CE MAI E ȘI ASTA: LAPTE VEGETAL?

Când spui „lapte”, cel mai probabil îți vine în minte o vacă. Cu puțin efort, îți vine în minte o mamă care
alăptează. Și, oricât te-ai strădui, nu îți vine în minte că poți să scoți lapte din ... ! vegetale!
În consultațiile mele, mai ales cu părinții care au copii mai mari de 6 luni și care au probleme că nu iau în
greutate corespunzător, îi sfătuiesc să ia în considerare laptele vegetal. Desigur că 9 din 10 părinți mă
întreabă „Cum adică?” Nu pentru că nu știu ce e asta, cei mai mulți au auzit de lapte de migdale sau de
lapte de soia, ci pentru că nu s-au gândit că ar putea să introducă asta în dieta copilașilor și mai ales
pentru că nu știu de ce ar introduce laptele ăsta, când există laptele de vacă.
Beneficiile laptelui vegetal sunt cele pe care le aduce alimentul pe care îl storci până curge lapte 😊, dar
nu acesta e motivul principal pentru care vă sfătuiesc să introduceți în dieta voastră și a copiilor acest tip
de lapte. Ci grija mea față de copiii care au alergie la proteina de lapte de vacă sau intoleranță la lactoză.
Și care văd la alți copii că beau lapte sau că mănâncă lapte cu cereale  sau tot felul de alte bunătăți din
care ei nu pot mânca, „pentru că sunt făcute cu lapte”, iar ei nu pot. Ba da, și ei pot! Laptele vegetal este o
variantă și de băut și de folosit în diverse preparate, astfel încât să le fie bine și copiilor cu sensibilitate la
laptele animal.
Să faci lapte din nuci, semințe sau cereale e atât de ușor, că o să râzi de tine, că nu te-ai gândit la asta
pănâ acum.
De ce ai nevoie:
 Nuci
 Apă
 Blender
Și
 3 minute
Opțional:
 Sare
 Miere, ștevie, sirop de arțar
 Curmale
 Vanilie, cacao

Din ce pot să fac lapte?

Din oricare dintre cele de mai jos. Serios!
 Migdale (timp necesar pentru înmuiere/hidratare: 8-12 ore)
 Caju (2-3 ore)
 Macadamia (nu se înmoaie)
 Alune de pădure
 Nuci braziliene (nu se înmoaie)
 Nuci românești (4 ore)
 Ovăz (8 ore)
 Orez (9 ore)
1
 Quinoa (2 ore de înmuiere)
 Susan (8 ore; recomand din susan negru, e mult mai gustos decât cel din susan auriu): foarte bogat
în calciu! Aproximativ 25 g de susan conțin aproape 1 g de calciu!
 Cânepă (nu se înmoaie)

