Examenul facial din norma FRONTALA

FORMA FETEI
- se apreciaza de la zona orbitara in jos
- examinatorul = in fata pacientului

Dupa Poch , bidimensional fata poate avea urmatoarele forme :

elipsoidala ovala ovala rotunda dreptunghiulara

inversata

patrata rombica trapezoidala trapezoidala pentagonala

inversata

SIMETRIA FACIALA
SIMETRIA = proprietatea unui ansamblu spatial de a fi alcatuit din elemente reciproc corespondente ca
forma , dimensiune , pozitie , ansamblul prezentand astfel o anumita proportionalitate , concordanta
si armonie a partilor sale
Simetria extremitatii cefalice (clinica + scheletica) = stare de echilibru a structurilor craniene , faciale ,
mandibulare , dentare , in raport cu planul sagital median

Pacientul = pozitie corecta de examinare :

 cu coloana vertebrala verticala , perpendiculara pe sol + scaunul dentar
 ambele orizontale de la Frankfurt = paralele cu solul
 privirea la infinit
Examinatorul = in fata pacientului

Se materializeaza planul de simetrie / planul median prin

 NASION (sau ophrion)
 SUBNASALE
In DLMP / in alte anomalii ce afecteaza pozitia pct SUBNASALE
planul simetriei se traseaza prin - TRICHION
- NASION
 deplasare la stg
Se studiaza 3 posibilitati se asimetrie :

1. fata de planul median

- deplasarea la dr/stg a punctelor mediene mandibulare
 POGONION
 GNATHION
care indica , de obicei o :
- laterodeviatie mandibulara
- laterognatie

2. asimetria unei 1/2 de fata fata de cealalta , observandu-se :

 accentuarea / stergerea unor santuri
 aparitia unor bombari
 aplatizarea unor contururi anatomice
 inegalitatea unor zone topografice
 pistrui

3. asimetria verticala a punctelor laterale - ZYGION

- GONION
si paramediane - CHEILION

- se analizeaza decalajul transversal + vertical al acestor proiectii

(analiza de finete = cu un compas special)
- pt aceasta , se face proiectarea (pe pacient , cu aproximatie) :
Zy-Zy
Go-Go
Ch-Ch

PROPORTIA ETAJELOR
- se poate analiza atat din norma frontala cat si din cea laterala

FIGURA = alcatuita din 3 etaje :

 superior (frontal)
 mijlociu (senzorial)
 inferior (dentar)

FATA = alcatuita din 2 etaje :

 superior (senzorial)
 inferior (dentar)
Delimitarea etajelor figurii :

SUPERIOR TRICHION - OPHRION

MIJLOCIU OPHRION - SUBNASALE
sau NASION - SUBNASALE + 0.5-1 cm
(intre Nasion - Ophrion se delimiteaza o distanta de 0.5-1 cm , asa incat daca se foloseste
ca reper pt etajul superior al fetei punctul Nasion , acesta are o valoare egala cu
N - Sn + (0.5-1 cm)
INFERIOR SUBNASALE - GNATION

Proportia normala a etajelor =

Trichion - Ophrion = Ophrion - Subnasale = Subnasale - Gnation

Cele mai multe modificari = in etajul INFERIOR , pt ca aici se afla :

 procesele alveolare bimaxilare
 arcadele dentare
 baza mandibulei

- aprecierea diferentelor intre etajele fetei = prin raportarea etajului inferior la celelalte
- cand dimensiunea etajului SUP. al figurii ridica probleme , se ia ca martor etajul SUP al fetei

Pt efectuarea masuratorilor = subler din trusa antropometrica

- in lipsa acestuia se pot utiliza 2 rigle transparente :
 cu una = se fixeaza punctul antropometric
 pe a 2 a = se citeste dimensiunea etajului dupa deplasarea primei rigle in punctul de
reper urmator
- pt e. sup masuratoarea =discret paramedian (langa nas) pt a fi cat mai aproape de planul vertical

EXAMENUL FACIAL DIN NORMA LATERALA (de PROFIL)

Pacientul = asezat in aceiasi pozitie
Examinatorul = in lateralitate dreapta , priveste pacientul perpendicular pe planul medio-sagital

Pt examenul de profil se impune cunoasterea + trasarea unor planuri de referinta :

 ORIZONTALA DE LA FRANKFURT = planul orizontal ce trece prin
 ORBITALE - TRAGION (pe viu)
 ORBITALE - AURICULARE (pe craniu)
 ORBITALE - PORION (pe teleRx)

 PLANUL ORBITO-FRONTAL al lui SIMON = perpendiculara in punctul ORBITALE

pe orizontala de la Frankfurt
- in mod normal GNATION se afla pe acest plan
- pe acest plan se proiecteaza CANINUL SUP
  PLANUL NAZO-FRONTAL DREYFUSS = perpendiculara coborata din punctul
NAZION pe orizontala de la Frankfurt
- in mod normal pe acest plan se afla SUBNAZALE

PROFILUL FACIAL
- normal = USOR CONVEX
- cu - GNATION in planul ORBITO-FRONTAL
- SUBNAZALE in planul DREYFUSS
- treapta buzelor = normala

In functie de pozitia punctului GNATION fata de planul orbito-frontal SIMON :

 profil normal

 profil accentuat convex

- Gn = inapoia planului orbito-frontal
= retrognatism md

 profil concav
- Gn = inaintea planului orbito-frontal
= prognatism md

! Schwartz = in fct de poz SUBNAZALE in raport cu planul nazo-frontal DREYFUSS :

 profil normal = Sn pe planul nazo-frontal
 profil convex = Sn anterior de planul nazo-frontal
 profil concav = Sn posterior de planul nazo-frontal

Pt aprecierea clinica a profilului examinatorul plaseaza un echer de plastic transparent cu una din catete pe
orizontala de la Frankfurt , iar cea de-a 2 a cateta devine planul orbito-frontal
- echerul e pus cat mai paralel cu planul medio-sagital
- privind perpendicular pe cele 2 planuri , se marcheaza punctul Gnathion cu vf unui creion si prin
transparenta se apreciaza pozitia anterioara / normala / posterioara a punctului fata de planul de referinta
(Simon)
- fara a modifica pozitia echerului , cu ajutorul unei rigle transparente , se coboara din punctul Nasion o
perpendiculara pe orizontala de la Frankfurt , deci se materializeaza planul nazo-frontal , fata de care se
apreciaza pozitia punctului Subnasale , in cele 3 variante posibile

Profilul poate fi usor convex / concav in etajul inferior , modificare data si de suportul dento-alveolar sau
de buze , in conditiile in care Gnation si Subnazale sunt pe planurile de referinta
 profilul convex poate fi generat de :
 proalveolodontie superioara / bimaxilara
 prodentie superioara / bimaxilara
 procheilie superioara / bilabiala
 profilul concav in etajul inferior apare in :
 retroalveolodontie superioara / bimaxilara
 retrodentie superioara / bimaxilara
 retrocheilie superioara / bimaxilara
 profil drept - la limita intre normal si patologic

