Alcoolemie

Etanol. Metanol.

Alcoolemia

Alcoolemia este definita prin nivelul de alcool in sange al unei persoane, sau gradul de intoxicatie
alcoolica. Se poate masura in aerul expirat, din probe de sange sau de urina.

Etanol

Generalitati

Etanolul cunoscut si sub denumirea de alcool etilic sau, denumirea uzuala, alcool, este un compus
organic si face parte din clasa chimica denumita alcoli, avand formula chimica CH3-CH2-OH.

Etanolul se prezinta sub forma unui lichid incolor , volatil, avand punctul de fierbere intre 77,5 –
79,0° C, dens itate relativa 0,813 – 0,806 g/cm 3 , este miscibil cu apa in orice
proportie, cu acetona, cloroform eter si glicerol, are un gust arzator si un miros
caracteristic. Arde cu o flacara de culoare albastra, fara fum, inflamabil.

Producția de băuturi alcoolice conținând etanol din fermentație se desfășoară de secole.

Etanolul a fost consumat de oameni inca din preistorie sub forma bauturilor alcoolice, pentru diferite
motive: igienice, alimentare, medicinale, religioase, distractive.

Etanolul este produs cel mai frecvent din fermentatia produselor agricole cu ajutorul drojdiei, produse
cum ar fi: trestie de zahar, sfecla de zahar, porumb. orz.

Metanol

Cunoscut si ca alcool metilic, este cel mai simplu alcool, avand structura chimica CH 3-OH. Este un
lichid incolor, inflamabil si toxic. Se recunoaste prin mirosul mai bland si mai “dulce” decat al
etanolului. Este utilizat frecvent ca solvent, denaturant pentru etanol, carburant sau antigel.

Metanolul se obtinea in trecut prin distilarea lemnului, de acolo si denumirea de “ alcool de lemn”. In
prezent este o substanta chimica care se produce prin reactia la presiune a monoxidului de carbon cu
hidrogenul.

Metanolul are densitatea relativa 0.791 g/cm3 si 0.793 g/cm3. Punctul de fierbere este intre 64-65 ° C și
este inflamabil.
Etanol și metanol, cei doi alcooli foarte simpli, joacă un rol semnificativ ca precursori în sinteza
chimică și / sau ca solvenți. În plus, etanolul, cel mai puțin toxic dintre cei doi, este utilizat în
farmacologie pentru dizolvarea medicamentelor și în industria alimentară. Consumul de alcool variază
considerabil de la o țară la alta în jurul globului cu un aport disproporționat de volume semnificative de
alcool în rândul grupurilor sociale. Consumul de băuturi alcoolice este cunoscut a fi asociat cu boli,
cum ar fi cancerul.

Alcoolii sunt potriviti pentru dizolvarea medicamentelor care nu sunt solubile in apa. Se poate utiliza
atat etanol cat si metanol pentru aceste cazuri. Cu toate acestea, etanolul trebuie preferat din cauza
toxicitatii sale scazute. Alcolii sunt frecvent folositi in sinteza organica unde poate ajuta la dizolvarea
substantelor intermediare sau a precursorilor si sub forma de antigel.

Metabolism și toxicitate apărute

Alcoolii sunt sensibili la oxidarea chimică sau fizică. Prin urmare, calea principală pentru detoxifierea
etanolului și metanolului se bazează pe alcool dehidrogenază și acetaldehidă dehidrogenază care
oxidează alcoolii la acizi. Cu toate acestea, alte căi biochimice mai puțin specifice poate juca un rol în
metabolism. În creier, etanolul este oxidat dominant prin catalază cu consumul contemporan de peroxid
de hidrogen citotoxic ceea ce duce la formarea acetaldehidei.
Catalasa este inductibilă de etanol și este responsabilă de aproximativ 60% din metabolismul etanolului
în creier; citocrom P450 2E1 este a doua cea mai importantă enzimă pentru degradarea etanolului din
creier.
Trebuie subliniat faptul că, căile menționate anterior pe baza catalazei și a citocromului P450 nu sunt
specifice alcoolilor și multora alte xenobiotice pot fi de asemenea detoxifiate. Citocromul P450 2E1
este o parte importantă a microsomal ethanol oxidizing system (MEOS). MEOS este situat pe reticulul
endoplasmatic al hepatocitelor și este implicat în conversia etanolului în acetaldehidă. Dupa o perioada
a consumului intens de alcool, activitatea MEOS este semnificativ crescuta și poate fi responsabil
pentru creșterea etanolului metabolizat. Datorită asemănării chimice și apropierii, căile metabolice sunt
comune pentru etanol și metanol, deși ultima variantă are grave consecințe negative.

Identificare

• La 2 ml de alcool se adauga 0,5 ml C2H4O2 (acid acetic), 1 ml H2SO4 (acid sulfuric) și se

încălzește la fierbere, se formeaza acetat de etil cu miros caracteristic.
• La 0,5 ml alcool se adauga 5 ml NaOH (hidroxid de sodiu) 100 g/l, 2 ml iod 0,05 mol/l și se
încălzește la aproximativ 50° C, se formeaza un precipitat galben (iodoform), cu
miros caracteristic.
• As pect - prin diluarea a 5 ml de alcool cu apa la 100 ml, soluția obtinuta
trebuie s ă fie limpede și incolora.
• A ciditate - 25 ml alcool se dilueaza cu 25 ml apa proas păt fiarta ș i racita, se
adauga 0,2 ml fenolftaleina – soluție și cel mult 0,5 NaO H de concentratie
0,02 mol/l, trebuie sa apara o coloratie roz, persistenta 30 de secunde.
• A moniu, baze organice - la 10 ml de alcool s e adauga 0,1 H2SO4 100 g/l și se
evapora pe baia de apa. Reziduul obținut se dizolva în 2 ml apa, se adauga 1 ml NaOH 100 g/l
 și se încălzește, nu trebuie să se degajeze vapori care albastresc hârtia de turnesol roșie și nu
trebuie să se perceapa un miros străin.
• Cloruri – 5 ml alcool completat cu apa la 10 ml nu trebuie sa dea reacția pentru cloruri.
• Metale grele - 5 ml alcool completat cu apa la 10 ml nu trebuie sa dea reacția pentru metale
grele.
• Sulfati - 5 ml alcool completat cu apa la 10 ml nu trebuie sa dea reacția pentru sulfati.
• Alcooli superiori, alte impuritati organice – La 5 ml de alcool se adauga, cu precautie, pe pereții
eprubetei 5 ml H2SO4, la zona de contact a celor doua lichide nu trebuie sa apara un inel
colorat.
• Aldehide ( Cel mult 0,001%) - la 5 ml de alcool se adauga 5 ml de apa și 1 ml fucsina – soluție
decolorata și se lasa în repaus timp de 15 minute (soluție-proba). O eventuala coloratie nu
trebuie să fie mai intensa decât coloratia unei soluții-etalon obtinuta, în paralel și în aceleași
condiții cu solutia-proba, din 0,5 ml acetaldehida 0,1 g/l în alcool fără aldehide și 4,5 ml alcool
fără aldehide, la care se adauga 5 ml apa și 1 ml fucsina-solutie decolorata.
• Substante reducatoare – într-un cilindru cu dop rodat, spălat în prealabil cu alcoolul analizat, se
aduc 50 ml alcool și se racesc la 15° C. În alt cilindru cu dop rodat s e aduc 51 ml
dintr-o solutie-etalon preparata din clorura de cobalt (II) 50 g/l, 7 ml nitrat
de uranil-s olutie ș i apa la 100 ml. În primul cilindru se adauga 1 ml
permanganat de potasiu 0,2 g/l ș i s e ames teca soluția-proba. Cei doi cilindri
s e țin la temperatura de 15° C pana când coloratia solutiei-proba devine, prin
oxidare, identica cu cea a solutiei etalon. Timpul neces ar oxidarii trebuie să
fie de cel puțin 15 minute.
• F urfurol – la 10 ml de alcool se adauga 1 ml de C2H4O (acid acetic) și 0,5 ml anilina
proaspăt distilată. Amestecul nu trebuie să se coloreze în roșu timp de 5 minute; se admite cel
mult o coloratie galbena.
• Fuzel – 10 ml alcool se dilueaza cu 5ml apa și se adauga 5ml glicerol. Cu acest amestec se
umecteaza o hârtie de filtru și se lasa să se evapore. Nu trebuie să se perceapa un miros străin.
• Metanol – la 0.2 ml alcool se adauga 0.2 ml apa, 0.2 ml acid fosforic 100 g/l, 0.2 ml
permanganat de potasiu 50 g/l, se amesteca și se lasa în repaus timp de 5 min. Se adauga
picatura cu picatura hidrogenosulfit de sodiu 50 g/l, pana la dispariția coloratiei
permanganatului de potasiu. Dacă rămâne o coloratie bruna se mai adauga 0.05 ml acid fosforic
100 g/l. La soluția incolora obtinuta se adauga 5 ml cromotropic-sare de sodiu în acid sulfuric și
se încălzește pe baia de apa la aproximativ 60 ° C timp de 10 minute. Nu trebuie sa
apara o coloratie violeta
• R eziduu prin evaporare – cel mult 0.005%
50 ml de alcool s e evapora la sicitate pe baia de apa, intr o caps ula de s ticla
în prealabil cantarita, iar reziduul obținut se us uca la 105 ° C pana la mas a
constanta.
• C ons ervarea alcoolului s e face în recipiente etanse, ferit de surs e de foc, la
rece.
Determinarea alcoolemiei prin metoda gaz-cromatografica

Determinarea concentratiei de alcool în sânge prin analiza gaz-cromatografica: metoda de analiza este
gaz-cromatografie este folosită atât pentru separarea substantelor volatile care pot fi găsite în lichide
biologice cât și pentru a cuantifica concentratia de etanol în sânge. Analiza se efectueaza cu n-propanol
ca standard intern, validarea metodei necesita control și confirmare stiintifica a faptului ca este pentru
obiectivul dorit. Am evaluat gama liniara de cuantificare a etanolului și a obținut cu coeficient de
corelatie de 0,997. Pentru a determina repetabilitatea și reproductibilitatea metodei s-a analizat zilnic
serii de șase exemplare din aceeași proba de sânge timp de trei zile consecutive. Precizia este gradul de
conformitate al unei cantitati masurate sau calculate cu efectivul sau ( adevărat), valoarea și intervalul
acceptabil este de ± 5% în conformitate cu literatura de specialitate. Precizia masuratorilor înseamnă
calculul abaterii standard relative, care ar trebui să fie sub 0,05. Analiza instrumentala a concentratiei
de alcool în sânge trebuie să fie insotita de definirea legala a limitei de cuantificare, după stabilirea
limitelor metodelor pentru detectare și cuantificare. Recomandat este ca aceasta limita să fie de 0,20 g
‰, toate valorile mai mici ar trebui raportate ca fiind negative.

Determinarea alcoolemiei se poate face prin metoda de chimie analitica sau prin metoda gaz-
cromatografi, in conformitate cu avizul Consiliului Superior de Medicina Legala, folosind ca mijloc de
proba in justiti. Se poate face in laboratoarele de toxicologie midico-legala.

Dezvoltarea unei metode de dozare a alcoolului prin metoda cromatografiei in faza gazoasa trebuie
urmata de procedura validarii acesteia, conform prevederilor normei ISO 17025:2005 privind
acreditarea laboratoarelor si prin aplicarea metodologiei din norma ISO 5725-2:1994 (ambele emise de
Organizatia Internationala pentru Standardizare).

Laboratoarele de toxicologi medico-legala nu sunt obligate prin legislatie sa implementeze sistemul de

management al calitatii , este recomandat sa existe preocupari in acest dens deoarece Ordinul
Ministrului Sanatatii nr. 119/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea si functionarea
laboratoarelor care efectueaza analize medicale contine prevederi ce se refera la implementarea
sistemului de asigurare a calitatii, de efectuare a controlului intern si extern de calitate.

Dozarea si identificara alcoolului etilic din sangele total se obtine prin analiza gaz-cromatografica, din
care se obtine o separare a substantelor volatile. Dupa trecerea prin coloana de separare, moleculele de
etanol sunt recunoscute de un detector cu ionizare in flacara care produc un semnal electric (“peak”)
proportional cu cantitatea de analit. Parametrii esentiali sunt:

● Timpul de retentie – corespondentul calitativ: fiecare substanta volatila migreaza cu viteza

diferita si ajunge la detector dupa un interval de timp bine determinat de la injectare.
 ● Aria semnalului – corespondentul cantitativ: este proportionala cu cantitatea de substanta de
analizat din proba

Aceasta metoda de analiza este una rapida, precisa, care nu necesita reactivi si avantajul este faptul ca
se pot determina si alte substante volatile concomitent din proba analizata.

