Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METODA CIORCHINELUI
• metoda ce se poate utiliza mai ales în etapa de reactualizare a structurilor învatate anterior, sau
în etapa de evocare, elevii fiind pusi în situatia de a stabili conexiuni între elementele studiate, de
a se implica activ în procesul de gândire.
• dupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi notiunile si legaturile create pentru a dezvolta
idei concrete despre CONCEPTUL PROPUS.
• prin acest exercitiu se încurajeaza participarea întregii clase.
• tehnica de predare - învatare menita sa încurajeze elevii sa gândeasca liber si sa stimuleze
conexiunile de idei.
• modalitate de a realiza asociatii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însusite anterior.
• ciorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grup.
Modalitatea de realizare
- elevii vor scrie un cuvânt sau expresie nucleu în centrul unei foi de hârtie
- elevii sunt invitati sa scrie cât mai multe cuvinte sau expresii care le vin în minte despre
subiectul selectat pâna la expirarea timpului
- cuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de notiunea centrala sau, daca este cazul, de una din
cele propuse de elevi;
- la finalul exercitiului se va comenta întreaga structura cu explicatiile de rigoare;
Caracterul stimulativ al metodei ciorchinelui
Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansata ca o provocare si determina o
întrecere de a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.
METODA CUBULUI
• Este o strategie care faciliteaza analiza unui subiect din diferite puncte de vedere.
• Metoda poate fi folosita în orice moment al lectiei.
• Ofera elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari complexe.
• Poate fi folositacu orice tip de subiect sau orice grupade vârsta.
Modalitatea de realizare
- Se realizeazaun cub ale carui fete pot fi acoperite cu hârtie de culori diferite;
- Pe fiecare fata a cubului se scrie câte una dintre urmatoarele instructiuni: DESCRIE,
COMPARA, ANALIZEAZA, ASOCIAZA, APLICA, ARGUMENTEAZA.
- Este recomandabil ca fetele cubului sa fie parcurse în ordinea prezentata, urmând pasii de la
simplu la complex.
- Se cere elevilor sascrie timp de 2 - 4 minute pe subiectul lectiei
descriindu-l din toate punctele de vedere (forma, culoare, marime)
într-un timp limitat.
Indicatiile extinse pentru cele sase fete sunt:
Descrieti – priviti obiectul cu atentie ti descrieti ceea ce vedeti;
Comparati - cu ce este similar? De ce difera?
Asociati - la ce va face sa va gânditi? Ce va inspira? Eliberati-va mintea ti cautati asociatii
pentru acest obiect.
Analizati – spuneti cum este facut, din ce si ce parti contine?
Aplicati: - Cum poate fi utilizat?
Argumentati - pro sau contra. Luati o pozitie si folositi orice fel de argumente logice pentru a
pleda în favoarea sau împotriva subiectului.
Fiecare dintre noi este o persoană creativă sau are anumite laturi creative. De multe ori ideea
este “omorâtă” chiar de către creatorul ei de frica înfruntării criticilor colegilor săi, de teama de a
nu se face de râs. Autocritica distruge momentul în care o idee creativă este irosită înainte de a
prinde viaţă. Brainstormingul funcţionează după principiul: asigurarea calităţii prin cantitate şi
îşi propune să elimine exact acest neajuns generat de autocritică.
Vă recomandăm 7 reguli pe care elevii le vor respecta în scopul unei şedinţe reuşite de
brainstorming:
Provocarea:
Sa organizam spatii de expunere în clasa care sa sustina procesul de învatare al tuturor
elevilor si sa le rasplateasca succesele.
Ce putem face?
Creati afite care sa fie reprezentative pentru programa urmata.
Expuneti lucrarile elevilor care sunt reprezentative pentru programa urmata.
Schimbati frecvent exponatele.
Exemplu:
• Suntem la lectia ”Dispozitive periferice”
• Grupam elevii în 5 grupe pe care le numerotam corespunzator;
• Fiecare grup primeste o fisa de lucru care contine câte 2 chestiuni
de rezolvat, una teoretica, cealalta practica si o foaie A2/A3 pe care
vor rezolva sarcinile de lucru;
• Elevii sunt lasati sa lucreze 35 de min., reamintindu-le sa scrie
numarul grupului si sa semneze;
• Atunci când au terminat afitele, elevii le vor expune pe peretii
salii de clasa, în ordinea crescatoare a numarului grupei;
• Fiecare elev ia în mâna un creion si pleaca într-un tur al galeriei;
• La început, grupul 1 va fi în fata afitului grupei numarul 2, grupa 2
în fata afitului grupei numarul 3, etc.;
• Elevii studiaza fiecare exponat si îti noteaza concluziile pe foaia
Alba din dreptul exponatului;
• Dupa examinarea fiecarui afis, se vor întoarce la cel întocmit de
ei si vor citi notele colegilor si vor discuta cum pot acestea sa le
Îmbunatateasca munca.
www.referat.ro
Evaluarea
Faza demonstraţiei: grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt
gata să demonstreze ce au învăţat. Profesorul poate pune întrebări, poate cere un raport sau un
eseu ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fişă de evaluare. Dacă se recurge la evaluarea
orală, atunci fiecărui elev i se va adresa o întrebare la care trebuie să răspundă fără ajutorul
echipei.
Exemplul 2. Aplicarea metodei mozaicului la predarea unei lecţii de
aritmetică la clasa a V-a (a se vedea Anexa 2).
Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi aceasta presupune următoarele
avantaje:
stimularea încrederii în sine a elevilor;
dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului;
dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente;
dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;
optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva.