13.10.

2015

Pozitia geografica a Romaniei

Prin pozitia sa geografica, Romania este asezata la intersectia dintre paralela de 45° latitudine N si
meridianul de 25° longitudine E.

Din punctual de intersectie sunt:

- 2600 km pana la Mtii. Ural.

- 2700 km pana in V. Irladei (Capul Dunmore)
- 2800 km pana in Norvegia (Capul Nordic)
- 1050 km pana in Grecia (Capul Motapan)

Datoria paralelei de 45° lat. N, zona temperate, cu 4 anotimpuri, rezultand faptul ca natura si activitatile
economice sunt dinamice.

Suprafata tarii este de 238.391 km.

Lungimea granitelor 3149.9 km din care:

- 34.5 % g. continentale
- 57.7 % g fluvial
- 7.8 % g. maritime
 65.5 % din frontierele Romaniei sunt frontier natural.
Forma Romaniei este elipsoida intre cele 4 extreme:
-Sulina (E)
- Bega Veche (V)
-Zimnicea (S)
- Zimnicea (N)
Din punct de vedere fizico- geographic, Romania se afla in zona Montana a Europei Centrale, de asemenea
Romania se alfla pe istmul care separa M. Baltica de M. Neagra, deci in zona de tranzitie dintre N si SE Europei
.
Datorita pozitiei geografice, Romania are o clima temperat- continental cu influente oceanice din V, aride
din E, mediteraniene din S .

Se afla la intersectia cu 3 provincii:

1. Provincia Central-Europeana=> in vestul si centru tarii, caracteristici:

- Relief accidentat, dominat de Carpati
- Clima cu puternice influente oceanice
- Vegetatie dominant de paduri de foioase (fag) cu fauna specifica
- Soluri brune de padure.

1
 2. Provincia Est-Europeana- E si SE Romaniei, caracteristici:

- Relief mai sters dominat de dealuri, podisuri si campii

- Clima continental cu influente de ariditate
- Vegetatie: stepa si silvostepa
- Soluri: cernoziomuri (stepa) si soluri cenusii (silvostepa)

3. Provincia S- Europeana- SV, caracteristi:

- Relief variat mai scund

- Clima cu influente mediteraneene, precum si in vegetatie, faina si soluri
- Fauna: vipera cu corn, broasca testoasa
- Soluri: terra rosa.

 Prin pozitia sa geografica dar si prin caracteristicile economice si sociale, Romania se delimiteaza de
tarile baltice, concent definit pentru prima data in 1830 in lucrarile geografice. Dunarea fiind cea care separa
tarile baltice si tarile Central-Europene.
Romania este tara Central-Europeana, concent definit pentru prima data de Emm de Martonne in 1931.
Tarile Central Europene: Germania, Austria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria,Romania, Elvetia.
Tot prin incadrarea sa geografica, Romania se afla in pozitia cea mai avansata a lumii ortodoxe in fata
Europei Catolice. De aseamenea ocupa si pozitia cea mai avansata a Europei Latine in fata lumii slave.

 Pozitia geografica si chiar geopolitica a Romaniei este integrate si definite de prezenta a 3 elemente
fizico-geografice de importanta deosebita.
Carpatii care au dat echilibrul spatiului roman si au oferit un loc de refugiu populatiei in perioadele
grele (sec III-IX) .
Dunarea si M. Neagra care au polarizat si au asigurat schimbul de valori cu lumea europeana si nu
numai.

 Romania tara carpatica (De ce?)

- 2/3 din lungime totala a Carpatilor de 1500 km se afla pe teritoriul Romaniai.

- 54 % din suprafata totala a Carpatilor (1700km ) se afla pe teritoriul tarii noastre
- Carpatii au avut un rol essential in formarea tuturor unitatilor de relief, cu exceptia Dobrogei
- Aproape jumatate din populatia care traieste in Carpati este localizata pe teritorilui Romaniei.
- Carpatii au constituit elemente de coeziune si continuitate pentru poporul roman prin:
-altitudinea medie/ 84 m
- prin fragmentarea deosebita data de pasul trecator dar mai ale de depresiuni (336)
- prin resursele de sol si subsol deosebit de variate
- pe apele care coboara din Carpati s-au format primele formatiuni prestatale de tipul “tarilor” : Tara
Vrancii; Oasului; Maramuresului; Barsei; Hategului; Lovistei; Dornelor; Almasului; Zarandului,etc.

In Carpati s-au conturat in timp o adevarata civilizatie Carpatica bazata pe utilizarea multiplelor
resurse de sol si subsol reprezentat prin cresterea animalelor si activitatilor forestiere.

2
 Prin existent unor tipuri si forme de habitat specific: stane, salase, catune, sate risipite, orase (cca 80
orase, 46 in C. Occidentali), 2500 sate, cele mai multe in C. Orientali.

Romania Tara Dunareana

Intre Mtii Padurea Neagra (Vf. Candel) si pana la Marea Neagra, Dunarea se constituie cel de-al II-lea
fluviu ca marime al continentului si principala cale de comunicatie europeana, strabatand 10 state si 4 capitale.

Isi aduna afluentii de pe aria a 408.000 km (cca. 8% din suprafata Europei), din care aproape 1/3 se
suprapune Romaniei, gurile de varsare si delta fiind tot romanesti.

Din lungimea totala de 2860 km, peste 1/3 (1075 km) intre Bazias si M. Neagra apartine tarii noastre, fie in
exclusivitate, fie in comun cu tatile riverane: Ucraina, Rep. Moldova, Bulgaria, Serbia, Muntenegru.

Ponderile cele mai mari din bazin si din lungime apartin cu exceptie Germaniei si Romaniei.

Deosebit de important din punct de vedere geopolitic este faptul ca o serie de state europene fara iesire
directa la mare (Austria, Slovacia, Serbia, Rep. Moldova) au drum accesibil pe M.Neagra prin drumul romanesc
al Dunarii.

In lungul Dunarii, datorita funtiilor generate de fluvii au aparut si s-au dezvoltat numeroase orase (20 in
prezent) dintre care multe s-au pastrat din perioada Antica (Dierno, Orsova, Isoccea-Noviodurum, Aegysmes =
Tulcea) ; oraselor li se adauga o serie de sate, in general mari, care subliniaza fruntea terasei.

Lunca Dunarii ofera prin caracteristicele sale conditii favorabile pentru dezvoltarea
agriculturii,pisciculturii, dar si a industriei pe baza resurselor de import sau locale.

Dunarea a avut o importanta economica deosebita in viata poporului roman:

 O importanta axata pe navigatie inca din Antichitate cand fluviul era cunoscut sub numele de ISTROS,
de la Varsare si pana la Portile de Fier, sector gestionat de negustori eleni sub denumirea de Dannubius (Regele
fluviilor).
 In amonte de Portile de fier, sectorul gestionat de armata romana, dar si de negustorii romani:
-a constituit linie strategica de aparare pentru geto-daci;
- importanta expansiunii romane (dar si linie strategica);
-importanta expansiunii otomane.
 Dunarea a fost si este importanta zona de polarizare economica;
 Prin prezenta Deltei Dunarii (zona permanent umeda), unica in Europa, declarata rezervatie a biosferei;
 Rolul Dunarii a crescut indeosebi dupa Pacea de la Adrianopol (1929) cand se intensifica comertul cu
cereale, dar mai ales dupa 1977 cand datorita avantajelor geopolitice ale Dunarii creste brusc interesul Angliei
pentru amenajarea Portului Constanta, constituirea caii ferate Constanta-Cerna Voda, construirea unui Canal
Dunare-Marea Neagra.
Dupa realizarea Canalului Dunare-Marea Neagra si Dunarea Main-Rin (1984). s-a realizat magistrala
navigabila Rotterdam-Constanta.