CAMPUL DE PROFIL FACIAL

= notiune utilizata mai ales in examenele complementare (foto-static)
= portiunea delimitata intre
 planul nazo-frontal
 planul pterigo-mandibular

- referire frecventa se face insa la portiunea cuprinsa intre

 planul orbito-frontal
 planul nazo-frontal
ce reprezinta zona anterioara a campului de profil facial , in care sunt cuprinse urmatoarele elem :
(dinstre ANT -> POST) :
 buza superioara (1/3 ant)
 punctul pogonion (1/3 medie)
 santul labio-mentonier (1/3 post)
TREAPTA LABIALA
Buzele au un rol important in etiopatogenia + evolutia unor anomalii dento-maxilare , prin influenta pe care
o exercita in cursul actelor functionale (masticatie,deglutitie,respiratie,fonatie) si in repaus
- echilibrul / dezechilibrul neuro-functional al musculaturii circumorale depinde si de tonicitatea labiala
functionala si de repaus
- astfel examenul descriptiv si functional al buzelor = etapa importanta in stabilirea diagnosticului + a
tipului de interventie terapeutica
- in mod normal , intre cele 2 buze , exista un decalaj antero-posterior (aspect de treapta)
In treapta labiala normala , buza superioara o depaseste usor (2 mm) anterior pe cea inferioara
+ e mai groasa

Treapta labiala poate fi :

 accentuata - datorata :
 procheiliei superioare
 retrocheiliei inferioare
 asocierii ambelor situatii
 macrocheiliei superioare
 microcheiliei inferioare
 inversata - datorata :
 retrocheiliei superioare
 procheiliei inferioare
 asocierii ambelor situatii
 macrocheiliei inferioare
 microcheiliei superioare
 in linie dreapta = buzele pe acelasi plan vertical drept pot fi egale ca dimensiune sau ca
proiectie antero-posterioara (acest aspect poate trada o ocluzie cap la cap)

MENTONUL
- in mod normal , mentonul = plasat in portiunea anterioara a campului de profil facial
- poate fi :
 accentuat
 ascutit
 aplatizat
- se modifica si in functie de axele incisivilor

< MANDIBULEI
= < format intre ramura orizontala si cea ascendenta
- se determina prin aplicarea unei rigle tangent la mg inf a ramului orizontal al md si una tangent la mg post
a ramului ascendent
- la nou-nascut = < obtuz
- se reduce cu varsta
- se stabilizeaza dupa 12 ani la valori cuprinse intre 110 - 125 gr
TANGENTA MANDIBULEI
- se duce de la mg inf a ramului orizontal al md
- in mod normal , prelungirea sa posterioara e tangenta la scuama occipitala

Patologic :
 tangenta intersecteaza scuama occipitala - in cazurile in care etajul inf al fetei = marit , ramul orizontal
e inclinat , corelat cu un < md obtuz
 tangenta coboara mult sub scuama occipitala - in situatiile in care etajul inf al fetei = micsorat , se
asociaza cu un < md micsorat

Manopera clinica se realizeaza cu ajutorul unei rigle aplicata tangent la ramura orizontala a md ,
de obicei cu mana dreapta , in timp ce mana stanga palpeaza scuama occipitala pe linia
mediana
- privirea examinatorului = relativ perpendiculara pe zona investigata

EXAMENUL ATM

1. AMPLITUDINEA DESCHIDERII GURII

- examinata din norma frontala
 normala = val. peste 40 mm
 limitata = 20 - 40 mm
 blocata = sub 20 mm

2. EXCURSIA MENTONULUI IN DESCHIDERE-INCHIDERE

- din norma frontala + laterala
- in mod normal traseul de deschidere-inchidere e relativ asemanator , respectiv in arc
- patologic :
 in baioneta - traseul deschidere-inchidere = diferit si cu o discontinuitate pe unul din
momente
 sacadata - apar diverse intreruperi in deschidere / inchidere , cand exista tulburari si in ATM
3. EXCURSIA CONDILILOR
- examenul miscarii condililor se face prin palparea ATM cu
indexul = in CAE
policele = pe zona pretragiana
- se poate constata :
 excursia normala (ampla) a condililor in cavitatea glenoida
 excursia limitata (redusa) a condililor in cavitatea glenoida
 miscarea condililor blocata in cavitatea glenoida

- atat excursia limitata + blocarea se insotesc de o amplitudine redusa a deschiderii gurii

- cand limitarea / blocarea = unilaterala => modif vizibile ale excursiei mentonului din norma frontala
- se mai pot percepe :
 zgomote supraadaugate : cracmente / frecaturi (pot aparea bilateral , de cele mai
multe ori sunt auzite de examinator , fiind insotite si de modif ale excursiei mentonului)
 laxitate temporo-mandibulara + tendinta la subluxatii

EXAMENUL GANGLIONAR
- prin palparea principalelor grupe gg cervico-faciale
- capul pac = orientat de examinator in poz de relaxare pt zona investigata
 submentonieri
 submandibulari
 pretragieni
 mastoidieni
 jugulo-carotidieni

Se cerceteaza caract patologiei gg :

- marimea (se apreciaza bidimensional, in mm/cm)
- consistenta
- dura
- moale
- renitenta
- mobilitatea
- mobili
- aderenti
(aderenta se apreciaza fata de tegumente , de structurile inconjuratoare si fata de planurile
profunde)
- sensibilitatea
- spontana
- provocata

La copii se intalneste relativ frecvent micropoliadenopatia , o discreta marire a uneia/mai multor grupe gg
Afectarea unei zone a barierei limfo-gg cervico-faciale , pt ortodont e un semn de alarma asupra terapiei
odontale , parodontale , ce trebuie sa fie impecabila sau asupra unui potential de acutizare a patologiei
nazo-faringiene , atat de implicata in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
 EXAMENUL FUNCTIONAL
- trebuie urmarit echilibrul dintre fortele musculare antagoniste , echilibru de care depinde modul de
asezare a dd pe arcade + cresterea directionala a acestora

