etaş6T R+pun+ul e+te +i6plu1 noi 5i
per6ite6 acelei pr/i in 0iin/a noa+tr care ştie 6ai ine + ne rezolve toate
prole6ele. Du6nezeu nea 5nze+trat cu un lier aritru şi ne 5n-uie +
opt6 5ntre a 6er-e pe calea Hui +au pe calea alea+ e noi.
Cum ne *utem )ns% deta$a?
EOi+t nu6eroa+e in+tru6ente care conuc la etaşare, ar ini0erent pe
care 5l 0olo+i6, ceea ce conteaz e+te + ne a+u66 5n propor/ie e +ut la
+ur re+pon+ailitatea şi + +pune61 56i pare ru< te ro- + 6 ier/i pentru c
a6 creat +au pentru c a6 atra+ acea+t +itua/ie.J Atunci cn ne ecie6 +
ne a+u66 5n propor/ie e +ut la +ut acea+t re+pon+ailitate şi + ne
puri0ic6 6intea +uconştient, :ana +au Ener-ia Divin cooar i6eiat
a+upra noa+tr şi ne şter-e a6intirile care au atra+ +itua/ia cu care ne
con0runt6.
2e a6intiri +unt şter+eT Nu pute6 şti, şi nici nu e+te nece+ar. R+pun+ul la
acea+t 5ntreare pur şi +i6plu nu conteaz pentru
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
noi. %artea +uperioar a conştiin/ei noa+tre ştie 5ntoteauna la ce a6intiri
+unte6 pre-ti/i + renun/6.
%oate c te 5ntrei cine eOecut ace+t proce+ e şter-ere. Ei ine, 5n niciun
caz nu e+te vora e 6intea conştient. Acea+ta nu 0ace ect + 5şi ea
per6i+iunea. 5n e+en/, proce+ul e+te +i6ilar celui prin care e+crc6 un
pro-ra6 pe calculatorul no+tru +au prin care 0ace6 clic pe o iconi/ e pe
e+Ktop. Nu e+te nece+ar + 5n/ele-e6 5n etaliu ce +e 5nt6pl up aceea.
ot ce treuie + 0ace6 noi e+te + 6 clic. Ha 0el +e petrec lucrurile şi 5n
cazul puri0icrii +pirituale. Noi 6 clic pe o iconi/ >e pil +punn
6ul/u6e+cJ?, iar partea +uperioar a conştiin/ei noa+tre +e ocup e re+tul.
neori cree6 c ne puri0ic6 6intea +uconştient e anu6ite a6intiri
şi pro-ra6e le-ate e o anu6it +itua/ie +au e o anu6it per+oan. 2iar
ac ace+tea au eclanşat 5ntraevr proce+ul e puri0icare, noi nu şti6 ce
a6intiri şi ce pro-ra6e +unt şter+e e 0apt, şi nu e+te nece+ar + cunoaşte6
cu6 0unc/ioneaz proce+ul.
Noi +unte6 per0ec/i, ar a6intirile noa+tre +unt i6per0ecte. ot ce +e
5nt6pl 5n via/a noa+tr reprezint o oportunitate e a ne etaşa, e a renun/a,
e a ne eliera şi e a şter-e anu6ite a6intiri şi pro-ra6e erulate 0recvent e
6intea noa+tr +uconştient, a+t0el 5nct + ne pute6 eOperi6enta in nou
per0ec/iunea, 0ar a 6ai 0i controla/i e trecutul no+tru. Noi nu pute6 0ace
ace+t lucru ect atunci cn ne pune6 la uni+on cu per0ec/iunea niver+ului.
Aşaar, proce+ul e etaşare +au e elierare 5n+ea6n + 5n/ele-e6 c ne
a0l6 aici pentru a a0la cine +unte6 cu aevrat şi pentru a reeveni lieri.
Noi nu ne a0l6 aici pentru a 0ace ani, pentru a ne cu6pra ca+e şi 6aşini
+au pentru a avea rela/ii per0ecte. E+te po+iil + ne ucur6 inclu+iv e
ace+te lucruri >0apt care evine in0init 6ai uşor atunci cn ne etaş6?, ar
aevrata 6enire a vie/ii e+te o/inerea e+vrşirii 5n proce+ul etaşrii şi 5n
elierarea e vecile convin-eri, preconcep/ii şi te6eri. Ilu6inarea nu e+te
altceva ect realizarea 0aptului c 0ericirea pe care o cut6 nu epine e
ceea ce ave6 +au e ceea ce ne ori6. %rin
Detaşarea
elierarea e ataşa6entele noa+tre, noi pute6 eveni 0erici/i şi 56pca/i ciar
aici şi acu6.
Atunci de ce este atât de 7reu s% ne deta$%m?
E+te i0icil eoarece noi nu şti6 cine +unte6 5n realitate. Noi cree6 c
0ericirea noa+tr epine e anu6ite po+e+iuni, e atra-erea anu6itor oa6eni
5n via/a noa+tr şi e o/inerea unui anu6it +tatut +ocial. Acea+t convin-ere
evine att e 5nrcinat 5n 6intea noa+tr +uconştient 5nct aun-e6 + o
con+ier6 real. De aceea, nu 6ai ori6 + renun/6 la ea şi + ne trezi6.
%re0er6 6ai e-ra + +u0eri6 ect + ave6 5ncreere 5n necuno+cut.
Pn 6o paraoOal, eOperien/a e via/ 6a 5nv/at c atunci cn te
etaşezi e ceea ce 5/i oreşti, pri6eşti 6ult 6ai 6ult ect ai vi+at vreoat.
Nu +pun c proce+ul e+te uşor, ar te a+i-ur c el 0unc/ioneaz. Ai 5ncreere şi
etaşeazte, iar 6iracolele vor 5n0lori 5n via/a ta. Si6plul 0apt c ai reuşit +
te etaşezi e o +itua/ie i0icil reprezint o r+plat 5n +ine. rezeştete la
realitate şi realizeaz 0aptul c po/i 0i 0ericit nu6ai cu tine 5n+u/i @ericirea ta
nu epine e ni6eni şi e ni6ic altceva.
Pntrea-a lu6e 0unc/ioneaz pe az e in0or6a/ii, inclu+iv noi. $ 6are
parte in ace+te in0or6a/ii +e eruleaz +u 0or6 e a6intiri in 6intea
noa+tr conştient şi in cea +uconştient, iar e cele 6ai 6ulte ori noi nici
6car nu +unte6 conştien/i e ele. Sin-ura 6anier e a te eliera şi e a
e+coperi ucuria şi pacea pe care /i le oreşti con+t 5n renun/area la ace+te
in0or6a/ii, per6i/nui a+t0el In+pira/iei >in0or6a/ia per0ect? + preia
controlul a+upra ta şi + te orienteze 5n irec/ia cea 6ai potrivit pentru tine.
Realizeaz 0aptul c pro-ra6ele tale >alctuite in in0or6a/ii? te
controleaz şi c nu te vei putea eliera e controlul lor ect prin renun/area
la ele. Nu6ai atunci te vei a0la 5n locul potrivit, la 6o6entul potrivit.
Ca*itolul 22
Budec&ile critice 9
Nu /i +a 5nt6plat nicioat + intri 5ntro 5ncpere şi + vezi o per+oan
pe care nu o cunoşti, ar + ai o reac/ie 0oarte puternic şi + 5/i +pui 5n +inea
ta1 5n niciun caz nu a6 e -n + 6 aşez ln- acea per+oanJT 2el 6ai
proail, acea+t reac/ie are la az o a6intire in trecut, care e+te erulat e
6intea ta +uconştient. 2u alte cuvinte, tu e6i/i o uecat critic azat
eOclu+iv pe o a6intire in trecut. Alt6interi, nu ai niciun iniciu le-at e ceea
ce +e 5nt6pl e 0apt.
:ae+trul 6eu, r. IaleaKal, 6ia +pu+ oat c a vzut un cuplu e tineri
+rutnu+e şi 56r/işnu+e, 5n ti6p ce copiii lor interiori +e certau şi erau
5n ezacor unul cu cellalt. Noi pute6 co6unica 5n 6aniere şi pe nivele
i0erite cu aceiaşi oa6eni, 0ar 6car + ne 6 +ea6a e ace+t lucru. De
aceea, nu e+te neaprat nece+ar + co6unic6 veral cu cineva pentru a
+ci6a o rela/ie, cci atunci cn ne şter-e6 a6intirile per+onale şi ne eli
er6 e ele, ceea ce +e şter-e 5n noi +e şter-e inclu+iv 5n celelalte per+oane
i6plicate.
Din pcate, cel 6ai ae+ea noi privi6 eveni6entele şi per+oanele in via/a
noa+tr prin 0iltrul a6intirilor noa+tre şi ne -ni6J
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
c şti6 ce +e 5nt6pl. %etrece6 apoi 0oarte 6ult ti6p +u0erin, in cauza
0elului 5n care interpret6 realitatea. De 6ulte ori, pre0er6 + ave6 reptate,
şi nu + 0i6 0erici/i şi 56pca/i. Dac ori6 + ne elier6, va treui +
renun/6 la ieile noa+tre preconcepute, care i+tor+ioneaz 0elul 5n care
percepe6 realitatea 5nconurtoare, şi + vee6 lucrurile aşa cu6 +unt,
re+pectiv aşa cu6 le vee Du6nezeu. Realitatea nu e+te nicioat un +au
rea, corect +au incorect. Ea e+te pur şi +i6plu. Noi +unte6 cei care 5i pune6
eticete.
Atunci cn pri6i6 un co6pli6ent e -enul1 e pricepi att e ine la
ace+t lucruJ +au Eşti 0ru6oa+J, epine e noi ac 5l accept6 +au 5l
re+pin-e6. De 6ulte ori, noi nu cree6 5n ceea ce ni +e +pune. Ne
6ini6aliz6 +in-uri, +punnune1 $ricine poate 0ace ace+t lucru.J neori,
o voce in 6inte ne +pune1 $, ac 6iar cunoaşte şi cealalt 0a/, nu ar 6ai
cree eloc c +unt -rozav.J Alteori, eveni6 ataşa/i e per+oana care ne
co6pli6enteaz, cci co6pli6entele +ale ne 0ac + ne +i6/i6 6ai ine 5n
pielea noa+tr şi aun-e6 a+t0el + ave6 nevoieJ e per+oana re+pectiv
pentru a ne +i6/i ine. Dac acea+t per+oan ne +pune pe neaşteptate ceva
ne-ativ,
acor6 ni +e pare c 5ntre-ul
o +e6ni0ica/ie cer a picat
i+propor/ionat ea+upra noa+tr. 2unoa+tre
6are uec/ilor alte cuvinte,
critice, noi
ar
şi celor ale altor oa6eni.
Pn realitate, ace+te uec/i critice nu +unt altceva ect +i6ple in0or6a/ii
pe un 6onitor, care apar 5n via/a noa+tr cu unicul +cop e a ne o0eri şan+a
unei noi puri0icri. 2u alte cuvinte, +unt in0or6a/ii care treuie şter+e. Ace+te
eveni6ente ne o0er oportunitatea e a +pune1 56i pare ru< te ro- + 6 ier/i
pentru c a6 creat +au pentru c a6 atra+ acea+t +itua/ie.J Sarcina noa+tr
e+te ct +e poate e +i6pl1 tot ce treuie + 0ace6 e+te + ap+6 ta+ta Delete
>e şter-ere? Nu are niciun ro+t + vori6 att e 6ult e+pre atele care ne
apar pe 6onitor. 5n ace+t 0el, nu 0ace6 ect + piere6 un ti6p pre/io+.
:onitorul nu +e poate +ci6a, ar noi ne pute6 etaşa e re+pectivele ate
>le pute6 şter-e?.
2onştientizeaz 0aptul c ace+te pro-ra6e +e eruleaz tot ti6pul, inclu+iv
5n perioaele 5n care pare c nu +e 5nt6pl ni6ic
&udecăţile critice
i6portant. De aceea, 0ii vi-ilent şi nu 5nceta nicio clip proce+ul e etaşare.
Pn concluzie, ori e cte ori intervine ceva 5n via/a ta, priveşte 5n interiorul
tu, nu 5n a0ara ta Nu eOi+t ni6eni 5n eOterior. De aceea, eliereazte e
uec/ile critice, o+erv realitatea aşa cu6 e+te şi nu te ataşa e o anu6it
interpretare particular a eveni6entelor. Nu6ai aşa vei putea veea lucrurile
aşa cu6 +unt. Dac 5/i oreşti cu aevrat + te ucuri e 0ericire şi e pace
interioar, renun/ la opiniile şi la uec/ile tale critice.
rezeştete, priveşte 5n urul tu, o+erv şi realizeaz 0aptul c eşti
epenent e -nire, e uec/i critice, e opinii şi e convin-erea c le ştii
pe toate. Ftiu c nu e+te uşor, ar proce+ul e+te po+iil. %rin tenica
=oWoponopono, Du6nezeu ne o0er po+iilitatea + ne etaş6 pe un nivel pe
care nu la6 putea atin-e 5n 6ii e vie/i. enica e puri0icare =oWoponopono
ecivaleaz cu a ne plti atoriile şi a epune ani la anc. 5n ace+t 0el, nu
nu6ai c nu va 6ai treui + plti6 rate lunare, ar vo6 pri6i ciar o
on.
Aşaar, 0ii pre-tit pentru renun/are. %o/i 0ace ace+t lucru Guec/ile
critice nu te aut cu ni6ic. 5n +ci6, etaşarea e ele 0ace 6inuni.
Ca*itolul 20
*lreşte un sin%ur cal
%ri6a carte e 6eta0izic pe care a6 citito a 0o+t +cri+ e o autoare
venezuelan, care a0ir6a 5n ea1 :ul/i pro0e/i vor veni, ar 5i ve/i recunoaşte
up roaele lor.J 5n alt parte +punea1 Ini0erent cine pre +au voreşte,
treuie + priveşti incolo e per+oana +a.J
De+pre ace+t lucru ore+c + vore+c şi eu1 e+te 0oarte i6portant + te
0ocalizezi a+upra 6e+aului, nu a+upra 6e+a-erului. r6ea z/i 5ntoteauna
ini6a şi ini0erent cine e+te cel care 5/i prezint re+pectivele in0or6a/ii, 0a
PN$DEANA nu6ai ce /i +e pare corect 5n ini6a ta şi evit ceea ce nu /i
+e pare a+t0el.
E+te 0oarte i6portant + clreşti 5ntoteauna un +in-ur cal # ac oreşti
+ o/ii 6ai rapi rezultatele orite. :intea ta +uconştient +au copilul tu
interior >niipili, up cu6 nu6i6 noi ace+t a+pect 5n +i+te6ul
=oWoponopono? poate realiza proce+ul e puri0icare 0r concur+ul 6in/ii
conştiente, la 0el cu6 +upervizeaz re+pira/ia ta, ar nu va 0ace ace+t lucru
ac +ari e la o 5nv/tur +piritual la alta +au ac practici 6ai 6ulte
tenici
W EOpre+ie a6erican, 6ai 6ult +au 6ai pu/in ecivalent cu eOpre+ia ro6nea+c1 a nu +ta cu 0unul
5n ou luntriJ, >n. tr.?
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
iver-ente 5n acelaşi ti6p. De ceT Deoarece copilul tu interior evine con0uz,
iar cn +e con0runt cu o prole6 nu 6ai ştie ce + 0ac ce tenic +
aplice 5n cazul e 0a/. 2u alte cuvinte, atunci cn +ari e pe un cal pe altul,
tu rişti + ratezi nu6eroa+e oportunit/i eOcelente e puri0icare.
Nu e+te eloc uşor + aplic6 5n per6anen/ ace+t proce+ e puri0icare,
cci noi +unte6 epenen/i e -nirea şi e reac/iile noa+tre. Ace+t lucru
ecivaleaz cu a +pune c +unte6 aor6i/i +au pe pilot auto6at. 2ele care
ac/ioneaz şi 0ac ale-erile 5n locul no+tru +unt a6intirile şi pro-ra6ele
noa+tre. Dac ori6 + opt6 pentru puri0i care >etaşare +au eli6inare?, noi
treuie + eveni6 conştien/i şi + 5ncet6 + 6ai reac/ion6 la eveni6entele
eOterioare 5n 0unc/ie e pro-ra6ele noa+tre +uconştiente. 2opilul no+tru
interior poate 0ace auto6at acea+t puri0icare, ar nu6ai ac vee c +unte6
an-aa/i plenar şi c ne li6it6 + clri6 un +in-ur cal 5n cazul e 0a/
practica puri0icriiJ.
Re/ine1 copilul tu interior te priveşte 5n per6anen/. El nu 5/i a+cult att
e 6ult -nurile, ct 5/i conte6pl ac/iunile. De aceea, ini0erent ct e
6ulte a0ir6a/ii şi vizualizri pozitive practici, copilul tu interior >acea parte a
0iin/ei tale care 6ani0e+t realitatea 5n via/a ta? nu va putea + atra- ceea ce /i
+e potriveşte cel 6ai ine, pentru +i6plul 6otiv c 5i locezi +in-ur calea
prin ac/iunile tale aotice. $rict e pozitiv ai -ni, 6intea ta ra/ional nu
poate -e+tiona ect #! i/i e in0or6a/ii pe +ecun pe care 5i percepi 5n 6o
conştient?, 5n ti6p ce 5n 0unal +e eruleaz alte ## 6ilioane e i/i e
in0or6a/ii pe care 5i eruleaz 6intea ta +uconştient şi care repet pro-ra6e
e -enul1 Nu +unt +u0icient e un. reuie + 6unce+c in -reu pentru a6i
cşti-a traiul. Banii +unt un lucru 6urarJ etc., etc. 5n 6o nor6al, noi nu
+unte6 conştien/i e ace+te -nuri, ar copilul no+tru interior >6intea noa+tr
+uconştient? e+te cel care +toceaz cele ## 6ilioane e i/i şi el ştie per0ect
une +i6t e+crca/i aceştia Ace+ta e+te unul in 6otivele pentru care
copilul tu interior poate eveni cel 6ai un tovarş al tu.
Călăreşte un sinur cal
A0ir6a/iile şi vizualizrile +unt utile, ar +unt nişte tenici e -rini/.
Dac te trezeşti la realitate şi ac realizezi cu aevrat puterea -nurilor
tale, 6erit + continui ace+te tenici, ar ac +i6/i c te 5nvr/i 5n cerc, a0l
c po/i 5ntrerupe ace+t cerc vicio+. Sarcina ta e+te + @II tu 5n+u/i şi + te
etaşezi e orice altceva.
Pn +i+te6ul =oWoponopono, noi porni6 5ntoteauna e la pre6i+a iuirii.
5n ace+t +cop, ne iui6 propriii uş6ani >a6intirile care +e eruleaz 5n
6intea noa+tr +uconştient? şi nu le opune6 rezi+ten/. Nu ne 0or/6
copilul interior + -nea+c +au + +i6t 5ntrun anu6it 0el, ori + 6ani0e+te
anu6ite lucruri. A6 nu6it =oWoponopono calea cea 6ai +i6plJ eoarece
cine o practic poate eOperi6enta liertatea, 0ericirea şi pacea care tran+cen
5n/ele-erea ra/ional, +cop 5n care nu treuie + 0ac altceva ect + renun/e
la ataşa6entele +ale şi la aşteptrile +ale le-ate e o/inerea anu6itor
rezultate.
e ro- + nu 6 5n/ele-i -reşit. Nu e+te ni6ic nelalocul lui + 5/i continui
cutarea +piritual, ar e 5nat ce e+coperi calea care /i +e potriveşte cel
6ai ine, r6i pe ea şi nu 6ai clri al/i caiJ
Ca*itolul 28
*ei 4leşi
:area 6aoritate a oa6enilor +e +i6t victi6e atunci cn 5n via/a lor +e
5nt6pl ceva neplcut. Al/ii 6er- pn acolo 5nct +e con+ier victi6e tot
ti6pul, ini0erent ce +ar 5nt6pla. Ei cre c 5ntrea-a lu6e are ce are cu ei.
Aevrul e+te c Du6nezeu te iueşte 5ntoteauna, ini0erent e
56preurri.
Dac vei 5ncepe + practici etaşarea şi + cape/i o 5ncreere in ce 5n ce
6ai 6are 5n El, vei e+coperi c eşti un Ale+. 5ntraevr, tu eşti o 0iin/ unic.
Atunci cn te etaşezi, 5ncepi + vezi auto6at lucrarea lui Du6nezeu, care te
copleşeşte, cci epşeşte orice i6a-ina/ie u6an. R6i a+t0el ui6it ct e
6ult te iueşte Du6nezeu şi ct e tare 5şi oreşte El + 0ii 0ericit.
Din pcate, noi +unte6 e cele 6ai 6ulte ori cel 6ai 6are o+tacol in
via/a noa+tr, şi cul6ea e+te c 6 5ntoteauna vina pentru ace+t lucru pe
al/ii. De 6ulte ori, noi 6 vina ciar pe Du6nezeu pentru ne0ericirea
noa+tr, ar Ace+ta nu 0ace ect + aştepte ca noi + 5i acor6 per6i+iunea
pentru a ne rezolva prole6ele. In ace+t 0el, noi 5i acor6 i6plicit
per6i+iunea e a
'(
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
ne o0eri ceea ce e+te per0ect pentru noi 5n 6o6entul re+pectiv. I/i rea6inte+c
5n acea+t irec/ie c tu nu ai e une + ştii ce anu6e e+te per0ect pentru tine
5ntrun anu6it 6o6ent Dac ai 5n+ 5ncreere 5n Du6nezeu şi ac te
etaşezi e preconcep/iile tale, vei r6ne ui6it e 6iracolele pe care /i lea
pre-tit Ace+ta.