Variante de analiza gaz-cromatografica (GC):

• Cu injectie directa a probei: cu prepararea prealabila iar in timp are loc o poluare a segmentului
initial al coloanei, timpul de analiza este scurt, cateva minute.
• Analizarea fazei de vapori ce rezulta la preincalzirea probei la o temperatura prestabilita
( tehnica “head-space” - HS-GC): se elimina interfetele cu alti compusi nevolatili, nu necesita
prepararea probei, se adauga doar standardul intern, timpul de analiza este mai lung,
optimizarea se poate realiza prin autosampler – dispozitiv de incarcare automata a probelor.
• Analizarea cu sistemul HS, cu dubla coloana si dublu detector, pentru confirmarea peak-ului de
alcool etilic.

Validarea acestei metode are ca obiect cresterea increderii comunitatii stiintifice in rezultatele furnizate,
in calitatea acestora exprimata prin repetabilitate, reproductibilitate si exactitate.

Material si metoda

Metoda de dozare a alcoolemiei se poate realiza pe un gazcromatograf marca Konik cu dispozitiv head-
space, coloana capilara are o lungime de 30 m si un diametru de 0,53 mm, detector cu ionizare in
flacara, avand ca si gaz purtator azotul, iar gazele detectoare sunt hidrogenul si aerul comprimat. In
cuva ce contine coloana capilara se mentine o temperatura constanta de 30°C, temperatura detectorului
este 250°C, presiunea H2 este de 4 psi (~0.2758 bari) iar a azotului 10 psi (~0.6895 bari). Proba de
sange impreuna cu standardul intern (in proportii egale) se preincalzesc in head-space timp de 10
minute la 80°C.

Selectivitatea metodei a fost testata prin analizarea unui amestec multicomponent format din metanol,
etanol, acetona, cu evidentierea semnalelor individualizate la timpi de retentie diferiti pentru fiecare
analit. In vederea curbei de calibrare se pot folosi urmatoarele:
• se preleveaza sangele de la un individ, pentru determinate experimentala se poate preleva sange
de la un individ care nu a consumat alcool cu mai putin de 24 de ore inaintea recoltarii care se
amesteca ulterior cu etanol pur;
• se calculeaza concentratiile
• ca standard intern se poate folosi n-propanol de concentratie 0.5‰
• se verifica liniaritatea metodei prin calcularea coeficientului de corelatie

Pentru estimarea limitei de detectie si a limitei de cuantificare este recomandat a se folosi cel putin
sase probe negative. Formula de calcul se bazeaza pe adaugarea a trei, respectiv zece deviatii standard
la media determinarilor.

Pentru stabilirea preciziei metodei este recomandat a se efectua cel puțin șase determinari
consecutive în aceeasi zi. Procedura se repeta pentru mai multe zile consecutive.
În final, se calculează deviatia standard relativa prin raportare la media rezulatelor obtinute și se
exprima procentual.
Exactitatea metodei se verifica prin analizarea unui etalon de referinta preparat gravimetric
conform ISO 6142/1998(etalon de control de ser uman cu valori certificate
de GTFCH – Societatea pentru Chimie Toxicologică şi Criminalistică din Germania, producător
Medichem, Germania).
Se calculează apoi procentul de „carryover”(cantitati mici de alcool restante pe coloana) prin
analizarea a doua probe negative după o serie de 5 dozari de alcoolemie de diverse valori.

În interiorul unui domeniu de concentratie limitat, liniaritatea exprima capacitatea metodei de analiza
de a furniza semnale analitice proportionale cu conenctratia, rezultatele fiind de foarte buna calitate,
încredere și ușor acceptabile.
Coeficientul de corelatie minim este de 0.995.

Limita de detectie are valoare informativa și se refera la concentratia minima detectabila a etanolului.
Limita de cuantificare reprezintă cantitatea minima de analit care se poate doza cu o siguranța
rezonabila.

Standardele de performanța și pragurile de alcoolemie pozitiva stabilite în diverse tari este format din
valori cuprinse intre 0.1 g/l și 0.2 g/l. În Romania nu a fost definit un astfel de prag, fiecare laborator
stabilind propria limita de la care exprima valoric concentratia de alcool din sânge.
Pentru concentratia de alcool din aerul expirat exista totuși o valoare stabilită la nivel de IGP care
stabileste ca valori pozitive, valorile mai mari de 0.1 mg/l. Totuși, aceasta valoare nu este recunoscuta
de societatile de asigurari care refuza plata despagubirilor chiar și în cazul concentratiilor mult mai
mici.
//Verificare valori la nivel de Romania pentru aer respirat și concentratie de sange

Fidelitatea este reprezentata de ingustimea acordului dintre rezultatele unei serii de masuratori, dintr-un
esantion omogen și este evaluat prin deviatia standard relativa. Exista de asemenea norme legale și
profesionale care accepta abateri de pana la 10% în cazul dozarii aloolului în scop medico-legal.