Ce fac cu ele?
Le pui la înmuiat, conform cu timpii menționați de mine în parantezele de mai sus, din dreptul fiecărui
aliment. Dar, mult mai simplu și pentru rezultate spectaculoase, lasă-le 24 de ore în apă. Într-un bol
acoperit cu un prosop de bucătărie, în frigider sau la temperatura camerei, dacă nu depășește 22 de grade,
că nu le punem la încălzit.   
De ce să le înmoi?
Acesta e un capitol super important din bucătăria ta și viața ta de chef, așa că sunt onorată să îl pot
împărtăși cu tine. Să hidratezi nucile, fasolea, cerealele, pseudocerealele este esențial. Pentru că ele conțin
inhibitori de enzime, adică se împotrivesc digerării lor, odată ce ajung în corpul tău. De ce? Așa se apără
ele de cine ar vrea să le mănânce. Corpul uman nu poate să producă toate enzimele necesare digestiei și
pe termen lung, așa că e musai să îl sprijinim adăugând în dietă alimente care au enzime, cum ar fi
papaya, ananasul sau nucile și semințele hidratate! Enzimele digestive ajută fix la ce le spune și numele:
să digerăm mâncarea, astfel încât să beneficiem de nutrienți, să creștem, să ne dezvoltăm. Enzimele
metabolice, altă familie de enzime, ajută toate procesele din organism care susțin viață. Inhibitorii de
enzime împiedică toate beneficiile și acțiunile acestea, provocând dezechilibre nutritive și digestive.   
Fitații sunt alt „balaur” care păzește cerealele. Nehidratate, cerealele sorb, smulg din organism calciu,
magneziu, cupru, fier, zinc, ca să poată avea loc digestia. Îți recomand să și fermentezi un pic cerealele
înainte de consum, adăugând în apă borș, lămâie, kefir sau oțet din cidru de mere, astfel încât să le
potențezi efectele benefice. Nehidratate și consumate în mod constant (mai ales că noi le folosim aproape
zilnic în dieta copiilor!) pot genera deficite serioase de calciu, demineralizare, sindromul colonului
iritabil, stagnare în greutate. Glutenul și alte proteine dificil-de-digerat se „sparg” în componente mai
mici și mai puțin agresive atunci când alimentele sunt hidratate în apa călduță sau fermentate.   
Și acum ce fac?
După ce au făcut baie, clătește-le și pune-le în blender împreună cu apa. Ești la doar câteva secunde de un
lapte proaspăt și atât de plin de nutrienți, că Popeye Marinarul o să se simtă un sfrijit pe lângă tine, cu tot
cu spanacul lui.   
Câtă apă?
Raportul e cam așa: la 1 ceașcă de aliment, 2 cești de apă.
Cât blenduiesc?
Cam 3 minute, fără să întrerupi.
Și acum ce mai fac?
Folosești un tifon sau un ciorap de damă, ca să strecori pulpa și să îți rămână laptele pur, curat, fin.
Nu curge lapte!
Asta înseamnă că nu ai muls o vacă în viață ta. Dacă ai fi muls-o, ai fi știut că nu iese lapte fără să mulgi.
Fix asta trebuie să faci și cu punga asta plină cu alimentul pasat, ca să înceapă să curgă laptele. Ar trebui
să faci cam 2 ceșcuțe de lapte din cantitățile menționate de mine mai sus. 
Și cu ce a rămas ce fac?
2
Păstrează! Reciclează! Hrănește-te! Ce a rămas e plin de nutrienți, folosește-l în smoothie-uri, în budinci,
în plăcinte, clătite, brioșe, blat de pizza.   

Și cât pot să îl țin în frigider?

Între 3 și 5 zile.
Desigur că poți să cumperi laptele vegetal, în loc să îl faci în casă. Citește întotdeauna eticheta, ca să fii
sigură că ingredientele sunt potrivite cu tine, cu ce îți dorești, cu ce vrei să te hrănești. 
Atenție!
Acest articol nu vorbește despre înlocuirea laptelui de mamă sau de vacă cu lapte vegetal, ci, așa cum
știți că predic eu mereu, despre o dietă diversificată.