De un lucru po/i 0i a+olut +i-ur1 ac 5i vei acora lui Du6nezeu
per6i+iunea ta, vei avea 5ntoteauna toate lucrurile e care ai nevoie, eOact 5n
6o6entul 5n care ai nevoie e ele, nu 5nainte +au 6ai trziu. Ftiu c ace+t
proce+ poate 0i 5n0ricoştor uneori, ar toc6ai aici intervine 5ncreerea. Dac
vei reuşi + ai 5ncreere 5n Du6nezeu, vei aun-e + te +i6/i copilul Hui
+pecial.
Dore+c + 5/i +pun o pove+te 5n acea+t irec/ie.
2n 6a6 e+pr/it e +o/ul 6eu up &" e ani e c+nicie, a6 plecat
e aca+ nu6ai cu ce avea6 pe 6ine. $ prieten 6ia +u-erat + ne 6ut6
56preun, cci prin co6inarea veniturilor noa+tre ne putea6 cali0ica pentru o
ca+ 6ai 6are şi 6ai 0ru6oa+. %ove+tea +e petrecea 5n 2ali0ornia. 2u ou
zile 5nainte e a +e6na contractul e 5nciriere, prietena 6ea 6a +unat şi 6ia
+pu+ c +a rz-nit şi c inten/iona + +e 6ute 5n Arizona. A6 5nceput
i6eiat + practic proce+ul e puri0icare >e etaşare?. Aproape in+tantaneu,
prin 6inte 6ia trecut un -n1 + 56i +un a-enta i6oiliar şi + o 5ntre ac
putea6 5nceia +in-ur contractul e 5nciriere. Spre ui6irea 6ea, ea a 0o+t e
acor, iar la +curt ti6p up ce 6a6 6utat 5n noua 6ea ca+, a+upra 6ea a
5nceput + plou cu o0erte e 6unc. :ia6 at a+t0el +ea6a c 56i putea6
plti +in-ur ciria, şi eci nu treuia + 56part ca+a cu o alt per+oan.
$pt luni 6ai trziu, proprietarul ca+ei 6a +unat şi 6ia +pu+ c orea +
5şi vn proprietatea. A au-at c ştiin c 56i plcea ca+a, orea + 56i
o0ere 6ie prioritate, ar ac nu era6 intere+at, treuia + 6 6ut pn 5n
luna +epte6rie.
De un +ea6 c 56i orea6 + cu6pr ca+a şi + r6n 5n ea, ar cu6
putea6 0ace ace+t lucruT Nu avea6 ani e avan+, şi 0iin contail e
6e+erie, ştia6 0oarte ine c nu 6 cali0ica6 pentru a o/ine un 56pru6ut e
la anc. Intelectul 56i +punea + 5ncep +
CD
*ei 4leşi
56i 0ac a-aele, ar ceva in interiorul 6eu 6ia +pu+ c nu acea+ta era cea
6ai un op/iune a 6ea. De aceea, 6ia6 +pu+1 Dac Du6nezeu con+ier
c ace+ta e+te locul ieal pentru 6ine, 6 va auta + o/in un 56pru6ut, cci
eu nu ştiu cu6 pot 0ace ace+t lucru.J Ftia6 c tot ce treuia + 0ac era + 5i
acor per6i+iunea 6ea şi + 6 au la o parte in calea Hui. ot ce treuia +
0ac 5n ace+t +cop era + 6 etaşez, + a6 5ncreere 5n El şi + 5i 5ncrein/ez
5ntrea-a ce+tiune niver+ului.
Dou per+oane care 6iau pro6i+ c 6 vor auta + o/in un 56pru6ut
au renun/at ea lun-ul proce+ului. 2ontractul e 5nciriere era pe punctul e
a eOpira, iar eu nu o/inu+e6 5nc un creit ipotecar, aşa c 6a6 eci+ + 5l
+un pe proprietar. 5n loc + 56i 0ac -rii, 6a6 eci+ + 6 aanonez 5n
totalitate şi + a6 5ncreere 5n rezolvarea 0avorail a prole6ei. A6 practicat
in nou proce+ul e puri0icare >etaşare?, up care la6 +unat pe proprietar şi
ia6 eOplicat +itua/ia 5n care 6 a0la6. Spre +urpriza 6ea, ace+ta 6ia +pu+1
Nicio prole6, :ael. Sincer + 0iu, nu e+te 6o6entul cel 6ai potrivit
pentru a6i +coate proprietatea la vnzare. De aceea, 5/i voi prelun-i
contractul e 5nciriere. @ o aneO la contract, tri6ite6io prin 0aO, iar eu o
voi +e6na.
:ai trziu, cn a6 reuşit 5n +0rşit + cu6pr ca+a, nu a6 6ai 0o+t
nevoit + apelez la alte per+oane pentru a o/ine creitul ipotecar. A6 0o+t
+unat e un nou roKer ipotecar, şi 5nainte e a6i eOpira contractul e
5nciriere, a6 reuşit + o/in 56pru6utul e la anc
Atunci cn lucrurile +e eruleaz aşa cu6 ne ori6, noi ne +i6/i6 Aleşi.
2eea ce treuie + 5n/ele-e6 5n+ e+te c pentru a 0i un Ale+ treuie + optezi
pentru a/i acora per6i+iunea, iar apoi + te etaşezi. 5n acea+t irec/ie,
treuie + porneşti e la un 5nceput e la pre6i+a c noi nu şti6 ce e+te 6ai
ine pentru noi şi + nu 5/i locezi +in-ur calea.
u nu teai +turat + te +i6/i o victi6T Nu /i +e pare c ai +u0erit e+tulT
Bucuria şi pacea interioar pe care le cau/i nu +e -+e+c 5n lu6ea eOterioar.
u 5nc 6ai aştep/i ca vecinul tu + +e
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
+ci6eT 5nc te 6ai ro-i pentru ca copiii ti + nu 6ai con+u6e ro-uri şi +
+e co6porte civilizatT 5nc 6ai +peri c şe0ul 5/i va o0eri acea 6rire e +alariu
+au c +o/ul 5/i va 0i creincio+T
Dac oreşti + 5/i -+eşti pacea, liertatea şi 0ericirea pe care le cau/i, va
treui + te etaşezi e ace+te orin/e. Eliereazte. Noi +unte6 copiii lui
Du6nezeu. Din ace+t punct e veere, +unte6 cu to/ii Aleşi. 2iar ac pre6
att e i0eri/i, ave6 cu to/ii acelaşi %rinte unic. 2u ct vo6 e+coperi 6ai
curn ace+t lucru, renun/n la opiniile, convin-erile şi uec/ile noa+tre
critice 5n 0avoarea voin/ei Sale, cu att 6ai rapi vo6 5nceta + ne 6ai
con+ier6 victi6e, +i6/inune 5n +ci6 nişte Aleşi.
Ca*itolul 29
Emo&iile 9
E6o/iile +unt in+tru6ente utile pentru +upravie/uire. Spre eOe6plu,
tea6a ne +e6naleaz cn treuie + ne 6 la o parte şi + evit6 o +itua/ie
poten/ial periculoa+ pentru noi. Si6ultan 5n+, ele pot eveni o+tacole
6aore 5n calea e+coperirii e +ine şi a liert/ii, ac le per6ite6 ace+t
lucru. Nu e+te ni6ic 5n nere-ul cu e6o/iile 5n +ine. Ele nu +unt 5n+ ect
a6intiri care continu + 0ie erulate e 6intea noa+tr +uconştient, ne0iin
reale. Dac oreşti + te elierezi, treuie + 5n/ele-i ace+t lucru.
:ulte e6o/ii +e na+c in 5ncercarea e a o/ine ceva ce nu ave6, in
cra6ponarea e ceva ce a6 avut şi nu 6ai ave6 +au in evitarea a ceva ce
nu ne ori6.
Mneştete pu/in. otul /ine e ataşa6entele tale Atunci cn eşti att
e ataşat e ceva +au e cineva 5nct eşti convin+ c 0ericirea ta epine e
ace+te lucruri, e+te i6po+iil + 0ii 0ericit. Nu vreau + +pun cu a+ta c treuie
+ nu/i 6ai iueşti copiii, 0a6ilia +au prietenii. Iueştei, ar 0ar ataşa6ent.
Nu aştepta ni6ic 5n +ci6ul iuirii tale. E+te 0oarte po+iil + 0ii un printe,
un partener e via/ +au un prieten 0oarte un şi a0ectuo+ 0ar a
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
cree c 0ericirea ta epine e altcineva. Aevrata ucurie +e naşte
5ntoteauna in interiorul tu.
E+te 0oarte i6portant + 5n/ele-e6 c ataşa6entele 0a/ e e6o/iile
noa+tre şi 0a/ e alte per+oane, oiecte +au circu6+tan/e +e 5nva/ in 0ra-e
pruncie. Ele reprezint una intre cele 6ai puternice pro-ra6ri care ne
a0ecteaz 6intea şi +u0letul, ar ace+te e6o/ii şi ace+te ataşa6ente nu +unt 6ai
pu/in ireale. Ele nu reprezint 5n niciun caz aevrata noa+tr e+en/. %uterea
lor a+upra noa+tr e+te irect propor/ional cu crein/a noa+tr 5n realitatea lor.
Atunci cn ne trezi6 şi 5n/ele-e6 ace+t lucru, noi realiz6 c +unte6
+in-urii care ecie6 e ce ave6 nevoie pentru a 0i 0erici/i. De aceea, tu po/i
ale-e ciar acu6 ac 5/i oreşti + 0ii 0ericit şi lier, +au ataşat şi +u0erin.
Re/ine1 ciar şi e6o/iile cele 6ai plcute pot conuce 6ai evre6e +au 6ai
trziu la ezecilire, cci orice lucru creat are un +0rşit, iar ac eşti ataşat
e ele, vei re-reta inevitail i+pari/ia lor.
P/i ai +ea6a ce teriil e+te ace+t proce+T Noi nea6 creat +in-uri un cerc
vicio+ prin ataşa6entele noa+tre e6o/ionale. 2ree6 c ave6 nevoie e ceva
pentru un+tarea noa+tr e6o/ional, ar ciar ac 5l o/ine6, continu6 +
r6ne6 ataşa/i in punct e veere e6o/ional e el prin tea6a e a nu#
piere.
Aevrul e+te c ni6eni şi ni6ic in lu6ea eOterioar nu ne poate con0eri
o +tare e un+tare e6o/ional. A+t0el e convin-eri nu +unt ect pro-ra6e
şi ecizii luate e 6intea ta conştient 5n +peran/a c te vor 0ace 0ericit.
Nu te 6ai opune aevrului. Eliereazte. Realitatea nu con/ine ni6ic
altceva ect şinele tu real. Re/ine1 o prole6 nu e+te cu aevrat o
prole6 pn cn nu +pui e+pre ea c e+te o prole6. De alt0el, nicio
prole6 nu evine a+t0el pn cn nu reac/ionezi in punct e veere
e6o/ional 5n 0a/a ei.
Dore+c + 5/i 56prtşe+c un citat in cartea 4tacul meu cerebral s-a
do(edit a fi o re(ela&ie# e r. Gill Boite a3lor. Dr. a3lor e+te un 6eic
neurolo- pre-tit la =arvar şi cu lucrri pulicate. 5n anul #''), ea a
eOperi6entat o e6ora-ie puternic la nivelul e6i+0erei cererale +tn-i.
2artea prezint proce+ul ei e
&
Goc e cuvinte1 response-a)ilit* + capacitatea e a r+pune. 2itit 5ntrun cuvnt,
,moţiile
reailitare privit in interior, intro per+pectiv pe care nu a 6ai relatato
ni6eni pn acu6. Iat ce +pune autoarea1
Eu definesc responsabilitatea capacitatea de a rspunde? ca fiind
capacitatea de a opta $ntre felul $n care rspundem la stimulii recepta&i prin
sistemul nostru sen"orial $ntr-un anumit moment) eşi exist pro%rame la
ni(elul sistemului limbic emo&ional? ce pot fi declanşate automat# ele
durea" mai pu&in de D de secunde# dup care hormonii respecti(i sunt
elimina&i complet din sn%e) Spre exemplu# mnia poate fi o reac&ie
pro%ramat ce se poate declanşa automat) dat declanşat# hormonii
secreta&i de creier inund corpul# iar noi trim o experien& fi"iolo%ic) 'a
mai pu&in de D de secunde de la secre&ia ini&ial# componentele chimice ale
mniei sunt complet eliminate din sn%e# iar reac&ia noastr automat
$ncetea") ac totuşi rmnem mnioşi dup acest inter(al de D de
secunde# acest lucru se datorea" faptului c am optat personal pentru
continuarea acestui circuit) Hoi optm clip de clip pentru a rmne
cantona&i $n circuitele noastre neurolo%ice sau pentru a ne re$ntoarce la
momentul pre"ent# permi&ndu-i astfel reac&iei emo&ionale s se disipe"e
odat cu componentele sale chimice corespondente)
'a ni(el intelectual am reali"at $ntotdeauna c $mi pot monitori"a şi
schimba %ndurile co%niti(e# dar niciodat nu mi-a trecut pin minte c eu am
un cu(nt de spus şi $n ceea ce pri(eşte emo&iile mele) Himeni nu mi-a
explicat (reodat c emo&iile au o component chimic ce nu durea" mai
mult de D de secunde# dup care suntem elibera&i) 4ceast descoperire a
marcat o diferen& fantastic $n (ia&a mea)
9n alt moti( pentru care foarte mul&i oameni nu optea" pentru fericire
este acela c emo&iile ne%ati(e intense precum mnia# %elo"ia sau frustrarea
acti(ea" anumite circuite complexe $n creierul lor care le sunt familiare şi
care $i fac s se simt puternici) *unosc oameni care optea" $n mod
conştient pentru a-şi exersa $n mod re%ulat circuitele neurolo%ice ale mniei#
numai pentru a-şi aduce aminte cine sunt)
eOpre+ia evine responsi)ilit* X re+pon+ailitate, >n. tr.?
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
Pn-uie6i + 5/i pun o 5ntreare1 ce pute6 0ace noi pentru a ne ucura e
o pace şi e o ucurie autenticeT R+pun+ul corect e+te1 treuie + ne
i+tan/6 e ataşa6entele, e6o/iile şi aşteptrile noa+tre, precu6 şi e
oiectele şi per+oanele in lu6ea eOterioar. 2ea 6ai +i6pl 6oalitate e a
0ace ace+t lucru con+t 5n a ne a+u6a 5n propor/ie e +ut la +ut
re+pon+ailitatea pentru realitatea pe care o tri6, 5n/ele-n 0aptul c noi ne
ale-e6 +in-uri reac/iile 5n 0a/a propriilor e6o/ii.
Aşaar, acu6 eşti avizat. $ri e cte ori trieşti o e6o/ie puternic, +pune
i1 :ul/u6e+cJ, apoi etaşeazte e ea şi eliereazte.
Ca*itolul. 2:
+ia&a trit $n momentul
pre"ent
DacMneştete
nu te +i6/i pu/in1
0ericit5n5n 6o6entul
6o6entul e 0a/ tuace+t
prezent, i+puilucru
e tot
+e ce 5/i e+te nece+ar.
atoreaz 0aptului
c te 0ocalizezi a+upra lucrurilor pe care nu le ai, nu a+upra celor e care
i+pui ea. E+te 0oarte -reu + tri6 5n prezent, cci -nurile noa+tre ne
conuc inevitail ctre trecut +au ctre viitor. Rareori +e 5nt6pl + 0i6
ancora/i 5n 6o6entul prezent.
Din 0ericire, eOi+t nu6eroa+e in+tru6ente care 0aciliteaz ace+t proce+.
5ntre ele, trei +unt cu aevrat i6portante1
%ri6ul e+te 0ocalizarea a+upra re+pira/iei. Ace+ta e+te in+tru6entul cel 6ai
acce+iil şi cel 6ai e0icient e care i+pune6. Aşa cu6 +pune una 6ea
prieten 23ru+ $ntiKi, o pro0e+oar ce pre 3o-a r+ului1 Atunci cn
re+piri, eşti auto6at prezent. Atunci cn eşti prezent, eşti plcut.J 5ntraevr,
+i6pla conştientizare a re+pira/iei e+te +u0icient pentru a ne reauce 5n
6o6entul prezent. Nu ai re6arcat nicioat c pri6ul lucru pe care 5l 0aci
in+tinctiv atunci cn eşti 0oarte 0urio+, 5n-riorat +au anOio+ e+te + 5/i /ii
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
re+pira/iaT %ractic re+pira/ia conştient şi a6pli0ic/i capacitatea e a
r6ne ancorat 5n 6o6entul prezent . In ace+t 0el, 5/i vei 56unt/i +i6ultan
+tarea e +ntate şi e un+tare e6o/ional.
R+ul e+te un alt in+tru6ent a+olut 6inunat. De aceea, rezol v/i
prole6ele prin r+. Realizeaz 0aptul c prole6ele tale nu +unt altceva
ect a6intiri. A6uzte pur şi +i6plu e prole6ele pe care leai atra+ 5n
via/a ta, iar apoi etaşeazte e ele. Nu treuie + uit6 c atunci cn rzi,
tu re+piri auto6at 6ai pro0un, eci evii auto6at 6ai prezent.
2el eal treilea in+tru6ent eOtre6 e i6portant e+te recunoştin/a. Starea
e recunoştin/ 6ani0e+tat pentru lucrurile e care i+pui te auce auto6at
5n 6o6entul prezent şi 5/i +ci6 pe loc vira/ia ener-etic. Recunoştin/a
conuce 0oarte rapi la elocarea prole6elor, e 6ulte ori 5n cele 6ai
neaşteptate 6aniere. Atunci cn 5/i +ci6i vira/ia, tu +ci6i auto6at şi
ceea ce atra-i.
:intea noa+tr conştient a6n 0recvent 0ericirea, proiectno a+upra
viitorului, cci porneşte e la pre6i+a c 5i lip+eşte ceva pentru a 0i 0ericit.
Noi cree6 +incer c circu6+tan/ele eOterioare, oiectele şi per+oanele ne
pot 0ace cu aevrat 0erici/i. Mreşi6 5n+ Din cauz c -ni6J prea 6ult,
noi nu o+erv6 0ericirea inerent care eOi+t 5n 0unal şi care reprezint
reptul no+tru prin naştere. $rice o6 poate 0i 0ericit 5n 6o6entul e 0a/
recutul nu 6ai eOi+t. Noi nu 5l 6ai pute6 +ci6a. De aceea,
etaşeazte e el şi la+# pe Du6nezeu + 5/i o0ere clip e clip +itua/iile
per0ecte pentru tine. Atunci cn ne etaş6 e el, trecutul nu +e 6ai repet.
%e e alt parte, viitorul reprezint un 6i+ter pe care nu 5l pute6
cunoaşte şi care poate avea +in-ur -ri e el 5n+uşi. 2ei rept, el epine e
eciziile noa+tre in 6o6entul prezent. Viitorul +e poate +ci6a ra6atic
5n ine ac lu6 ecizia e a ne etaşa şi e a nu 6ai reac/iona, +au ac
opt6 pentru proce+ul e puri0icare şi e etaşare e aşteptrile şi 9 +au
uec/ile noa+tre critice şi e opiniile noa+tre, /innune -ura 5nci+
Atunci cn trece6 prin ace+t proce+ e puri0icare, noi nu şti6 nicioat ce
iaţa trăită în momentul pre.ent
e0ecte poate avea el. De pil, o +itua/ie neplcut care era inerent poate 0i
aniilat co6plet prin +i6plul 0apt c a6 luat ecizia e a re 5n loc + ne
+upr6. Atunci cn +unte6 i+puşi + ne a+u66 5n propor/ie e +ut la
+ut re+pon+ailitatea şi porni6 e la pre6i+a c toate per+oanele şi toate
+itua/iile apar 5n via/a noa+tr nu6ai pentru a ne o0eri oportunitatea e a ne
corecta şi e a ne eliera, noi lu6 auto6at ecizii 6ai une, care ne
in0luen/eaz 5n 6o eci+iv viitorul. Nici ciar Du6nezeu nu cunoaşte ace+t
viitor. El nea ruit tuturor lierul aritru, şi e aceea aşteapt + va ce
ecizii lu6.
Re/ine1 ni6ic nu e+te ceea ce pare. Realitatea noa+tr epine 5n totalitate
e a6intirile şi e pro-ra6ele noa+tre +uconştiente. De aceea, ori e cte ori
treci printro +itua/ie neplcut, a6uzte şi +pune/i1 2e intere+ant Iat o
nou oportunitate e a 6 elieraJ
De 6ulte ori, noi ne +i6/i6 56povra/i, ar ac ne concentr6 a+upra
+avurrii 6o6entului prezent, ini0erent ce ne auce ace+ta, povara evine
6ai uşoar, iar noi +unte6 tenta/i + re6 in ce 5n ce 6ai 6ult. Du6nezeu
are un +i6/ eOcelent al u6orului şi ne cunoaşte 6ai ine ect oricine
altcineva.