3
  O importanta economica deosebita prezinta potentialul hidroenergic prin cele 2 complexe hidoenergetice
Portile de Fie I si II (Ostravul Mare), ofera apa potabila si industriala pentru asezarile de irigatii din Campia
Romana si Dobrogea.
 Detine un fond piscicol foarte bogat si variat (salau, somon->caras, stiuca, familiile de sturioni)
 Potential turistic variat (Delta Dunarii)
 Materie prima de stuf.

Romania Tara Pontica

Marea Neagra, prin suprafata sa de 41.349.012 m se constituie intr-o zona de puternica convergenta
economica si strategica, polarizand interesele urmatoarelor tari: Romania, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia,
Ucraina. Prin corespondenta Marii Negre cu Marea Marmara, M. Egee, M. Mediterana, iar prin Canalul
Gibraltar la Oc. Atlantic, Canalul Suez pana la Oc. Indian, interesele celor 5 tari se prelungesc foarte mult spre
toate oceanele lumii.

Din lungimea totala a liniei de tarm (4075 km), 6% respectiv 245 km revin romaniei.

Activitatile comerciale si cele de transport specifice au inceput sa se dezvolte inca din Antichitate, cand
Grecia colonizeaza in sec. VII-VI, i.Hr. zona litorala, infintand o serie de orase cetati (Histria, Tomis, Calatis).
Dupa cucerirea romana cele 3 orase- cetate intra in comunitatea Pontica, pana in sec. IV d.Hr, zona litorala
devenind o zona cu caracter economic si strategic deosebit, recunoscuta in lumea Antica.

Dupa Retragerea Aureliana si pana tarziu in Feudalism, zona litorala si dobrogeana inregistreaza un
proces de stagnare si chiar de declin treptat, ce a fost accentuat de navalirile popoarelor migratoare dinspre Asia
si NE Europei.

In 1453 turcii cuceresc Constantinopolul, revarsandu-se in tot bazinul Marii Negre, devenind in acest
moment „un adevarat loc turcesc”, cunoscut sub denumirea de pasalac, pe o perioada de 4 secole. In aceste
conditii Romania a fost lipsita de toate drepturile ei firesti asupra Marii Negre si zonei premarine.

Orasele din zona litorala cunosc un proces total, Constanta devenind un mic satuc cu 80 de familii.

Dupa 1877 se inregistreaza o navigare economica si sociala a zonei litorale. In prezent Romania, prin
pozitie, beneficiaza de toate drepturile economice, politice si strategice de care s bucura celelalte 5 state.

Rolul Romaniei ca tara pontica, sporeste prin pozitia sa prioritara, fata de axa dunareana, mai ales in
contextul incercarilor de a acea PIATA COMUNA cu tarile riverane Marii Negre.

Potentualul economic deosebit de bogat si variat a dus la conturarea unor functii:

 Functie economica fundamentala, o formeaza transporturile care au dus la aparitia, dezvoltarea si

specializarea unor parturi.
 Functia productiva de baza este cea industriala, industria petroliera (M. Neagra prin platforma
continentala a Romaniei; Ucraina si Rusia devine o zona petrolifera de interes european)

4
  Functia de larg interes pentru Romania, Ucraina, Rusia datorita sturionilor si celelalte scpecii (calcani,
scrumbii);

Marea Neagra este unicata in lume deoarece este un loc sarat dupa prabusirea peisajului de la Bosfor. Apa
sarata este la fund (unde nu exista viata).

27.X.2015

* EXTRAPOLÁRE- Metodă de determinare aproximativă a unei funcții continue pentru valori situate în afara unui
interval de valori cunoscute; extrapolație.

Umanizarea spatiului geografic Romanesc (evolutia umanizarii)

Romania este o unitate in diversitate (S. Mehedinti) si de asemenea o unitate etnogeografica care a asigurat
existent comunitatilor omenesti care au locuit-o, a asigurat circulatia populatiei in toate directiile pentru a face
schimb de produse si de asemnea a asigurat linistea si siguranta locuitorilor in caz de primejdie.

Vestigiile arheologice si documentele geologice confirma existent omului si continuitatea acesteia in spatial
C.D.P incepand din Paleolotic si pana in present

Scrierile unor calatori si istorici din antichitate (Strabon, Herodot), ofera numeroase date si informatii pe baza
carora s-a putut aprecia numarul populatiei care a trait in acest spatiu, in perioada pre-romana, romana si chiar
secolele urmatoare. Astfel, avand in vedere efectivul armatei lui Burebista, mentionat de Strabon, Vasile Parvan a
estimate ca populatia geto-daca era de cc 1 mil locuitori, fapt confirmat si de prezenta numeroaselor asezari
descoperite arheologic si localizate predominant in zona montana, uneori la 1000-1200 m altitudine.

Gradul ridicat de umanizare a teritoriului este confirmat si de numarul relativ mare de asezari de tip
urban=dove (44 de dove mentionate in harta lui Ptolemeu).

In sec. II-III dupa Hr., numarul populatiei a cunoscut o crestere destul de insemnata prin colonistii aduci de
romani din celelalte parti ale imperiului, creste si numarul asezarilor prin aparitia unor sate noi (vici si pagi) si
orase (coloniale sau municipium).

Majoritatea populatiei era concentrata in mediul rural, iar estimarile realizate pentru populatia Daciei-
Romane, indica o populatie de 1.2 mil de loc,care raportata la suprafata Daciei-Romane da o densitate medie de
10 loc/km ².

Daca extrapolam aceasta cifra la suprafata intregii tari ar rezulta o populatie totala de 2.5 mil. loc. in a doua
jumatate a sec III-lea.

Retragerea romana/aureliana nu a insemnat retragerea la S de Dunare a intregii populatii, astfel incat in timpul
migratiilor (275-1471) foarte multe vetre de asezari au fost locuite succesiv de populatiei daco-romana si
romaneasca, fapt sustinut si de numeroasele descoperiri arheologice si numismatice si toponimie.

O caracteristica importanta a populatiei in aceasta perioada o reprezinta mobilitatea pe spatii restranse in

functie de principalele evenimente care au avut loc. Populatia se retragea spre zonele Subcarpatice, Carpatice,
baltile Dunarii si zonele impadurite, in etapele cand apareau valurile migratoare.

5
 Prezenta culturilor bratei, caracteristica sec V-VI, ipotesti-dudesti, specifica sec VI-VII si dridu sec VIII-IX,
confirma existenta populatiei autohtone, cresterea numerica a acesteia si organizarea ei in „romanii”, iar ulterior
organizate in tari si apoi cnezate si voievodate.