CUM SĂ ALEGI CELE MAI BUNE FRUCTE SI LEGUME

De câte ori mi-am petrecut minute în șir în dreptul standurilor cu fructe și legume, încercând să îmi dau
seama:
„Dacă e bun” sau
„Care e ăla bun” sau
„Oare o fi vreunul bun”?
De aia scriu articolul acesta, ca să te ajut să înveți din anii mei petrecuți în piețe și supermarketuri, în
căutarea perfecțiunii.
Cum alegi cel mai bun…avocado?
Când ori e prea verde și prea tare ori e prea maro și prea moale?
Eh, află de la mine și de la prietenii mei avocazii că, dacă are coaja verde, înseamnă că nu e copt și că nu
îl poți mânca acum, azi. Dacă e negru și ai cum să te uiți și sub coajă, iar acolo descoperi pulpă maronie
sau afectată, pe ăsta nu îl cumpăra, a început deja să se deterioreze.
Avocado-ul se va coace în câteva zile singur, dacă îl ții în cameră, nu în frigider. Dacă îl pui într-o pungă
de hârtie împreună cu o banană coaptă sau cu un măr, vei accelera procesul de coacere.
Strânge-l un pic între degete și dacă simți că e umflat, simți aer între coajă și miez, nu e de mâncat. Dacă
e un pic de tot moale, dar se simte fructul viu și ferm, pune-l în coș! Am avut o surpriză tare plăcută să
descopăr la Lidl avocado ready-to-eat, adică numa’ bun de dus la gură.
Cum alegi cel mai bun… ananas?
Te uiți sub el și observi culoarea: dacă e verde sau galbenă, ia-l. Dacă e maronie, treci mai departe.
Fructul acesta cred că e singurul care,și dacă everde, poate să fie dulce și copt.
Miroase-l și ai grijă să nu miroasă a fermentat, a bere, a stricat. După ce a fost cules, ananasul nu se mai
coace, rămâne la stadiul la care a fost cules, însă, devine mai moale și mai zemos, cu cât îl păstrezi mai
multă vreme până să îl mănânci.
Cum alegi cel mai bun… măr?
Mărul este, pentru copiii din România, un fel de pâinea noastră cea de toate zilele. Cel mai oferit fruct,
după banană, cel mai des întâlnit fruct în pachețelele de școală, cel mai des văzut fruct pe mesele din
casele noastre.
3
Soiurile mai tari, mai crocante sunt bune de luat la pachet, de pus în salate, de mâncat așa, crude.
Merele mai moi, precum cele din soiul Golden, sunt bune de băgat în plăcinte sau tarte.
Culoarea nu este un indicator ca să îți dai seama dacă mărul este copt sau nu, dat fiind că există soiuri
care sunt de culoare verde crud chiar când sunt la maturitatea lor.
Nu te sfătuiesc să alegi mere cu pete, cu “bubă”, cum zice fiica mea, pentru că nu va dura mult și se va
strica de tot. Dacă atunci când îl strângi între degete, mărul e ferm, simți că e viu și crocant, cumpără-l.
Poți păstra merele în frigider, pentru că ele sunt fructele care produc atât de multă etilenă, încât pot coace
cu rapiditate orice alt fruct aflat în vecinătatea mărului! Dacă le ții în frigider, gazul nu se mai elimină cu
aceeași eficiență.
Cum alegi cea mai bună… pară?
Ah, iubitele mele. De ani de zile, de când țin cursuri de diversificare pentru părinți, promovez perele de
parcă eu le-am inventat. Ia gândește-te tu la un măr și dă-ți seama ce senzație ai în gură, în minte. Acum
gândește-te la o pară și, exact!, realizează ce diferență de senzație. Mărul este mai degrabă acrișor, para e
dulce, dulce, dulce, mărul e tare, dur, para e moale, zemoasă, mărul nu miroase a nimic, para… îți vine să
te dai cu ea. De ce vă recomand mereu să le dați copiilor pere la începutul diversificării e fix din aceste
motive: para e mult mai gustoasă. Da, doar când e bine aleasă. Acesta este motivul pentru care cei mai
mulți dintre noi, aflați în fața unei tarabe pe care sunt mere și pere, alegem merele, cu gândul că para n-o
fi coaptă, e prea tare, o fi acră. De aia te învăț acum, aici, cum să alegi para cea mai bună. Poți să folosești
pere așa, crude, în salate, le poți coace în cuptor, poți să le pui pe grătar, n-o să îți vină să crezi ce
savoare!
Culoarea nu este un indiciu, poți găsi pere verzi care să fie zemoase, moi, super coapte. Dacă para e
zgâriată sau ți se pare că e afectată, asta nu e o problemă ca la măr, o poți cumpăra fără nicio teamă. Dar
dacă vezi pete mari, maronii, clar nu cumpăra para aia, se va strica mult mai repede decât îți imaginezi.
Ca să îți dai seama dacă para e coaptă sau nu, apasă partea de lângă codiță, acolo e locul care spune dacă
para e gata, nu „trupul” ei, care ar trebui să rămână ferm.
În cazul în care vrei să accelerezi coacerea ei, pune-o într-o pungă de hârtie de culoare maro, etilena se va
elibera și va face para mălăiață numai bună de gura lu’ nătăfleață
Cum alegi cel mai bun… mango?
Un mango copt e un desert aproape la fel ca o cremă de zahăr ars, dacă nu cumva mai bun! Însă, dacă nu
e copt bine, are gust de carton, după părerea mea.
Există soiuri mai cremoase, bune să faci smoothie-uri și deserturi cu ele. Și unele mai fibroase, mai tari,
pe care le poți alege pentru salate sau terciuri de ovăz, quinoa, budinci.
Singurele mango pe care să le eviți sunt cele care au pete închise la culoare, zgârieturi sau sunt foarte
moi, altfel, orice mango e super bun! Știi că mango-ul e copt când miezul e auriu, nu galben-pal și
aciditatea fructului scade, cu cât devine mai dulce, mai zemos. Vă și aud acum:
„Da, și cum să îi văd miezul în magazin?”
Asta m-am întrebat și eu, de aia am găsit răspunsul: nu e nevoie! Doar apasă-l puțin, strânge-l un pic între
degete: dacă nu e moale ca o mămăligă, dar nici tare ca piatra, ai dat de mango-ul perfect!
Cum alegi cea mai bună… piersică?
Piersicile sunt și ele de multe feluri, dar, așa, la o vedere rapidă, putem să le clasificăm în piersici care se
lipesc de sâmbure și piersici care se dezlipesc cu ușurință de pe sâmbure, știi la ce mă refer, așa-i?

4
Nu prea am văzut piersici necoapte în magazine, care e crudă are părți verzi, deci e super ușor de reperat.
Cu cât sunt mai moi, cu atât sunt mai coapte.
Mărimea este, însă, un reper important: nu ar trebui să fie nici prea mari, nici prea mici, ci cam de
mărimea unei mingii de baseball.
Piersicile bio de la Lidl au avut mereu un gust surprinzător pentru mine. Magazinul acesta m-a făcut să
am încredere că povestea asta cu fructele și legumele crescute ecologic chiar face diferență, nu doar din
punct de vedere pesticide și nitriți, dar și din punct de vedere gust!
Cum alegi cea mai bună… roșie?
Asta e cea maimare suferință a mea: când găsesc roșii bune, gustoase, zemoase, ca la bunica acasă, dau
petrecere de ziua mea. Roșia e principalul motiv pentru care m-am apucat să caut indicii despre cum aleg
cele mai bune fructe sau legume: pentru că nu mai reușeam să dau de o roșie așa cum îmi doream.
Indiferent ce soi de roșie ai vrea să cumperi, respectă pașii aceștia:  
Coaja să fie impecabilă, fără zgârieturi, fără pete, fără cute.
Roșia ar trebui să fie grea, când o ții în mână, asta înseamnă că are și pulpă și zeamă.
Miroase-o! Aproape de codiță, acolo de unde a fost ruptă de pe tulpină. Dacă simți miros „de-acasă”, ia-
o! Dacă nu simți niciun miros, asta o să primești și când o să gătești sau mănânci: mai nimic.
Cu cât e coaja mai groasă, cu atât ferește-te de ea! Sunt soiuri făcute special ca să dureze vreme
îndelungată, să poată fi transportate și stocate pe perioade de luni de zile după ce au fost culese. Cu cât e
coaja mai subțire, poți să fii sigură că e roșie de aia de s-o culegi acum și s-o mănânci acum.
Atenție! Roșia nu se mai coace după ce a fost culeasă, așa cum se întâmplă cu unele dintre fructe. Poate
vrei să mă contrazici, dacă și tu, ca și mine, ai văzut că roșia s-a făcut mai roșie după ce ai ținut-o câteva
zile în bucătărie: așa e, avem dreptate. Doar că etilena a făcut coaja mai roșie, însă gustul rămâne exact
același cu gustul pe care îl avea roșia la momentul la care a fost culeasă.
Cum alegi cea mai bună… banană?
Alege-le pe cele verzi, ca să fii sigură că nu au fost tratate cu etilenă. Se vor coace și acasă la tine, iar,
dacă te grăbești, pune-le într-o pungă de hârtie alături de un măr și se rezolvă ca prin minune.
Cum alegi cel mai bun… pepene roșu?
Asta e a doua mare suferință a mea. De aia scriu acest articol: pentru toți iubitorii de pepeni din lumea
asta, pentru că pepenele este un fel de rege al fructelor pentru mine și un superaliment, plin de super
nutrienți.
Așa cum mă știi, cu pasiunea mea de a distruge mituri, iată încă unul făcut knock-out: uită de povestea
aia cu ciocănitul în pepene. Și ca să mă crezi, adu-ți aminte de câte ori a sunat un pepene ca un cap gol,
pentru ca să ajungi acasă și să ți se confirme: că ai avut un cap gol când l-ai ales.
Spre deosebire de piersici și banane, pepenele nu o să se mai coacă după ce a fost cules.
Cel mai bun semn e cercul acela galben care marchează partea pe care a stat pepenele pe pământ, cât a
așteptat să se coacă. Cu cât e mai albă, mai verde, pata aia, cu atât e pepenele mai crud. Cu cât e mai
aurie, cu atât va fi mai bun în farfurie.
Coaja trebuie să fie super fermă, iar codița verde-verde.
Ce bucurie! Mie! Și, de acum înainte, o să îți fie și ție!
La Piaţa Lidl, fructele şi legumele sunt alese cu grijă şi aduse zilnic în magazin, ca tu să te bucuri
mereu de prospeţimea lor!