TONUSUL MUSCULAR
- e afectat la majoritatea pacientilor cu anomalii dento-max
- investigarea clinica curenta referitoare la musculatura e , in general , subiectiva , apreciabila , de obicei
prin simtul clinic dupa Netter
- pac = miscare tipica pt grupa musculara respectiva in timp ce exam se opune cu o forta medie acestei miscari
- in functie de capacitatea pacientului de a executa / sau nu miscarea :
 normotonie
 hipotonie
 hipertonie
Pt examinarea :

mm. - pac executa miscari de propulsie in timp ce examinatorul se opune acesteia cu mana
sprijinita pe menton
propulsori ai - daca reuseste (chiar daca noi ne opunem) = hipertonie a pterigoidienilor externi
md - daca reuseste numai daca nu ne opunem = tonus normal
- daca nu resuseste deloc = hipotonie

mm. ridicatori - pac inchide gura in timp ce examinatorul se opune acestei miscari cu 2 degete
protejate aplicate pe grupul incisiv inferior
ai md - daca reuseste totusi sa inchida gura = hipertonie
- daca reuseste numai daca nu ne opunem = tonus normal
- daca nu reuseste deloc = hipotonie

mm. - pac deschide gura in timp ce examinatorul se opune acestei miscari cu mana sub
menton
coboratori ai
md
mm. - se penseaza obrajii cu degetele , cerand pac sa-si suga obrajii
- daca reuseste = hipertonie
buccinatori - daca reuseste cand numai pensam obrajii = tonus normal
- daca nu reuseste sa isi suga obrajii deloc = hipotonie
fascicolul - se indeparteaza cu 2 degete comisura bucala a copilului
- daca reuseste sa inchida fanta labiala , cu toata forta pe care o opune examinatorul =
intern al hipertonie
oribicularului - daca reuseste cand ne opunem f putin = tonus normal
- daca nu reuseste sa inchida fanta labiala = hipotonie
buzelor

fascicolul - pacientul umfla obrajii , examinatorul apasa incet + progresiv pe acestia

- daca aerul ramane in cavitatea bucala cu toata presiunea exercitata de examinator =
extern al hipertonia orbicularului extern
orbicularului - daca aerul iese din CB la cea mai mica apasare = tonus normal
- daca pacientul nu reuseste sa isi umfla obrajii = hipotonie
buzelor

EXAMENUL LIMBII

- o atentie speciala trebuie acordata examenului lingual , datorita rolului dominant al limbii in desfasurarea
functiilor aparatului dento-maxilar : masticatie , deglutitie , fonatie , respiratie
- examenul lingual va fi o apreciere a :
 volumului (marimii) + formei
 pozitiei de repaus
 dinamicii linguale

VOLUMUL + FORMA LIMBII

- dpdv al marimii , limba poate fi de dimensiune :
 medie (normala)
 redusa (microglosie)
 marita (macrgolosie) = CB e integral ocupata de o limba evident marita de volum , de
cele mai multe ori insinandu-se pasiv intre arcade datorita spatiului insuficient
- fie din cauza macroglosiei fie din cauza unor anomalii dento-max , lb poate prezenta
 semne de compresiune intrabucala :
 amprenta II la nivelul vf lb
 amprenta dd L pe mg laterale ale lb
 amprenta amigdalelor palatine la niv fetei dorsale a lb
 amprenta unui element component al aparatului orto , pe fata dorsala a lb
(surub,placa palatina)

POZITIA DE REPAUS A LIMBII

- in mod normal , lb = ocupa o pozitie medie , corespunzatoare planului de ocluzie
vf lb = plasat retroincisiv superior
- ca devieri de la aceasta pozitie intalnim :
 lb = pozitie inalta + propulsata (consecinta obstructii la niv cailor aeriene sup)
 lb = pozitie joasa , in interiorul arcului mandibular :
 glosopexie (prezenta unui fren lingual scurt) ce impiedica atat pozitia corecta in repaus
cat si miscarile fiziologice
 obstructie la nivelul cailor aeriene superioare , prin amigdale mari hipertrofice sau prin
vegetatii adenoide
 glosoptoza (caderea lb in orofaringe) [Robin 1923]
 interpunerea lb intre arcade in repaus (caract. unor anomalii scheletale , cel mai
sugestiv ex : ocluzia deschisa dismetabolica , in care , in repaus , lb poate ocupa spatiul de inocluzie
verticala interarcadic si chiar spatiul corespunzator fantei labiale deschise)

DINAMICA LINGUALA
- in cursul actelor functionale e in stransa legatura cu pozitia de repaus a lb , normala/patologica ,
cu volumul lb si tonicitatea musculaturii lg
=> lb = in pozitie inalta de repaus va dezvolta in dinamica o presiune exagerata asupra blocului
incisiv superior => proalveolodentie incisiva superioara , frecv insotita de interpunerea intre arcade a buzei
inf in deglutitie si in repaus
=> lb = in pozitie joasa , prin sprijinul excesiv la nivelul fetei interne a arcului md va induce o
crestere in exces a md +/- proalveolodentie incisiva inferioara
- tonicitatea musculaturii linguale se apreciaza printr-o serie de teste ce analizeaza miscarile limbii
- se recomanda ca pac sa ridice vf lb spre nas
- daca reuseste , cu toata opozitia examinatorului = hipertonie a mm limbii
- daca reuseste fara nici o opunere = tonus normal
- daca nu reuseste deloc = hipotonie linguala

- forta de propulsie / lateralitate = apreciate in acelasi mod , recomandand pac sa impinga cu lb

degetele examinatorului asezate inaintea buzelor / lateral
 RESPIRATIA
- e bn ca in momentul examinarii acestei functii pac sa nu sesizeze ca e investigat , pt a nu adopta atitudini
rigide sau cu efect compensator
Respiratia poate fi :
- nazala = normala
- mixta = cel mai adesea , pac doarme cu gura deschisa sau in timpul perioadelor de concentrare
maxima are respiratie orala
- orala = datorita obstructiilor anatomice ale cailor respiratorii superioare :
 rinite cronice
 vegetatii adenoide
 deviatii de sept
Tabloul clinic al respiratorului oral = caracteristic , patognomonic = fascies adenoidian
 fata palida , alungita , bolnavicioasa
 obraji aplatizati
 narine pensate , hipotone
 fanta labiala deschisa / interdeschisa
 buze hipotone , uscate , fisurate , care lasa sa se vada incisivii sup
 buza inf insinuata in spatele incisivilor sup (in situatii grave)
 prodentie frontala superioara
 carii vestibulare superioare , si de cele mai multe ori autocuratire deficitara , gingivite
 in timp pot aparea tulburari de irigatie cerebrala , cu consecinte asupra intelectului

Caracteristic obstructiei cronice naso-faringiene e si tabloul clinic nocturn , din timpul

somnului , care reiese din anamneza cu ajutorul unuia dintre parinti :
- zgomote de tip sforait , cu caracter neregulat , intrerupte de momente de sufocare
- transpiratii abundente
- sialoree nocturna
- perna imbibata de saliva
- cosmaruri nocturne
- trezire f dificila urmata de o stare de astenie matinala si o stare de oboseala permanenta
- cefalee

Pt aprecierea permeabilitatii cailor respiratorii superioare : teste clinice de respiratie :