//Verificarea folosirii metodei la nivel de Romania

Dacă exista ? A fost introdusa ? Când a fost ? Care sunt noremele?

Metoda de determinate a alcoolului în aerul expirat prin etilotest

Intrebuintari

Alcooli au actiune germicida asupra bacteriilor si microbacteriilor, fungilor si a unor virusi. Actiunea
creste de la metanol la propanol, iar alcooli primari sunt mai activi decat cei secundari si tertiari.

Etanolul este cel mai utilizat antiseptic din clasa alcoolilor. Se caracterizeaza prin:
 • are actiune antiseptica maxima la concentratie de 70%
• la concentratii mai mari precipita proteinele superficiale ale microorganismelor, impiedicand
penetrabilitatea, respectiv actiunea bactericida
• nu distruge sporii bacterieni
• pe mucoase are actiune iritanta ( in functie de conccentratie)
• se utilizeaza ca antiseptic al tegumentelor si ca vehicul pentru alte antiseptice

Alcoolul etilic

1.Stimularea secretiei gastrice

Farmacodinamie: efecte digstive in functie de concentratie

• 5 – 10% - stimuleaza secretia gastrica si pofta de mancare ( actiune directa pe mucoasa)
• peste 20% - scade secretia gastrica si activitatea peptica
• peste 40% - produce iritatie gastrica si si hiperemie

Farmacoterapie: testarea capacitatii secretorii gastrice (utilizat rar)

Farmacografie: 5% 300 ml (preparat magistral), administrat pe sonda

2. Alcoolul etilic face parte si din clasificarea medicamentoasa a tocoliticlor alaturi de: stimulatoare ale
receptorilor beta-2-adrenergici (salbutamol, fenoterol, terbutalina, hexoprenalina, ritodrin), sulfat de
magneziu , AINS (antiinflamatoare nesteroidiene).

Farmacodinamie: Administrat in doze mari 1,25 g/kg in perfuzie intra-venos, ca solutie 10% in glucoza
izotona are efect tocolitic. In doze mai mici are efect spasmolitic uterin.

Abuzul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate duce la probleme medicale si psihice severe. Consumul excesiv
cronic, care presupune: compulsia de a bea, toleranta crescuta si sindrom de sevraj poarta numele de
dependenta de alcool sau alcoolism.

Abuzul de alcool semnifica, in general, existenta unui patern maladaptativ de uz episodic de alcool care
are ca rezultat esecul in indeplinirea obligatiilor, probleme sociale si interpersonale, fara ca dependenta
sa poata fi dovedita. Dependenta de alcool consta intr-un consum frecvent de mari cantitati de alcool
avand ca rezultat toleranta, dependenta fizica si un periculos sindrom de abstinenta. Termenul de
alcoolism este frecvent folosit ca un termen echivalent pentru dependenta de alcool, in special cand
rezultatul consumului de alcool se exprima sub forma unei toxicitati clinice si a unei distructii tisulare
semnificative. Aproximativ 2/3 adulti americani sunt consumatori de alcool. Raportul barbati/femei
este de 4/1. Prevalenta pe viata a abuzului de alcool si al dependentei, luate impreuna, este de
aproximativ 15%.

De obicei persoanele care abuzeaza sau sunt dependente de alcool prezinta consecinte sociale
semnificative ca urmare a consumului lor de alcool. Intoxicatiile frecvente sunt evidente si distructive,
ele interferand cu functionarea sociala si profesionala a persoanei respective. Starile frecvente de betie
pot duce la esecul familial, relational si pierderea locului de munca datorita absenteismului. Persoanele
pot fi arestate pentru condus in stare de ebrietate sau vor fi oprite sa conduca in stare de intoxicatie
alcoolica, alte aspecte care se adauga la efectele sociale ale consumului de alcool. In Statele Unite, in
majoritatea statelor, valoarea legala a alcoolemiei in timpul condusului este egala sau mai mica de 80
de mg/dL(0.08%). Femeile alcoolice beau, in general, singure si au sanse mai mici sa fie stigmatizate
social. Persoanele alcoolice pot solicita tratament medical pentru boala lor. Uneori ei sunt internati
pentru Delirium Tremens sau Ciroza. In cazul acestor persoane traumatismele sunt frecvente. Cu cat
debutul acestor comportamente deviante este mai timpuriu cu atat tulburarea va fi mai invalidanta.

