Fenomene A2

ondulatorii 2
Fenomene periodice
A1
A
Un fenomen
numeşte periodic dacă
se

are aceleaşi 1
caracteristice la
momentele t şi t+T.
Dacă acest fenomen
poate fi caracterizat de O mărime
o mărime scalară sau sinusoidală se poate
vectorială  atunci reprezenta grafic prin
perioda înseamnă vectorul rotitor care
 t  T   t  sau are mărimea A şi face
unghiul  t   cu
 
 t  T    t 
axa Ox.
T se numeşte Dacă o funcţie
perioada şi este periodică  nu este
valoarea cea mai mică sinusoidală, atunci ea
care satisface relaţia poate fi descompusă
de mai sus. într-o serie Fourier,
Frecvenţa reprezintă din care rezultă că
numărul de perioade aceasta este o sumă de
în unitatea de timp. funcţii sinusoidale de
1 amplitudina şi fază
 iniţială convenabil
T
alese.
Un caz particular al Dacă  este o funcţie
fenomenului periodic sinusoidală se poate
este descris de funcţia folosi reprezentarea
sinusoidală   Ae i  t    unde 
 2  reprezintă partea
  A sin t  
 T  imaginară a numărului
complex.
2
Se definesc 
T Descrierea
pulsaţia fenomenului matematică a undelor
periodic. Noţiunea de undă este
legată de noţiunile
A se numeşte generale de câmp şi
amplitudinea de continuitate.
fenomenului
sinusoidal O undă se propagă din
 2  aproape în aproape
 t   Faza
 T  prin intermediul unui
fenomenului periodic, câmp.
 faza iniţială pt t=0.
 Perturbaţia care se La momentul iniţial
propagă în spaţiu este forma perturbaţiei este
în general funcţie de f x1  în puntul P
locul din spaţiu deci
şi de timp adică     x 1 ,0   f  x 1 
 x , y , z , t    r , t 

f este funcţia care
defineşte forma
Această mărime perturbaţiei în puntul
poartă în general P de coordonate
denumirea de funcţie x2=x1+vt
de undă. funcţia  va avea
forma
Mulţimea punctelor
 x 2 , t   f  x 1   f  x 2  vt 
din spaţiu în care
perturbaţia are aceeaşi Relaţia se mai poate
valoare constantă scrie
  x   x
  x , t   f  v t    F t  
se numeşte suprafaţă   v   v
de undă
   x , y , z , t   a  const . Asta înseamnă că un
observator determină
la un moment t
Propagarea undelor aceeaşi valoare a
într-o singură perturbaţiei  pe care
direcţie o determină un alt
observator la
Dacă propagarea se momentul t=0, dacă
face în direcţia axei între aceste puncte
Ox     x , t  există distanţa vt. Sau
un observator va
Dacă v este viteza de determina într-un
propagare a punct de coordonată x
perturbaţiei v=ct. o valoare a funcţiei 

Aceasta este viteza de

propagare a punctelor fază
constantă şi se numeste de
vitază de fază

f(x1) f(x2)

f(x2) f(x1)
egală cu cea Şi pot fi realizate
determinată de un astfel de unde de un
observator la vibrator liniar
momentul t=0, cu o rectiliniu de lungime
întârziere egală cu x/t. infinită.
Se vede 
Mărimea x-vt= se OM  r  n
numeşte fază a undei 
n este normala la
considerate, suprafaţa suprafaţa de undă
 
de undă fiind definită   f  r  n  vt  şi
prin condiţia = x-   
r  xi  yj
vt=const.
Dacă vibratorul este
Prin definiţie viteza
punctual şi lichidul
de propagare a
omogen atunci
punctelor de fază
suprafeţele de undă
constantă este
sunt cercuri închise şi
denumită viteză de
undele se numesc
fază
circulare
d dx 
0 v    r,t
dt dt
r x2  y2
Un tip important de Sau
perturbaţii este cel al 1
  f  r  vt 
perturbaţiilor r
periodice la care Propagarea undelor
funcţia de undă sferice
În acest caz
 x , t    x , t  T     x , y , z , t    r , t 

are proprietate de
periodicitate, sau Unde 
  
  x  nvT , t   f  x  nvT  vt   f  x  v t  nT      x, t  nT     x, t 
r  x i  y j  zk
Funcţia de undă
1
Deci o undă   f  r  vt 
periodicaă în timp este r
de asemenea periodică
în spaţiu,mărimea Ecuaţia undei plane
  vT care
reprezintă distanţa Funcţia de undă
între două puncte sinusoidală de forma
succesive în care
funcţia  ia aceleaşi
 x
valori se numeşte   x , t   A sin  t  
lungime de undă.  v