Testul Gudin
= testul pensarii narinelor
- pac = gura inchisa
- examinator = ii tine cateva sec narinele pensate
- la respiratorul nazal , dupa indepartarea pensarii => narinele isi revin brusc
- la respiratorul oral => isi revin f lent

Testul firului de vata

- se toarce un fir de vata si se pune langa o narina si langa cealalta
- se poate aprecia daca respiratia e nazala si daca e bilaterala
Testul ariilor de aburire
- se aseaza o oglinda obisnuita , orizontal sub nasul pacientului si in expir se urmaresc ariile (supraf) de
aburire
- exista oglinzi gradate ce permit o apreciere exacta , de finete

DEGLUTITIA
- examinarea directa a deglutitiei necesita indepartarea buzelor de catre examinator manual sau cu un
specul labial , recomandandu-se pacientului sa inghita
- examinatorul urmareste contactul interarcadic + activitatea limbii

Deglutitia poate fi :
 deglutitie de tip adult = normala
- pac inghite cu fata dorsala a lb in contact cu bolta palatina si vf plasat in zona retroincisiva sup
- arcadele dentare = in contact prin ridicarea md (contractia mm ridicatori ai md)

 deglutitie de tip infantil

- pac inghite cu lb interpusa intre arcade , in special in zona anterioara
- deglutitia infantila = normala in perioada subtului la san , in care limba interpusa intre arcadele
edentate realiz cu partile moi vidul necesar extragerii laptelui din canalele galactofore
- mentinerea deglutitiei de tip infantil dupa eruptia dd T = intodeauna patologica

In etiologia deglutitiei infantile sunt incriminate :

 permanentizarea tipului de deglutitie din perioada suptului la san (prin imaturare neuro-musculara)
 pierderea dd anteriori temporari (6-8 ani) concomitent pe ambele maxilare
 pierderea precoce a dd T
 eruptia intarziata a dd P
 cauze dentare :
- dd T in reincluzie
- dd cu anchiloza , ramasi in infraP , in special la nivel molar
 obstructia la nivelul CRS , protruzia si interpozitia linguala ant fiind o necesitate pt suplimentarea
cant de aer inspirate
 ticurile (ex: pozitionarea lb intre arcade , pe zona frontala , in repaus)
 obiceiurile vicioase de sugere a degetelor sau interpozitia unor obiecte intre arcade pot genera
deglutitia infantila pe zona respectiva
 fenomene dureroase la nivelul ATM
 tulburari fonatorii
 deglutitia infantila ca o consecinta a anomaliilor dento-maxilare (ocluzia deschisa dismetabolica)

In deglutitia infantila limba se poate interpune interarcadic pe o zona redusa / intinsa , simetric / asimetric

Deglutitia infantila poate fi :

- anterioara (descrisa mai sus) = deglutitia infantila propriu-zisa
- laterala - in care interpunerea limbii in timpul deglutitiei e rezultatul pierderii dd L T , cu mult
timp inainte de eruptia dd P
MASTICATIA
- date despre functia masticatorie se obtin prin discutii cu pacientul + prin inspectia CB
- ne intereseaza masticatia prin urmatoarele aspecte :
1. timpul acordat acesteia
2. ritmul masticator (care exprima eficienta masticatorie dar si gradul de autocuratire a dd)
- rapid - activ
- lent - lenes
3. tipul masticator :
- frecator
- tocator
- mixt
4. zonele masticatorii (masticatie uni/bilaterala)
5. preferintele alimentare (bomboane , sucuri , biscuiti)
6. consistenta alimentara (alimente dure/moi)

FONATIA
- tulburarile de fonatie , in sine , se considera ca nu genereaza anomalii , dar pot fi un factor foarte
important de intretinere , agravare sau recidiva a acestora
- uneori , tulburarile de fonatie = rezultatul unor anomalii
- conversand cu pacientul , punandu-l sa repete anumite cuvinte sau sa citeasca un text , obs participarea
musculaturii labiale + linguale in pronuntia diferitelor grupe de foneme :
 explozive : B , P
 palatale : D , T , L
 labio-dentale : V , F
 nazale : M , N
 siflante : S , S , T , Z

- tulburarea globala a vorbirii = dislalie

- medicul recunoaste si consemneaza tulburarile de fonatie insa e obligatorie inregistrarea , diagnosticarea
si tratamentul logopedic , paralel cu cel orto , de catre foniatru
FIZIONOMIA
- cea mai frecv cauza de prezentare la specialist
- unii pacienti (parinti) fiind alarmati de defecte minore la niv dd , altii tolerand f bine sau ignorand
tulburari majore ale aspectului facial
- un aspect recent luat in investigatie de specialisti = cel al surasului , analizandu-se :
- linia surasului
- raportul dintre buze , dd , gg
- problema unei fizionomii armonioase sau macar agreabile e de importanta capitala in unele cazuri pt
reintegrarea sociala a individului
- totusi , nu e deloc de neglijat faptul ca , pt ortodont e o mare raspundere si uneori un risc , modif la niv
aspectului facial putand atrage implicari medico-judiciare

OCLUZIA TERMINALA
= excursia md din pozitia de inocluzie fiziologica de repaus in IM
- examinarea se face initial din norma laterala , indepartand buza inf si urmarind directia de deplasare a
incisivilor inferior in miscarea de inchidere a gurii
- pt a obtine pozitia de inocluzie fiziologica de repaus punem pacientul sa spuna consoanele V . F
- putem obtine aceasta pozitie si prin oboseala musculara , pac stand cateva sec cu gura deschisa

Ocluzia terminala poate fi :

- mezializata = normala
- distalizata
- verticala

ANALIZA OCLUZIEI IN DINAMICA

- dat fiind faptul ca modelele de studiu ofera posibilitatea aprecierii ocluziei statice , in cadrul examenului
clinic se va face o analiza sumara a ocluziei statice la reperele principale , urmand corelarea acesteia cu
situatia modelelor de studiu

Teste functionale :

1. Testul de propulsie a mandibulei

- util pt dg diferential intre retrognatismul md anatomic + functional
- in acest test pacientul realizeaza la cerere propulsia md pana la normalizarea rapoartelor molare
sagitale si a aspectului facial
- daca odata cu normalizarea rapoartelor de ocluzie punctul Gnation ajunge in planul Simon iar
aspectul facial se amelioreaza , md are o dezvoltarea dimensionala normala , profilul convex fiind urmarea
pozitionarii ei posterioare (test +)
- daca pacientul nu poate realiza propulsia sau realiz aceasta miscare dar profilul nu se normalizeaza
e vb de retrognatism md anatomic (test -)
2. Testul de retropulsie mandibulara
- folosit pt dg diferential intre prognatismul md anatomic + functional
- pacientul face o miscare de retropulsie a md ajutat si de medic
- daca reuseste sa execute aceasta miscare , cu normalizarea relativa a profilului = test +
- in caz contrar = test -
- are rezultate diferite in fct de formele clinice de prognatism md , fiind :
- negativ in :
 prognatismul md anatomic
 retrognatismul max sup
 ocluzia inversa datorata modif axului dd
 angrenajul invers
- pozitiv in :
 ocluzia inversa de conducere condiliana
- partial pozitiv in :
 ocluzia inversa de conducere cuspidiana