Pana in sec. VI cand au aparut slavii, romanitatea reprezentata prin geto-daci si iliro-tracii, romanizati ocupau
teritoriul dintre teritoriul pontic si tarmul adriatic.

Incepand cu sec. VII, la S de Dunare, slavii au reusit sa-i inslavizeze pe autohtoni, mentinandu-se totusi
insular „romanii” pana tarziu in istorie, romanii locuite de aromani, macedo-romani si megleno-romani.

La N de Dunare unde daco-romani au fost mult mai puternici au reusit sa asimileze slavii in sec. VII-IX,
influenta acestora resimtindu-se doar printr-un aport de cuvinte slave, in limba româna care este o limba
romanică, atat prin fondul principal de cuvinte, cat si prin structura gramaticala. Cu toate acestea, românii,
urmasii romanitatii orientale se diferentiaza de tulpina occidentala prin: ortodoxism, in locul catolicismului
adoptarea limbii slavone in biserica si cancelariile domnesti in locul limbii latine, ruralismul foarte accentuat, care
a contribuit la realizarea si adancirea rupturii fata de cultura apuseana, fata de latinitate.

In perioada marilor migratii cand spatiul romanesc se afla in ” calea tuturor rebelilor„ si se afla in ” conul de
umbra al istoriei„ lipsind mentionarile si atestarile documentare, populatia a evoluat foarte lent astfel incat prin
1400, dupa aprecierile lui Stefan Pascu, populatia Transilvaniei atingea cca 950.000 loc, in Muntenia peste
500.000 loc, iar in Moldova in jur de 500.000 loc.

In sec XV-XVI, populatia si asezarile au fost concentrate in Pod. Transilvaniei si zonele periferice/marginale,
in Depresiunea Intracarpatice (Maramures, Giurgiu, Ciuc, Brasov, Lovistea, Hateg, Dep. Almaj), Dealurile si
Campia de Vest, in Subcarpati, in Campia Moldovei.

In a doua jumatate a sec XVIII si incep sec XIX, apar mai multe informatii legate de populatie, deoarece acum
se intocmesc primele conscriptii fiscale si militare.

Prima conscriprie fiscala pentru Banat, Crisana, Maramures, a aparut in 1920, iar primul recensamant pentru
Transilvania s-a realizat intre 1784-1787.

De la mijlocul sec 19 cand evolutia populatiei se poate urmarii pe baza unor recensaminte relativ unitare, se
apreciaza ca numarul populatiei a crescut pemanent de la 8.6 mil la recensamantul din 1859 la 10 mil. in 1881 si
12.8 mil 1910/1912.

In aceasta perioada de inceput de sec XX se inregistraza cele mai mari ritmuri de crestere de populatie, ca
urmare directa a evolutiei pozitive a natalitatii care in perioada 1920-1925, situa Romania pe locul 3 dupa Rusia si
Bulgaria.

In prima jumatate a sec XX (1910/1912-1948), numarul populatiei a cunoscut o crestere relativ lenta, datorita
celor 2 RM si datorita umarilor acestora (scaderea natalitatii si cresterea mortalitatii).

In acest interval numarul locuitorilor a crescut pe intreg teritoriul tarii cu exceptia judetelor Caras-Severin,
Hunedoara, Arad, unde se inregistreaza o scadere. Cele mai mari cresteri ale populatiei au avut loc in Bucuresti,
in subcarpati, dintre Prahova si Teleajna, in partea centrala a Moldovei, partea centrala a litoralului, prin
dezvoltarea unor ramuri industriale, spatiile respective devin areale de polarizare a fortei de munca disponibila
din Moldova si Oltenia.

6
 In a doua jumatate a sec. XX pana in 1989 se inregistreaza o crestere continua a numarului de locuitori ca
rezultat al politicilor pro-nataliste si de scadere a mortalitatii, ca urmare in 1969 are loc o prima dublare de
ordinul zecilor de milioane, iar in 1991 se inregistreaza valoarea maxima a numarului de locuitori si anume 23.2
mil de loc.

In aceste conditii cresterea populatiei in a doua parte a sec 20, a fost de 2 ori mai mare decat in prima
jumatate, sporul total fiind de 6.9 mil de loc.

Incepand inca cu 1991, populatia Romaniei a inceput sa scada pe fondul crizei politice, economice si sociale,
scaderea datorandu-se in prima faza emigratiei masive, iar in anii urmatori datorita valorilor foarte scazute si chiar
negative ale sporului natural. In aceste conditii la recensamantul din 2002, populatia Romaniei a scazut la cca 19
mil locuitori.

In concluzie, in sec XX, populatia a evoluat diferit in functie de actiunea factorilor economici, legislativi
demografici, perioadele de crestere alternand cu cele de descrestere, cresterile cele mai evidente s-au inregistrat
dupa primul si al doilea RM si dupa Decretul din 1966, iar scaderile cele mai evidente s-au inregistrat in tmpul
celor 2 RM (mortalitatea mare, natalitatea scazuta si dupa 1989, unde a fost determinata de scaderea natalitatii si
emigrarea masiva).

Factorii dinamicii populatiei 3.11.2015

Factorii determinanti ai evolutiei populatiei si a reproductiei resursei umane sunt reprezentate prin
bilantul natural si bilantul migratoriu la care se adauga si influnetele factorilor politici, economici, sociali,
culturali, etc.

Natalitatea a avut in decursul sec. XX o evolutie contradictorie:

- Intre cele 2 RM (1930-1940), natalitatea a inregistrat valori de pana la 25 pana la 30 ‰ , dupa care in
timpul celui de-al 2-lea RM, valorile au scazut substantial, inclusiv in `46-`47, cand valorile natalitatii au fost
puternic influentate de perioada de seceta.
- In anii 1950, natalitatea creste din nou ajungand la 22 sau peste 22‰ fara ca valorile sa atinga nivelul anilor `30
- In deceniul urmator datorita, in principal liberalizarii divortului si intreruperilor de sarcina, natalitatea scade
doarte mult, astfel in 1966 se inregistreaza valoarea considerate cea mai mica de cca 14‰, valoare considerate
periculoasa pentru asigurarea vitalitatii si resurselor de munca ca urmare, guvernul emite Decretul de interzicere
a avorturilor, iar in consecinta in `67-`68, nivelul natalitatii creste brusc, valorile ajungand la 26-27‰, dupa care
valorile scad din nou, in 1990 ajungand la doar 14‰, iar in 2010 sub 10 ‰.
- Cauzele scaderii natalitatii dupa 1968 si pana in present sunt reducerea fertilitatii feminine mai ale la grupele de
18-25 ani.
- O alta cauza ar fi “explozia scolara”, in sensul prelungirii duratei de invatamant
- Reducerea casatoriei
- Cresterea varstei medii la casatorie

7
 Cresterea divortiabilitatii, reducerea nivelului de trai, cresterea somajului. Prin valorile medii inregistrate in
ultimii ani, Romania se apropie de tarile Europene, unde tendintela este de scadere continua.

Se constata o serie de diferentieri ale valorilor natalitatii pe categorii etnice, astfel rata natalitatii la etnia
roma este de 2.5 ori mai mare decat la romani.

Diferentieri mari sunt si pe confesiuni religioase, valorile cele mai mari ale natalitatii sunt in randul
penticostalilor, aproape 28‰ (aprox. 4 copii/familie).