Legislatie

Art. 336. Conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante.
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii
permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii monstrelor biologice, are o
imbibatie alcoolica de peste 0,80g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau
cu amenda.
(3) Daca persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice efectueaza transport public de persoane,
transport de substante sau produse periculoase ori se afla in procesul de instruire practica a unor
persoane pentru obtinerea permisului de conducere sau in timpul desfasurarii probelor practice al
examenului pentru obtinerea permisului de conducere, pedeapsa de la 2 la 7 ani.

Art. 10 – (1) Pentru determinarea alcoolemiei se recolteaza doua mostre de sange la interval de o ora
una fata de cealalta, fiecare mostra fiind reprezentata de o cantitate de 10 ml.
(2) Atunci cand rezultatul testarii cu un mijloc tejnic certificat nu indica prezenta alcoolului in aerul
expirat, recoltarea celei de a doua mostra de sange nu mai este necesara, putand fi efectuata numai la
cererea persoanei implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier.
(3) Imediat dupa recoltare mostra de sange se distribuie in mod egal, in cantitati de cate ml, in doua
tuburi speciale de recoltare vidate, care contin o substanta anticoagulanta.
(4) Imediat dupa introducerea cantitatii de sange in tubul special de recoltare vidat, personalul medical
care a efectuat recoltarea agita continutul tuburilor respective in vederea omogenizarii.
(5) Mostrele de sange recoltate se introduc in containerul trusei standard adecvate, care ulterior se va
securiza.
Art. 101 - Supravegherea persoanei implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier
in intervalul de timp de o ora dintre cele doua recoltari de sange revine politistului rutier.
Art. 102 – In cazul in care nu au fost recoltate doua mostre de sange, la un interval de o ora una fata de
cealalta, nu se va putea efectua estimarea retroactiva a alcoolemiei.

Art. 337 Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.

Refuzul sau sustragerea conducatorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii
permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat in procesul de instruire, sau a examinatorului
autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea
permisului de conducere, de a se supune prelevarii de mostre biologice necesare in vederea stabilirii
alcoolemiei ori a prezentei unor substante psihoactive se pedepseste cu incisoarea de la 1 la 5 ani.

Codul Rutier prevede că, dacă un şofer se află la volan sub influenţa băuturilor alcoolice cu o îmbibaţie
alcoolică mai mică de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, se sancţionează cu amenda prevăzută în
clasa a V-a de sancţiuni (21 la 50 puncte-amendă) şi cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce
pentru o perioadă de 180 de zile”.
Metoda de distilare