Această ecuaţie este

cunoscută sub
Propagarea undelor denumirea de ecuaţia
de suprafaţă undei plane. Mai
poate fi scrisă sub
Funcţia de undă în
forma
acest caz are forma
  x , t   A sin t  kx 
    x, y , t 
 2
Unde k este

numărul de undă Sau în contrafază sau
2 2  opoziţie de fază
k  
 vT v
t x  t x 
2   1   2   2    2n  1
Altă expresie T   T  
  Ae i  t  kx  x2  x1   2n  1

2

Este A este valoarea

maximă a funcţiei de
undă numită
amplitudine.
Mulţimea punctelor
din spaţiu care au la
Ecuaţia diferenţială
un moment dat
a undelor
aceeaşi fază formează
suprafaţa de undă. În cazul propagării
În cazul undei plane undelor într-o singură
suprafaţa de undă este direcţie, funcţia de
un plan perpendicular undă are forma
pe direcţia de mişcare.
Viteza de propagare a   f  x  vt 
undei v se numeşte
viteză de fază pentru Notăm u  x  vt
că reprezintă viteza de Şi se calculează
deplasare a suprafeţei derivatele parţiale
de undă de fază
constantă. 2 2f
 2
Două puncte de pe x 2 u
direcţia de deplasare 2 2  f
2
 v
de coordonate x1 şi x2 t 2 u 2
se găsesc în
concordanţă de fază
(sinfază) dacă fazele 2 1 2
Şi  0
undei în eceste puncte x 2 v 2 t 2
diferă prin 2n

t x  t x  Aceasta este ecuaţia

2   1   2   2   2n
T   T   diferenţială a undei
x2  x1  n
Soluţia cea mai
generală a unei
asemenea ecuaţii are
forma

  x , t   f 1  x  vt   f 2  x  vt 
  
Care reprezintă n orientarea
sperpoziţia a două perturbaţiei într-un
unde care se propagă plan este fixată de
în sens opus. vectorul k şi
defineşte starea de
polarizare a undei
Generalizăm ecuaţia
diferenţială a undelor

1  2
 2  0
v 2 t 2

Viteza de propagare a
undelor

Unde longitudinale şi
unde trensversale

Se cunosc două tipuri

fundamentale de unde Viteza de propagare a
perturbaţiilor în
medii solide
 Unde longitudinale –
perturbaţia se face în
direcţia de propagare a Viteza de propagare a
undei, deci undelor este o
caracteristică a
mediului în care se
propagă undele şi în
general nu depind de
caracteristicile undei
cum ar fi
amplitudinea,
frecvenţa ş.a.

Viteza de propagare a
unei unde în aer sau
alte gaze, lichide şi
solide poate fi
predictibilă din
proprietăţile elastice
 Unde transversale – ale mediului şi
perturbaţia se face în densitatea lui. În
direcţia general
perpendiculară pe
direcţia de propagare
 Dacă această
deplasare este aceeaşi
în toate punctele barei,
atunci bare nu suferă
nici o deformare ci
Se determină doar o deplasare
viteza de propagare a rigidă în lungul axei
undei elastice sale.
longitudinale ce se În cazul propagării
propagă într-un mediu unei unde în bară
elastic cu o singură trebuie să se considere
dimensiune. situaţia în care

 x

  x   x  dx 

X dx

deformarea este
funcţie de distanţa faţă
de originea axelor de
cooordonate.
Când se aplică forţa
externă, două secţiuni
aflate la distanţă dx
una de cealaltă vor
suferi deplasările
  x  şi   x  dx 

Eforturile unitare pe
cele două suprafeţe
sunt   x şi
O bară elastică de
  x  dx 
secţiune constantă S şi
densitate  cu Fiind vorba de un
modulul de elasticitate fenomen elastic se
E supusă unei tensiuni utilizează legea lui
în lungul axei sale. Hooke
Datorită forţelor de
tensiune, fiecare
secţiune a barei suferă
o deplasare  de-a
lungul axei barei.
L  Viteza de propagare a
 Aici rolul
L E undelor longitudinale
lui L este dx E
 dx  
este v long 

 F=S
dx E

Sau
Similar se găseşte
 
pentru undele
  dx     x  dx     x     x   dx  .....    x   dx
x transversale
x
G
Şi în legea lui Hooke v tr 


dx
x   x  dx     x 

dx E
Unde G este modulul
Pe de altă parte din de elasticitate
legea a II-a alui transversal sau de
Newton forfecare.
 