In cazul adventistilor si baptistilor valorle ajung la 14-15‰ (3 copii/familie)

In cazul ortodoxilor sunt de 9-10‰

In cazul catolicilor 8-9‰.

Generalizarea unui singur copil/familie determina in mod cert o involutie a afectivitatii. Sistemul de 2
copii asigura inlocuirea fizica a fiecarui individ, astfel incat numarul populatiei se poate mentine la un nivel
constant.

O dezvoltare demografica, se poate realiza doar prin existenta familiilor cu 3 sau 4 copii.

Mortalitatea generala, care la fel ca natalitatea a avut o evolutie oscilanta, atat in ansamblu cat si pe
sexe, pe grupe de varsta, pe medii.

Daca dupa al 2-lea RM (1947) mortalilatea a ajuns la valori ridicate de cca 22‰, urmeaza o perioada de
reducere a valorilor astfel incat in 1966, rata a scazut la numai 8‰, apoi din `68 valorile cresc in mod continuu
pana in prezent (2010), de peste 12‰, ca urmare a imbatranirii treptate a populatiei si degradarii vietii sociale.

Pe sexe mortalitatea masculina este cu cca 1‰ mai mare decat cea feminina, ca urmare asupra
mortalitatii masculine determinata de unele procese cu coeficient mai mare de risc si de asemenea de unele
practici daunatoare cu frecventa mai mare la barbati.

Cauzele deceselor sunt multiple, pe primele locuri situandu-se aparatului circulatoriu si respirator,
urmate de accidente, ulterior bolile aparatului digestiv si tumorile.

Valorile cele mai mici ale mortalitatii in profil teritorial se inregistreaza in Suceava, Iasi, Vaslui
(populatia este mai tanara comparativ cu alte zone), Brasov, Sibiu, Constanta (nivelul de trai).

Ratele cele mai mari ale mortalitatii se inregistreaza in Timis, Arad (datorita imbatranirii puternice a
populatiei), Teleorman, Giurgiu cu valori de 16-17‰ (imbatranirea + conditiile precare de trai).

Mortalitatea infantila reprezentand decedati de sub 1 an la 1000 nascuti mai este o componenta
demografica care reflecta in mare masura nivelul de trai si gradul de civilizatie al populatiei. Desii in timp
mortalitatea infantila a scazut permanent (de la cca 99‰ in 1947 la 25-26‰ in 1989 si aproape 9‰ in prezent),
totusi Romania se caracterizeaza printr-o rata de 2-3 ori mai mare decat tarile Europei Centrale si Vestice.

8
 La nivelul Romaniei valorile cele mai mari se inregistreaza in judetele Botosani, Bacau, Ialomita (25 ‰)
dar si Timis, Bihor.

Bilantul natural este rezultatul „jocului” dintre valorie natalitatii si mortalitatii,a fost si este factorul
esential al dinamicii populatiei Romaniei, doarece bilantul migratoriu a fost ca si inexistent intre anii 1947-
1989.

Evolutia valorilor a fost contradictorie, constatandu-se in 1947 ca sporul natural a inregistrat valori
foarte reduse, 1.4‰, generat de urmarile celui de-al 2-lea RM, dar si de conditiile social-economice dificile din
`46-`47 care au ridicat valorile mortalitatii in conditiile unei natalitati scazute.

Incepand cu 1950 valorile sporului natural s-au redresat, ajungand pana la 16‰ in 1966, datorita
liberalizarii devorturilor si datorita diminuarii natalitatii, sporul natural se reduce apoi treptat la doar cca 6‰ in
1966, rata considerata mica pentru asigurarea fortei de munca viitoare.

In consecinta prin decretul din 1966, sporul natural a atins brusc rate maxime de 16-18‰ in 1967-1968
(natalitatea+ ; mortalitatea - ). Ulterior rata sporului natural s-a inscris pe o traiectorie descendenta, continua,
ajungand la cca 10‰ in 1977 si doar cca 5‰ in 1989, datorita inrautatirii treptate a conditiilor social-
economice.

Dupa 1989 in urma liberalizarilor avorturilor, dar si prin agravarea crizei economice se sociale, sporul
natural a scazut alarmant incepand cu 1992, devenind negativ, coborand in unii ani pana la 3‰.

Sub raport teritorial, valorile pozitie, apropiate de 0 inregistreaza cateva judete din Moldova (Suceava,
Iasi, Vaslui, Bistrita). Sporul natural negativ caracterizeaza Dobrogea si partea cetrala estica a Transilvaniei, iar
sporul natural negativ mare (-3‰) se inregistraza in Banat, Crisana, sudul Oleteniei. In general valorile
bilantului natural sunt mai ridicate in mediul urban fata de mediul rural (-3‰).

9
 10.11.2015

Migratia populatiei (mobilitatea teritoriala)

Este un fenomen cu o determinare complexa, economica, sociala, juridical, demografica, politica, avand
o importanta deosebita prin consecinta valori positive sau negative asupra evolutiei componentelor demografice
si a potentialului fortei de munca.

 O prima consecinta, redistribuirea teritoriala a populatiei si evolutia densitatii acesteia, prin schimbarea
statutului residential la un numar mare de personae sip e o perioada indelungata de timp.
 Modificarea structurii pe grup de varsta si sexe si a raportului de masculinitate si feminitate, deoarece
fluxurile migratoare au antrenat si antreneaza cu precadere populatia tanara si adulta, dar in cazul unor zone
populatia predominant masculina, in aceste conditii apar in mod inevitabil fenomene de imbatranire sau de
intinerire, de masculinizare sau de feminizare a populatiei.
Zonele endo-dinamice, industrial-urbane au suportat fenomenul de intinerie in timp ce zonele exodinamice
au cunoscut imbatranirea populatiei.
Masculinizarea a aparut predominant in zonele cu industrie miniera, metalurgica, siderurgica, santiere de
constructie.
 O a treia consecinta este schimbarea structurii populatiei pe medii si profesii prin cresterea gradului de
urbanizare si industrializare, respective prin cresterea ponderii populatiei ocupate in actititatile neagricole.
 O alta consecinta ar fi deprofesionalizarea mediului rural in urma concentrarii tineretului scolarizat in
mediul urban, fenomen care a oscilat incepand cu 1989, ca un inceput de analfabetizare.
 Deplasarile populatiei pot fi clasificate in functie de diferitele criterii:
- In functie de spatial de manifestare se contureaza:- interne
-externe.
In Romania in perioada 1945-1989, migratiile internationale erau inexistente.

- In functie de criteriul temporal - migratiile definitive cu schimbarea domiciliului stabil

- Temporare/sezoniere/diurne

Deplasarile interne vechi pana la al 2-lea RM

10
 Aceste deplasari interne vechi au fost cauzate in principal de cauze politice, religioase, sociale si economice.
Cele mai importante ca frecventa si ca amploare au fost:

- Deplasarea populatiei din Transilvania catre tinuturile extracarpatice care au atins rate maxime atunci
cand obligatiile impuse romanilor lipsiti de libertate deveneau de nesuportat.
- Din aceleasi motive s-au deplasat si unii din Banat spre Tara Romaneasca, dupa ocuparea Banatului de
catre austrieci (1718).
- Deplasarile transhumante ale oerilor din S Transilvaniei (margineni,tutuieni), pentru iernatul oilor in
Campia Romana, Dobrogea, dar si estul Moldovei, deplasarile care s-au incheiat de cele mai multe ori cu
stabilitatea acestora in aceste zone de transhumanta.
- Deplasarile populatiei din Subcarpati si Pod. Sucevei spre C. Romana, Pod. Dobrogei si C. Moldovei in
urma liberalizarii comertului cu cereale a principalelor romanii dupa 1840.
- Deplasarile populatiei spre C. Romana in urma improprietaririlor excessive din a doua jumatate a sec. 19
si primei jumatati a sec 20.