Devino un o+ervator al realit/ii, nu un uector al ei. Detaşarea e+te
+in-urul tu 6ntuitor. 2ree61 via/a poate 0i 6ai a6uzant şi 6ai uşoar
ect crezi acu6. Ha+te u+ e val, la 0el ca şi copiii 6ici, care nu au
convin-eri şi preuec/i. rieşte clipa. $+erv ce +e 5nt6pl şi 6ul/u6eşte
pentru tot. Dac 5i vei per6ite ace+t lucru, via/a va avea -ri e tine 5n 0iecare
clip1 a+tzi, 6ine şi ea pururi.
Ca*itolul 2;
bişnuin&ele
$işnuin/ele +e nu6r printre cei 6ai crun/i uş6ani ai noştri. Noi
5nv/6 + 0ace6 ceva 5ntrun anu6it 0el, up care nu 6ai pute6 renun/a la
lucrul re+pectiv, ciar ac ace+ta nu 0unc/ioneaz pentru noi, cci a evenit
un co6porta6ent repetitiv +uconştient +tocat 5n 6e6oria noa+tr. %entru al
p+tra, +unte6 i+puşi ciar şi + +u0eri6.
$rict e -reu ar prea e crezut, +u0erin/a e+te op/ional. 2u alte
cuvinte, noi ale-e6 + +u0eri6. Nou ni +e poate 5nt6pla orice, cci aşa
0unc/ioneaz via/a, iar o parte in lucrurile care ni +e 5nt6pl ne pot
provoca o oarecare urere, ar aevrata +u0erin/ e+te op/ional.
%role6a nu e+te urerea +au rana +u0letea+c, ci reac/ia noa+tr 5n 0a/a
lor. Su0erin/a eriv in ataşa6entul no+tru 0a/ e o/inerea unui anu6it
rezultat. 5ncercarea e a 5n/ele-e ceea ce +e 5nt6pl cu 6intea, o+e+iile şi
uec/ile critice +unt oişnuin/e care provoac o 6are +u0erin/. %oate crezi
c ace+te ac/iuni repeti tive +unt inevitaile, ar aevrul e+te c nu +unt şi c
te po/i eliera e ele.
%entru a renun/a la o anu6it oişnuin/, e+te nece+ar + te trezeşti şi +
o+ervi ce 5/i 0aci +in-ur. reuie + evii conştient şi + realizezi c eşti 5n
propor/ie e +ut la +ut re+pon+ail pentru tot
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
ceea ce +e 5nt6pl 5n via/a ta. u eşti cel care ia eciziile, şi 0aci ace+t lucru
5n 0iecare 6o6ent, 5n 0unc/ie e percep/iile tale şi e 0elul 5n care vezi
lucrurile. 5n ceea ce priveşte percep/iile tale, ace+tea +unt trecute prin 0iltrul
convin-erilor, opiniilor şi uec/ilor tale critice. 2u alte cuvinte, tu 5/i creezi
propria realitate, şi eci eşti +in-urul care o poate +ci6a.
Pncepe + 5/i pui 5ntrerile corecte şi + cau/i acolo une treuie. Dac vei
lua ecizia e a 0ace ace+t pri6 pa+, via/a ta +e va +ci6a 5n ine, iar 5n 0a/
5/i vor aprea
i+cipolul e+tein ce 5n 6ae+trul
pre-tit, ce 6ai 6ulte
apare.oportunit/i.
niver+ul nuSeaşteapt
+pune c atunciect
altceva cnca
tu + te trezeşti. otul 5ncepe şi +e ter6in cu tine. De aceea, tu eşti +in-urul
care poate pune capt oiceiurilor tale proa+te. Ni6eni nu poate 0ace ace+t
lucru 5n locul tu. De 6ulte ori noi cut6 un %uru 5n lu6ea eOterioar pentru
a a0la ce treuie + +ci66 5n noi, ar +in-urele lucruri pe care le pute6
+ci6a +unt 5n interiorul no+tru, şi noi +unte6 +in-urii care şti6 ce
0unc/ioneaz şi ce nu 5n cazul no+tru.
Dac vei avan+a pe cale, vei -+i 6aeştri care 5/i vor inica anu6ite
irec/ii pe care + le ur6ezi şi care 5/i vor a in0or6a/ii şi tenici e aplicat,
ar ac nu eşti i+pu+ + le 5ncerci şi + le eOer+ezi, 6aeştrii re+pectivi nu pot
0ace ace+t lucru la5nvecile
prin renun/area locul tu. u eşti +in-urul
oişnuin/e care 5/ie+te
-reşite. neori poate +ci6a
nevoie e+tinul
+ treci printr
o 6are urere pentru a aun-e 5n punctul e a +pune1 Mata :a6 +turatJ
u treuie + evii conştient e 0aptul c oişnuin/ele tale 5/i creeaz
e+tinul. Dac nu 5/i place 0elul 5n care +e eruleaz via/a ta actual, +ci6
/i oiceiurile, şi i6plicit e+tinul. E+te 6ai uşor ect crezi acu6. De+cie/i
6intea şi ini6a 5n 0a/a altor po+iilit/i, a unei realit/i 5n care 5/i a+u6i 5n
propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitatea pentru ceea ce +e 5nt6pl 5n via/a
ta. Eliereazte e preconcep/ii, e uec/i critice şi e opinii.
%r+eşte e unvoie zona ta e con0ort, ciar ac ace+t lucru te +perie.
Ni6eni nu poate 0ace ace+t lucru 5n locul tu şi ni6eni nu 5/i poate +pune ce
treuie + 0aci. u eşti cel care treuie + eOperi6enteze ace+t proce+, +cop 5n
care treuie + 0aci lucruri care
I
/)işnuinţele
te +perie, ar ale cror rezultate +unt -arantate. $ri e cte ori 5/i vei pr+i
zona e con0ort, 5n 0a/a ta +e vor e+cie uşi noi. De aceea, ciar ac ace+t
lucru te +perie, nu ezita + 5l 0aci. 5/i -arantez c e 5nat ce vei eOperi6enta
6a-ia unei 6in/i e+ci+e, a etaşrii şi a 5ncreerii 5n Du6nezeu, via/a ta va
eveni in0init 6ai uşoar. 5n 0inal, te vei 5ntrea e ce nu ai 0cut ace+t lucru
6ai evre6e.
Pncearc + 5n/ele-i c tu nu ştii att e 6ulte lucruri pe ct crezi. Noile
in0or6a/ii nu pot ptrune 5n+ 5n 6intea ta att ti6p ct nu vei renun/a la cele
veci. ranzi/ia pre+upune o perioa e con0uzie, ar ace+ta e+te un lucru
un, cci ve+teşte o +ci6are i6inent
A6inteşte/i e vi+ele pe care leai avut 5n copilrie. u ai 0o+t cel care a
eci+ la un 6o6ent at c ace+te -nuri +unt +i6ple vi+e irealizaile. %oate
c cineva tea convin+ c nu /iai putea cşti-a traiul ac leai ur6a. %une la
5noial ace+te ecizii care +au tran+0or6at 5n convin-eri +uconştiente
repetitive. Ace+t proce+ va eveni in ce 5n ce 6ai uşor pe 6+ur ce vei
5n/ele-e c oişnuin/ele nu +unt altceva ect a6intiri la care po/i renun/a.
Eşti i+pu+ + 0aci tot ce 5/i +t 5n puteri pentru a renun/a la acele oişnuin/e
care te 56pieic + 0ii 0ericit şi 56plinitT $a6enii care 5/i +pun c vi+ele tale
+unt i6po+iile şi c cel 6ai ine ar 0i + renun/i la ele ar treui + te 6otiveze
+ le ur6ezi, nu + le aanonezi. @ii recuno+ctor. Nu te 6ai la6enta. @
5ntoteauna ceea ce 5/i place. :unceşte in -reu. Renun/ la oiceiurile
proa+te şi ieşi in zona ta e con0ort. Dilat/i conştiin/a şi 5nrzneşte + 5/i
iei zorul, 56plininu/i ciar şi cele 6ai 0antezi+te vi+e.
Ca*itolul 2<
ependen&ele
Depenen/ele nu +unt altceva ect +i6ple a6intiri care pot 0i şter+e şi e
care ne pute6 eliera.
%oate c te -neşti1 Bine, ar eu nu a6 nicio epenen/J S0atul 6eu
e+te + te 6ai -neşti...
Ftiai c -nirea e+te o epenen/T Noi +unte6 epenen/i e -nirea
noa+tr şi ne te6e6 c nu a6 putea 0unc/iona corect ac nu a6 re0lecta
a+upra lucrurilorJ. 5n realitate, lucrurile +ar erula 6ult 6ai lin şi 6ai e0icient
5n via/a noa+tr ac a6 renun/a + le 6ai pune6 la cale şi ac nea6 l+a 5n
-ria niver+ului.
=rana e+te o alt epenen/ unani6 acceptat. %e un anu6it nivel al
conştiin/ei noa+tre, noi a6 eci+ c nu pute6 +upravie/ui 0ar ea Din pcate,
lucrurile nu +e opre+c aici. De 6ulte ori, noi ne 0olo+i6 e ali6ente ca e
nişte anal-ezice, pentru a +cpa e anu6ite ureri. 5n plu+, noi 5ncerc6 +
evit6 prin ali6enta/ie anu6ite +enti6ente +au + ne con0runt6 cu via/a
real.
2e + 6ai vori6 e cu6prturi De cte ori nu teai u+ la cu6prturi
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
Renun/area la epenen/e ureaz ceva 6ai 6ult ect renun/area la alte
tipuri e ataşa6ente. Dac ai veea 0or6ele-nuri >a, -nurile reprezint
oiecte şi au 0or6e concrete?, ai con+tata c epenen/ele tale au veritaile
arpoane. De aceea, renun/area la ele e+te pu/in 6ai i0icil, ar nu
i6po+iil. 2eea ce conteaz e+te + ai rare şi + nu 5/i pierzi liniştea
+u0letea+c.
Nu te -ni nicio clip c epenen/ele tale +unt releJ. Re/ine1 lucrurile
crora le opui rezi+ten/ per+i+t. De aceea, aratle cellalt oraz, cel al
iuirii. Spunele /i-rilor, alcoolului, rela/iilor +au intelectului tu care cree
c le ştie pe toate1 V iue+cJ... Iuirea poate vineca orice. Sin-ura
6oalitate prin care ne pute6 eliera e lucrurile i0icile in via/a noa+tr
con+t 5n a le iui.
Pn plu+, cultiv/i rarea. Dac 5/i vei uca rolul, Du6nezeu şil va uca
pe al Hui, ar 5n propriul Su rit6, la 6o6entul pe care 5l con+ier cel 6ai
oportun, care poate 0i eOtre6 e i0erit e pro-ra6ul tu. 2eea ce conteaz
ea lun-ul 5ntre-ului proce+ e+te + evi/i aşteptrile.
Hucreaz cu niipili >copilul tu interior?, cci el reprezint a+pectul tu
e6o/ional. El e+te 5ntoteauna cel care +u0er. Din 0ericire, tu po/i recon0orta
ace+t a+pect al 0iin/ei tale. Voreştei copilului tu interior, +punei c totul va
0i ine, c vei 0i alturi e el, şi a6inteşte/i c 56preun pute/i reuşi.
A+i-ur# c e acea+t at nu 5l vei 6ai aanona şi c 5/i pare ru pentru
toate 6o6entele 5n care lai ne-liat.
A6inteşte/i 5n per6anen/ c treuie + te repro-ra6ezi, + te ezve/i e
oişnuin/e, iar pentru a avea +ucce+ treuie + 0ii ln cu tine 5n+u/i. Iuirea
şi acceptarea e +ine reprezint ele6ente a+olut cruciale pentru reuşita
ace+tui proce+. Nu6ai iuirea poate vineca.
Dac vei 5nv/a + controlezi ace+t proce+, vei 5ncepe + o+ervi realitatea
5nconurtoare intro per+pectiv co6plet i0erit. Vei 0i 6ai etaşat, aşa c
vei 5ncepe + 5/i apreciezi inclu+iv epenen/ele, oat cu via/a şi cu univer+ul
lucrurilor ani6ate şi neani6ate in urul tu. 5n 0inal, vei realiza c
epenen/ele tale nu +unt altceva ect +i6ple a6intiri şi 5/i vei a+u6a 5n
propor/ie e +ut la +ut
Dependenţele
re+pon+ailitatea pentru ele, +ci6nule. Vei e+coperi a+t0el c nu eşti
totuna cu epenen/ele tale şi c po/i renun/a la ele, cci tu eşti cel care lea
creat şi care lea atra+ 5n via/a ta.
Scopul pe care ni# propune6 noi e+te e a ne +i6/i 0erici/i şi 56pca/i cu
+au 0r epenen/ele noa+tre. Noi treuie + aun-e6 5ntrun punct 5n care +
ne +i6/i6 ine 0r niciun 6otiv aparent. Dac vei cunoaşte acea+t +enza/ie,
te vei putea trezi in+tantaneu ori e cte ori vei tine + cazi in nou 5n
6reele unei epenen/e +au alta. I/i vei cuta 5ntoteauna 5n interior pacea şi
0ericirea, şi vei realiza a+t0el c nu 6ai ai nevoie e oiectul epenen/ei tale
+au e altceva in lu6ea eOterioar pentru a 0i 0ericit. Dac 5/i vei a+u6a 5n
propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitatea pentru epenen/ele tale, realizn
c nu tu leai atra+ 5n via/a ta, ci pro-ra6ele tale +uconştiente, le vei putea
+pune liniştit 6ul/u6e+cJ. He vei 0i recuno+ctor pentru oportunitatea e
creştere pe care /iau o0erito şi 5/i vei -+i aevrata 0ericire 5n ini6,
conştient c nu 6ai ai nevoie e ele şi c po/i renun/a la ele.
Re/ine1 tu eşti cel care 5/i creezi propria realitate, eci tu eşti +in-urul care
o poate +ci6a Depenen/ele nu +unt altceva ect o alt oportunitate e a
creşte şi e a/i e+coperi şinele real.
Ca*itolul 2=
Teama
$pri/i caru+elul lu6ii Vreau + coorJ Nu 5/i vine uneori + +tri-i
a+t0elT Ei ine, noi ne a0l6 5n 6ilocul unui cntec, aşa c treuie + an+6
pe acea+t 6eloie pn cn +e ter6in. 5ntre ti6p, ne pute6 trezi şi pute6
veea realitatea eOact aşa cu6 e+te. Ftiu ct e 5n+pi6nttor poate prea +
te etaşezi e tot ceea ce /i +e prea pn acu6 real. Atunci cn 5ncerc6 +
ne etaş6 e ceea ce cunoaşte6 şi + 56r/iş6 necuno+cutul, tea6a e+te
inevitail.
%artea 0ru6oa+ e+te 5n+ c tot ceea ce ne ori6 la nivel +u0lete+c rezi
5n ace+t necuno+cut. De aceea, treuie + trece6 prin ace+t proce+, ciar ac
renun/area la realitatea pe care a6 cuno+cuto pn acu6 ne +perie. Ve+tea
un e+te c ac vo6 cere autor ea lun-ul proce+ului, ace+ta ne va 0i
acorat. ot ce treuie + 0ace6 5n ace+t +cop e+te + 5l cere6, cci Du6nezeu
nea acorat un lier aritru. De aceea, niver+ul nu poate interveni 5n via/a
noa+tr ect ac 5i cere6 ace+t lucru. 5n e+en/, atunci cn practic6
tenica =oWoponopono >+punnui 0ricii noa+tre 6ul/u6e+cJ +au te
iue+cJ?, noi 5i cere6 niver+ului + ne aute. Ne a+u66 a+t0el 5n propor/ie
e +ut la +ut re+pon+ailitatea
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
pentru realitatea pe care o tri6 şi 5i acor6 lui Du6nezeu per6i+iunea e a
ne lua e 6n, e a ne cluzi şi e a ne protea. Ni6eni altcineva nu poate
0ace ace+t lucru 5n locul no+tru. Aşaar, re/ine1 tu nu eşti +in-ur. 2ere şi vei
pri6i.
%ropune/i + 5/i o+ervi tea6a şi porneşte e la pre6i+a c tu nu eşti
totuna cu ea. 2u alte cuvinte, tu eşti 6ai pre+u+ e tea6a ta. Dac vei 0ace
ace+t lucru, tea6a ta +e va izolva in+tantaneu, 0iin 5nlocuit e In+pira/ie,
care te va cluzi 5napoi ctre %arai+ul pierut, ciar ac pentru un +in-ur
6o6ent 2n apare ur6toarea a6intire e 5noial +au e tea6, continu
ace+t proce+ e etaşare. @ ace+t lucru clip e clip. De pil, atunci cn
+i6/i c /ie tea6, re+pir pro0un şi rzi. %ri6ul lucru pe care 5l 0ace6 e
re-ul atunci cn ne te6e6 e+te + 5ncet6 + 6ai re+pir6, +au + re+pir6
+uper0icial. De aceea, ace+t pa+ 6icu/ te poate auta enor6 + 5/i 5nvin-i
tea6a.
Mneştete pu/in1 tu ai po+iilitatea e a percepe niver+ul aşa cu6 5l
vee Du6nezeu, 0ar a te te6e. E+te ca şi cu6 lai veea pentru pri6a oar, la
0el ca un noun+cut. E+te o nou şan+ e a o lua e la 5nceput. @ericirea pe
care o cau/i +e a+cune 5n +patele 0iecrui :ul/u6e+c< te iue+cJ pe care 5l
ro+teşti 5n 0a/a te6erilor, 5noielilor, opiniilor şi uec/ilor tale critice, 5nainte
e a te etaşa e ele. @ii recuno+ctor te6erilor tale, cci ace+tea nu 0ac ect
+ 5/i o0ere o nou şan+ e a te etaşa. Ele reprezint +e6nale e averti+6ent
care 5/i +pun c a +o+it ti6pul + te trezeşti şi + 0aci altceva, +au poate + treci
la ac/iune. ea6a e+te creat e propria noa+tr 6inte, iar cea care 5i con0er
putere e+te crein/a noa+tr 5n ea. Dac vei 5n/ele-e ace+t aevr +i6plu, ea +e
va izolva rapi.
Ca*itolul 2>
,une-te pe tine pe
primul loc
Atunci cn a6 0o+t 6ici, ni +a +pu+ c e+te un act e e-oi+6 + ne
pune6 pe noi 5nşine pe pri6ul loc şi + 0ace6 ceea ce e+te ine pentru noi.
A6 5nceput a+t0el + le 0ace6 pe plac celor in urul no+tru şi a6 aun+ +
cree6 c ceea ce -ne+c ei e+pre noi e+te 6ai i6portant ect ceea ce
-ni6 noi 5nşine. Acea+t -reşeal e+te 0oarte lar- r+pnit 5n lu6e şi
-enereaz o cantitate enor6 e ne0ericire.
:ae+trul 6eu, r. IaleaKal, +a 5ntor+ 5ntro zi e la pli6are şi 6ia
+pu+1
M simt foarte emo&ionat# cci tocmai am $n&eles c tot ce ne cere
umne"eu este s a(em %ri2 de noi $nşine şi s spunem: 7$mi pare ru) 8
4sta-i tot!
E+te ct +e poate e +i6plu. ot ce treuie + 0ace6 noi e+te + 5ncet6 +
le 6ai 0ace6 pe plac celor in urul no+tru şi + ne pune6 5ntoteauna pe noi
pe pri6ul loc.
Acea+t iee 5i +perie pe 6ul/i, cci noi tri6 5ntro +ocietate care ne
5nva/ c accentul treuie pu+ 5ntoteauna pe lu6ea eOterioar, inclu+iv 5n
ceea ce priveşte re+pon+ailitatea pentru ac/iunile noa+tre.
Cea mai uşoară cale de a0ţi trăi viaţa
Noi 5ncerc6 + le 0ace6 pe plac celor in urul no+tru, ar nu realiz6 c
ac anu6ite lucruri nu 0unc/ioneaz pentru noi, ele nu pot 0unc/iona nici
pentru ceilal/i. Inver+, atunci cn ne pune6 pe noi 5nşine pe pri6ul loc, noi
le per6ite6 inclu+iv celorlal/i + 0ac acelaşi lucru. 2u alte cuvinte, le
per6ite6 + 0ie ei 5nşişi. Noi nu pute6 auta cu aevrat pe altcineva att
ti6p ct nu ne aut6 6ai 5nti pe noi 5nşine. Dac ai cltorit vreoat cu
avionul, +untprin
5ntoteauna convin+ c ai6a+ca
a/i pune auzit in+truc/iunea
e oOi-en pe potrivit
propria creia treuiee+a5ncepi
0a/, 5nainte auta
pe altcineva + 0ac acelaşi lucru. Mneştete pu/in1 ce ine leai putea 0ace
celorlal/i ac te ne-liezi att e 6ult pe tine 5n+u/i 5nct evii incapail +
6ai au/i pe cinevaT
Depenen/a noa+tr 0a/ e lu6ea eOterioar ne eter6in + cut6
aproarea acolo une nu o pute6 -+i. Noi ne ori6 ca ceilal/i oa6eni + ne
aproe eciziile şi + ne iuea+c, ar e 6ulte ori +unte6 incapaili + ne
apro6 şi + ne iui6 noi 5nşine. De aceea, pune6 orin/ele celorlal/i 6ai
pre+u+ e ale noa+tre, 5n +peran/a c ne vor accepta şi ne vor iui. 2iar ac
o/ine6 5n+ acceptarea lor 5n etri6entul propriei noa+tre ientit/i, noi
e+coperi6 c nu
l+at e ne-are +unte6
şi e cu ni6ice6ai
incapacitatea a ne0erici/i.
accepta Ni6ic
şinelenureal.
poate u6ple -olul
%e e alt parte, atunci cn aştept6 ceva 5n +ci6ul 0avorurilor pe care
le 0ace6 altora, iar aceştia nu ne o0er ni6ic, ne +upr6 0oarte tare, cci ei
nu reac/ioneaz con0or6 aşteptrilor noa+tre. 5n ace+t 0el, ne 5nln/ui6
+in-uri, şi 5ncerc6 + 5i 5nln /ui6 şi pe ceilal/i.
