MEDALIA JUBILIARĂ CAROL I 1906

Prof. BERCARU IONUȚ ADRIAN

Școala gimnazială “Profesor Doctor General Gheorghe V Zaharia”, Popești, Vrancea

Anul 1906 a fost pentru tânărul stat român modern momentul ales pentru a se (re)afirma
în prim-planul opiniei publice europene ca un model de dezvoltare democratică, stabilă politic şi
economic.
Celebrarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, a 25
de ani de la proclamarea Regatului și a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani, a fost
momentul propice pentru dinastie şi pentru stat în vederea expunerii publice într-un proiect
fastuos ce putea aduce beneficii de imagine ţării și monarhiei. Se urmăreau practic atingerea a
trei ținte: consolidarea imaginii dinastiei pe plan intern și internațional, popularizarea realizărilor
economice și culturale ale statului român , afirmarea sprijinului pentru românii de peste hotare.
Acţiunea a avut un model de succes și de impact mondial, Expoziţia Universală, iniţiată
încă din 1851 la Londra, cu participări românești la Paris în 1867, 1889, 1900 și la Liege în1905,
incluzând momentul unic de la Paris din 1889, când s-a inaugurat celebrul Turn Eiffel pentru a
celebra Centenarul Revoluţiei Franceze.
Expoziţia generală română din 1906 a avut la bază adoptarea de către Adunarea
Deputaților și Senat la 3, 5 mai 1905 a proiectului de lege ce permitea Guvernului să demareze
acțiunile necesare organizării unei “Expoziţiuni Naționale – expoziţie la care sub anumite
condițiuni și din anumite considerente (evidente pentru români, nn) să participe și unele naţiuni
străine”1
Programată pentru data de 10 mai, la 6 iunie 1906, după mai multe amânări cauzate de
ploi torențiale, regele Carol I și regina Elisabeta, au inaugurat oficial, la Arenele romane,
expoziția menită să sublinieze realizările statului român pe plan economic, politic, militar și
cultural între 1066 și 1906. “Cu adâncă bucurie intimă salut întâia noastră Expoziţie naţională,
adevarată sărbătoare a muncii româneşti “2, spunea regele Carol I, în discursul sau iaugural. Au
fost ridicate circa 165 de pavilioane ale diferitelor structuri economice politice sau cultural
românești dar și pavilioane ale Italiei, Franței, Germaniei, Ungariei, Austriei și Comisiei
Europene a Dunării precum și paviloane ale românilor din Bucovina, Transilvania și Ungaria,
Banat, Basarabia, Macedonia. Efortul statului român a fost semnificativ, după cum reiese și din
discursul rostit de ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, Ion Lahovari ,cu
1
Magdalena Dorojan, “Azi – Parcul Carol I, Bucureşti” în Materiale de istorie şi
muzeografie, nr. XXI, Bucureşti, 2007, p. 248., cf.
http://orasulluibucur.blogspot.ro/2009/05/expozitia-din-1906.html
2
Cf. http://orasulluibucur.blogspot.ro/2009/05/expozitia-din-1906.html
ocazia inaugurării: „am tăiat dealuri, am secat bălţi, am umplut o vale, am săpat un lac mare şi
în mai puţin de un an am scos la lumină parcul şi grădina expoziţiei. Suprafaţa totală a
expoziţiei: 41 ha, pământ mutat 575.000 m3, construcţii definitive şi provizorii 35.000 m2,
plantaţii de copaci mari 4.000, brazi şi copaci mici 90.000”3.

Bugetul destinat evenimentului a destul de echilibrat, tinând cont de amploarea

manifestărilor : circa 6.600.000 lei cheltuieli, venituri de 1.500.000 lei plus circa 3.000.000 lei
parcul, dar şi o mişcare comercială foarte vie ce s-a resimţit în sporul resurselor indirecte.4
Moștenirea lăsată capitalei este semnificativă pe plan arhitectural și peisagistic, multe
edificii ridicate atunci fiind și astăzi simboluri ale orașului: copia după Lupoaica capitolină
adusă de viceprimarul Romei în dar, Muzeul Tecutului Nostru – Muzeul Militar de azi, Biserica
Cuțitul de Argint – Sfântul Nicolae, Parcul Carol I … Mai presus a fost însă capitalul de
încredere acordat românilor din afara granițelor , veniți în număr mare să viziteze expoziția și să
3
Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu, “Expoziţiunea Generală Română din Bucureşti –
consideraţii după nouă decenii” în Muzeul Naţional, nr. IX, MNIR, Bucureşti, 1997, p. 147, cf.
http://orasulluibucur.blogspot.ro/2009/05/expozitia-din-1906.html
4
Ibidem, pag. 251
participe la bucuria și mândria românească din jurul ei:” veneau zilnic reprezentanţii românimii
nelibere, primiţi cu o fanatică iubire la gară şi întovărăşiţi de o nebună bucurie când cetele lor cu
mândre costume de acasă defilau pe Calea Victoriei, în ciuda celor de la Budapesta şi poate a
multora din Viena, care n-aveau ce face când un suveran aliat îşi organiza serbarea cuvenită şi
astfel, simulau că nu văd nimic” scria Nicolae Iorga.5
Cu acestă ocazie, guvernul a comandat la Bruxelles o serie de monede, într-un tiraj de
aproximativ 3000 de piese, o monedă din aur cu valoarea de 50 de lei, a cărui machetă a fost
proiectată de gravorul Alfons Michaux. Pe avers distingem efigia regelui și inscripția "CAROL I
REGE AL ROMÂNIEI/1866-1906" iar pe revers se află silueta ecvestră a suveranului într-o
imagine din timpul Războiului de Independență și legenda "CAROL I DOMNUL
ROMÂNIEI/50 LEI". O mică parte din tiraj a circulat, restul fiind destinat cadourilor de protocol
și colecționarilor.6