Deplasarile interne postbelice

In aceasta perioada, factorii care au declansat si sustinut migratia populatiei: cooperativizarea si

mecanizarea, in al doilea rand industrializarea si urbanizarea rapida care au generat noi deplasari de populatie fie
definitive, fie temporara.
Cresterea mobilitatii populatiei nu s-a manifestat identic in cadrul judetelor, ea fiind influentata de gradul
diferit de dezvoltare economica a judetelor, de prezenta sau absenta oraselor, de situatia demografica coerenta.
Conform recensamantului, polul de atractie cel mai important l-a constituit capitala, care avea la sf. Sec. 20,
aproape 50% din populatia domiciliata, nascuta in alte zone geografice:
- Hunedoara, Constanta, Timis, (30-40% din populatie nascuta in alte zone)
- Arad, Caras-Severin, Sibiu (25 % din populatie nascuta in alte zone)

Alte judete nu au avut o putere de atractie, ponderea populatiei nascuta in afara lor fiind foarte redusa.
EX: Suceava, Vaslui, Botosani, Teleorman, Olt, Satu-Mare (sub 10% nascuti in alta zona). Aceste judete
generand numarul cel mai mare de plecari.

Datele recensamintelor sugereaza o serie de diferentieri teritoriale privind deplasarile definitive:

- Deplasarile moldovenilor, au avut character exodinamic deoarece 2/3 din cei care si-au schimbat
domiciliul au depasit granitele Moldovei. Cei mai multi aproape 50% orientandu-se spre Bucuresti, 25% spre
Transilvania, 10% spre Dobrogea, etc)
- Ardelenii,Maramuresenii, Crisenii, Banatenii s-au deplasat in numar mai redus, stabilindu-se in principal
in judetele locale. Pentru ei, nici Bucurestiul si nici provinciile extracarpatice nu au constituit zone de atractie
- Dobrogenii in migratia lor definitive, destul de redusa ca amploare, s-au stability mai mult in Bucuresti
si in cateva judete puternic industrializate (Timis, Prahova, Brasov)
- Oltenii au inregistrat o mobilitate relative intense preferand Bucurestiul (cc 40%), desii sunt prezenti in
toate judetele tarii au preferat orase mari, ca Brasov, Sibiu, Cluj Napoca, Iasi, Constanta.
- Muntenii s-au deplasat in special spre Bucuresti sis pre alte judete din S si Centru tarii in care se
semnala deficit al fortei de munca.

11
 Pe provincii istorice, bilanturi migratorii positive au creat Banat, Transilvania, Crisana, Maramures si
Dobrogea, iar bilanturi migratorii negative, Moldova, Muntenia si Oltenia.

Deplasarile temporare

Din aceasta categorie s-au impus deplasarile sezoniere pentru munca:

- Deplasarile agricole de la sf. Sec. XIX si prima jum. A sec XX, effectuate de maramureseni spre Campia
Transilvaniei si Somesului
- Deplasarile muncitorilor forestiri din Oasi, Muscel, Depres. Dorna, Ciuc.
- Deplasarile plutasilor din Carp Orientali
- Deplasarile muncitorilor specializati in construirea drumurilor forestiere din zona Beiusului.

17.11.2015

Caracteristicile migratiei dupa 1989

Dupa 1989 aparitia unor reglemantari noi privind libera circulatie a persoanelor a dus la cresterea fara
precedent in anii 1990-1991 a mobilitatii interne si internationale a populatiei.

 Migratia interna-> prin abrogarea restrictiilor privind stabilirea persoanelor in orase,a facut ca in 1990
sa se inregistreze cea mai mare rata a migratiei in ultimele decenii 34 %.; schimbarile de domiciliu fiind in acest
an de 4 ori mai numeroase decat in 1989.

Majoritatea persoanelor care si-au schimbat domiciliul,circa 88% s au stability in orasele mari si f mari.

Incepand cu 1991 rata a inceput sa scada din ce in ce mai mult,mentinandu-se la 10-12%o.In 1997pt
prima data duoa circa 30 de ani rata stabilirilor de domiciliu in mediul rural a deposit o pe cea din mediul
urban,fluxul migratoriu rural-urban detinand cea mai mare pondere in stuctura migratorie interne.

Factorii care au contribuit la schimbarea directiei si intensitatii fluxurilor de migrare au fost :

- Cresterea treptata a somajului

- Resoingerea fortei de munca de catre piata muncii
- Restituirea terenurilor agricole rin legea 18 din 1991

Segmentul cel mai mobil al populatiei sun aspectul residential a ramas populatia tanara intre 20-30 de
ani,dupa 30 de ani ponderea celor care si au schimbat domiciliul crescand treptat,la 60 de ani avand valori foarte
mici.

Mobilitatea populatiei pe sexe releva un bilant migratoriu favorabil la toate tipurile de fuxuri.

Dupa 1995 migratia avand ca motivatie problemele de munca,a scazut din ce in ce mai mult,a crescut in
schimb ponderea migratilor legate de familie,de pensionare si de casatorii.

12
 Dupa 1992 a crescut ponderea migratiei pe distante scurte in defavarea migratiei interjudetene,ca urmare
in prezent a scazut nr judetelor cu bilant migratoriu negative.

Cele mai importante fluxuri interjudetene au pornit din Hunedoara -> Moldova(iasi,bacau,vaslui ) ;
Constanta -> Tulcea,Ialomita,Calarasi dar si Moldova ; din Iasi,Prahova si Mun Bucuresti spre jud vecine
datorita disponibilizarii fortei de munca in urma inchiderii unitatilor industriale sau in urma restructurarii
acesteia.

Bucurestiul a ramas cel mai important centru de destinatie a migratiilor interne,atractia fiind motivate
de:posibilitati de educatie mai diverse si posibilitati de angarae mai mari.

 Migratia exterena

Dupa 1989 aparitia reglemtarilor privind circulatia persoanelor si in afara granitelor tarii a determinat
cresterea fara precedent a migratiei international si a emigratiei in anii 1990-1991.

Numai in 1990 au emigrat aproape 100.000 pers,rata emigratiei ridicandu se la 4,2%o. In anii urmatori
aceasta s a stabilizat la valori de 1,1%o. Majoritatea emigrarii din considerente politice a fost inlocuita dupa
1990 cu cea de natura economica.

Incepand cu anul 1992 nr emigrantilor romani a deposit pt prima daya mr emigrantilor de alta
nationalitate(nemti,evrei,maghiari).Structura emigrantilor dupa tara de destinatie evidentiaza faptul ca Germania
a fost si este principal tara de emigrare si de ponderea celor emigrati in aceasta tara s a redus f mult,crescand in
schimb ponderea emigrantilor in Franta,Anglia,Italia,SUA,Canada.