Pn realitate, ni6eni nu ne poate 0ace ect acele lucruri pe care 5i
per6ite6 noi + ni le 0ac şi pe care ni le 0ace6 cel 6ai ae+ea noi 5nşine.
$a6enii ne trateaz 5ntoteauna aşa cu6 ne trat6 +in-uri. E+te -reu +
realiz6 ace+t lucru, ar noi +unte6 5ntoteauna re+pon+aili pentru tot ce
atra-e6 5n via/a noa+tr, ciar ac nu 0ace6 ace+t lucru 5n 6o conştient.
Realitatea noa+tr nu are ni6ic ea 0ace cu reac/iile celorlal/i 0a/ e noi, ci
nu6ai cu ceea ce accept6 noi 5nşine. ot ce +e 5nt6pl 5n via/a noa+tr
reprezint o re0leOie a a6intirilor şi pro-ra6elor noa+tre +u
!une-te pe tine pe primul Ioc
conştiente. De aceea, noi pute6 opta 5ntre a per6ite acea+t re0leOie şi a ne
eliera e ea.
Sin-ura 6oalitate prin care pute6 ieşi in ace+t cerc vicio+ con+t 5n a ne
pune 5ntoteauna pe pri6ul loc, in toate punctele e veere, nu oar 5n ceea
ce priveşte nevoile noa+tre, ci şi 5n ceea ce priveşte acceptarea propriului
e+tin. Noi +unte6 6aeştrii ace+tui e+tin şi nu6ai noi ne pute6 eliera e o
+oart potrivnic, prin a+u6area 5n propor/ie e +ut la +ut a re+pon+ailit/ii,
prin iertarea e +ine, prin etaşare şi prin acorarea per6i+iunii noa+tre lui
Du6nezeu e a ne şter-e a6intirile care nu ne 6ai +unt utile.
De 6ulte ori, noi ne +i6/i6 +in-uri şi cut6 co6panie, ar 5n locurile
cele 6ai nepotrivite. Aevrul e+te c noi nu +unte6 nicioat +in-uri, cci
Du6nezeu e+te 5ntoteauna alturi e noi. Dup cu6 oişnuieşte + +pun
6ae+trul 6eu, r. IaleaKal1 7Himic nu se compar cu to(rşia lui
umne"eu) 8
Pntraevr, a+olut ni6ic in lu6ea eOterioar nu ne poate 0ace cu
aevrat 0erici/i. %er+oanele şi lucrurile in lu6ea eOterioar nu ne pot o0eri
ect
i+paroin+ati+0ac/ie te6porar
via/a noa+tr şi e0e6er.
+au noi :aiintere+ul
ne piere6 evre6e0a/+aue6ai
ele,trziu,
up ele
care
+u0eri6 in cauza piererii lor. De aceea, cel 6ai ine e+te + priveşti
5ntoteauna 5n interiorul tu, cci aici +e a0l 56pr/ia lui Du6nezeu, care
con/ine toate lucrurile e care ai nevoie. 5nva/ + te accep/i şi + te iueşti cu
aevrat pe tine 5n+u/i, şi a+t0el 5i vei accepta şi 5i vei iui 6ult 6ai uşor pe
ceilal/i.
$ri e cte ori te pui pe tine 5n+u/i pe pri6ul loc, tu 5/i tran+ cenzi nevoia
e aproare in partea celorlal/i oa6eni şi te u6pli e o ucurie inepenent
Ca*itolul 01
,acea $ncepe cu tine
Noi aştept6 5ntoteauna ca lucrurile + +e rezolve e la +ine. Sper6 c
5n via/a noa+tr
con+tat6 c nuvor aprea
pute6 +ci6ri
6oela lu6eapozitive şi ne
eOterioar con+u66
5n 0unc/ie atunci cn
e orin/ele şi e
6o0turile noa+tre. Aevrul e+te c lu6ea eOterioar e+te i6po+iil e
+ci6at printro ac/iune irect, ar +e poate tran+0or6a cu uşurin/ ac
5ncepe6 prin a ne +ci6a pe noi 5nşine. Atunci cn ne +i6/i6 56pca/i,
5ntrea-a lu6e in urul no+tru +e +i6te la 0el.
%ercep/iile noa+tre le-ate e realitatea in ur, inclu+iv e per+oanele in
ea, epin 5n totalitate e a6intirile noa+tre. Din 0ericire, ac eOperi6ent6
o +tare e tea6, e a-ita/ie şi e anOietate, noi ne pute6 puri0ica a6intirile
core+ponente care au -enerat ace+te e6o/ii. 2u alte cuvinte, ne pute6 etaşa
e ele, ar nu 5nainte e a ne recunoaşte re+pon+ailitatea pentru crearea +au
atra-erea lor 5n via/a noa+tr. Acu6 a6 5n/ele+ 5n +0rşit c ele nu +unt altceva
ect +i6ple a6intiri erulate e 6intea noa+tr +uconştient. %artea cea 6ai
0ru6oa+ e+te c atunci cn ne etaş6 e ele şi 5l l+6 pe Du6nezeu + le
ştear- in +uconştientul no+tru, ele +unt şter+e inclu+iv in +uconştientul
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
tuturor celorlalte per+oane a0ectate e ele. De aceea, ori e cte ori ne a+u66
5n propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitatea pentru ace+te a6intiri, realizn
c nu +unte6 una cu ele şi etaşnune e ele, noi pute6 e+coperi pacea
interioar -enerat e punerea la uni+on cu şinele no+tru real.
Pn con+ecin/, ac vei 5ncepe + te puri0ici şi + te etaşezi e toate
lucrurile care nu reprezint e+en/a ta, tu vei 5ncepe + apreciezi via/a intro
per+pectiv i0erit. Vei eveni un o+ervator 6ai 0in şi te vei inte-ra 5n
6o6entul prezent. Vei 5ncepe + o+ervi ca nicioat pn acu6 copacii,
0runzele care ca şi oceanul aşa cu6 nu leai 6ai vzut vreoat. 2u acea+t
ocazie, vei 5n/ele-e c pn acu6 ai 0o+t or, iar ini6a ta +e va u6ple e pace,
cci o+ervarea neutr >conte6pla/ia? 5n+ea6n c nu te 6ai an-renezi 5n
lu6ea eOterioar şi c nu 6ai reac/ionezi 0a/ e ea. Dac te vei eliera e
a6intirile tale, vei veea via/a eOact aşa cu6 o percepe Du6nezeu.
Pn plu+, pentru a percepe +tarea e pace, treuie + 5/i a6inteşti 5n
per6anen/ c nu +t 5n natura noa+tr + ucie6, + 0ace6 ru +au + lez6
alte 0iin/e. $a6enii ac/ioneaz 5n ace+t 0el nu6ai pentru c reac/ioneaz 5n
6o con+tant la a6intirile lor in trecut, proce+ pe care nu ştiu cu6 + 5l evite,
pentru c nu +unt conştien/i e el.
Atunci cn cineva 0ace ceva care nu e+te pe placul tu, tot ce treuie +
0aci e+te + 5i o+ervi 5n 6o conştient co6porta6entul, ştiin c per+oana
re+pectiv nu e+te ea 5n+şi 5n 6o6entul re+pectiv. Ea nu 0ace ect + ea
cur+ a6intirilor rulate e 6intea +a +uconştient. De aceea, ac eşti i+pu+
+ 5/i a+u6i 5n propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitatea pentru acea+t
+itua/ie, pornin e la pre6i+a c ai atra+o prin propriile tale a6intiri, ace+tea
5/i vor 0i şter+e e şinele tu >partea +uperioar a conştiin/ei tale?, şi +i6ultan
vor 0i şter+e inclu+iv in per+oana al crei co6porta6ent te a0ecteaz.
Re/ine1 6area 6aoritate a prole6elor cu care te con0run/i au le-tur cu
trecutul şi cu +tr6oşii ti, nu cu ceea ce +e 5nt6pl 5n 6o6entul prezent.
otul e+te un oc al a6intirilor.
L
,acea $ncepe cu tine
2e crezi c +ar 5nt6pla 5n acea+t lu6e ac to/i oa6enii ar 5nceta + +e
6ai con+iere victi6e, + 5i acuze pe ceilal/i, + crea c ei ştiu 6ai ine şi c
au 5ntoteauna reptateT Ra+a u6an e+te i-norant şi aor6it. Noi nu 6ai
şti6 cine +unte6. 2e crezi c +ar 5nt6pla ac to/i oa6enii ar 5ncepe + 5şi
a+u6e 5n propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitateaT 2rezi c ace+t lucru ar
putea conuce la pacea 6onialT
5n-uie6i + 5/i +pun o pove+te care 6i +a 5nt6plat ciar 6ie1 acu6
oi ani a6 plecat 5n 2ile ca + preau +i+te6ul =oWoponopono. Se6inarul
treuia + ureze toat ziua e +6t şi o u6tate in ziua e u6inic. 5n
ti6pul pri6ei pauze pe care a6 0cuto 5n i6inea/a zilei e +6t, un
pale+tinian in +al a venit şi 6ia +pu+1
Nu +unt e acor cu ni6ic in tot ce ai +pu+ şi e 0apt nici nu a6
orit + vin la ace+t +e6inar atunci cn a6 vzut c ai un nu6e e 0a6ilie
evreie+c.
Bratul era convin+ c nu 5i putea6 prea ni6ic nou. :ia +pu+ tot ce
creea, iar la +0rşit, +pre 6area lui +urpriz, ia6 eclarat c +unt e acor cu
tot ce 6ia +pu+ şi c nu 5i cerea6 ect + 0ie e+ci+ şi 0leOiil, cci cel 6ai
proail creea6 aceleaşi lucruri, ar le nu6ea6 alt0el. A acceptat şi +a eci+
+ r6n.
A oua zi i6inea/a, ratul +a 5ntor+ şi a pove+tit 5n 0a/a cla+ei c 5n
+eara preceent i +a 5nt6plat ceva ui6itor1 a avut o prole6 +erioa+ >a
0o+t i6plicat inclu+iv poli/ia?, aşa c a 0olo+it unul in in+tru6entele pe care i
lea6 reco6anat cu o zi 5nainte. Rezultatele o/inute iau 5ntrecut toate
aşteptrile. Era e necrezut ct e 6iraculo+ +au rezolvat lucrurile. Ha
+0rşitul +e6inarului 6a 56r/işat +trn+ şi a +tri-at 5n 0a/a 5ntre-ii cla+e1
A+ta 5n+ea6n %acea 5n $rientul :ilociu
Sper + 5n/ele-i ct e pro0un a 0o+t ceea ce +a 5nt6plat atunci. %ractic,
eu nu a6 0o+t nevoit + 5l convin- pe acel rat prin cuvintele 6ele,
certnu6 cu el +au 5ncercn + 5l convin- c a6 reptate. A 0o+t +u0icient
+ 56i /in -ura 5nci+ şi + 56i +pun 5n +inea 6ea1 56i pare ru< te ro- + 6
ier/i pentru c a6
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
creat +au pentru c a6 atra+ acea+t +itua/ieJ 5n ti6p ce el continua + 56i
vorea+c. 5n tot acel ti6p a6 0o+t conştient c el nu +e a0la acolo, ci 0acea
parte inte-rant in -nurile şi a6intirile 6ele, aprn 5n via/a 6ea nu6ai
pentru a6i o0eri oportunitatea e a le corecta.
Dac oreşti + te ucuri e liertate şi e pace, priveşte 5ntoteauna 5n
tine 5n+u/i şi realizeaz c tu 5/i 6oelezi propria realitate 5n 0unc/ie e
a6intirile tale. u iei ecizii, e6i/i uec/i e valoare şi percepi totul prin
pri+6a ace+tor a6intiri. Eşti or şi +ur, ar eşti convin+ c ştii totul. :ulte
in a6intirile pe care le ruleaz 6intea ta +uconştient provin e la +tr6oşii
ti. Ele nici 6car nu 5/i apar/in. 2ineva treuie + pun orine 5n tot ace+t
ao+, iar iertarea e+te +in-ura 6oalitate. Atunci cn te oveeşti incapail +
ier/i, tu 5/i 0aci +in-ur ru, 0ar ai a0ecta 5n +ci6 eloc pe ceilal/i oa6eni.
De aceea, practic 5ntoteauna iertarea şi 5ncepe cu tine 5n+u/i, cci atunci
cn ai -reşit nu ştiai ce 0ceai.
Si+te6ul =oWoponopono, acea+t art +trvece a rezolvrii prole6elor,
ne rea6inteşte c +in-urul 6otiv pentru care ne a0l6 5n acea+t lu6e e+te
corectarea -reşelilor noa+tre in trecut, iar acea+t via/ reprezint un ar 5n
+ine. De aceea, noi treuie + ne trezi6 şi + +pune61 56i pare ruJ, nu
pentru c a6 0i vinova/i e ceva >şi cu att 6ai pu/in pctoşi?, ci pentru c
+unte6 5n propor/ie e +ut la +ut re+pon+aili
Dac te vei trezi, tu vei eveni 6ai conştient şi vei putea o+erva totul 0ar
ataşa6ent. Vei 5n/ele-e a+t0el c pacea pe care o cau/i 5ncepe 5ntoteauna cu
tine 5n+u/i.
Dup cu6 a +pu+ :aat6a Mani1 7Fii tu $nsu&i schimbarea pe care
doreşti s o (e"i $n aceast lume) 8
Ca*itolul 02
Schimb-ti (iata
u 5/i po/i +ci6a via/a 0ar a epine e alte lucruri +au per+oane in
lu6ea eOterioar. Dac nu ştii ace+t lucru, a+ta +e atoreaz nu6ai 0aptului c
ai uitat cine eşti. %uterea ta rezi 5n interiorul tu, nu 5n a0ar, şi nu epine
e ni6ic in lu6ea eOterioar. %roce+ul e+te 6ai +i6plu ect crezi. Dac eşti
i+pu+ + 5/i +ci6i via/a, tot ce treuie + 0aci e+te + 5/i a+u6i 5n propor/ie
e +ut la +ut re+pon+ailitatea
Ini0erent ce +e 5nt6pl 5n via/aJ ta eOterioar, realitatea e+te c tu eşti
cel care a atra+ eveni6entele re+pective.
2eea ce atra-e6 şi ceea ce percepe6 noi in via/a eOterioar epine 5n
totalitate e a6intirile şi e pro-ra6ele rulate e 6intea noa+tr
+uconştient, care intr 5n ialo- cu noiJ prin acea+t re0lectare 5n lu6ea
eOterioar. :intea +uconştient ruleaz 5n per6anen/ ace+te a6intiri, la 0el
ca un 2D pu+ pe 0unc/ia RepetJ. De 6ulte ori noi nici nu 6ai +unte6 aten/i
la el, cci cunoaşte6 prea ine 6uzicaJ +a, ar a+ta nu 5n+ea6n c 2Dul
nu +e eruleaz 5n continuare. Ace+te -nuri repetitive ne +pun ce e+te ine şi
ce e+te ru, ce e+te corect şi ce nu. Intelectul no+tru e+te convin+ c 5n/ele-e ce
+e 5nt6pl, ar realitatea e+te c el nu 5n/ele-e ni6ic. El nu realizeaz nici
6car 0aptul c e+te controlat e ace+te a6intiri.
Noi nu 5ncepe6 + 5n/ele-e6 cu aevrat ce +e 5nt6pl ect atunci cn
ne trezi6. Deveni6 a+t0el 6ai conştien/i şi 5ncepe6 +
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
lu6 ecizii 6ai une. 2ea 6ai un ale-ere pe care o pute6 0ace con+t 5n a
nu ne 6ai con+iera o victi6, cci nu a6 0o+t şi nu vo6 0i nicioat una.
Dac te con+ieri o victi6 a circu6+tan/elor eOterioare, a0l c nu eşti ect
victi6a propriilor tale -nuri. 5n lu6ea eOterioar nu eOi+t ni6eni şi ni6ic.
Ea epine eOclu+iv e percep/iile tale. Spre eOe6plu, /ie /i +e pare c
altcineva 5/i 0aceJ ceva, ar 5n realitate nu eOi+t ni6eni care + te
in0luen/eze. 2eea ce vezi 5n 0a/a ta +unt -nurile tale le-ate e alte per+oane
+au e o +itua/ie. Repet1 nu eOi+t ni6eni 5n lu6ea eOterioar.
Sci6area pare i0icil eoarece rolul e victi6 are ene0iciileJ +ale.
$rict e 6ult ai ne-a ace+t lucru, realitatea e+te c +in-urul 6otiv pentru care
oa6enii renun/ la puterea lor per+onal 5n 0avoarea altor per+oane +au
circu6+tan/e e+te c ei o/in anu6ite ene0iciiJ 5n ur6a ace+tui proce+. De
pil, e+te po+iil + o/ii a+t0el aten/ia altor oa6eni, +au poate c eşti prea
+periat pentru a/i a+u6a cu 0er6itate propriul e+tin 5n via/. Din pcate,
atunci cn ne con+ier6 victi6e, noi -+i6 5ntoteauna oa6eni care + ne
con0ir6e ace+t lucru. Suconştientul no+tru are -ri + proiecteze 5n via/a
noa+tr toate +itua/iile nece+are pentru a ne con0ir6a ceea ce cree6, a+t0el
5nct + ne poat +pune 5n 0inal1 VeziT A6 avut reptate cn /ia6 +pu+ c
nu te po/i aza pe ra/i, c 0e6eile +unt rele +au c anii +unt -reu e
o/inut.J Atunci cn cree6 cu toat convin-erea un anu6it lucru, noi 0ace6
tot ce ne +t 5n putin/ pentru a e6on+tra c ave6 reptate, up care ne
con+ier6 ne0erici/i pentru c atra-e6 5n via/a noa+tr nu6ai lucruri rele
EOi+t 5n+ şi o alternativ1 atunci cn ni +e 5nt6pl ceva neplcut, noi
pute6 opta pentru a ne etaşa, nu pentru a reac/iona, con+iernune o
victi6 a 56preurrilor. Detaşarea reprezint o ale-ere conştient şi in0init
6ai un ect i6plicarea. 5n 0inal, ea ne per6ite + -+i6 ceea ce cut6 şi
+ pri6i6 in0init 6ai 6ult ect a6 cerut. De un +ea6, la 5nceput ni +e
pare -reu + renun/6 la vecile noa+tre oişnuin/e, ar ac 5nv/6 cu6
pute6 0ace ace+t lucru, +0rşi6 prin a e+coperi c noi e/ine6 controlul
a+upra vie/ii noa+tre şi c neo pute6 +ci6a 0oarte uşor 5n ine.
1c2im)ă-ţi viaţa
Repet1 ac oreşti + te elierezi, a+u6/i 5n propor/ie e +ut la +ut
re+pon+ailitatea. E+te uşor + +ci6i ceea ce ai creat +au ai atra+ tu 5n+u/i 5n
via/a ta. R+pun+urile şi +olu/iile per0ecte 5ncep + apar rapi atunci cn
porneşti e la pre6i+a c tu 5n+u/i ai atra+ o anu6it prole6 5n via/a ta. 5n
ace+t 0el, tu 5/i po/i recupera puterea per+onal. :ai 6ult ect att, a6intirile
şter+e e Du6nezeu >e partea +uperioar a conştiin/ei tale? 5n +uconştientul
tu +unt şter+e in+tantaneu şi 5n +uconştientul celorlal/i oa6eni i6plica/i. De
aceea, co6porta6entul lor 5n raport cu tine +e va +ci6a, ar ace+t lucru nu
+e va atora unei +ci6ri 5n 0iin/a lor, ci uneia 5n 0iin/a ta care 5/i 6oi0ic
realitatea 5n care trieşti. Dac oreşti + o/ii rezultatele pe care /i le oreşti
va treui + voreşti 6ai pu/in şi + renun/i la orin/a e a avea 5ntoteauna
reptate şi e a avea ulti6ul cuvnt. Vei eveni a+t0el 6ai 5n/elept şi vei
realiza c 5n via/ nu conteaz + ai reptateJ, cci aevrata ta ientitate
tran+cene prole6ele şi ar-u6entele. De aceea, eliereazte e ace+t 6o
e a -ni şi -+eşte/i a+t0el pacea. Dac te vei +ci6a, 5ntrea-a ta lu6e +e
va +ci6a oat cu tine.