F  ma
 2 În general G<E
S   x  dx     x    Sdx (G=0,4E) deci viteza
t 2
de propagare a
F undelor longitudinale
m este mai mare decât
viteza de propagare a
undelor transversale.
După dezvoltarea în
serie

  x  2 Viteza de propagare a

S dx  Sdx 2
x t undelor în lichide
  x   
2
 2
x t
Aici rolul modulului
de elasticitate este
jucat de modulul de
    2 compresibilitate.
E  
x  x  t 2 Coeficientul de
care devine compresibilitate se
defineşte astfel:
    
2 2
  datorită unei presiuni
x 2 E t 2 exterioare dp, un
E E
v2   v volum de lichid V
  suferă o variaţie dV
proporţională cu V şi
dp
Din ecuaţia
diferenţială a undelor.
H
v lichid 

 coeficientului de
compresibilitate îl
joacă chiar presiunea
Viteza de propagare a p
undelor în gaze v gaz 


În gaze ca şi în lichide
se propagă numai
unde longitudinale şi
viteza de propagare Dacă frecvenţa undei
depinde de faptul dacă este mare atunci
procesul de propagare procesul este
a undei este izoterm considerat adiabatic
sau adiabatic. (între gaz şi mediu nu
are loc schimb de
căldură)

pV   ct
pV  1 dV  V  dp  0
1
dV   Vdp
p

Şi modulul de
compresibilitate va fi
p
v gaz 


Dacă frecvenţa undei Dar la gaze putem

este mică atunci în exprima
timpul procesului de M pM pM
  
propagare are loc Vmol pVmol RT
schimb de căldură cu
mediu şi procesul este
considerat izoterm,
deoarece temperatura
rămâne constantă. Din
legea Boyle- Mariotte
rezultă

pV  ct Şi
diferenţiem
pdV  Vdp  0 Energia transportată
1 de unde. Intensitatea
dV   Vdp undei
p

În timpul procesului
Comparând cu relaţia
de propagare a
de la lichide, aici rolul
undelor nu are loc
tranaport de substanţă Energia cinetică
ci numai o propagare mv 2 mx 2
E cin  
a stării de mişcare în 2 2
întreg mediu
considerat şi rezultă că
procesul de propagare
a unei este însoţit de În cazul undelor
un transport de elastice energia totală
energie. va fi suma dintre
energia potenţială şi
energia cinetică de
oscilaţie.
Energia potenţială a
forţei elastice este
Şi energia totală

E  E cin  E pot

În cazul barei elastice

sub acţiunea forţei
externe F o secţiune
oarecare S suferă o
deplasare
longitudinală de
marime   x 

Viteza de deplasare a
acestei secţiuni va fi

t
În timpul deplasării periodică, şi se mai
asupra secţiunii S va numeşte undă de
acţiona şi o forţă energie, care adtorită
elastică (-F) egală şi funcţiei cos 2 este
de semn contrar cu întotdeauna pozitivă.
forţa exterioară. În Valoarea medie a
acest caz puterea pe puterii va fi
care o secţiune S o
transferă secţiunii
T T
vecine va avea W 1 W 2 1
  0 t dt  vS A T 0 cos  t 
2 2
valoarea t T
W 
  F
t t

Daă se cunoaşte forma

explicită a lui Ψ se În această expresie
poate integra. vS= volumul în care s-
a propagat unda în
unitate de timp şi
Dacă rezultă că densitatea
  A sin  t  kx 
de energie medie
viteza de oscilaţie transportată prin bară

u  A cos t  kx  în unitatea de timp.
t

1
Iar, din relaţia lui w  2 A 2
2
Hooke

F  ES   ESAk cos t  kx 
x Şi puterea medie va fi

Şi W 1
  Svw
W
 ESAk cos t  kx  A cos t  kx   ESA 2 k cos 2 t t  kx2
t

Iar vw reprezintă
Dar E  v 2
din fluxul de energie prin
viteza undelor unitatea de suprafaţă
longitudinale în solide (energia transportată
 de undă în unitatea de
şi k  timp pe unitate de
v
suprafaţă şi această
mărime poartă numele
W 2 de intansitate a undei
 v 2 SA 2 cos 2  t  kx 
t v 1 W 1
I   wv  v 2 A 2
W S t 2
 vSA 2 2 cos 2  t  kx 
t

Aceasta este de
asemenea o mărime
Sau deoarece A
reprezintă viteza
maximă de deplasare a
secţiunii S intensitatea
undei se mai poate
scrie

1 W 
I  vwu ma
2
 m 2 
2

Unde sonore şi
ultrasonore.

Noţiuni generale

Câmp sonor, presiune

sonoră