Persoanele care au emigrat definitive ddin Romania au provenit si provin din orase,pondere cea mai
mare detinand o femeia,cel mai mult emigreaza pop tanara si adulta in eneral cu un nivel inalt de instruire si
calificare.

Nr solicitantilor de azil in Romania si l celor care au primul statut de refugiati este f redus,se observa
insa tendinta crescatoare a cetatenilor straini care au intrat illegal in Romania sau a caror viza de resedinta
temporara a expirat.

Structura pe grupe de varsta

Ponderile detinute de grupele mari de varsta; redau fenomenele de intinerire,maturizare sau a imbatranire,in
general si a fortei de munca in special.

De asemenea ofera informatii asupra indicelui de dependent asupra natalitatii si vitalitatii.Din analiza
dinamicii structurii pop pe grupe de varsta se constata :

1. Tendinta evidenta de imbatranire a populartiei Romaniei,pusa in evident de cresterea continua a

populatiei varstnice de 60 si peste 60 de ani: de 7.4% in 1930 la 14,7% in 2011 in parallel cu
reducerea ponderii populatiei tinere de la 33,5% in 1930 la 15,5% in 2011.
2. Durata medie a vietii in Romania a crescut de la 63 de ani in 1956 la 72 de ani in 2011 cu diferentieri
evidente la nivelul celor 2 sexe : varsta medie a barbatilor 69;femeile 77.
3. Urmarind grupele de varsta cincinale se observa ca pana la varsta de 40 ani pop masculine depaseste
pop eminina cu 0,1-0,2%. Grupa de 40 -44 de ani relativ echilibrata.

13
 Incepand cu grupa de 45-49 de ani,populatia feminine apare mai numeroasa,diferentele nedepasind
0,5-0,6%,deci se poate vorbi de o feminizare a pop,grupelor mature si varstnice.

La recensamantul din 2011 in raport cu cel din 1956 ponderea pers de 85 de ani si peste 85 s-a triplet(a
ajuns la 0.6%): fenomenul de imbatranire demograficaaparand mai evident in mediul rural si in special in cadrul
sexului feminine.

Ponderea pop varstnice in mediul rural este de aproape de 2 ori mai mare decat in mediul urban.In profil
territorial ponderi mai mici de 20% a pop varstnice se inregistreaza in N si E tarii: Satu Mare,Iasi
,Vaslui,Galati,Sibiu,Maramures.

Iar judetele au peste 25% a pop varstnice caract Sudul tarii-SV,Teleorman,Girugiu.

Structura pe sexe 24.11.2015

In structura pop pe seze se mentine o usoara predominare a pop de sex feminine.Astfel la recensamantul din
2011 ponderea pop feminine a dost de 51,6% in usoara crestere fata de 2002 51,2% si in 1992 50.8%.

Decalajul cel mai mare dintre cele 2 sexe s a inregstrat in 1948 de 3,4% in fomarea sexului feminine,ca
urmare a ponderilor suferite in urma celui de-al 2 lea RM in eandul pop masculine.

Deoarece nat masculine este cu cca 5% mai mare decat cea feminine,ar trebui ca raportul
masculine/feminine sa fie in favoarea barbatilor.

In realitate,din cauza supramortalitatii masculine,generate de o serie de cause cmplexe s a creat in timp un

decalaj de 1 pana la 2% in favoarea femeilor care la nivelul anului 2011a fost de 1,6%.

La nivelul judetelor doar jud Vaslui se caract printr o pondere a barbatilor peste 50%, in timp ce in jud
Tulcea ponderea barbatilor ete de 49.9%.Aceste 2 judete caract prin activitati specifice care necesita
proponderent forta de munca masculinaa,iar ponderea femeilor plecate este mai mare.

Judete cu ponderi mai mari ridicate este peste 40.5% sunt si Bacau,Iasi,Galati,Harghita jundete unde
industria ,exploatarea si prelucrarea lemnlui necesita populatie masulina.

STRUCTURA POP PE MEDII (SOCIALE)

Prezinta o serie de diferentieri in timp si in spatiu.In general ,gradul de urbanizare este dp cu dezv sectorului
secundar (industrie si constructiei) si sectorului territorial(servicii).

In prima jumatate jum a sec XX,ponderea pop urbane a cunoscut o crestere similara,atat mediul urban cat
sic el rural a cunoscut cresteri aprox egale : respective 1,5 mil loc fiecare.In cazul mediului urban cresterea s a
datorat atat sporului natural propriu,cat si trecerii in categoria oraselor a 29 de asezari rurale.

In aceasta per,aportul sporului migratoriu la cresterea pop oraselor a fost nesemnificativa.In structura pe
mediu,in perioada postbelica se constata o serie de schimbari profunde generate de evolutia contradictorie a
economiei societatii romanesti.
14
 Dezv ind si constructiilor,dar si a serviciilor in mediul urnan,a declansat un puternic aflux de pop,dinspre
rural spre urban.

Mediul rural nu a reusit sa retina nici tineretul scolarizat,dar nici o mare parte a adultilor disponibilizati prin
cooperativizarea fortata.In aceste conditii,ponderea pop urbane a crescut treptat de 23,4 % in 1948 ka 54,3% in
1992,in timp ce pop rurala a scazut ca pondere de la 76.6% la 45,7%.

Comparativ cu 1992 ,la recensamantul din 2002 se constata o usoara crestere a ponderii a pop rurale de la
45,7 la 47,3%, concomitant cu scaderea pop urbane de la 54,3% la 52,7% (2003).

La recensamantul din 2011 ponderea celor 2 medii se mentine aprox la aceleasi valori.In profil territorial
indicele de urbanizare variaza intre cca 10% (ilfov) si 74%(Hunedoara). Indici ridicati de urbanizare prezinta si
Brsov 71% Constanta 67% si Cluj 65%.

La populu opus,jud cu cel mai mici indici : Ilfovul 10 %,Girugiu 27%.

STRUCTURA ECONOMICA A POPULATIEI; STRUCTURA PE RAMURI ECONOMICE

In perioada postbelica aceste structuri s au modificat in mod continuu ca urmare a : cooperativizarii si

mecanizarii agriculturii.industrializarea asociata cu urbanizarea,factori care au actionat pana in 1989 dipa acest
an cauzele modificarilor au fost : resstaurarea industriei si inchiderea unor unitati productive,legea 18 din
1991,privind retrocedarea terenurilor agricole; dezvoltarea activitatilor comerciale,a serviciilor.

D,pd,v economic,pop totala se grupeaza in pop activa(op active ocuopata/neocupata) si

inactiva(pensionari/copii/student/pop casnica).

In per 1956-1992,desi volumul pop active s a mentinut relativ constant la peste 10 mil persoane,totusi
ponderea acesteia in pop totala s-a redus continuu de la aproape 60% in 1956 la 46% in 1992 si sub 40% in
2011.In consecinta s-a marit indicele de dependent,unei persoane active ocupate revenindu-I in prezent peste 1,7
pers inactive si somere, fata de numai 0.6 in 1956.