Noi pre6 i0eri/i. nii oa6eni par + +e con0runte cu 6ai 6ulte
i0icult/i ect al/ii, ar realitatea e+te c noi ave6 cu to/ii aceleaşi
oportunit/i. %roveni6 cu to/ii in aceeaşi +ur+ şi ur6eaz + ne 5ntoarce6 la
ea. Dacteveiveiluaucura
victi6, ecizia
6aie6ult
a te e
trezi şi e
via/ şi tea 5nceta + te 6ai
vei 5ntoarce con+ieri
Aca+ o
5ntro cuşet
e cla+a 5nti. De un +ea6, te po/i 5ntoarce Aca+ şi pe o+, 5n cazul 5n care
continui + te 5nvinov/eşti, ar 5n 0inal +in-urul lucru pe care nu 5l pute6
+ci6a e+te 0aptul c ne vo6 5ntoarce cu to/ii A2ASĂ.
Ca*itolul 00
Jnf&işarea exterioar
2te poveşti nu ne +pune6 +in-uri pentru a ne 56pieica + ne +i6/i6
0erici/i De cele 6ai 6ulte ori, noi +unte6 cei 6ai 6ari uş6ani ai noştri
Senti6entele noa+tre ne-ative le-ate e 5n0/işarea pe care o ave6 ne pot
in0luen/a 5ntrea-a realitate. Ele ne a0ecteaz 5ncreerea 5n +ine, ceea ce +i6/i6
5n le-tur cu ientitatea noa+tr şi 0elul 5n care percepe6 ceea ce cre al/ii
e+pre noi.
%riveştete 5n o-lin. 2e veziT Vezi o per+oan +upraponeralT Si6/i o
+trn-ere e ini6 atunci cn auzi cuvntul ietJT Eşti o+eat e 6ncare
şi e 0aptul c nu/i po/i per6ite + con+u6i orice 5/i oreştiT 2e poate 0i 6ai
urero+ ect + te +i6/i +upraponeral, neautorat şi necon0ortail 5n pielea
taT
Pn +i+te6ul =oWoponopono, noi +u+/ine6 c a+t0el e -nuri +unt +i6ple
a6intiri erulate e 6intea +uconştient. Ele au 5n+ o putere enor6. Noi ne
con+ier6 lieri, ar realitatea e+te c +unte6 controla/i e ace+te -nuri şi
e ace+te pro-ra6e, care +e eruleaz 5ncontinuu 5n 0unalul 6in/ii noa+tre.
De aceea, treuie + ne REZI: şi + 0ace6 ale-eri 6ai une. Huciitatea are
un
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
e0ect vinector şi e+te 5ntoteauna pri6ul şi cel 6ai i6portant pa+ ctre
atin-erea /elurilor noa+tre. 2u alte cuvinte, noi ave6 e ale+
Da, e+te nevoie e un anu6it e0ort pentru a re+pecta o iet ali6entar,
cci oa6enii in urul tu vore+c tot ti6pul e+pre 6ncare, e+pre locul 5n
care 5şi propun + 6nnce etc., aunnu+e pentru a 6nca 56preun.
Ali6enta/ia e+te un proce+ +ocial. $riune nea6 uce, vee6 pretutineni
ali6ente. Ei ine, ca e oicei, per+oanele şi circu6+tan/ele in via/a ta
reprezint un ar. Ele 5/i o0er oportunitatea e a 5n/ele-e ce lucruri treuie +
+ci6i 5n 0iin/a ta, + te etaşezi e ele şi + preiei a+t0el controlul a+upra
vie/ii tale.
2u6 0unc/ioneaz ace+t proce+T In e+en/, treuie + evii conştient şi +
te etaşeziJ e ace+te a6intiri, lucru i6po+iil la nivel ra/ional, cci noi nu
+unte6 conştien/i ect e un 0ra-6ent in0i6 in -nurile care +e eruleaz
con+tant 5n 6intea noa+tr. 2ea 6ai un 6oalitate e a ne etaşaJ con+t
5n a ne a+u6a 5n propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitatea pentru realitatea pe
care neo cre6 +in-uri. %er+onal, aplic tenica =oWoponopono pentru a6i
puri0icaJ 5n per6anen/ a6intirile şi -nurile conştiente şi +uconştiente.
In+tru6entul 6eu pre0erat e+te1 :ul/u6e+c. e iue+cJ cuvinte pe care le
are+ez a6intirilor 6ele cu +copul e a le eliera.
%roce+ul poate eveni in0init 6ai uşor ac lucr6 cu 6intea noa+tr
+uconştient >cu copilul no+tru interior?, cci ace+ta e+te a+pectul no+tru care
e/ine +tocate ace+te a6intiri. 5n 6o i6plicit, copilul interior >+au niipili
5n li6a aaiian? e+te şi a+pectul care 6ani0e+t realitatea 5n care tri6.
E+te 0oarte i6portant + ne ezvolt6 o rela/ie puternic e iuire şi e
5ncreere cu copilul no+tru interior ac ori6 + ne +ci66 realitatea, cci
el ne poate uşura enor6 +arcina. 5/i rea6inte+c 5n acea+t irec/ie c ace+ta
e+te a+pectul care +u0er 5nluntrul tu, nu tu. El e+te a+pectul cruia i +e 0ace
0oa6e +au care cree c nu poate +upravie/ui ect ac 6nnc o 5n-e/at
e vanilie
Aş vrea + 5/i pove+te+c ce 6i +a 5nt6plat 5n ti6pul ulti6ei 6ele
cltorii 5n Gaponia, alturi e 6ae+trul 6eu, r. IaleaKal.
înfăţişarea exterioară
Hec/ia pe care a6 5nv/ato cu acea+t ocazie a 0o+t eOtre6 e i6portant
pentru 6ine. Era6 5n $Kinaa şi a6 +unat la roo6 +ervice. A6 co6anat
pui, iar ace+ta 6ia 0o+t au+ cu o -arnitur e orez. A6 cerut ca orezul + 0ie
5nlocuit cu le-u6e. 2elnerul a 0o+t e acor, ar cn +a 5ntor+, 6ia au+
puiul cu o -arnitur e carto0i pri/i Nui vor, 56i plac carto0ii pri/i.
Sincer + 0iu, aceştia +unt una in 6arile 6ele +liciuni. 5n trecut nu aş 0i
+pu+ nicioat N unei por/ii e carto0i pri/i. Di6potriv, ori e cte ori
+ttea6 ln- cineva care avea carto0i pri/i 5n 0a/, oişnuia6 + 5i 0ur c/iva
şi + 5i 6nnc. Ei ine, e acea+t at nici nu 6ia6 pu+ ine 5n -ur un
carto0 prit c la6 şi +co+, up care a6 aler-at la aie şi a6 aruncat
5ntrea-a cantitate e carto0i pri/i Nu6i venea + 56i cre ocilor. Sin-urul
6otiv pentru care a6 putut 0ace ace+t lucru a 0o+t acela c aun+e+e6 5ntrun
punct 5n care 6ia6 eclarat +in-ur1 Mata De aun+J şi 5n care 6a6
an-aat + 0ac tot ce 56i +t 5n puteri pentru a avea -ri e 6ine 5n+6i. 2u
alte cuvinte, 6ia6 pro6i+ + nu 6ai 56i 0ac +in-ur ru. Iuirea e +ine ne
tuturor puterea e a per+evera. Nu aş 0i putut 0ac nicioat ace+t lucru 0r
autorul copilului 6eu interior. 5n clipa 5n care 6ia6 +co+ carto0ul prit in
-ur, ia6 +pu+ copilului 6eu interior pe un ton liniştitor1 %ute6 0ace
56preun ace+t lucru. $ + 0i6 ine. otul o + 0ie ine.J
n averti+6ent 5n+1 +i6pla +ci6are a -reut/ii +au a 5n0/işrii tale nu
5/i va rezolva 5n 6o auto6at toate prole6ele. Ace+te tr+turi +unt
eOterioareJ, iar lucrurile cele 6ai i6portante pe care treuie + le +ci6i
+unt a6intirile şi pro-ra6ele tale, aic ceea ce ai eci+ cnva + crezi
e+pre tine 5n+u/i. 5n caz contrar, 0ericirea ta nu va ura prea 6ult, cci
aevrata ta un+tare nu epine e circu6+tan/ele eOterioare. Dac oreşti
+ evii cu aevrat 0ericit, va treui + lucrezi 5n pri6ul rn cu a6intirile
tale care 5/i +pun c eşti -ra+.
:ae+trul 6eu, r. IaleaKal, a0ir6 c nu rana ne 5n-raş, ci -nurile
noa+tre le-ate e ea.
Dac ne pute6 etaşaJ e ace+te a6intiri rulate e 6intea noa+tr
+uconştient, rezultatele vor aprea rapi, iar noi vo6
Cea mai uşoară cale de a0fi trăi viaţa
0ace ale-eri 6ai une 5n o6eniul ali6enta/iei. De 0apt, +e va prouce o
reac/ie 5n lan/. Atunci cn ale-i ceea ce treuie, cn te apreciezi pe tine
5n+u/i şi cn te +i6/i ine 5n pielea ta, ace+te -nuri atra- o realitate
+i6ilar, a+t0el 5nct te +i6/i in ce 5n ce 6ai ine, iar la un 6o6ent at evii
DE NE$%RI.
u ct e 6ult 5/i oreşti ace+t lucruT Eşti i+pu+ + 0aci tot ce 5/i +t 5n
puteri pentru a te ucura e acea+t un+tareT E0ortul nu va 0i 6ic, ar tu po/i
opta pentru a practica tenica =oWoponopono >etaşarea? pn la 5n/ele-erea
5ntre-ii i6a-ini e an+a6lu. A+u6/i re+pon+ailitatea şi etaşeazte e
a6intirile şi e pro-ra6ele tale ne-ative, şi a+t0el 5/i vei -+i pacea şi 0ericirea,
nu oar 5n ceea ce priveşte 5n0/işarea ta eOterioar, ci 5n toate privin/ele.
Ca*itolul 08
Fericirea
Realitatea 5n care tri6 inclue toate pro-ra6ele, a6intirile, convin-erile,
ataşa6entele, e6o/iile şi aşteptrile noa+tre, acu6ulate ea lun-ul a 6ii şi
6ii e ani. 5n tot ace+t ti6p a6 0o+t ori şi +urzi, nea6 co6portat ca şi cu6
a6 0i 0o+t ro-a/i, a6 cutat iuirea, aprecierea şi aproarea eOact acolo une
nu le putea6 -+i şi a6 cultivat co6pania unor oa6eni nepotrivi/i pentru noi.
Nea6 orit +ucce+ul, puterea şi i0erite unuri 6ateriale, convinşi c ace+tea
ne vor 0aceJ 0erici/i. A6 5ncercat + 5i +ci66 pe ceilal/i oa6eni şi a6
renun/at con+tant la puterea noa+tr per+onal, pornin e la pre6i+a c
0ericirea noa+tr epine e al/i oa6eni şi e circu6+tan/ele eOterioare.
$a6enii cre c 0ericirea e+te o eOperien/. Dac teaş ru-a + 56i e+crii
ce 5n/ele-i tu prin 0ericire, cel 6ai proail ai 5ncepe + 56i 0aci o li+t cu
lucruri, circu6+tan/e şi per+oane pe care ai ori + le ai 5n via/a ta, convin+ c
ace+tea tear 0aceJ 0ericit. Ha 0el ca 6area 6aoritate a oa6enilor, cel 6ai
proail tu crezi c 0ericirea eriv in a avea ceea ce 5/i oreşti 5n via/.
Realitatea e+te 5n+ cu totul alta. 2iar ac +i6/i6 5ntraevr o anu6it
+ati+0ac/ie e0e6er atunci cn realiz6 şi atra-e6 5n via/a noa+tr ceea ce ne
ori6, aevrata 0ericire e+te o +tare e +pirit care nu are ni6ic
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
ea 0ace cu cauzalitatea >le-ea cauzei şi e0ectului?. Alt0el +pu+, atunci cn
+unte6 cu aevrat 0erici/i, noi nu pute6 eOplica e ce ne +i6/i6 a+t0el.
Sunte6 pur şi +i6plu
5n copilrie, aul/ii teau 5nv/at c ai nevoieJ e anu6ite lucruri pentru a
0i 0ericit, ar aevrul e+te c tu eşti ea 0ericit, ar nu realizezi ace+t lucru.
$rict e nevero+i6il /i +ar prea, e+te nevoie e un e0ortJ per+onal
con+i+tent pentru a 0i ne0ericit, cci ne0ericirea e+te o +tare e +pirit creat e
tine 5n+u/i.
:ae+trul 6eu, r. IaleaKal, repet ae+eori c noi +unte6 ea per0ec/i<
nu6ai a6intirile noa+tre +unt i6per0ecte. Ace+te a6intiri şi pro-ra6e ne +pun
c ave6 nevoie e i0erite lucruri eOterioare pentru a 0i 0erici/i. De aceea, noi
ave6 tenin/a + ne ataş6 e lucruri, e rezultate, e rela/ii etc. 2iar ac
reuşi6 + o/ine6 lucrurile pe care ni le ori6, noi e+coperi6 c nu a6
evenit cu ni6ic 6ai 0erici/i. Acu6 +unte6 oar 5n-riora/i, cci ne te6e6 +
nu piere6 ceea ce ave6 şi lucrurile e care nea6 ataşat. De alt0el, roinetul
orin/elor nu +e 5ncie nicioat. De aceea, atunci cn o/ine6 ceea ce ne
a6 orit, uit6 rapi ct e 6ult nea6 orit cnva lucrul re+pectiv şi ne
0ocaliz6 aten/ia a+upra altor lucruri care ne lip+e+c. 5n ace+t 0el, noi ne
loc6 5n per6anen/ calea ctre 0ericire, 0ocaliznune 5n per6anen/
aten/ia a+upra ataşa6entelor noa+tre.
Atunci cn ni +e pare c +unte6 0erici/i in cauza unui eveni6ent +au
unei per+oane in via/a noa+tr eOterioar, acea+ta nu e+te o 0ericire autentic.
2eea ce noi nu6i6 0ericire e+te e 0apt o eOperien/ +ati+0ctoare pe
6o6ent.
Ve+tea un e+te c ac ne elier6 e ne0ericirea creat e acea+t
per+pectiv li6itat a+upra realit/ii, 0ericirea care +e a+cune 5n ancurile
0iin/ei noa+tre ie+e la +upra0a/ şi 5şi revar+ lu6ina a+upra noa+tr. Noi pute6
0ace ace+t lucru evenin conştien/i e 0aptul c nu +unte6 totuna cu
a6intirile noa+tre, cu -nurile care ne +pun 5n per6anen/ c ave6 nevoie e
i0erite oiecte, circu6+tan/e eOterioare şi per+oane pentru a ne ucura e
via/. Aevrul e+te c noi pute6 ale-e + 0i6 0erici/i. 5n ace+t +cop, treuie +
5ncepe6 prin a 5n/ele-e c noi +unte6 +in-urii care
3ericirea
ne cre6 ne0ericirea actual. Mnul care ne +pune c ave6 nevoie e cutare
lucru pentru a 0i 0erici/i e+te o +i6pl a6intire. De aceea, pute6 renun/a la el
%u/ini oa6eni +i6t aevrata 0ericire, ar acea+ta e+te uşor e recuno+cut.
5n ace+t +cop, tot ce treuie + 0aci e+te + 5/i auci a6inte e un 6o6ent 5n
care ai 0o+t 0ericit 0ar niciun 6otiv aparent. %riveştei pe copiii care +e oac
şi vei 5n/ele-e ce 5n+ea6n aevrata 0ericire. 2opiii +e aanoneaz plini e
ucurie 5n 0a/a 6o6entului prezent. @ericirea lor nu e+te cauzatJ e ceva
anu6e, ci reprezint o +tare eOi+ten/ial.
Dac vei 5n/ele-e care e+te +ur+a ne0ericirii tale, acea+ta va i+prea e la
+ine, cci luciitatea are o valoare vinectoare. 2onştientizarea rului pe care
/i# 0aci +in-ur te poate eliera e el. De aceea, e+coper ct 6ai 6ulte
oportunit/i e a 0i tu 5n+u/i. @ nu6ai ce 5/i place. Druieşte. Aut/i +e6enii.
Ace+te lucruri 5/i vor rea6inti e aevrata 0ericire care eOi+t 5n interiorul tu
şi care reprezint reptul tu prin naştere, ar care e+te a+cun+ 5n +patele
a6intirilor tale, al preuec/ilor, -riilor con+tante, uec/ilor critice,
te6erilor şi nevoii e a controla 5n per6anen/ rezultatele pe care le o/ii. Aşa
cu6 +punea6, tu eşti ea 0ericit. Acea+ta e+te +tarea ta natural e +pirit.
Nu te a6-i +in-ur, crezn c ac ai o anu6it +u6 e ani 5n cont +au
ac per+oana pe care o iueşti 5/i r+pune 5n +0rşit vei 0i 6ai 0ericit. Nu 6ai
piere inutil ti6pul. Via/a e+te +curt şi +e petrece 5n 6o6entul prezent. Ace+t
6o6ent e+te +in-urul lucru e care i+pui. De aceea, opteaz pentru a 0i 0ericit
ciar acu6
2apitolul &4
Momentul ideal pentru
a (orbi cu altcine(a
Ai cu6va prole6e cu al/i oa6eniT e +i6/i 0ru+trat e rela/ia cu cineva,
5n-riorat e ceea ce 0ac copiii ti +au ne0ericit in cauza şe0uluiT Dac a, 5/i
+u-erez + voreşti cu ei atunci cn or6. 5/i vine +au nu + crezi, acea+ta
e+te cea 6ai e0icient 6oalitate e a/i co6unica 6e+aul. :etoa e+te ct +e
poate e +i6pl1 atunci cn ceilal/i or6, şopteştele la urece1 e iue+c.
5/i 6ul/u6e+c pentru c eOişti 5n via/a 6ea.J A+tai tot Nu le a 5n niciun caz
in+truc/iuni le-ate e 0elul 5n care ar treui + +e co6porte atunci cn +e vor
trezi. Sin-urul lucru pe care 5l aşteapt ceilal/i oa6eni e la tine e+te + le +pui
c 5i iueşti şi 5i accep/i aşa cu6 +unt.
Bnuie+c c te -neşti c unii intre aceşti oa6eni nu locuie+c 5n ca+a ta
2iar şi aşa, te a+i-ur c tenica va a rezultate. 2iar ac nu te a0li ln- ei
atunci cn or6, le po/i vori oricu6 atunci cn nuieşti c +unt aor6i/i.
e a+i-ur c 5/i vor pri6i 6e+aul.
Atunci cn vori6 cu cineva care oar6e, noi co6unic6 irect cu
+uconştientul lui, care nu oar6e nicioat. De alt0el,
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
eOact ace+ta e+te a+pectul cu care ori6 + i+cut6. Ar 0i inutil + 5ncepe6 o
i+cu/ie cu intelectul per+oanei, cci ace+ta va 5ncepe i6eiat + +e u+ti0ice şi
va intra 5ntrun 6o e0en+iv. De aceea, nu/i piere inutil ti6pul. De alt0el,
+unt convin+ c ai 5ncercat ea e nenu6rate ori + i+cu/i cu per+oana
re+pectiv, 0r niciun rezultat.
%e e alt parte, ac vei continua + te elierezi e vecile a6intiri şi
preconcep/ii prin proce+ul e puri0icare, a6pli0icnu/i a+t0el luciitatea şi
evenin in ce 5n ce 6ai e+ci+ şi 6ai plin e iuire, acea+t claritate
conştient şi acea+t e+ciere +e vor re0lecta plenar 5n rela/iile tale. 5n ace+t
0el, vei 5ncepe + 5i vezi pe oa6eni eOact aşa cu6 +unt, nu aşa cu6 ai ori +
0ie. Vei realiza a+t0el c percep/iile tale e pn acu6 au 0o+t i+tor+ionate, ca
şi cu6 ai 0i privit printro +ticl 0u6urie >ptat e a6intirile tale?. 2u acea+t
ocazie, vei 5n/ele-e c oa6enii nu +e pot 56pieica + ac/ioneze aşa cu6 o
0ac, cci nu cuno+c o alt cale 6ai un. De alt0el, orice o6 0ace ce ştie 6ai
ine la 6o6entul re+pectiv, ini0erent e co6porta6entul +u. Dac vei
realiza ace+t lucru, vei co6unica 6ai uşor cu ceilal/i oa6eni şi vei 5n/ele-e c
5n unele cazuri e+te e pre0erat + nu voreşti eloc.
Pncearc
ceilal/i + 5n/ele-i
-reşe+c, şi c 0acicace+t
tu eşti cel in
lucru carecauza
punepercep/iilor
eticete, con+iern c
tale. Ha aza
ace+tora +tau convin-erile tale, care au naştere opiniilor şi uec/ilor critice.
Ha rnul lor, ace+tea in ur6 conuc la nevoia e a avea reptate, ar a
avea reptate nu ecivaleaz cu a 0i 0ericit. %ropune/i + nu 6ai co6unici
pornin e la percep/iile tale şi + nu/i 6ai proiectezi a+upra celorlal/i nevoia
e a avea 5ntoteauna reptate, şi vei con+tata c proce+ul tu e co6unicare
cu ceilal/i oa6eni va +u0eri o 56unt/ire raical.
Aşaar, ia ciar acu6 ecizia e a 0i 0ericit. Renun/ la nevoia e a avea
reptate şi e a avea ulti6ul cuvnt. %roail c ai avut ea e+tule
conver+a/ii 5n care ai avut ulti6ul cuvnt, ar 5n 0inal nu ai trit ect o
+ati+0ac/ie e 6o6ent, 0ar un e0ect e lun- urat. @ericirea pe care o cau/i
+e a0l 5n interiorul tu. De aceea,
$omentul ideal pentru a vor)i cu altcineva
nu o vei -+i nicioat 5n eOterior. Dac te vei +ci6a tu 5n+u/i, totul +e va
+ci6a 5n a0ara ta.
%ractic acea+t 6eto şi vei veea c oa6enii in urul tu +e +ci6.
5n realitate, cel care +e +ci6 eşti tu, nu ei. Mnurile tale e+pre ceilal/i
oa6eni +au +ci6at, eci treuieJ + +e +ci6e şi ei.
Renun/punctele
per6anen/ la nevoiaeeveere.
a vori, e a avea
Iueştei reptatepeşi oa6eni
şi accepti e a/i aşa
apra
cu65n +unt.
5ncepe 5ntoteauna prin a te iui şi a te accepta pe tine 5n+u/i aşa cu6 eşti,
cci a+t0el 5/i va 0i in0init 6ai uşor + 5i iueşti şi + 5i accep/i pe ceilal/i.
%roce+ul e+te cu aevrat 6inunat. Atunci cn ne trezi6, noi le per6ite6
şi celorlal/i + +e trezea+c. Aevrul te va eliera, iar prin elierarea ta, tu vei
contriui la elierarea celor in urul tu. otul 5ncepe 5n+ cu tine 5n+u/i.
Pncearc + 5n/ele-i c ceilal/i oa6eni in via/a ta +unt +i6ple -nuri ale
tale. Mnuri care reprezint 5n+ o inecuvntare
Ca*itolul 0:
ubirea
$, ct e 6ult +u0eri6 noi in cauza aşazi+ei iuiri Noi con0un6
+tarea e 5nr-o+tit şi ataşa6entele -enerate e ea cu iuirea, up care
per+ever6 5n acea+t eroare, -enern a+t0el o eza6-ire 0ar +0rşit.
Aevrata iuire nu provoac nicioat urere. Di6potriv, ea accept totul şi
e+te neconi/ionat< nu epine e circu6+tan/ele eOterioare< şi e+te etaşat
e rezultatele +au e roaele o/inute. Iuirea autentic e+te pur şi +i6plu. Aşa
iueşte Du6nezeu. Atunci cn eveni6 capaili + iui6 la 0el ca El, ini6a
noa+tr 5ncepe + cnte. Iuirea real nu are ni6ic ea 0ace cu ataşa6entul şi
cu aşteptrile. Ea eliereaz, nu 5nln/uie.
Noi +unte6 cei care ecie6 c +unte6 5nr-o+ti/i >c iui6? atunci
cn ne +i6/i6 ine 5n co6pania unei alte per+oane, ar ceea ce noi percepe6
ca iuire nu e+te ect o 0or6 e ataşa6ent. Noi 5i 5ncrein/6 ini6a noa+tr
celeilalte per+oane, iar atunci cn nu +unte6 56preun cu ea, ne +i6/i6
inco6ple/i. Ne continu6 literal6ente via/a 0ar ini6a noa+tr Deveni6
incapaili + ne inte-r6 5n 6o6entul prezent şi + 5l +avur6, cci nu ne
pute6 -ni la altceva ect la oiectul aşazi+ei noa+tre iuiri. 5n ace+t 0el,
eveni6 anOioşi şi veşnic ne0erici/i. 5n 6o +i6ilar, noi
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
con0un6 anii cu o-/ia şi plcerea cu iuirea. Dorin + ne cra6pon6
e ceea ce ne o0er un 6o6ent e plcere, ne ataş6 e oiectul ace+teia şi
eveni6 prizonierii unui cerc vicio+ al anOiet/ii 0ar +0rşit.
Pnainte e a intra 5ntro rela/ie, noi ar treui + 5ncepe6 5ntoteauna prin a
ne epro-ra6a. 5n ace+t +cop, treuie + realiz6 c iuirea pe care o cut6
cu atta aroare nu poate veni in a0ara noa+tr. Niciun o6 in lu6ea
eOterioar nu ne va putea 0aceJ vreoat 0erici/i. 5n al oilea rn, ni6eni nu
ne va putea iui vreoat 6ai 6ult ect ne iui6 noi 5nşine. De aceea, e+te
eOtre6 e i6portant + 5ncepe6 prin a ne iui şi prin a ne accepta pe noi
5nşine eOact aşa cu6 +unte6. 2eea ce conteaz cu aevrat nu e+te ce +i6t
ceilal/i oa6eni, ci ce +i6/i6 noi 5nşine 5n ceea ce ne priveşte.
Pn orice rela/ie, etaşarea e+te o pre6i+ oli-atorie. Dr. :icael
BecKit a +pu+, pe un reptate1 Dac 5/i oreşti ceva, etaşeazte e el.J
Ace+t lucru e+te a+olut e+en/ial. Ataşa6entele noa+tre +e na+c in a6intirile,
pro-ra6ele şi convin-erile noa+tre. Dac a0ir66 c ave6 nevoie e cutare
per+oan 5n via/a noa+tr pentru a 0i 0erici/i, noi aun-e6 + cree6 cu
aevrat ace+t lucru, şi a+t0el eveni6 ataşa/i. Ace+t tip e interac/iune eriv
in +enti6entul c ave6 nevoieJ e altcineva pentru a ne +i6/i co6ple/i.
Aevrul e+te 5n+ c noi nu ave6 nevoieJ e ni6eni in lu6ea eOterioar,
cci +unte6 ea co6ple/i. Nu ai re6arcat nicioat c plcerea pe care /io
o0er ceilal/i oa6eni e+te in0init 6ai 6are atunci cn nu eşti ataşat e eiT
%oate c /i +e pare co6plicat, ar aevrul e+te c renun/area la
ataşa6ente e+te 6ai uşoar ect pare la pri6a veere. ot ce treuie + 0aci
5n ace+t +cop e+te + te trezeşti şi + realizezi c cele care te controleaz +unt
pro-ra6ele tale +uconştiente. Ace+tea +unt cele care te 0ac + crezi c
circu6+tan/ele eOterioare, per+oanele şi lucrurile in lu6ea eOterioar te pot
0ace 0ericit. Detaşarea e+te o lec/ie 0una6ental, iar ene0iciile +ale +unt
ne+0rşite. Ea te 0ace + te +i6/i 6ai uşor şi 6ai 0ericit, vira/ii care atra-
auto6at in0init 6ai 6ult iuire 5n via/a ta.
Iu)irea
Dac vei re0lecta la ace+t lucru, vei realiza rapi c toat ne0ericirea,
-elozia şi anOietatea in via/a ta +unt rezultatul ataşa6entelor tale. Detaşarea
are puterea e a te eliera e ace+tea. De un +ea6, atunci cn vore+c e
etaşare, eu nu 6 re0er la i6polite/e +au la lip+a e re+pon+ailitate.
Detaşarea nu 5n+ea6n + rneşti +enti6entele altei per+oane. Acea+t
ne5n/ele-ere eriv
noi iuirea. Noi in aceeaşi
cree6 eroare
c treuie carecon+i+ten/i
+ 0i6 +t la azaşi 0elului 5n carepentru
re+pon+aili e0ini6
c
5n caz contrar ceilal/i oa6eni nu ne vor 6ai iuiJ, +au pur şi +i6plu pentru c
aşa e+te nor6al + ne co6port6J. 5n realitate, atunci cn ne a+u66 5n
propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitatea, iuinune cu aevrat pe noi
5nşine, e+te i6po+iil + nu ne 6ani0e+t6 5n 6o natural untatea,
con+iera/ia şi re+pon+ailitatea 0a/ e ceilal/i oa6eni, cci cine +e iueşte pe
el 5n+uşi 5i iueşte 5n 6o natural şi pe ceilal/i.
Din pcate, noi ave6 tenin/a + proiect6 totul a+upra lu6ii eOterioare.
u e cte ori pe zi 9 +pt6n 9 lun cau/i aproarea şi acceptarea celorlal/i
oa6eniT Nu ai re6arcat pn acu6 c ciar ac te ucuri e aproarea
celorlal/i, +tarea ta e +ati+0ac/ie nu ureaz nicioat prea 6ultT %artea şi 6ai
neplcut e+te c atunci cn +e epuizeaz, ace+t tip e -rati0ica/ie la+ 5n
ur6a ei un -ol interior -reu e +uportat. Att ti6p ct +unte6 incapaili + ne
iui6, + ne apro6 şi + ne accept6 pe noi 5nşine, nici ceilal/i nu o vor
0ace, şi a+t0el nu ne vo6 -+i nicioat 0ericirea.
neori, noi trece6 e la o rela/ie la alta, repetn aceleaşi +itua/ii şi
atr-n acelaşi tip e oa6eni 5n via/a noa+tr. Ace+t proce+ e+te -enerat e
a6intirile noa+tre, care vor continua + ruleze la in0init 5n 6intea noa+tr
+uconştient pn cn vo6 5n/ele-e c +itua/iile prin care trece6 şi
per+oanele pe care le atra-e6 nu +unt altceva ect +i6ple pro-ra6e
+uconştiente in 6intea noa+tr, care atra- 5n via/a noa+tr partenerul iealJ
pentru nivelul no+tru actual e ezvoltare +piritual. Dac ne puri0ic6 şi ne
etaş6 e a6intirile, pro-ra6ele, uec/ile critice, opiniile şi aşteptrile
noa+tre, noi pute6 atra-e 5n +0rşit rela/iile cele 6ai aecvate pentru noi, la
6o6entul potrivit.
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
A6 o +urpriz pentru tine1 o rela/ie per0ect e+te 5ntoteauna acea rela/ie
care 5/i reveleaz e ce anu6e treuie + te etaşezi pentru a/i continua
evolu/ia +piritual
Detaşarea şi renun/area la a6intirile noa+tre are e0ecte ene0ice a+upra
tuturor tipurilor e rela/ii, inclu+iv a+upra celor intre prin/i şi copii. Atunci
cn 5nv/6 + ne etaş6, + tri6 0ar aşteptri, + 0ace6 ce +i6/i6 c
e+te 6ai ine 5n ini6a noa+tr şi + 0i6 noi 5nşine, noi ne elier6 e
uec/ile critice, opiniile şi ataşa6entele care ne 56pieic + ne ucur6 e
o rela/ie +ntoa+, iar prin elierarea noa+tr, 5i elier6 inclu+iv pe ceilal/i
oa6eni. Detaşarea ne conuce la pace şi la iuirea e +ine, care +e re0lect
apoi inclu+iv 5n rela/iile noa+tre cu ceilal/i.
%ri6ul pa+ pe care treuie + 5l 0ace6 e+te 5ntoteauna a6pli0icarea
luciit/ii. Noi treuie + 5n/ele-e6 c +unte6 epenen/i e ataşa6entele
noa+tre. Huciitatea >conştientizarea? are virtu/i terapeutice, iar recunoaşterea
0aptului c noi nu +unte6 una cu epenen/a noa+tr ecivaleaz cu realizarea
0aptului c o tran+cene6 şi c pute6 renun/a oricn ori6 la ea. Ha 0el ca
celelalte locae, epenen/ele +unt +i6ple a6intiri in 6intea noa+tr
+uconştient care pot 0i şter+e. ot ce treuie + 0ace6 5n acea+t irec/ie e+te
+ ne a+u66 5n propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitatea şi + ne etaş6 e
ele prin proce+ul e puri0icare. 5n ace+t +cop, nu treuie + 5n/ele-e6 cu6
0unc/ioneaz ace+t proce+, ci oar + 5i acor6 lui Du6nezeu per6i+iunea e
a ne şter-e a6intirile care nu ne 6ai +unt e 0olo+.
$ alt 6oalitate e a ne etaşa e epenen/a 0a/ e anu6ite rela/ii +au
per+oane con+t 5n 5nlocuirea lor cu altceva, cu anu6ite activit/i care ne 0ac
plcere şi pe care le +avur6. n eOe6plu per0ect 5n acea+t irec/ie e+te
co6uniunea cu natura. A+t0el, ne pute6 pli6a prin parc +au pe pla. A+t0el
e activit/i ne aut + ne conect6 cu +u0letul no+tru, şi a+t0el + ne etaş6
şi + ne puri0ic6 6ai rapi. An-renarea 5n activit/ile pe care le iui6 e
ra-ul lor >nu 5ntrun 6o ataşat? ne aut + ne conect6 6ai uşor cu
aevratul no+tru +ine. %e ace+t nivel, etaşarea e lucrurile care nu
0unc/ioneaz 5n via/a noa+tr +e prouce 5n 6o natural.
Iu)irea
Noi con0un6 ae+eori Iuirea cu lauele, aproarea, acceptarea +au
a0ec/iunea altor oa6eni, ar ace+tea nu ne 56pline+c cu aevrat, ciar ac
ave6 parte e ele. Re/ine1 Iuirea pe care o cau/i şi pe care /io oreşti cu atta
aroare eOi+t ea 5n interiorul tu şi te aşteapt aici. Aevrata iuire e +ine
5/i va e+cie por/ile Iuirii univer+ale.
Ca*itolul 0;
,asiunea
%a+iunea e+te u+ola noa+tr. Dac o ur66 şi ave6 5ncreere 5n ea, ea ne
poate conuce 5n irec/ia cea un, iar +ucce+ul no+tru evine -arantat. Din
pcate, e cele 6ai 6ulte ori noi nu ave6 5ncreere 5n pa+iunea noa+tr, care
ne +perie.
ie e cte ori /i +a +pu+ + eşti 0oarte un la ceva şi c ar treui + 5/i 0aci
o carier in talentul re+pectivT :ie 6i +a +pu+ intoteauna c +unt 0oarte
priceput la nu6ere şi c ar treui + 6 0ac contail. A6 acceptat ace+t
lucru tar + 6 -ne+c prea 6ult, şi 6ia luat 6ult ti6p ca + realizez c nu
acea+ta era calea ini6ii 6ele. Noi ave6 5ntoteauna tenin/a + 0ace6 ceea ce
ne con0er +i-uran/, cci ni6nui nui place incertituinea. Ne trezi6 5n+
6ai trziu c +unte6 ne0erici/i şi c nu ne +i6/i6 6otiva/i, ciar ac ave6 o
+itua/ie +tail in punct e veere 0inanciar.
i +aAce+t
nicieriT 5nt6plat vreoat
+enti6ent + in
eriv +i6/ine-area
c te 5nvr/i 5n -ol
ientit/ii taleşireale.
c nuDe
aun-i
6ulte
ori, noi cree6 c ceilal/i oa6eni ştiu 6ai ine ect noi ce ni +e potriveşte<
e aceea, 0ace6 ce +pun ei. Ale-e6 op/iunea cea 6ai uşoar şi 6ai pu/in
ureroa+, şi nu realiz6 ect 6ult 6ai trziu c a6 putea 0ace ceea ce ne
place cu
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
aevrat, 0ar + +u0eri6 neaprat in punct e veere 0inanciar. 2t e
i0erit ar 0i acea+t lu6e ac nea6 ur6a orin/ele +incere ale ini6ii
Atunci cn ne +i6/i6 56plini/i, noi +unte6 auto6at 6ai uni, iar acea+t
+tare e +pirit in0luen/eaz 5n ine 0a6ilia noa+tr, +ocietatea şi lu6ea 5n
an+a6lul ei.
De ce au unii oa6eni un +ucce+ 6ai 6are ect al/iiT %oate toc6ai pentru
c 0ac ceea ce le place cu aevrat. $a6enii 0erici/i au tenin/a e a crea
a0aceri 0ericite, şi oricine +e +i6te atra+ + lucreze 5ntrun loc 0ericit. Atunci
cn +unte6 0erici/i, noi ne +i6/i6 auto6at 56pca/i, iar atunci cn +unte6
56pca/i, le tran+6ite6 acea+t +tare e +pirit şi celor in urul no+tru.
$a6enii pa+iona/i e ceea ce 0ac atra- cu uşurin/ clien/i.
Mnurile noa+tre +unt att e puternice 5nct atunci cn +pune6 c
pute6 0ace ceva, ciar pute6, şi inver+. A+ta nu 5n+ea6n 5n+ c ne pute6
controla 5n totalitate 6intea şi c pute6 evita co6plet a6intirile ne-ative.
Aevrul e+te c noi nu cunoaşte6 toate a6intirile şi pro-ra6ele
+uconştiente care ruleaz 5n 0unalul 6in/ii noa+tre, incolo e luciitate şi
e ra/iune. Aşa +e eOplic e ce tenicile e -enul1 Mneşte pozitivJ nu
0unc/ioneaz e re-ul. Sin-ura 6oalitate prin care ne pute6 eli6ina
a6intirile e+te recunoaşterea lor, ciar ac nu 5n/ele-e6 e une provin şi ce
5n+ea6n ele, ur6at e aanonarea lor la picioarele Sur+ei 2reatoare,
o0erinui a+t0el niver+ului per6i+iunea e a le şter-e pe cele care nu ne 6ai
+unt utile. niver+ul aşteapt 5ntoteauna ca noi + 0ace6 ace+t pri6 pa+. Dac
+unte6 i+puşi + ave6 5ncreere 5n el, 5n urul no+tru 5ncep + apar
6iracolele.
Dac vei a cur+ pa+iunii tale, totul 5/i va 6er-e in plin, cci tu 5/i vei
ur6a ini6a. Ini6a are o 5n/elepciune a ei şi a aşteptat 6ult vre6e ca tu + te
trezeşti. Atunci cn 0aci ceea ce 5/i place cu aevrat, anii apar inevitail.
I6a-ineaz/i cu6 ar 0i + o/ii ani 0cn ceva ce te pa+ioneaz att e tare
5nct nici nu/i vine + ceri ani pentru 6unca ta.
Atunci cn 0aci ceea ce 5/i place, tu te laşi u+ e 0luO. Acea+ta e+te calea
ta natural şi ea nu are ni6ic ea 0ace cu -nirea, ci cu In+pira/ia. Atunci
cn te laşi u+ e 0luO, tu trieşti plenar
!asiunea
6o6entul prezent şi te a0li 5n punctul zero, 5ntro zon 5n care nu eOi+t
uec/i critice, aşteptri şi iei preconcepute le-ate e 0elul 5n care ar treui
+ +e eruleze lucrurile. Dac vei analiza via/a oa6enilor cu 0oarte 6ul/i ani,
vei o+erva c cei 6ai 6ul/i intre ei nu 6unce+c pentru anii lor, ci in pur
plcere. Ei nu con+ier un e0ort activitatea pe care o 0ac şi ni6ic nui poate
opri + 0ac ceea ce le place. A+ta 5n+ea6n + te laşi u+ e 0luO. A+t0el e
oa6eni +unt in+pira/i.
Atunci cn 5i per6i/i Divinit/ii + te cluzea+c, tu te a0li 5ntro +tare e
eciliru. 5/i vin iei per0ecte şi 5n via/a ta apar rela/ii per0ecte la 6o6entele
cele 6ai oportune, lucru i6portant, cci unul in a+pectele +ucce+ului e+te
0or6area unei ecipe e0i ciente şi ar6onio+ inte-rate care + te +priine. E+te
i6portant + 5n/ele-i c tu nu eşti per0ect şi nici nu treuie + 0ii. 5n +ci6,
eşti unic. Du6nezeu tea creat pentru a 0ace ceva 6ai ine ect oricine
altcineva. E+te la 0el e i6portant 5n+ + 5n/ele-i c ceilal/i oa6eni pot 0ace
6ai ine ect tine anu6ite lucruri. De aceea, colaorarea cu ei te poate auta
+ avan+ezi 6ai rapi pe calea ta. 2a e oicei, ac vei 5n/ele-e c nu ştii ce
/i +e potriveşte cel 6ai ine şi ac te vei l+a 5n 6na lui Du6nezeu, +in-urul
care ştie ce e+te 6ai aecvat pentru tine, coni/iile, rela/iile şi ieile per0ecte
vor aprea 5n 6o natural 5n via/a ta. Dac 5/i vei p+tra pa+iunea,
entuzia+6ul, crein/a şi +6erenia, vei r6ne inte-rat 5n 0luOul vie/ii. Ace+t
principiu e+te univer+al. Nu conteaz ac ai +au nu ani, iplo6e
univer+itare etc. Sin-urul lucru care conteaz e+te + 5/i ur6ezi pa+iunea.
$rice o6 +e naşte cu o pa+iune. I6portant e+te + ne auce6 a6inte care e+te
acea+ta.