În paralel, a avut loc una din cele mai vaste acțiuni de popularizare a imaginii regelui
Carol I și a monarhiei în România, instituirea, prin Decretul Regal nr. 5384 din 28.12.1905, a
Medaliei Jubiliare Carol I, acordată “tuturor funcţionarilor Statului si judeţelor, civili și
eclesiastici, aflători în funcțiune, cum și militarilor de orice grad din activitate, disponibilitate,
rezervă și miliții, foștilor miniștri și parlamentari și pensionarilor de orice categorie.”7

5
Ibidem, pag. 151-152
6
http://www.artmark.ro/moneda-jubiliara-carol-i-din-aur-gravata-de-alphonse-michaux-
1906.html
7
https://ro.wikisource.org/wiki/Medaliile_Rom%C3%A2niei#Jubiliara_Carol_I_.281906.29
 Medalia, realizată din bronz, a fost cel mai probabil inspitată de Bavarian
Jubiläumsmedaille für die Armee 1905 din Bavaria8, este de formă ovală și are are dimensiunile
38/31 mm. A fost concepută artistic de Paul Telge, bijutier din Berlin și Marcus Corniol Fiul,
gravor din București, ambii cu strânse relații cu Casa regală. A fost realizată în două versiuni,
una civilă și una militară, în mai multe serii, de mai mulți manufacturieri, dovadă micile
diferențe de redare ale celor două variante de bază, la bust, la mărimea literelor, la mici aspect de
finisaj.
Ambele variante de bază au pe avers redat bustul regelui, încadrat semicircular cu
inscripția CAROL I REGE AL ROMÂNIEI,cu sau fără ștanța celor doi gravori, situată sub bust.
Pe revers, în variata civilă este reprezentataă stema regatului cu datele 1866-1906, la bază, în
semicerc. Varianta militară are pe revers redată inscripția ÎN/ AMINTIREA /ANULUI/ AL 40-
LEA/ AL/ CĂPITĂNIEI /MELE, în șapte linii verticale, cu datele 1866 și 1906 fie dispuse pe
cele două laturi în mod vertical, fie la bază, separate de inscripție de mică linie orizontală.
Medalia jubiliară Carol I avea ca panglică o bandă de mătase roșie cu marginile galbene,
având pe centru o bandă neagră încadrată de o bandă albă și una albastră și a fost unul din
artefactele cele mai răspândite în locuințele românilor, în micile colecții muzeale private sau din
școli, având și astăzi o mare valoare parimonială pentru familiile ce au moștenit medalia, fiind în
aceași timp și intens circulată în mediul colecționarior.

8
http://antique-photos.com/en/awardsdatabase/kingdom-romania/549-carol-1-jubilee-medal.html
 La împlinirea a 150 de ani de la instaurarea monarhiei în România, un astfel de model de
reflectare a imaginii publice pare desuet, în contextual tehnologizării explozive. Rezulatele atinse
în anul 1906 au fost însă de excepție, medalia rămânând ca o dovadă vie a momentului de glorie
românescă celebrat de Expoziția Națională. Peste timp, momentul 10 mai rămâne o axă a
desfășurării noastre istorice ca națiune: 10 mai 1916 – paradă militară impresionantă ce vroia să
demonstreze forța armatei ce se pregătea de război9, 10 mai 1926 – paradă la Palatul Cotroceni
filmată, cu tânărul prinț moștenitor Mihai,10 10 mai 1936 – momentul în care Mircea Eliade scria
“10 Mai sau revolutia permanentă”11, în care imaginea regelui Carol II era la apogeu, 10 mai
1946 – ultima reprezntație de gală a regelui Mihai înconjurat de generalii sovietici12, 10 mai 1956
– regele Mihai și regina Ana se stabilesc la Versoix, în Elveția, după șederea în Marea Britanie
… 10 mai 1996- regele și poporul român speră la o schimbare în România după Revoluția din
1996, materializată după alegerile din noiembrie, … 10 mai 2007- regele Mihai a primit premiul
Hanno R. Ellenbogen, o distincție acordată anual de Prague Society unei persoane publice care a
contribuit la înțelegerea și cooperarea internațională.13

Regele Mihai14
BIBLIOGRAFIE
Bulei, Ion, Atunci când veacul se năștea, Ed. Eminescu, București,1990

http://orasulluibucur.blogspot.ro/2009/05/expozitia-din-1906.html

http://antique-photos.com/en/awardsdatabase/kingdom-romania/549-carol-1-jubilee-medal.html

https://culianu.wordpress.com/2012/05/10/apelul-la-memoria-istorica-10-mai-sau-revolutia-
permanenta-de-mircea-eliade-10-mai-1936/

9
https://jurnaldeistoric.wordpress.com/2012/05/09/ziua-nationala-a-romaniei-10-mai-1916/
10
http://www.cinemagia.ro/filme/serbarea-de-10-mai-1926-32609/
11
https://culianu.wordpress.com/2012/05/10/apelul-la-memoria-istorica-10-mai-sau-revolutia-
permanenta-de-mircea-eliade-10-mai-1936/
12
http://adevarul.ro/cultura/istorie/ultima-reprezentatie-de-gala-regeluimihai-
1_518ca38f053c7dd83f873e6c/index.html
13
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_I_al_Rom%C3%A2niei
14
http://www.familiaregala.ro/familia-regala/prezentare/ms-regele-mihai