5
  Scriam în articolul acesta ca cele mai celebre doua recomandari  pe care le primesc parintii sunt sa le dea
copiilor fier si calciu. Cum se apropie de varsta de 6 luni si, implicit, de diversificare, parintii sunt speriati
astfel:
 „Laptele de mama nu mai contine suficient fier, ar trebui sa suplimentati cu niste picaturi!”
 „Incepeti diversificarea, ca are nevoie de fier!” Si urmeaza niste recomandari de alimente care nu
au nicio legatura cu fierul, cum ar fi morcov fiert sau suc de mere (?!)
 „Sa incepeti diversificarea cu branza calcica, sa primeasca si calciu de undeva!”
Voi stiti ca eu fac de ani de zile conferinte despre diversificare, scriu carti despre asta, vorbesc la
televizor despre asta, diversific impreuna cu voi in sesiuni individuale, la voi acasa, tocmai despre cat de
gresite sunt aceste abordari de mai sus si cat de diferita ar trebui sa fie abordarea, „schema”, astfel incat
copiii sa se dezvolte sanatos si armonios.
Astazi vorbim despre calciu, pentru ca e un element esential in viata noastra si exista o multime de
aspecte pe care, daca nu le stim, putem sa facem mult rau prin administrarea lui fara o baza temeinica de
cunostinte.
Cel mai important aspect despre care vreau sa iti spun este ca ce stiai pana acum, celebrele „Sa bem lapte
ca sa avem calciu! Branza mananca? De unde isi ia calciul?”, povestea asta cu laptele de vaca si calciul
este cea mai mare pacaleala de care te-ai lasat pacalit in viata ta. Afla de aici si tine bine minte, chiar daca
iti voi da totul peste cap:
Proteina animala (din lapte, branza) creeaza un mediu acid in organism. Cu cat mai acid e mediul, cu atat
mai mult calciu este extras din rezerve, din oase, astfel incat sa se neutralizeze mediul, sa se echilibreze.
Asadar, printr-o deductie logica, atunci cand ii dai copilului lapte sau branza, calciul acela nu ajunge in
oase, acolo unde banuiesc ca intentionai tu sa ajunga, atunci cand il hranesti cu lactate.
S-au facut studii multiple ca sa aflam care tip de calciu e absorbit mai usor de catre organismul uman, cel
din plante sau cel din produsele animale. Calciul din kale, de exemplu, a avut o rata de absorbtie de
40.9%, pe cand cel din laptele de vaca 32.01%. Kale e recomandata si pentru continutul ei ridicat de fier
si scazut de oxalati (care inhiba absorbtia fierului si a calciului).
Pe bune? Sa luam calciu din plante, nu din lapte?
Calciul este un mineral care se gaseste in pamant si este absorbit din pamant de catre radacinile plantelor.
Abia apoi ajunge in animale, cand animalele mananca plantele. Asadar, prima si principala sursa de
calciu sunt plantele, ele intra in contact in primul rand cu acest element care formeaza planeta, este al
5lea cel mai bogat element care se regaseste in scoarta terestra, dupa oxigen, silicon, aluminiu si fier.
Cand spui calciu, cei mai multi oameni se gandesc la lapte. Stiai ca:

 peste 90% dintre asiatici

 70% dintre oamenii de culoare si americanii nativi
 70% dintre australieni
 70% dintre indieni
 50% dintre hispanici
 15-20% dintre europeni sunt intoleranti la lactoza?
Nu o fi intamplator, nu? Daca, in toata lumea asta, corpul uman „spune” ca nu poate tolera lactatele, o fi
bine „sa ii aratam noi lui” si sa apelam la ele ca principal aliment in dieta si ca principala sursa de calciu?
Simptomele intolerantei sunt:

 balonare
6
 crampe abdominale
 flatulenta
 diaree
 ameteala
 „ghioraie matele”
 voma
Simptomele apar la jumatate de ora – 2 ore dupa ce ai mancat lactate.
Cum poti sa ii faci analize unui bebelus, ca sa verifici daca e intolerant la lactoza? Printr-un test de
aciditate a scaunului (fecale). pH-ul, in caz de intoleranta la lactoza, o sa iasa mai mic de 5.5.