3. Testul de centrare a mandibulei

- se realizeaza atunci cand exista asimetrie faciala cu devierea punctului Gnation
- testul e dirijat de catre medic , pac mentinand musculatura relaxata
- se incearca centrarea md pana la corespondenta linilor mediene (sup + inf)
- daca e posibila aceasta miscare (test +) cu accentuarea asimetriei diferentiem o laterognatie md
functionala
- in caz contrar (test -) = laterognatie md anatomica

- EXAMENUL INTRAORAL / ENDOBUCAL -

EXAMENUL PARTILOR MOI
- se examineaza
 aspectul mucoasei :
- labiale
- jugale
- gingivale
- palatale
- sublinguale
- oro-faringiene
urmarindu-se :
- aspectul
- coloratia
 existenta frenurilor , bridelor sau a unor formatiuni patologice (fistule , tumefactii , abcese)
- prin inspectie + palpare
- se examineaza regiunea linguala
EXAMENUL ARCADELOR DENTARE
= examen clinic complex + complet al arcadelor dentare ce se face prin metode clasice de examinare
(inspectie , palpare , percutie si chiar auscultatie) putand fi completat cu ajutorul modelelor de studiu
- cuprinde 3 parti distincte :
- apelul dd
- starea de sanatate a dd (afectiuni dentare)
- patologia ortodontica dentara
- toate acestea se noteaza prin semne conventionale pe foaia de observatie clinica , in tabel

- dT = in zona centrala , cu cate 5 d pt fiecare hemiarcada , notati cu cifre

romane de la I - V iar superior si inferior de ei
= dP , cu cate 8 dd pe hemiarcada , notati cu cifre arabe de la 1 - 8

- pt I + C se utilizeaza simbolul care , inconjurat = ofera posibilitatea notarii

celor 4 fete

iar pt PM + M simbolul cu 5 fete

- linia orizontala centrala = partea orala (P/L) iar ceea ce este opus = partea V

- linia verticala centrala (punctata) = linia mediana

 ORDINEA + CRONOLOGIA E dT
- dd INF erup inaintea celor SUP (cu exc ILS care apar inaintea celor inf)
- se desfasoara seriat , pe grupe de dd
- incepe in jurul varstei de 6-8 L si se termina la 30 de L
- intervalul de R intre grupe = 6 L
- ordinea de E = IC - IL - M1 - C - M2
Schematic :
6 L = IC
12 L = IL
18 L = M1
24 L = C
30 L = M2

ORDINEA + CRONOLOGIA E dP
- dd INF erup inaintea celor SUP
- erup pe grupe de dd
- intervalul de timp intre grupe = 1 an
- E lor incepe in jurul varstei de 6 ani (M1 P) si se incheie in jurul varstei de 18-25 ani (M3)
- dd succesionali (dd care inlocuiesc dT) pastreaza ordinea de la linia mediana catre distal , cu exceptia C
sup care erupe ultimul , uneori chiar dupa M12 ani
- dd accesionali (M) = poarte denumirea varstei la care erup
 APELUL DD
- se face cu atentie pt a stabili
 tipul de dentitie (temporara , mixta , permanenta)
 varsta dentara
- se incepe de la linia mediana (intai cadranul drept superior apoi stang superior - stg inf - dr inf)
sau se incepe cu ultimul M dr sup si se continua in sensul acelor de ceas pana la ultimul M inf dr

- dd prezenti pe arcada , T/P se incercuiesc :

- dd in E se noteaza cu un semicerc , E considerandu-se la momentul perforarii mucoasei pana ajunge la

nivelul planului de ocluzie

- pt restul radicular , deasupra semnului conventional al dintelui respectiv = se face semnul radical
- dintele extras se noteaza printr-un semn : X
( la DT nu se noteaza extractia decat daca e facuta cu mai mult de 1 an inainte de E dP)

STAREA DE SANATATE A DD
AFECTIUNI DENTARE

a) leziuni + tratamente odontale

- CS = hasurarea suprafetei afectate indiferent daca e superficiala/profunda

- pulpita = se hasureaza suprafata afectata si se adauga litera P

- gangrena - se hasureaza suprafata afectata si se adauga litera G

- gangrena complicata = aceasta hasurarea plus litere G C

- pt obturatii se inegresc suprafetele cu obturatii , specificandu-se prescurtat materialul de obturatie
Aag (amalgam de argint)
ACu (amalgam de cupru)
OCp (obturatie compozit)

b) tratamente protetice

- coroana de invelis se noteaza printr-un al 2 cerc (primul fiind cel ce marcheaza prezenta dd pe
arcada)

- puntea = simbolizata printr-o bara orizontala ce uneste dd stalpi de punte , marcati cu simbolul
coroanei de invelis

c) leziuni distrofice
 tipul distrofiei
 daca afectarea e singulara/multipla
 localizarea leziunii pe d
 dd interesati

d) leziuni traumatice
 luxatii
 fracturi

PATOLOGIA ORTO DENTARA

 spatiile extinse intre 2 dd - TREME + DIASTEME
DIASTEMA = spatiul existent intre cei 2 IC
- mai frecv intalnita la arcada superioara
- semnul conventional = sageata cu dublu sens intre cei 2 I pe care se noteaza valoarea masurata in mm
  spatiul redus pt un dinte se noteaza cu 2 sageti care se intalnesc (deasupra dintelui care nu are
spatiu) si se masoara exact spatiul existent in mm

 pt modificarile de pozitie unidentare se impune aprecierea in cele 3 sensuri spatiale :

MD (fata de linia mediana)
VO (palato/lingo fata de linia arcadei)
Infra / Supra pozitie (fata de planul ocluzal)

Cand dintele= deplasat in totalitate = POZITIE

Cand e deplasat numai coronar = INCLINARE

incisivii superior sunt in mod normal inclinati discret V , axul acestora

Aprecierea se face cunoscand ca
realizand cu perpendiculara pe planul de ocluzie un < de 15 gr
si intr-o mezio-inclinare fata de linia mediana de 5 gr

Incisivii inferiori formeaza tot cu perpendiculara pe planul de ocluzie un < de +/- 5 gr