Dupa 1989 structura pop pe sectoare de activitate (pe ramuri ale economiei) evidentiaza impactul puternic al
schimbarii sistemului politic si economic ,dar si impactul crizei a afectat economia.

In aceste conditii a crescut f mult ponderea pop ocupate in agricultura ; in timp ce pop ocupata in
indutrie si constituie a cunoscut o scadere de la 37% la usor peste 30 % in prezent.

In aceste conditii cand sectorul primar polarizeaza cca 35% din pop.

STRUCTURA NATIONALA

Dat inovatiilor numeroase,dat colonizariilor,datorita stapanirilor temporare alaturi de infiltrarile lente de

granite au generat o infuzien permanenta de pop alogena(maghiara,germane,slavi,turco-tatara) in masa compacta
romaneasca.

Pop romaneasca a detinut majoritate in toate perioadele istorice si in toate provinciile ,chiar si in
Transilvania si chiar in perioada dualismului autro-ungar,pnderea romanilor era de net preponderenta peste 54%
depasind ponderea maghiarilor peste 3%.

15
 Dupa 1940 ca urmare a repartrierii unei parti din natinonalitatile conlocuitoare ,unei parti din nationalitatile
conlocuitoare ponderii romanilor in totalul pop a crescut treptat ajungand in 1977la cca 88%,in 1992 la 89.5% in
prezent peste 88%.

Ultimile recensaminte evidentiaza:

-In toate provinciile istorice ponderea romanilor este majoritara: 72% in Transilvania si Maramures , 82%
in Banat, 98-99% Dobrogea si Oltenia , 98% MUntenia si Moldova.

In cadrul judetelor ponderea romanilor este de cca 19%Harghia si 99.8% Vaslui. La ultimele recensaminte s
a redus nr maghiarilor,germanilor,evreilor,a crescut nr si ponderea tiganilor,turcilor,italienilor.

8.12.2015

Structuri Etnice
1. Elemente etnice maghiare (unguri, secui, ceangâi)

Ungurii împreună cu secuii au înaintat în Depr. Transilvaniei dinspre depr. Panonică în

sec.11, reușind să cucerească Transilvania abia în sec.13, când maghiarii au ajuns la C. Orientali,
unde colonizează pentru a-și apăra cuceririle secuii și sașii.

Originea secuilor este neclară fiind considerată de unii un amestec de elemente maghiare care
manifestă tendințe de autonomie față de unguri. Având unele deosebiri evidente atât în limbă cât
și în manifestările etno-folclorice.

 Primul aval

În prezent trăiesc în România cca. 1.4 mil. De unguri și secui, cel mai imprtant aval al
acestora suprapunandu-se peste baz. Superior al Oltului si Muresului, respectiv bordura est-
vestica a C. Orientali (jud. Harghita, Covasna, Mures) unde se afla cca. 40% din pop. Maghiara
la o dist. De cca. 200 km fata de Ungaria

 Cel de-al doilea aval

Il constituie zona de frontiera cu Ungaria, unde traieste o pop. Puternic amestecata, ungurii
de aici reprezinta aproape 30% din pop. Maghiara totala.

Restul maghiarilor, cam 30% este dispersata intr-o arie de centre din vestul si centrul Depr.
Transilvane si respectiv Bucuresti.

Ceangai au ca si secui o origine neclara fiind considerati de catre unii o varianta etnica a
sceuilor desi in vocabular si in folclor au numeroase elemente care ii apropie mai mult de
romani.

Traiesc predominant in bazinele Trotusului si Siretului, pe terit. Judetelor Bacau si Neamt

fiind de regula catolici.

16
2. Populatie de origine germana

Localizata in mod inegal pe teritoriul tarii fiind repr. De sasi, svabi, zipseri.

Sasii au fost adusi si plasati de autoritatile maghiare pe latura estica si sudica a

Transilvaniei pt. Paza trecatorilor Turnu Rosu- Cozia, Rucar-Bran; Est-Toplita; si unde au
construit o serie de cetati de aparare: Sibiu, Medias, Sighisoara, Bistrita.

Sunt organizari din partea NV a Germaniei, respectiv Louxembourg. Un val vechi de

germani-sasi a a contribuit la intemeierea localitatilor Baia Mare si Baia Sprie

Svabi au fost colonizati in C. De Vest, in special zona Banatului, dupa 1718

- Provin din partea S-V a Germaniei, o parte dintre ei, veniti din Svabia stabilindu-se in
sctorul nordic al C.de Vest, zona Satu-Mare-Carei
- Dupa 1775 au fost adusi pt minerit in zona Rodna , Iacoveni

Zipseri din Ungaria (din Zips), pt. Minerit

In cadrul judetelor germani mai multi , dar nu peste 3%, intalnim in Timis, Arad, Sibiu,
Brasov, Satu-Mare, Bistrita-Nasaud.

3. Elemente slave

Fiind inconjurata din 3 parti, N, E, S de slavi, Romania nu a putut fi ferita de imigrarile

slavilor, astfel incat , polonezi, ruteni, hutani, cehi slovaci, croati, sarbi, bulgari etc. au
invadat sporadic granitele, infiltrandu-se pe ter. Romanesc.

Rutenii sunt ucraineni stabiliti in Bucovina, Maramures si N-Moldova, intrati de pe ter

Ucrainei dupa 1775.

Hutanii sunt ucrainieni care se aseamana cu rutenii, stabiliti in vaile Sucevei si Moldovei
de la inceputul sec 18.

Lipovenii apartin ritului a scetiei rascolnicilor, care s-au despartit de biserica ortodoxa
rusa plecand din Rusia din cauza persecutiei, sec. 18, si s-au stabilit in Delta Dunarii , Iasi si
Suceava.

Slovacii au migrat pe la sf sec. 18, ca fiind buni meseriasi in productia lemnului,

stabilindu-se in Bucovina, Maramures, C. De Vest.

Cehii au fost colonizati de austrieci in M. Banatului, dar intalnim si in partea Central N-

C. De Vest- Bihor

Sarbii au intrat in Banat- in judetele Caras, Timis, in sec. 18-19, din cauza persecutiilor
turceti, dar si austriece si maghiare.

Bulgarii au migrat la N. De Dunare in sec. 17-19 din cauza persecutiilor turcesti, dupa
1940 multi dintre ei fiind repatriati.

17
 In prezent traiesc in: Timis, Arad si Dambovita fiind recunoscuti ca ft buni legumicultori.

Alaturi de aceste mari grupe etnice pe teritoriul Rom traiesc si alte entii cum ar fi:

Evrei au fost semnalati pe ter Rom individual, inca din sec 15, putini dintre ei apartin
ramurii spaniole, care s-au stabilit predominant in sudul tarii, cei mai multi infiltrandu-se in sec
19 dinspre Polonia si Ucraina preluand functia comerciala a armenilor si romanilor din jud.
Suceava, Botosani, Iasi si Maramures

Dupa al-II-lea R.M prin repatriere si emigrare, nr lor a scazut ft mult iar in prezent
reprezinta 0,04% din pop Rom, intalnindu-se in Municip Bucuresti si orasele mari din jud. Timis,
Bihor, Cluj, Iasi

Rromi/Tiganii sunt raspanditi pe tot ter tarii si vorbind o limba indica, fiind mentionati in
Romania inca din sec 14. Ei au migrat incepand cu sec 9 din NV Indiei spre Persia si Imp.
Bizantin de unde au patruns in Europa in sec 14.