2unoaştete pe tine 5n+u/i. De+coper ce anu6e te pa+ioneaz şi la+te
cluzit e pa+iunile tale. De 5nat ce vei 5n/ele-e c pn acu6 ai 0o+t
aor6it şi vei eveni conştient c /iai locat +in-ur propria crea/ie prin
-nuri e -enul1 Nu eOi+t +u0iciente re+ur+eJ, Nu 6erit + 6 ucur e
ace+t lucruJ, Nu +unt +u0icient e unJ, te vei inte-ra 5n 6o auto6at 5n
0luOul vie/ii, iar pro-ra6area ta ne-ativ nu te va 6ai putea 56pieica +
6er-i pe calea ta. Vei e+coperi a+t0el c 5/i va 6er-e in0init 6ai ine, ciar
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
ac la pri6a veere +itua/ia ta eOterioarJ nu +a +ci6at prea 6ult. e
vei +i6/i lier, 0ericit şi +enin.
Ai 5ncreere 5n ini6a şi 5n pa+iunile tale, şi la+te cluzit e ele @ii
J
Ca*itolul 0<
Succesul
De 6ulte ori, noi con0un6 +ucce+ul cu acu6ularea e po+e+iuni
6ateriale.
Fan+ele e a eveni 0erici/i şi 56pca/i cre+c 5n+ enor6 ac 5n/ele-e6 c
+ucce+ul nu are ni6ic ea 0ace cu lucrurile 6ateriale şi c el eOi+t ea 5n
interiorul no+tru. Att ti6p ct nu +unte6 capaili + intr6 5n contact cu
o-/ia noa+tr interioar şi cu +ucce+ul no+tru luntric, noi nu vo6 0i 0erici/i,
ini0erent ct e 6ul/i ani ave6.
A avea +ucce+ 5n+ea6n a 0i PNSI, 0ericit şi 56pcat, ini0erent e
circu6+tan/ele eOterioare. Re/ine1 tot ceea ce cau/i +e a0l ea 5n interiorul
tu.
Aevratul +ucce+ eriv intro +ur+ i6uail, care nu +e +ci6 5n
0unc/ie e circu6+tan/ele eOterioare. El eriv in 5n/ele-erea ientit/ii tale
reale şi a naturii niver+ului. Aevrata ta o-/ie e+te ientitatea ta, cel care
eşti cu aevrat, talentele cu care teai n+cut şi capacitatea ta e a 0ace
anu6ite lucruri 6ai ine ect oricine altcineva. 2u alte cuvinte, ea e+te
unicitatea ta.
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
Acea+t 5n/ele-ere con0er 6ult pace şi conuce auto6at la +ucce+.
Atunci cn te a0li 5n punctul zero, 5n care nu 6ai ai nicio aşteptare, nicio
uecat critic şi nicio opinie, 5/i ai auto6at +ea6a c i+pui ea e toate
lucrurile e care ai nevoie şi c 5n a0ara lor nu 6ai ai nevoie e ni6ic altceva.
e inte-rezi a+t0el 5n 0luOul univer+al al vie/ii şi toate lucrurile e care ai
nevoie 5/i ie+ 5n 6o natural 5n cale, 0r niciun e0ort in partea ta.
EOi+t nu6eroa+e pro-ra6e şi a6intiri care ruleaz con+tant 5n 6intea ta,
att 5n cea conştient ct şi 5n cea +uconştient. :ulte intre ele 5/i +pun c
e+te i6po+iil + ai +ucce+ şi + o/ii ani 0cn ceea ce 5/i place cu aevrat.
Ha+te 5ntoteauna cluzit e pa+iunile tale. Ftiu, ace+t lucru 5n+ea6n
+ ai PN2REDERE 5n necuno+cut. u nu po/i şti e la un 5nceput 5ncotro te
5nrep/i, iar 5ncreerea 5n ini6a ta poate 0i 5n0ricoştoare, ar rezultatele
pozitive +unt a+olut -arantate.
56plinirea vi+elor nece+it uneori 6ult 6unc, ar e+te vora e
activit/i pe care nu le po/i ienti0ica cu e0ortul, cci 5/i plac prea 6ult. %entru
a avea +ucce+ treuie + 0ii per+everent şi + porneşti e la pre6i+a c eşti
i+pu+ + 0aci orice pentru a te eliera.
5/i rea6inte+c 5n acea+t irec/ie c luciitatea >conştiin/a e +ine? are o
valoare terapeutic. De aceea, 0a tot ce 5/i +t 5n puteri pentru a eveni 6ai
conştient şi pentru a o+erva cu etaşare via/a, 0r uec/i critice şi 0r
opinii +uiective. $+erv/i -nurile şi ac/iunile, şi inte-reazte ct 6ai
ine 5n 6o6entul prezent. Nu te l+a cluzit şi controlat e vecea ta
pro-ra6are. Sin-ura 6oalitate e a 0ace ace+t lucru con+t 5n re5nre-i+trarea
pro-ra6elor tale.
5ntraevr, ac ori6 + ne +ci66 via/a, noi treuie + ne
repro-ra66. Realitatea noa+tr eOterioar nu e+te altceva ect o re0leOie a
ace+tor pro-ra6e in trecut care ruleaz 5ncontinuu 5n 6intea noa+tr
+uconştient. Ea nu e+te nicioat cauzat e al/i oa6eni. Ve+tea cea un
e+te c noi pute6 renun/a la pro-ra6ele care nu 6ai 0unc/ioneaz pentru noi,
ciar ac nu şti6 nici 6car
1uccesul
c le ave6. Aşa cu6 a6 repetat e 6ai 6ulte ori ea lun-ul ace+tei cr/i, noi
nu treuie + şti6 ce pro-ra6e treuie + şter-e6 şi une +unt 5nre-i+trate
ace+tea 5n interiorul no+tru. ot ce treuie + 0ace6 e+te + ne a+u66 5n
propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitatea pentru ele, iar apoi + ne etaş6 e
ele.
u cui eşti i+pu+ + 5i acorzi aten/ia taT 2elor care 5/i +pun c nu e+te
po+iil + 0aci ceea ce 5/i place cu aevratT Eşti e acor + e6on+trezi
5ntre-ii lu6i ace+t lucru prin eşecul tuT Dac a, ore+c +/i rea6inte+c c
vocile aşazi+ eOterioareJ pe care le auzi nu +unt eloc eOterioare, ci +unt
+i6ple re0leOii ale pro-ra6elor +uconştiente in 6intea ta. Eşti i+pu+ +
renun/i la ace+te -nuri care nu te 6ai aut cu ni6icT Ele teau conu+ 5n
locul 5n care te a0li la ora actual< e aceea, 6ul/u6eştele, iar apoi elie
reazte e ele. Dac te con0run/i cu i0icult/i pe calea ta ctre e+coperirea
e +ine, 6ul/u6eştele cu iuire, cci ele te aut + avan+ezi 6ai rapi.
neori ai nevoie e un 6ic rnci pentru a 6er-e 5nainte, iar Du6nezeu
te aut 5n acea+t irec/ie, +co/nu/i 5n cale oa6eni care te 0or/eaz + o
apuci 5n irec/ia u+t. Ha+te u+ e val şi nu 6ai opune rezi+ten/ 5n 0a/a
ace+tor 6o6ente.
Dac oreşti + cunoşti +ucce+ul aevrat, e+te e+en/ial + te elierezi e
a6intirile şi e pro-ra6ele pe care le ruleaz 5ncontinuu 6intea ta
+uconştient. 5n ace+t +cop, 0olo+eşte tenica =oWoponopono şi puri0icte.
Spunele 6ul/u6e+cJ pro-ra6elor tale şi o0eri lui Du6nezeu per6i+iunea
e a le şter-e. De pil, ac ai anu6ite convin-eri le-ate e re+ur+ele e care
ai avea nevoie pentru a o/ine +ucce+ul, conştientizeaz 0aptul c ace+te
convin-eri +unt +i6ple a6intiri in 6intea ta +uconştient. nele intre ele
au aun+ pe nivelul 6in/ii conştiente, 5n ti6p ce altele continu + +e eruleze
5n 0unalul ace+teia, pe un nivel la care nu ai un acce+ conştient. 2u alte
cuvinte, nici 6car nu ştii c le ai, ar ele continu + 5/i şoptea+c la urece
ce treuie şi ce nu treuie + 0aci. 2ine ştieT %oate c ai ea +ucce+, ar nu
eşti conştient e ace+t lucru, cci nu te +i6/i nicioat +ati+0cut şi te
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
concentrezi 5ntoteauna nu6ai a+upra lucrurilor e care nu i+pui 5nc, nu
a+upra celor pe care le ai.
Dac vei accepta + te elierezi e convin-erile tale +u conştiente, te vei
putea ucura e 0iecare pa+ al cltoriei şi vei 5n/ele-e c ai ea +ucce+, cci
nu 6ai eşti +clavul opiniilor şi preuec/ilor tale. Eliereazte e ace+tea şi
0a ceea ce 5/i place cu aevrat. 5n ace+t 0el, vei atra-e 6ult 6ai rapi +ucce+ul
5n via/a ta, 6er-n pe o cale in0init 6ai uşoar.
Ca*itolul 0=
@anii
Dac oreşti + ai ani, treuie + renun/i la 6entalitatea e victi6, + nu
6ai ai vina pe al/ii şi + 5/i a+u6i 5n propor/ie e +ut la +ut
re+pon+ailitatea. reuie + 5n/ele-i c tu e/ii controlul a+upra vie/ii tale şi
c acea+ta epine nu6ai e tine. Nu eOi+t ni6eni 5n a0ara ta. :entalitatea
e victi6 nu atra-e nicioat anii< ea nu poate atra-e ect şi 6ai 6ult
+rcie. %uterea creatoare a -nurilor noa+tre e+te att e 6are 5nct ac ne
aştept6 + nu ne e+curc6 in punct e veere 0inanciar, ace+t lucru ciar
+e 5nt6pl. Atunci cn ne la6ent6 şi 6 vina pe al/ii, noi atra-e6 in ce
5n ce 6ai 6ult realitatea pe care nu neo ori6. Autovicti6izarea ne rpeşte
5ntoteauna puterea per+onal.
Pncearc + 5n/ele-i c o-/ia nu e+te totuna cu anii. Noi +unte6 o-a/i
ini0erent ac ave6 +au nu ani.
Banii nu te pot 0aceJ 0ericit. 2u alte cuvinte, ei nu -aranteaz 5n 6o
auto6at 0ericirea. 5n +ci6, conştientizarea o-/iei interioare te poate 0ace
+ te +i6/i 0ericit şi +enin. Ace+t lucru e+te a+olut -arantat, iar ve+tea cea
un e+te c noi ne naşte6 o-a/iJ. Aevrata o-/ie e+te 5ntoteauna
interioar şi nu are ni6ic ea 0ace cu po+e+iunile eOterioare, ci 6ai e-ra
cu
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
cunoaşterea natural, cu talentele per+onale şi cu ientitatea noa+tr, re+pectiv
cu 5nze+trarea noa+tr nativ.
2a e oicei, convin-erile noa+tre le-ate e ani oac un rol i6portant 5n
rela/ia pe care o ave6 cu o-/ia eOterioar. EOi+t 0oarte 6ulte interpretri
-reşite le-ate e ace+t +uiect. De pil, tu ce crezi c 5n+ea6n1 E+te 6ai
uşor pentru o c6il + treac prin urecile acului ect pentru un o6 o-at
+ intre 5n 56pr/ia lui Du6nezeuJ >:arcu #"1&!?T
Eu +unt convin+ c aevrata +e6ni0ica/ie a ace+tui ver+et nu are ni6ic
ea 0ace cu ceea ce cre 5n 6o curent oa6enii. 2iar la6 5ntreat oat pe
6ae+trul 6eu, r. IaleaKal, iar ace+ta 6ia r+pun+ c noi nu treuie +
pune6 anii pe pri6ul loc 5n ieraria valorilor noa+tre. 5naintea lor treuie +
5l pune6 5ntoteauna pe Du6nezeu, şi e+i-ur, iuirea. 2ine 0ace ace+t lucru
+e ucur inclu+iv e ani. Ace+t lucru e+te -arantat.
E+te @$ARE I:%$RAN + 5n/ele-i puterea -nurilor tale le-ate e
ani. Dac ai convin-erea c anii +unt ceva i6oral +au c cei care au 0oarte
6ul/i ani +unt laco6i ori au 0cut ceva ile-al, anii te vor ocoli, cci 6intea
ta +uconştient cree c ei +unt ceva ru şi nu şii oreşte. 5n realitate, anii
nu +unt nici uni, nici ri. 2iar şi oa6enii o-a/i pot intra 5n 56pr/ia lui
Du6nezeu. De aceea, nu/i 6ai 0ace a+t0el e -rii. u po/i o/ine orict e
6ul/i ani oreşti, ar 6er-i 5ntoteauna pe calea lui Du6nezeu >a iuirii?, nu
pe cea a e-oului tu.
Nu e+te ni6ic ru 5n a avea 0oarte 6ul/i ani. Di6potriv, cei care i+pun
e re+ur+e 0inanciare pot 0ace enor6 e 6ult ine 5n acea+t lu6e. 5n cazul
6eu, Du6nezeu 6ia at in0init 6ai 6ul/i ani ect a6 nevoie +au ect 6i
a6 i6a-inat vreoat c aş putea o/ine. 2onvin-erea 6ea e+te c Du6nezeu
are anu6ite planuri le-ate e ace+t lucru, pe care nu le cuno+c 5nc. Mra/ie
re+ur+elor pe care 6i lea o0erit, pot auta 0oarte 6ul/i oa6eni şi 6 +i6t
recuno+ctoare pentru ace+t lucru.
%entru a aun-e 5n acea+t +itua/ie a treuit 5n+ + a6 5ncreere 5n ini6a
6ea. A6 renun/at la cariera 6ea +i-ur şi pro0itail e contail, şi aia apoi
a6 avut acce+ la ace+te re+ur+e uriaşe.
4anii
niver+ul aşteapt 5ntoteauna ca noi + 0ace6 pri6ul pa+. Ace+t lucru poate
prea 5n0ricoştor la 5nceput, ar cine are 5ncreere 5n niver+ +e poate aştepta
la veritaile 6iracole.
$rict e -reu /iar veni + crezi ace+t lucru, ac nu ai ani, cel 6ai
proail te te6i e ei +au nu /ii oreşti la nivel +uconştient. E+te 0oarte
po+iil + crezi c altcineva treuie + ai -ri e tine +au + nu 0ii i+pu+ +
0aci e0ortul nece+ar pentru ai o/ine
A6 a+i+tat e 6ulte ori la ace+t proce+1 a6 6ul/i clien/i care au prole6e
0inanciare şi vin la 6ine ca + le au +0aturi, iar atunci cn le inic i0erite
oportunit/i şi le e+ci i0erite uşi, ei le re0uz 5ntoteauna in i0erite
6otive. :i +e pare e necrezut
Dac 5/i oreşti cu aevrat ani, +pune a Nu te -ri e la un 5nceput
+ +pui nu. 2iar ac pe 6o6ent calea inicat nu te atra-e, e+te i6portant
+ +pui DA oportunit/ilor, cci acea+t atituine conuce la e+cierea altor
şi altor uşi, şi nu po/i şti cine 5/i poate o0eri eOact +itua/ia pe care /io oreşti.
Nu 6ai a vina pe econo6ie +au pe prin/ii ti pentru +itua/ia ta
0inanciar eşti cel care 5şi 5ntoarce +patele oportunit/ilor in 0a/a lui.
Inve+teşte/i cu 5n/elepciune ti6pul. Ha6entarea nu auce nicioat iviene
pozitive.
2reeaz ceva valoro+, un prou+ +au un +erviciu care rezolv o prole6
+au care uşureaz via/a oa6enilor. Autarea altor oa6eni ne 0ace 5ntoteauna
+ ne +i6/i6 6ai ine, iar atunci cn cre6 ceva e valoare, oa6enii vin
+in-uri la noi, iar apoi ne reco6an şi altora.
$a6enii colaoreaz cu plcere cu cei crora le place cu aevrat ce 0ac.
ie nu/i place cn vezi c altcineva te aut e ra-, 0iin i+pu+ la orice
e0ort +upli6entar pentru a te +ati+0ace pe eplinT Nu eşti auto6at i+pu+ + 5l
re6unerezi cu plcere pentru ceea ce 0ace pentru tineT
Ini0erent cu ce te ocupi, /i 5ntoteauna +ilin/a. 5n ace+t 0el, 6ulte uşi +e
vor e+cie 5n 0a/a ta, la 6o6entul oportun, e+i-ur.
$ri e cte ori te +urprinzi criticnui, acuznui +au uecn ui pe
Cea mai uşoară cale de a-fi trăi viaţa
5ncreere, şi 6ai pre+u+ e toate, renun/ la or-oliu. Nu treuie + ştii a+olut
totul e+pre o a0acere pentru a o 5n0iin/a. :ae+trul 6eu, r. IaleaKal,
oişnuieşte + repete 0recvent c nu 5şi poate i6a-ina un Du6nezeu care nea
tri6i+ 5n acea+t lu6e 0ar + ne pun la i+pozi/ie toate lucrurile e care
ave6 nevoie pentru a putea 0unc/iona i6pecail 5n ea.
Renun/ la conştiin/a +rciei, care 5/i +pune1 %oate c 5ntro un zi voi
cşti-a la loto.J Dac nu ai ani, cel pu/in a+u6/i re+pon+ailitatea şi +pune
/i1 $ptez pentru a nu avea ani 5n ace+t 6o6entJ, iar apoi continu/i +enin
via/a, ciar aşa, 0ar ani.
Iar 5n cele in ur6, a6inteşte/i c nu to/i oa6enii vin pe ace+t p6nt
pentru a 0ace ani. Aevrata noa+tr 6enire e+te e a 5nv/a şi e a creşte in
punct e veere +piritual. Att ti6p ct +unte6 pe cale, noi i+pune6 e toate
lucrurile e care ave6 cu aevrat nevoie. De aceea, pute6 0i 0erici/i şi
56pca/i ciar ac nu ave6 0oarte 6ul/i ani.
Dac te vei etaşa e a6intirile şi e pro-ra6ele tale +uconştiente,
Du6nezeu va putea + te aute. El te va cluzi ctre +copul tu +upre6. Att
ti6p ct vei 0i alturi e El, nu vei avea e ce +/i 0aci -rii.
r6eaz/i 5ntoteauna pa+iunea şi 5ncreerea, iar ea lun-ul proce+ului
practic 5n per6anen/ puri0icarea >etaşarea?. I/i vei e+coperi a+t0el o-/ia
interioar, iar oat cu acea+ta 5n via/a ta vor aprea att e 6ul/i ani 5nct
nu vei 6ai şti ce + 0aci cu ei
Ca*itolul 0>
Eşti dispus s faci tot ce $&i
st $n puteri3
%roail c eşti tentat + r+punzi prin a, ar lucrurile +unt 6ai nuan/ate.
Spre eOe6plu, ac nu ai ani 5n 6o6entul e 0a/, 5n+ea6n c nu 0aci tot ce
5/i +t 5n puteri
an-renarea pentru ilicite,
5n activit/i ai o/ine. De un
i+tructive +au +ea6, nu 6 re0er aici la
periculoa+e.
5n ulti6a vre6e ia6 +tuiat 6ai atent pe oa6enii in urul 6eu care +e
pln- c nu au ani. :ia6 +pu+ 5n +inea 6ea1 56i pare ru pentru c a6
creat +itua/ia 5n care aceşti oa6eni nu au ani. 56i a+u6 5n propor/ie e +ut la
+ut re+pon+ailitatea pentru ace+t lucru.J 5n continuare, ore+c +/i
56prtşe+c ce a6 o+ervat.
neori ne vine -reu + vee6 i6a-inea e an+a6lu şi nu +unte6 i+puşi
+ 0ace6 i0erite lucruri care nu ne +unt pe plac. Alteori nu +unte6 i+puşi +
lucr6 ore +upli6entare +au 5n ti6pul eeKenurilor. Dac ia6 5ntrea 5n+
pe cei care +au 56o-/it cu6 au reuşit ace+t lucru, a6 con+tata e 0iecare
at c to/i au 0cut anu6ite +acri0icii.
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
Hucrurile +unt 5n+ ciar 6ai nuan/ate. Atunci cn priveşti lucrurile intr
o per+pectiv 6ai a6pl, nici 6car nu/i vine + nu6eşti +acri0iciuJ e0ortul
0cut, cci 5/i e+te 0oarte li6pee une oreşti + aun-i. %roce+ul nece+it
5ntraevr e0ort, i+ciplin şi per+everen/, ar atunci cn 5/i place ce 0aci,
nu/i vine + 5l nu6eşti 6uncJ, şi cu att 6ai pu/in +acri0iciuJ. %e e alt
parte, ciar ac la 6oul -eneral 0aci ce/i place, a+ta nu 5n+ea6n c nu
treuie + 0aci cn şi cn inclu+iv lucruri care nu 5/i +unt pe plac, ar care
0ac parte inte-rant in proce+ul -eneral. Dac 5n/ele-i c ace+te lucruri te
conuc ctre +copul propu+, e+te uşor + aun-i + 0aci cu +ati+0ac/ie ciar
ace+te lucruri 6ai pu/in plcute.