Dd laterali formeaza cu perpendiculara pe planul de ocluzie un < de 5 gr

Marcarea modif de pozitie se face printr-o sageata in directia deplasarii :

 fren gros + jos inserat = are ca semn conventional o sageata intre cei 2 dd
Daca determina diastema atunci apare si semnul de spatiere

 rotatia dentara - se apreciaza fata de linia mediana a arcadei si se considera ca poate fi

deplasata doar o muchie sau in jurul axei dintelui (ambele muchii)
- se noteaza prin 1/2 sageti ce indica muchia deplasata si directia de deplasare

 dd supranumerari = se schiteaza in spatiul si pozitia in care au aparut

 transpozitia = se noteaza prin sageti care indica schimbul pozitional interdentar
CRITERII DE DIFERENTIERE A DT de DP
- cunoasterea varstei de E + cronologia = nu sunt suficiente pt diferentierea dd T de P
- in unele situatii (E precoce / tardive , perturbari ale ordinii de E) aceste elemente devin extrem de
relative / ingreuneaza procesul identificarii dentare

Criterii GENERALE
 culoarea dT = caracteristica = alb laptos , mat (comparativ cu dP = alb-galbui translucid)
 coroana dT = globuloasa , mai scurta si mai larga => dd de lapte sa fie mai mult lati decat
inalti sau cele 2 dimensiuni sa fie egale (comparativ cu dP = mai inalti , diametrul vertical =
dominant)
La molari e posibil sa existe un echilibru al dimensiunilor mai ales cand acestia sunt voluminosi
- in unele situatii diametrele ocluzale MD si VO sunt ceva mai bine reprezentate comparativ cu
inaltimea M
 morfologia dT = mai putin marcata decat a dP chiar si la inceputul existentei lor , aceasta
se atenueaza mult in apropierea momentului permutarii datorita fenomenului de abraziune
fiziologica
 fetele V+ O sunt mai inclinate fata de fata ocluzala pe care o reduc dimensional => dT sa aiba forma
de trunchi de con cu baza la colet
 morfologia fetelor verticale ale dT = stearsa , in schimb dP = retentivitati
anatomice (ex: divergenta spre ocluzal a fetelor aproximale laterale , zonele subecuatoriale)
 insertia parodontala la nivelul coletului descrie la dT o curba blanda cu concavitatea
spre planul de ocluzie , uneori liniara comparativ cu linia coletului dP care formeaza o concavitate
evidenta catre planul de ocluzie delimitand impreuna cu inaltimea dintelui un triunghi interdentar f
favorabil ancorarii
 inzona cervicala la dT smaltul se termina brusc, dand senzatia unui sant , la palpare cu
sonda

Criterii pe grupe dentare

Pt grupul F
 dd P sunt mai mari si mai bn reprezentati morfologic decat predecesorii lor
 pt o cat mai facila + corecta evaluare , cel mai adesea se fac referiri la dimensiunea M-D

dT dP
IC 5.5 - 7 mm 8 - 10 mm
medie = 6.5 mm medie = 9 mm
IL 4 - 6 mm 6 - 8 mm
medie = 5 mm medie = 7 mm
C 6.5 mm 9 mm

- privind comparativ grupul F P si cel T intelegem de ce este important fenomenul diastemizarii in

aceasta regiune , in caz contrat aparand incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
 Pt regiunea L
 pt zona PM , care inlocuiesc M T , situatia se inverseaza = in general dP sunt mai mici M-D
decat dT
 EXC = PM1 sup al carui diametru MD = egal cu al M1 T sau chiar mai mare

 cei 2 M T impreuna cu C T = zona de sprijin a ocluziei (Korkhaus)

 Evolutia - inlocuirii zonei de sprijin - are o imp deosebita in aprecierea prognosticului , dezvoltarii si
armonizarii arcadelor alveolo-dentare
 este de fapt perioada in care se poate aprecia daca o inghesuire dentara deja existenta la grupul F se
va rezolva spontan sau se va accentua / va ramane constanta si daca ea va aparea si la arcadele
laterale
 ZONA DE SPRIJIN A OCLUZIEI C + M T este sectorul arcadei in care
ce cuprinde
au loc "evenimentele principale" ale cele de-a 2 faze a dentitiei mixte
 elementul de baza sesizabil clinic si Rx = relatia dimensionala dintre dd T ai zonei de sprijin
(C-M1-M2 T) si succesionalii acestora (C , PM1 , PM2 P)
 pt precizarea raportului dintre dimensiunea T din zona de sprijin si a P de inlocuire ceea ce este mai
greu de stabilit = diametrul real al P neerupti
 singura posibilitate de apreciere si comparatie = Rx a carei fidelitate e discutabila (mai ales in ce
priveste C P)
 spatiul reprezentat de diferenta sumei diametrelor M-D ale dd sucesionali permanenti fata de dT
ce compun zona de sprijin T = LEEWAY-SPACE = spatiul disponibil / surplusul de spatiu
 aceste diferente sunt pt :

ARCADA SUPERIOARA ARCADA INFERIOARA

Black = 0.9 mm Black = 1.7 mm
Marseiller = 1.7 mm Marseiller (Venescu) = 1.8 mm
Boboc , citat de Venescu , considera ca diferenta dintre suma latimilor dd din zona de sprijin + a
corespondentilor lor permanenti poate fi de
3 mm = max
4 mm = md
(fara diferente semnificative in functie de sex)

Nance apreciaza plusul de spatiu (leeway-space) oferit de arcada T in zona de sprijin ca fiind de
 0,9 mm pt fiecare hemiarcada superioara
 1.7 mm pt fiecare hemiarcada inferioara

In caz de discreta inghesuire dentara frontala , plusul de spatiu asigura alinierea I fara extractie
Cifrele date de autorii citati = apropiate
Ele constituie media a ceea ce poate fi masurat pe model + Rx
Ceea ce e mai greu de prevazut + apreciat :
 potentialul de crestere a max
 varsta de E
 directia de E
 consecintele cariilor + extractiilor precoce

trebuie pastrata integritatea zonei de sprijin pt a evita

Concluzia practica =
micsorarea spatiului necesar eruptiei aliniate a d P (Vernescu)

La max sup relatia dintre dimensiunea T + P = PM1 = aceiasi dimens ca M1 T deci locul lui este asigurat pe
arcada
C P = cu cca 1.5 mm mai mare decat caninul temporar
PM2 = cu cca 2 - 2.5 mm mai mic decat M2 T

Compensarea trebuie sa se faca pe seama PM2 si de aceea ordinea E e importanta

- daca de ex PM2 erupe inaintea C atunci toata rezerva PM2 va fi ocupata prin mezializarea M1
Dd P in E migreaza f repede , mai ales cand erupe si M2 P
Drept urmare , C nu mai are spatiu asigurat deci va erupe ectopic
=> ectopia C sup nu trebuie considerata intodeauna ca fiind consecinta cariilor sau extractiilor precoce din
zona de sprijin ci poate fi si urmarea unei cronologii nefavorabila in ordinea de E a dd