Foarte putini din ei au ramas nomazi, altii sunt semi-nomazi (caldarari, lingurari, rudari).

In prezent ponderile cele mai mari de peste 6% sunt in jud. Mures (8.8%), Salaj, Bihor, Calarasi,
Ialomita; ponderi de sub 6%, Teleorman, Giurgiu, Alba Sibiu etc.

Turcii si Tatarii se intalnesc in Dobrogea, ca o consecinta a colonizarii si ocuparii

acesteia de catre Turcia in per sec 15-19.

Foarte multi dintre acestia au parasit Romania dupa Razboiul de Independenta (1977) sf sec 19.

Armenii sunt in nr mai mare in CT si Bucuresti.

Acestia au patruns pe teritoriul Rom inca din sec 15, asezandu-se preponderent in orasele din
Moldova. Incepand cu sec 17 au ajuns si in unele orase din Transilvania. Fiind comercianti f
iscusiti acestia ii incurcau pe evrei.

Structura populatiei dupa religii

In Romania, la recensamantul populatiei din 1992 s-a inregistrat, dupa 6 decembrie, structura
confesionala a populatiei. Cu aceasta ocazie, 99.7 % din populatie stia deci, apartenenta la o reliegie, doar 3% s
au declarant atei.

Statul roman recunoaste official, 15 confesiuni religioase care pot fi grupati in 5 mari religii.

In perioada 1930-1992, au intervenit modificari importante in structura cofesionala a populatiei,

modificari care au vizat :

 Reducerea masiva a credinciosilor de rit mosaic ( de la 3,4 la doar 0,04%)prin emigrari;

18
  Reducerea numarului si ponderii adeptilor catolicismului (peste 18% la cca 6%) prin desfiintarea
bisericii Greco-catolice (1948), dar si prin emigrari masive a etniei germane.
 Cresterea semnificativa a ponderii ortodoxilor de la cca 70% la peste 87%

Confesiunea ortodoxa detine ponderi inseminate la romani,dar si la rromi (85%), ucrainieni.

La celelalte nationalitati situatia este diferita :

 Populatie maghiara-52% sunt reformanti si unitarieni, 41 % sunt catolici

 Germanii – svabii- catolici (59%); sasii – evanghelisti
 Turci si tatari- 98% musulmani
 Evreii -100% mozaici

Ortodoxismul

 adepti in randul romanilor, romilor si ucrainienilor

 sunt predominanti in Oltenia si Moldova
 in vestul tarii 80% in Banat si pana la 65 % in Crisana si Maramures

In cadrul ortodoxismului pe teritoriul Romaniei se intalnesc 2 culte cu ponderi reduse

 ortodocsi de rit vechi reprezentati de lipovenii din Dobrogea si partial din Iasi si Suceava-urmasii
refugiatilor din Rusia in sex XVII, care nu au fost de accord cu reformele initiate de patriarhul Nikson
 ortodocsi de stil vechi- fosti ortodocsi ai bisericii ruse, singurii care, impreuna cu biserica ortodoxa sarba
nu au trecut la noul calendar Gregorian in 1924.

Protestantismul

Este cea de-a 3-a noua ramura a crestinismului desprinsa din catolicism in jumtatea secolului al XVI-lea
prin miscare reformei. Patrunde pe teritoriul Romaniei in secolul XVI-XVII, in principal in cadrul etniilor
maghiare, germane, cehe, slovace.

In secolul XX se extinde si in zonele pericarpatice estice si sudice prin confesiunile neoprotestante; in

special adventista si penticostala care au patruns cu mai mult succes in randul populatiei romanesti datorita
miscarii de propaganda deosebita, de asemenea datorita unei foarte bune organizari la nivel national si
international si de asemenea datorita sustinerii acestei confesiuni neoprotestante prin importante surse
financiare si chiar de o anumita influenta politica

Din cele 20 de confesiuni protestante existente pe glob, pe teritoriul Romaniei sunt recunoscute oficial
doar 8 :

19
  Reformanta sau calvina- originara din Franta si Elvetia; in Romania detinand ponderi mai mari in jud.
Covasna, dar si a maghiarilor din Mures, Salaj, Satu Mare, Bihor. Aceasta confesiune ______ aproape 60% din
nr total al protestantilor.
 Penticostali- repr pest 15% din nr total al protestantilor, cam 1,5% din populatia totala a Romaniei. Isi
are originile religioase in SUA, au patruns pe origine germana si apar in Romania in Arad, Timis, Bistrita-
Nasaud si Suceava
 Baptista- adeptii acestei confesiuni reprezinta 0,6% din populatia totala a Romaniei si aproape 8% din
totalul protestantilor (vest).
 Adventista ( Sambata- de ziua a7a
 Unitariana
 Crestini dupa Evanghelie
 Confesiune Lutherana
 _____

De remarcat cresterea deosebita a adeptilor in ultimele decenii, protestantismul a devenit in present

al 2-lea cult religios din Romania dupa ortodoxism (6.6% din populatia totala a Romaniei)

Protestantii predomina ca pondere in Banat si Transilvania unde sunt predominanti lutherani,

reformanti, baptisti, in unele judete din Moldova ( Suceava, Botosani, Iasi) unde predomina penticostalii,
adventistii si crestinii dupa evanghelie. In Muntenia predomina in judetele Arges, Dambovita, Prahova,
Bucuresti si Giurgiu.

4. MUSULMANII

Sunt concentrati aproape in totalitate in Dobrogea, judetul Constanta ca urmare a prezentei entice turce si
tatare. Reprezinta doar 0,3% din populatia totala a Romaniei.

5. MOZAICII

Reprezinta 0,04% din populatia totala. Aceasta religie este propriu in exlusivitate……… numarul lor
scazand foarte mult de la 3,4% (1930) la 0.04 % datorita emigrarilor masive. Sunt concentrate in marile orase:
Bucuresti, Oradea, Cluj, Iasi.

3. CATOLICISMUL este a doua ramura mare a crestinismului, aparuta la mijlocul secolului al XI-lea in
urma Marii Schisme (1054)

In present numarul adeptilor reprezinta doar 6,1% din populatia totala a Romaniei; apartinand etniei
maghiare……………. germani si mai putini romani.

In cadrul Bisericii Catolice se contureaza 2……..

 Romano-Catolici - reprezinta peste 5% din populatia tarii si caracterizeaza etnia maghiara, germane,
cehi, doraci. Aria de raspandire cuprinde judetele: Covasna, Harghita, Mures, Salaj, Satu Mare, Cluj, Bihor,
Arad, Timis.

20
  Greco- Catolici – care au cunoscut o scadere foarte puternica a numarului adeptilor, deoarece in 1948 a
fost desfiintata preotia si credinciosii rupand intelegerea cu Roma, revenind la Vechea Biserica Stramoseasca
Ortodoxa.

A fost reinfiintata dupa revolutie, insa ponderea adeptilor este de peste 6 ori mai mica de cca. 1% din
populatia totala. Predomina in jumatatea vestica a Transilvaniei si judetele nord- vestice, dar si Vestul tarii.

21