La ce ajuta calciul asta, de fapt?

Culmea, nu oasele, ci muschii si nervii au mai multa nevoie de calciu. Creierul comunica peste tot in
organism cu ajutorul calciului. Vasele de sange se contracta si se dilata, efectuand circulatia sanguina tot
cu ajutorul calciului. Insulina, unul dintre cei mai importanti hormoni din corp, se secreta tot in prezenta
calciului. Asadar, nu doar „pentru oase” avem nevoie de el, ci pentru viata.
Ce fel de tip de calciu ar trebui sa ii dai copilului tau?
In natura, calciul nu se gaseste nicaieri in forma pura, deoarece structura lui moleculara tinde permanent
sa se combine cu un alt element chimic. De aceea, veti gasi mereu denumiri cum ar fi carbonat de calciu,
citrat de calciu, sulfat de calciu.
Recomandarea pe care am vazut ca o primesc parintii cu care lucrez in consultatii este forma de carbonat
de calciu. Carbonatul de calciu se gaseste in roci, calcar, cochilii de animale, perle, coji de oua si melci.
Citratul de calciu este mult mai biodisponibil, chiar daca el contine o cantitate mai mica de calciu decat
carbonatul, pentru ca are o baza acida si necesita o cantitate mai mica de acid gastric pentru a putea fi
absorbit.
Hai sa vedem cat calciu contine fiecare dintre formele in care l-ai putea gasi pe piata si administra
copilului:

 Carbonat de calciu (creta): 40% calciu

Laptele crud si laptele pasteurizat contin fix aceasta forma, carbonat de calciu, care, odata patruns in
organism, scoate calciul din oase, din dinti, din muschi, pentru a putea fi digerat, pentru a deveni
biodisponibil la om. Asadar, cand bei lapte, in loc sa aduci calciu, scoti calciul din organism.

 Citrat de calciu: 20% calciu

 Lactat de calciu (calciu lactic): 13%
 Gluconat: 9%
 Orotat de calciu:  80-90% (!). Se spune ca este cel mai bun supliment de calciu din cate exista, cel
mai eficient, incomparabil fata de orice alta forma de calciu. Are cea mai mare biodisponibilitate,
patrunde pana in celule, pana la mitocondriile celulelor.
Aceste forme au nevoie de vitamina D, magneziu si bor ca sa poata fi folosite de catre organism. Fara o
cantitate potrivita din aceste elemente, calciul nu se absoarbe si se creeaza, astfel, exces.
Efectele excesului de calciu sunt:
7
 Ameteli
 Dureri de stomac
 Constipatie
 Oboseala
 Stare de slabiciune
Atentie! Calciul din alimente nu provoaca pietre la rinichi, pentru ca el se absoarbe cu usurinta, prin
sinergia cu celelalte vitamine si minerale prezente in fructe si legume.
In ce gasesc calciu?

 Broccoli, kale, patrunjel radacina

 Mazare
 Varza
 Soia (tofu solid)
 Toate tipurile de fasole
 Ceapa verde
 Curmale, smochine
 Nuci, alune de padure, migdale, arahide
 Sardine, somon
 Seminte susan, seminte in
 Apa minerala
 Daca vrei, totusi, lactate, alege lactatele fermentate: iaurt, chefir, sana, branza care nu e dulce
 Iar daca ti-e pofta de lapte si vrei calciu, ai super variante: lapte de ovaz, de migdale, de canepa
(contine mai mult calciu decat laptele de vaca!), de soia, de orez.
De cat calciu are nevoie copilul meu?

 1-3 ani: 500 mg/zi

 4-8 ani: 700 mg/zi
 9-13 ani: 1000-1300 mg/zi
 14-18 ani: 1300 mg/zi
Atentie la cat de inteligent e corpul uman!
Cand introduci prea mult calciu prin alimentatie, intestinele absorb mai putin si rinichii elimina mai mult
calciu.
Atunci cand, dimpotriva, nu prea mananci alimente bogate in calciu, intestinele se mobilizeaza si absorb,
brusc, mult mai eficient calciul din alimente, oricat de putin ar fi, iar rinichii nu il mai elimina.

8
9