La md relatia dintre dP si DT e mult mai favorabila in ceea ce priveste rezerva de spatiu

- astfel , M2 T e mult mai mare decat PM2
iar M1 T e mai mare fata de PM1
(md) Ramane de la zona de sprijin o rezerva de spatiu de 2-3 mm fata de 1 mm (max sup)

Daca cronologia E = corecta (C, PM1,PM2) M P au suficient spatiu pt mezializarea ce va asigura raportul
lor neutral

In afara acestor elemente trebuie amintit faptul ca M T sunt in ordine crescanda dimensional catre D :
M1 T = mai mic decat M2 (atat sup cat si inf)
PM pastreaza aceasta caracteristica doar la md (in maj cazurilor PM1 fiind mai mic decat PM2 , mai ales
atunci canf aceasta din urma are 3 cuspizi 2 L + 1V)
Pt grupul M P - ca dd accesionali care completeaza regiunea laterala , caracteristic = sunt in ordine
descresanda dimensional spre D :
M1 = cel mai reprezentativ
M2 = mai mic
M3 = cel mai mic

Probleme de confuzie pot sa apara pe zona M2 T - M1 P in situatia extractiei M2 T f precoce sau in preajma
E M1 P
- pe locul ramas liber dupa extr M2 T poate evolua M1 P, uneori cu o patologie carioasa care il expune si mai
mult confuziei cu M2 T
Cunoasterea celorlalte elemente caracteristice ne este utila in aprecierea corespunzatoare a acestui dinte

TUBERCULII DENTARI
- uneori un plus de orientare in diferentierea M aduc si tuberculii dentari
= cuspizi supranumerari ce pot fi de la formatiuni abia schitate pana la cuspizi mari , net
delimitati , ce pot ajunge pana la planul de ocluzie , dand aspect de molari "baroc"
- se gasesc pe M P / T si poarta de obicei numele autorului care i-a descris

Teoriile etiopatogenice = multiple si interesante , avand ca element comun fenomenul regresiv , nu fara imp
insa e si factorul genetic

T. CARABELLI - M1 P superior
- pe cuspidul MP
- de obicei bilateral dar poate apare si unilateral
T. lui BOLK - M2 P superior
- pe cuspidul MV
- are o frecv redusa si este mai ales asimetric
T. lui ZUCKERKANDL - pe M1 T inferior
- pe cuspidul MV
- multi clinicieni considera ca acest tubercul si toti tuberculii
supranumerari ai M T = asemanatori cu tuberculul lui Carabelli)
T. SIXTUM - reprezinta al 6-lea cuspid al M1 inferiori plasat DL

VARSTA DENTARA
= unul din parametrii varstei biologice alaturi de varsta osoasa si varsta endocrina
- majoritatea cercetatorilor opiniaza pt varsta osoasa ca fiind cea mai relevanta si care se pune cu
usurinta in evidenta intr-un serviciu stomatologic prin Rx cu un aparat obisnuit pe un film dentar a celeui
de-al
7 os carpian
- fiecare parametru al varstei biologice si varsta biologica in ansamblu se raporteaza la varsta
cronologica
- varsta dentara impune cunoasterea exacta a cronologiei de E si care , in functie de
 caracteristicile biologice :
- specie
- tip regional
- tip constitutional
 zona geografica
 diferiti factori patologici
poate prezenta modificari , ceea ce impune aducerea periodica la zi a secventelor de eruptie

Varsta dentara poate fi:

 concordanta cu varsta cronologica
 discordanta :

o intarziata ( - 6 L , 1 an)
o precoce ( + 6 L , 1-5 ani) - atunci cand lipsesc sau sunt prezenti minim jumatate
sau 1/3 din dd care caracterizeaza varsta cronologica respectiva , pune totdeauna
practicianului problema unor cauze generale

Eruptia PRECOCE patologica poate apare in :

o hipertiroidism
o hipergonadism
o pubertate precoce
o osteomielita sugarului
o bolile febrile

Erupta precoce limitata , unidentara , la dP semnifica o leziune acuta periapicala a dT care a

dus la resorbtie osoasa cu facilitarea E dP
- acesta poate E cu R incomplet formate si chiar cu leziuni hipoplazice coronare

Eruptia INTARZIATA poate fi generata de

o factori endocrini
 hipotiroidism
o factori dismetabolici
 rahitism
o disostoza cleidocraniana
o mongolism
o terapii neadecvate
 hipervitaminoza D3
care duc la osteoscleroza peretilor alveolari

Eruptia intarziata izolata unidentara apare ca rezultat al proceselor cronice periapicale ale DT
sau a microtraumatismelor ce pot duce la osteoscleroze in drumul de eruptie a DP

=> atat E precoce cat si cea intarziata au factori cauzali LOCALI

PARODONTIUL
- la copii , la varsta de crestere , in general , parodontiul = integru
- suferinta paro cronica asociata cu semnele clasice de afectare = rar intalnita
Semnele clasice de afectare :
 mobilitate
 inflamatie
 pungi
 retractie
 hipertrofie
Afectiunea paro constituita apare in special la copii cu
 suferinte generale (diabet , leucemie)
 afectiuni congenitale
 cu medicatie antiepileptica

Ex Rx = indispensabil
La copii , cel mai des apar reactii inflamatorii care dispar , de cele mai multe ori spontan la scurt timp dupa
inlaturarea factorului etiologic

Cauzele cel mai frecv intalnite :

 igiena defectuoasa
 E dentara
 anomalia
 leziunile apicala netratate
 obturatiile debordante
 tartrul

Topografic , suferinta parodontala poate fi cantonata :

 la o arcada intreaga (sup/inf) (T,t)
 pe zona frontala (sup/inf) (F,f)
 in zona laterala (dr/stg) (sup/inf) (L,l)
 doar la un singur dinte (in E , cu leziune odontala , obturatie debordanta , fara punct de contact)

IGIENA ORALA
- in mod normal , la nivelul serviciilor de profilaxie , se stabileste indicele de placa cu ajutorul
tabelelor/solutiilor de contrast , inainte sau la intrarea pacientului in tratamentul orto
- de multe ori insa , in anumite conditii , se face o apreciere clinica , considerandu-se ca igiena bucala :
 satisfacatoare
 mediocra
 nesatisfacatoare
- mentinerea unei igiene bucale corespunzatoare este necesara , indiferent de tipul aparatului orto

INDICELE CAO/CO
= raportarea sumei dP cu afectiuni la suma dT cu afectiuni astfel:
C= carie A=absenta O =obturatie (pt dP)
C = carie O = obturatie (pt dT)

BOLTA PALATINA
- se examineaza prin inspectie si se apreciaza adancimea , latimea si forma
- aprecierea adancimii se poate face ducand o perpendiculara pe rafeul median , la
nivelul adancimii maxime a boltii , de la linia ce uneste limita cervicala a proceselor
alveolare