Noi ave6 tenin/a + e6ite6 0oarte 6ulte uec/i critice şi + ne a+u66
0oarte 6ulte opinii, e+pre a+olut orice. Nu 5nt6pltor, cei care +e pln- cel
6ai tare e eşecurile lor +unt ciar cei care 5i critic cel 6ai vocal pe al/ii. Ei
cre c 5n/ele- eOact ce şi cu6 ar treui + 0ac ceilal/i oa6eni, şi nuşi au
+ea6a c principalul o+tacol care le +t 5n calea +ucce+ului e+te ciar acea+t
tenin/ e a critica şi e a ueca 5n per6anen/.
@oarte 6ul/i oa6eni au o atituine e 6ana-erJ. Ei pre0er + nu lucreze
pentru al/ii +au + nu 0ac anu6ite lucruri, pentru c le con+ier prea -releJ.
Se +pune c 6ilionarii +unt crea/i la 6iezul nop/ii, atunci cn ni6eni nu le
vee e0orturile, an-aa6entul şi tot ceea 0ac pentru a eveni a+t0el u eşti
i+pu+ + 6unceşti 6ulte ore +upli6entareT Dar 5n eeKenuriT Eşti i+pu+ +
5/i +acri0ici o parte in via/a per+onal şi rela/iile ne+e6ni0icative pentru a
realiza ceea ce /iai propu+T Ei ine, 6area 6aoritate a oa6enilor nu +unt
i+puşi. Dac iai 5ntrea 5n+ pe cei care au ani cu6 au aun+ 5n acea+t
+itua/ie, cei 6ai 6ul/i intre ei /iar +pune c au 6uncit 6ulte ore
+upli6entare, inclu+iv 5n eeKenuri Aşaar, tu ai 5ntoteauna e ale+ şi po/i
ale-e orice 5/i oreşti, ar nu treuie + te pln-i e rezultatele o/inute, şi nu
5i 6ai critica pe ceilal/i
Ae+eori, noi +unte6 att e 0ocaliza/i a+upra lucrurilor pe care nu ni le
ori6
e+cişi5nct atunci
pentru cn po+iilitatea
a +e+iza ni +e o0er ocare
oportunitate nu +unte6
ni +e e+cie +u0icient
5n 0a/, inclu+ivee a
cunoaşte noi oa6eni. De 6ulte ori,
,şti dispus să faci tot ce îţi stă în puteri5
noi ne ori6 anu6ite lucruri, ar nu +unte6 i+puşi + 0ace6 paşii nece+ari
pentru a aun-e acolo une ori6. 2u alte cuvinte, nu +unte6 i+puşi +
0ace6 tot ce ne +t 5n puteri. $rict e urero+ ar prea, noi +unte6 +in-urii
re+pon+aili pentru +itua/ia 5n care ne a0l6. De aceea, nu ar treui + 6
vina pe ni6eni altcineva. Noi ave6 o +u6eenie e opinii şi e critici cu
privire la orice, şi vori6 5n per6anen/ e+pre ceilal/i oa6eni, con+iernu
ne eOper/i 5n ce ar treui şi ce nu ar treui + 0ac aceştia. Din cauza ace+tei
ri+ipe e ener-ie, noi nu ne -+i6 nicioat ti6p pentru a ne conte6pla pe noi
5nşine şi propria via/.
E+te 0oarte i6portant + nu 6ai vee6 5ntoteauna nu6ai a+pectele
ne-ative ale oportunit/ilor care ne ie+ 5n cale şi + renun/6 la preteOtele la
care ne pricepe6 att e ine, punnune a+t0el +in-uri e/e 5n roate. Acea+t
atituine e+te i+tructiv şi nu are ni6ic ea 0ace cu -nirea pozitiv.
%role6a noa+tr e+te c +unte6 att e apropia/i e +itua/iile neplcute cu
care ne con0runt6 c nu 6ai vee6 i6a-inea e an+a6lu. 2a şi cu6 ace+t
lucru nu ar 0i e aun+, 6ai şi cree6 c le şti6 pe toate
Noi treuie + 0ace6 5ntoteauna tot ce ne +t 5n puteri, ini0erent ce
ori6 + realiz6. %oate c 5/i vine + 56i r+punzi c 6unceşti ea 0oarte
6ult, ar a+ta nu 5n+ea6n c 0aci tot ce 5/i +t 5n puteri. An-aa6entul e+te
0oarte i6portant. 2ine oreşte + ai ani treuie + 0ie curao+J, + ia+ in
zona +a e con0ort şi + 0ac tot ce 5i +t 5n puteri pentru aşi 5neplini
orin/ele ini6ii >nu cele ale intelectului?. Ace+t lucru 5n+ea6n + 0aci totul, +
nu te la6entezi şi + ai 5ncreere 5n ini6a ta c 6ai evre6e +au 6ai trziu
vei reuşi. E+te 0oarte i6portant + 0aci ceea ce 5/i place cu iuire, + 5/i a+u6i
5n propor/ie e +ut la +ut re+pon+ailitatea şi + te an-renezi 5n ceea ce 0aci
5n propor/ie e +ut la +ut.
2oncentreazte a+upra oiectivului tu. @ii i+pu+ + 0aci +acri0icii, +
6unceşti in -reu atunci cn e+te cazul, ar 6ai pre+u+ e toate + 5/i ur6ezi
ini6a, care ştie cel 6ai ine ce /i +e potriveşte şi care percepe 5ntoteauna
i6a-inea e an+a6lu, 0iin oricn -ata + te aute + aun-i acolo une 5/i
oreşti, la 6o6entul oportun.
Cea mai uşoară cate de a-ţi trăi viaţa
%are -reu + renun/i la uec/ile critice şi + priveşti i6a-inea e
an+a6lu 5n coni/iile 5n care ai 0o+t 5nv/at in 0ra-e pruncie + i+eci
realitatea, + o analizezi şi apoi + ecizi ce anu6e e+te un şi ce e+te ru
pentru tine. Din 0ericire, tenica =oWoponopono reprezint un in+tru6ent
eOcelent, care ne aut + ne +ci66 5n ine via/a 0ar a avea nevoie e
acea+t i+ec/ie a realit/ii. Acea+t art aaiian +trvece e rezolvare a
prole6elor a0ir6 c eOi+t 5n noi o conştiin/ +uperioar care 5n/ele-e
per0ect i6a-inea e an+a6lu şi care ştie ce e+te cel 6ai ine pentru noi.
Acea+t conştiin/ +uperioar nu aşteapt altceva ect + 5i acor6
per6i+iunea noa+tr pentru a ne auce la picioare cele 6ai une oportunit/i.
Eli6in vecile a6intiri şi pro-ra6e +uconştiente in 6intea ta şi
e+ciete 5n 0a/a noilor oportunit/i. Nu te 6ai 0olo+i e vecile preteOte
pentru a te opune şi nu 6ai 0i pre-tit + reac/ionezi ne-ativ la orice 5/i o0er
via/a. Renun/ la opinii şi la uec/i critice, şi 6ulte uşi /i +e vor e+cie 5n
0a/, cn te vei aştepta 6ai pu/in.
De 6ulte ori, via/a te +ileşte e 0oarte 6ulte ori + te +i6/i necon0ortail,
pn cn ace+t i+con0ort +0rşeşte prin a te trezi. u 5/i +ci6i atunci
atituinea şi o/ii rezultate uluitoare. In 0inal, vine o zi 5n care nu 6ai eşti
i+pu+ + treci prin tot ace+t proce+ co6plicat şi 5n care eşti i+pu+ + renun/i
la vecea ta ientitate >a+u6at?. %roce+ul poate prea 5n0ricoştor, cci
+ea6n pu/in cu o 6oarte. Actuala ta ientitate >0al+? şi actualul tu +i6/
>0al+? al realit/ii treuie + 6oar pentru ca tu +/i e+coperi aevratul +ine.
%artea cu aevrat tra-ic e+te c 0oarte 6ul/i oa6eni 6or 5nainte e a
e+coperi cine +unt cu aevrat
5nrzneşte + eOperi6entezi via/a la 0el ca un or. Dezvolt/i toate
+i6/urile, nu oar cel al vzului. @ii atent la lucrurile care conteaz. %ercepe
via/a 5ntro alt lu6in. Dac vei 0ace ace+t lucru, o vei veea intro
per+pectiv pe care pn atunci nici nu /iai i6a-inat c eOi+t. Eliereazte
e aşazi+a ta cunoaştere şi oacte e0ectiv cu via/a. @ii i+pu+ +
eOperi6entezi, ciar ac
,şti dispus să faci tot ce îţi stă în puteri5
/ie tea6. Dar 6ai pre+u+ e toate, 0ii i+pu+ + 0aci tot ce 5/i +t 5n puteri.
@iblio%rafie
T" @/NDATIN @ I INC. >@reeo6 $0 te 2o+6o+? şi IZI, HH2.
$au, =aaii. In+tru6entele, 6aterialele şi in0or6a/iile le-ate e arta
aaiian =oWoponopono +unt 0olo+ite cu per6i+iunea ace+tora, 5n carul
+e6inarelor1
Self-dentit6throu%h 0oLoponopono 111)hooponopono)or%
EOtra+e in cartea M6 Stro.e of nsi%ht: 4 @rain Scientists ,ersonal Bourne6
De Gill Boite a3lor, %.D Y 2op3ri-t Gill Boite a3lor, &"") rae6arK
o0 :3 StroKe o0 In+i-t, Inc.
EOtra+e in cartea The Ka6 to 'o(e: The 'ast Meditations of 4nthon6 e
Mello
De Anton3 De :ello Y %ulicat e Doulea3 2op3ri-t #''#, Muarat
Sait3a %raKa+ o0 Anan, Inia
EOtra+e in cartea 4 Neturn To 'o(e: Neflections on the ,rinciples of
espre autoare
$a)el 6a t. nu n umai că te ins piră să te sc 2im)i#
,A îţi va sc 2im)a viaţa pe ntru t otdeauna 7
!abel Kat( tran+6ite o in+pira/ie ce poate ura o via/. %rin aorarea ei
unic, :ael le o0er oa6enilor in+tru6entele e care au nevoie pentru aşi
+ci6a via/a şi pentru a o/ine rezultate e lun- urat. Viziunea ei +e
are+eaz e+en/ei oa6enilor, aic +u0letului lor. Intraevr, 0oarte 6ul/i
oa6eni a0ir6 c 5nv/turile ei leau +ci6at pentru toteauna via/a.
:ael e+te o autoritate recuno+cut la nivel interna/ional 5n o6eniul
+trvecii arte nu6ite =oWoponopono. Ea a +tuiat inten+iv ti6p e #& ani
56preun cu 6ae+trul IaleaKal =e Hen >octor 5n 0ilozo0ie?. E+en/a ace+tei
arte e+te ct +e poate e +i6pl1 aanoneazte şi la+# pe Du6nezeu +
ac/ioneze prin tine. Ha ur6a ur6elor, cine poate şti cel 6ai ine ce e+te u+t şi
per0ect pentru noi, ect nu6ai Du6nezeuT
Autoare a cr/ii *ea mai uşoar cale , 5n care e+crie tenica
=oWoponopono şi +trate-iile ei e a0aceri care conuc la un +ucce+ -arantat,
:ael ;atz a pulicat recent o ei/ie +pecial a ace+teia, cu un onu+
particular1 *ea mai uşoar modalitate de a $n&ele%e arta 0ooponopono , cele
mai limpe"i rspunsuri la cele mai frec(ent puse $ntrebri) Intraevr,
acea+t ei/ie +pecial r+pune la toate 5ntrerile re0eritoare la tenica e
puri0icare1 5n ce con+t acea+ta, cn, une şi e ce treuie practicat ea.
%uri0icarea nu e+te altceva ect şter-erea a6intirilor şi revenirea la +tarea e
zero. :ael ;atz e+te e a+e6enea coautoare a cr/ilor nspira&ie pentru
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
Se6inarele lui :ael iau eter6inat pe 0oarte 6ul/i prin/i + 5şi 5nve/e
copiii arta =oWoponopono. Ace+t lucru a 5ncntato pe :ael, care aor +
lucreze cu copiii. 2u acea+t ocazie, ea a realizat c pe pia/ nu eOi+t nicio
carte pentru copii re0eritoare la =oWoponopono. De aceea, ea e+te 5ncntat +
anun/e c inten/ioneaz + +crie o a+t0el e carte, intitulat *el mai uşor mod
de a creşte) 2artea va avea ilu+tra/ii 0ru6oa+e şi va prezenta 5nv/turile e
az in +i+te6ul =oWoponopono 5n 6aniera unei cr/i e poveşti.
aza2artea
ei +t pe care o +crie+a:ael
convin-erea la ora
c atunci actual
cn te a0li+epenu6eşte
nivelul Frec(en&a "ero)
zero >5n acea Ha
+tare
e conştiin/ 5n care nu 6ai eOi+t opinii, uec/i critice, aşteptri şi
convin-eri?, tu eşti co6plet e+ci+ 5n 0a/a 5n/elepciunii şi unt/ii lui
Du6nezeu, care va avea -ri + 5/i creeze cele 6ai 6inunate oportunit/i, la
6o6entele cele 6ai potrivite.
5n +tilul şi cu -ra/ia ei ini6itaile, :ael tran+cene practic 0rontierele
li6aelor. 2r/ile ei au 0o+t trau+e şi pulicate 5n en-lez, +paniol, corean,
portu-ez, +ueez, -er6an, 0rancez, ru+, eraic şi ro6n.
N+cut 5n Ar-entina, :ael +a 6utat 5n anul #'8( la Ho+ An-ele+, une
a5n0iin/at
evenitpropria
o contail şi con+ultant
co6panie, 0inanciar
Qour Bu+ine++ Inc.,ecare
+ucce+. 5n anulc#''7,
nu nu6ai ea şia
ia +porit
+ucce+ul, ar a şi autato + lucreze 6ai uşor cu al/i oa6eni. 2o6pania ei a
pro+perat, autn alte a0aceri + crea+c şi + +e eOtin.
$ veritail veet 5n co6unitatea latina6erican in Ho+ An-ele+,
:ael a 0o+t 6oeratoarea popularelor e6i+iuni e raio şi televiziune
intitulate espertar >rezirea? şi Soul lui :ael ;atzJ, 5n carul crora
lea o0erit a6ericanilor e ori-ine latin in+tru6entele nece+are pentru aşi
5ncepe şi pentru aşi eOtine a0acerile, ar şi pentru a avea rela/ii ar6onioa+e
şi pentru a e+coperi +ucce+ul 0inanciar.
Ha zece ani up ce şia 5nceput propria a0acere, :ael +a eci+ +
renun/e la 0ir6a ei e contailitate, eşi acea+ta a autato
Despre autoare
+ pro+pere, precu6 şi la talK+ourile ei, şi + 5şi ur6eze pa+iunea ini6ii.
Ha ora actual ea cltoreşte prin 5ntrea-a lu6e şi /ine con0erin/e şi +e6inare,
continun + in+pire a+t0el oa6eni in toate culturile.
2a o con+ecin/ a realizrilor ei per+onale şi e a0aceri, ar şi a
-enerozit/ii +ale naturale, :ael a pri6it aprecieri la nivel local, na/ional şi
interna/ional.
+ia&a se derulea" de la sine şi de(ine mult mai uşoar dac ne dm la
o parte din calea ei şi nu ne mai opunem ei) 8
OMabel Pat"
ele0on9@aO1 >8#8? ))8&"8! Y +upport*6aelKatz.co6
.6aelKatz.co6
www.+oo*ono*onowa.com www.(ero,reuenc.bi( www.businessbou.com
89(
Nesurse le%ate de arta 0ooponopono
recomandate de Mabel Pat"
Cartea lui !abel
http://111) mabel .at") com/productsQboo.s) html
De+coper 6ai 6ulte in0or6a/ii le-ate e arta =oWoponopono şi e cltoria
per+onal a lui :ael citinui cartea, *ea mai uşoar cale)
)ntreb%ri $i r%s*unsuri le7ate de oEo*ono*ono
http://mabel.at") com/tele1ebcasts-monthl6-R-and-a) htm
%e 6+ur ce vei continua + a0li in0or6a/ii le-ate e arta =oWoponopono, vei
acu6ula 0ar oar şi poate in ce 5n ce 6ai 6ulte 5ntreri. De aceea,
con+ult 0il6ele vieo po+tate e :ael pe +iteul ei 5n care r+pune la
ace+te 5ntreri. 5n ace+t 0el, o po/i a+culta ini0erent une te a0li 5n acea+t
lu6e.
Ftiri le7ate de oEo*ono*ono
http)//hooponopono1a6) corn
5n+criete şi pri6eşte in0or6a/ii e ulti6 or, +0aturi şi actualizri le-ate e
=oLoponopono. 5n+crierea e+te -ratuit.
Blo7ul lui !abel ce include un ,orum $i $tiri
http://hooponopono1a6) corn
2iteşte ulti6ele articole po+tate e :ael pe lo-ul ei. %o/i e a+e6enea +
5/i relatezi propriile i+torii le-ate e acea+t 5nv/tur, + 0aci co6entarii şi +
pui 5ntreri.
Cea mai uşoară cale de a-ţi trăi viaţa
3our Business Inc.
h ttp://@usiness@6Yo u) com
De+coper Iuirea, Bo-/ia şi @ericirea prin practica =oWoponopono, +u
5nru6area lui :ael ;atz şi a Dr. IaleaKal =e Hen. %e ace+t +ite po/i
-+i in0or6a/ii
5nre-i+trri le-ate
auio e eveni6entele
şi in+tru6ente, la care
inclu+iv particip cei oi, 0il6e vieo,
2eeport+
!abelHs R44 News @eed
http:99hooponopono1a6) com/feed
%rin 5n+crierea pe ace+t +ite, po/i pri6i ştiri re0eritoare la lo-ul lui :ael
irect pe e6ail +au pe cititorul tu RSS 0avorit.
Pro7ramul de a,iliere al lui !abel Kat(
http://MabelP)at")com/affiliates)htm
5n+criete 5n carul
0aci, re+pectiv ace+tui
pentru pro-ra6cr/ii
56prtşirea şi la+ne + teuşoar
*ea mai r+plti6
calepentru
cu al/i ceea ce
oa6eni.
/rm%re$te&o *e !abel *e Twitter
http://t1itter)com/MabelPat"
2iteşte aici ulti6ele in0or6a/ii le-ate e cltoria =oWoponopono a lui
:ael.
/rm%re$te&o *e !abel *e @aceboo-
http://faceboo.)com/MabelPat"
Interac/ioneaz cu :ael pe pa-ina ei e @aceooK.
/rm%re$te&o *e !abel *e 3outube
http)//6outube) com/MabelPat"
r6reşte aici 0il6ele vieo şi interviurile lui :ael.
*um poate fi contactat autoarea
:ael e+te recuno+cut 5n o6eniul e0icacit/ii per+onale prin +e6inarele
ei /inute pentru corpora/ii şi inivizi. Ea 5şi co6in eOperien/a e via/
acu6ulat 5n &! e ani e practic a contailit/ii şi a con+ultan/ei cu o
0or6ul 0oarte +i6pl, azat pe principiile =oWoponopono. Ea pre un
+i+te6 e principii practice aplicate pentru rezolvarea prole6elor şi o/inerea
rezultatelor orite. Ace+te +e6inare +unt eo+eit e e0iciente pentru
accelerarea revelrii conştiin/ei e +ine, pentru a+u6area re+pon+ailit/ii 5n
propor/ie e +ut la +ut, pentru 56unt/irea prouctivit/ii şi pentru
pro6ovarea r+punerii per+onale.
:ael or-anizeaz +e6inare pe te6a aunen/ei şi 56plinirii per+onale
5ntro 6anier natural şi ct +e poate e uşoar.
*u to&ii a(em puterea de a ne schimba (ia&a far s depindem de altcine(a
sau de altce(a din lumea exterioar) 8
[ Mabel Pat"
%entru in0or6a/ii +upli6entare le-ate e +e6inarele şi cur+urile lui :ael,
ar şi pentru ai co6ana cr/ile, o po/i contacta pe autoare pe are+a1
Your @usiness# nc)
Qour Bu+ine++, Inc. %.$. BoO 4&7
Uoolan =ill+, 2A '#()!
Telephone/Fax: <;<? CC<-D<A supportmabel.at")com 111)
hooponopono1a6) corn 111)"erofreRuenc6) bi" 111) mabel .at")
corn 111) businessb66ou) corn
S-ar putea să vă placă și
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2475)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationDe la EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2499)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksDe la EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (20479)
- Wuthering Heights Complete Text with ExtrasDe la EverandWuthering Heights Complete Text with ExtrasEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (9955)
- The Iliad: The Fitzgerald TranslationDe la EverandThe Iliad: The Fitzgerald TranslationEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5646)
- The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)De la EverandThe Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)Evaluare: 4 din 5 stele4/5 (7771)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDe la EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5806)
- The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)De la EverandThe Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)Evaluare: 4 din 5 stele4/5 (9054)
- Anna Karenina: Bestsellers and famous BooksDe la EverandAnna Karenina: Bestsellers and famous BooksEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (7503)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)De la EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Evaluare: 4 din 5 stele4/5 (9486)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (353)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2568)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDe la EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (20043)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionDe la EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2507)
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionDe la EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (12949)
- How To Win Friends And Influence PeopleDe la EverandHow To Win Friends And Influence PeopleEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (6526)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyDe la EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (3321)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItDe la EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (3282)
- The Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionDe la EverandThe Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (9758)
- The Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderDe la EverandThe Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5719)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceDe la EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2556)