Bolta palatina poate fi:

 joasa , plata (sub 5 mm inaltime)
 medie (5-10 mm)
 adanca , inalta (peste 10 mm inaltime) - o entitate a BP adanci = bolta ogivala in care
arcuirea de pe linia mediana e franta , avand aspectul constructiilor in stil gotic.
- apare frecv in ocluzia deschisa dismetabolica
- uneori bolta adanca poate prezenta 2 firide paramediene

BP poate avea versantul anterior (retroincisiv) abrupt vertical (modificare considerata

patognomonica in ocluzia adanca acoperita ereditara)

Pe linia mediana a boltii , uneori poate exista torusul palatin , o proeminenta osoasa alungita
data de sutura medio-sagitala (intre oasele palatine si apofizele palatine ale oaselor maxilare)

- se investigheaza prin palpare realizand cu policele o mica presiune a partilor moi pt a putea aprecia
dimensiunea

In unele situatii torusul palatin poate fi :

 mare - nefavorabil pt largirea arcadelor - se obs pe model
 mediu - se obs pe model
 mic / absent - situatii f bune pt tratamente de stimulare a cresterii transversale
- nu e decelabil decat prin presiunea partilor moi
 OCLUZIA
Avand in vedere ca mandibula = osul mobil , se apreciaza intodeauna pozitia reperului mandibular fata de maxilar.

In plan SAGITAL
M = raportul molar / cheia de ocluzie a lui Angle
NEUTRAL santul intercuspidian M1
inf articuleaza in dreptul
cuspidului MV M1 sup
DISTALIZAT santul = distal de cuspid

MEZIALIZA santul = mezial de cuspid

T

C = raportul canin
NEUTRAL varful C inf articuleaza in
spatiul dintre IL - C sup

DISTALIZAT vf C inf articuleaza distal de

spatiul IL-C sup
MEZIALIZA vf C inf articuleaza mezial de
T spatiul IL-C sup
I = raport incisiv

NEUTRAL FV a I inf vine in contact

cu FP a I sup

INOCLUZIE intre FV a I inf si FP a I

SAGITALA sup exista un spatiu de
/ overjet inocluzie

= considerat normal in
CAP LA CAP situatia in care ocluzia =
echilibrata

ANGRENAJ FL a I inf vine in contact

INVERS cu FV a I sup

ANGRENAJ intre FL a I inf si FV a I sup

INVERS cu exista un spatiu de
INOCLUZIE inocluzie
SAGITALA
 in sens TRANSVERSAL
M = se analizeaza toata zona L , inclusiv PM / M temporari

NEUTRAL cuspizii V ai dd L inf

articuleaza in santul
intercuspidian al dd L sup

CAP LA CAP cuspizii V inf articuleaza

cu cuspizii V sup

partial = cuspizii V inf

articuleaza cu cuspizii P sup
LINGUALIZAT total = dd sup depasesc dd
inf pastrand contact intre
fetele orale
INOCLUZIE intre dd sup si cei inf
TRANSVERSAL exista un spatiu de
A inocluzie
ANGRENAJ partial = santul intercuspidian
INVERS al dd L inf articuleaza cu cuspizii
V ai dd L sup
total = cuspizii L ai dd L inf
articuleaza cu cuspizii V ai celor
sup
ANGRENAJ intre dd inf si cei sup
INVERS cu exista un spatiu de
INOCLUZIE inocluzie
TRANSVERSALA
C
NEUTRAL FV a C inf vine in contact cu FP a C sup

LINGUALIZAT cu intre FV a C inf si FP a dd sup exista un spatiu de

INOCLUZIE inocluzie
TRANSVERSALA
CAP LA CAP cuspidul C inf oclude cu C sup
INVERS fata Orala a C inf vine in contact cu FV a dd sup

ANGRENAJ INVERS intre fata L a C inf si fata V a dd sup exista un spatiu

CU INOCLUZIE de inocluzie transversala
TRANSVERSALA

I
- se analizeaza concordanta LM tinand cont de mediana maxilara , intercisiva
sup , mediana md si interincisiva inferioara
NEUTRAL linia interincisiva inferioara coincide cu cea superioara
si mediana md cu mediana max
Devierea liniei interincisive sup fata de mediana max , cand prin
extractii precoce (i: temporar , C temporar) sau anodontii , IC trece de
LM
Devierea liniei interI inf fata de mediana md
Devierea liniei interincisive inf fata de linia interincisiva sup
- se zice in ce directie
- cati mm

in sens VERTICAL
 M
NEUTRAL cand exista supraacoperirea M inf de catre M
sup cu inaltimea unui cuspid
Diferite grade de supra-acoperire pot exista de ex 1/2 - 1/1 , cand in sens
transversal exista rapoarte total
lingualizate/inverse
INOCLUZIE VERTICALA atunci cand intre fata ocluzala a M inf si fata
ocl a M sup exista un spatiu de inocluzie care
se masoara in mm cu ajutorul compasului -
pt dd in eruptie care nu au ajuns inca in
planul de ocluzie , inocluzia = tranzitorie si
trebuie specificata , existand pericolul de a se
permanentiza
OCLZUIE PRABUSITA se realizeaza prin absenta unui nr mare de dd
din zonele laterale : ag , putin la nr , pot
egresa , ajungand sa articuleze direct cu gg
zonei edentate

C+I
NEUTRAL
dd F inf sunt acoperiti de dd F sup pe o treime din inaltimea lor (2-3 mm)
= ocluzie psalidodonta (combinata cu o relatie sagitala normala)
Diferite grade de supraacoperire 1/2 , 2/3 , 3/4 , 1/1
1/1 , cand mg I a F inf ia contact cu bolta palatina
=> ocluzie adanca
sau mg incizala a F sup ia contact cu parodontiul dd
in acoperis = sunt inclinati catre V mai inf
mult decat normal , < lor cu perpendiculara - pt a aprecia corect gradul de supraacoperire
la planul de ocluzie mai mare de 12-15 gr modelele se privesc atat din fata cat si dinspre post
acoperita = daca I sup a o inclinare = overbite
normala/mai mica
(retrodentie,palatoinclinatie)
INOCLUZIE VERTICALA Consta in existenta unui spatiu de inocluzie intre
muchia incizala a F inf si sup
- se masoara dimensiunea verticala max in mm si
=> ocluzie deschisa
se delimiteaza M-D (de la dintele...pana la cu max
la..de..)
CAP LA CAP e considerat raport normal in contextul mentionat
la rap grupului incisiv in sens sagital (pt adulti)
=ocluzie labiodonta
 - rap distalizate + prodentie F sup
= ocluzie adanca in acoperis

- rap distalizat + retrodentie F sup

= ocluzie acoperita