Metoda se foloseste pentru deterinarea alcoolului, daca nu este altfel specificata in monografia
individuala. Este potrivit pentru analizarea extractelor fluid si a tincturilor, cu conditia ca, volumul
balonului de distilare sa fie suficient, de preferat de doua pana la patru ori mai mare decat volumul
lichidului care trebuie incalzit, viteza de distilare sa fie astfel incat sa se produca distilate clare.
Distilatele tulburi pot fi clarificate prin agitare cu talc sau cu carbonat de calciu si filtrate, dupa care
temperatura filtratului este reglata si continutul de alcool determinat din gravitatia specifica. In timpul
tuturor manipularilor se iau masuri de precautie pentru a reduce la minim pierderea alcoolului prin
evaporare.
Lichidele care se spumesc intr-o masura dificila in timpul distilarii, se trateaza puternic cu acid
fosforic, sulfuric sau tanic sau cu un exces de solutie de clorura de calciu sau cu o cantitate mica de
parafina sau ulei de silicon inainte de a incepe distilarea.
Se previne lovirea in timpul distilarii prin adaugarea de cipuri poroase de material insolubil, cum ar
fi carbura de siliciu sau margele.
Pentru lichidele ce contin 30% alcool sau mai putin – cu ajutorul unei pipete, se transfera intr-un
aparat de distilare nu mai putin de 25 ml din lichidul in care urmeaza sa fie determinat alcoolul se
noteaza temperatura la care a fost masurat volumul. Se adauga un volum egal de apa, se distileaza si se
colecteaza un volum de distilat cu aproximativ 2 ml mai mic decat volumul preluat din lichidul original
de testare, se ajusteaza la temperatura la care a fost masurat lichidul original de testare, se adauga apa
suficienta pentru a masura exact volumul lichidului de testat si se amesteca. Distilatul trebuie sa fie clar
sau nu mai mult decat usor tulbure si sa nu contina mai mult decat urme de substante volatile, altele
decat alcoolul si apa. Se determina greutatea specifica a lichidului la 25, conform indicatiilor de la
gravitatea specifica, utilizand acest rezultat pentru a stabili procentul, in volum, de etanol continut in
lichidul examinat prin referire la Tabelul alcoolometric.
Pentru lichide ce contin mai mult de 30 % alcool – Se procedeaza conform indicatiilor de la
paragraful de mai sus, cu exceptia procedurilor urmatoare: se distileaza substanta aproximativ de doua
ori volumul apei, se colecteaza un volum de distilat cu aproximativ 2 ml mai putin decat volumul
lichidului initial, temperatura se ajusteaza la aceeasi temperatura cu care s-a masurat lichidul initial, se
adauga apa pentru a masura dublul volumului initial al lichidului de testat, se amesteca si se determina
gravitata specifica. Proportia de etanol, in volum, in acest distilat, stabilit prin gravitatea specifica,
trebuie sa fie egala cu jumatate din cea din lichidul examinat.

Metoda gaz-lichid cromatografie

Aceasta metoda trebuie utilizata atunci cand este specificat in monografia individuala.
Aparatul – se foloseste un echipament gaz-cromatograf cu un detector de ionizare a flacarii si o
4-mmx coloana de sticla de 1,8 m ambalata cu plasa cromatografica pentru impachetare, se foloseste
azot sau heliu ca purtator. Inainte de utilizare se conditioneaza coloana la 235 grade cu un debit lent de
gaz de transport. Coloana se mentine la 120 de grade iar portul de injectie si detectorul sunt mentinute
la 210 grade. Se ajusteaza debitul si temperatura purtatorului astfel incat acetonitrilul, standardul intern,
sa se eludeze in 5 pana la 10 minute.

Prepararea solutiilor
Prepararea solutiei stock (test de stabilitate) – Se dilueaza substanta examinata treptat cu apa pentru a
obtine o solutie care contine aproximativ 2% v/v de alcool.
Prepararea probelor – Se pipeteaza 5 ml din fiecare solutie stock preparata intr-un balon cotat de 50
ml, se dilueaza cu apa ultrapurificata pana la semn.
Prepararea standardelor – Se pipeteaza 5 ml de alcool, 2% solutie de acetonitril intr-un balon cotat de
50 ml, se aduce la semn cu apa ultrapurificata si se agita.
Procedura – Se injecteaza 5 µl din probe si din standard, fiecare de doua ori, in aparat, se inregistreaza
cromatogramele si se determina raporturile de raspuns maxim. Se calculeaza procentul de alcool (v/v)
din esantionul testat.

Metoda determinarii alcoolului in aerul expirat cu ajutorul etilotestului

Acest test este folosit de organele de politie pentru a masura indirect cat de mult alcool este in sangele
unei persoane. Testele efectuate in aerul respirabil se fac de obicei la oprirea traficului de catre organele
de politie, mult mai usor si mai sigur decat incercarea de a face analize de sange pe marginea drumului.

Dispozitivele de testare a alcoolului in aerul expirat folosesc cantitatea de alcool in aerul expirat pentru
a calcula cantitatea de alcool din sangele unei persoane, cunoscuta si sub denumirea de concentratia de
alcool in sange.

• Cand o persoana consuma alcool, acesta intra in stomac si in intestinul subtire, de unde este
absorbit foarte repede in sange. Sangele transporta alcoolul in intreg corpul, catre creier si
plamani. Sangele trece prin alveolel unde alcoolul este transferat in plamani si expirat prin
respiratie.
• Dupa cateva minute, dupa ce o persoana a consumat bauturi alcoolice se poate determina
concentratia de alcool in aerul expirat, se atinge cel mai inalt nivel dupa aproximativ o ora.
• Aproximativ 90% din alcoolul consumat este dscompus in ficat, restul este eliminat prin urina si
respiratie.
• Dispozitivul de testare a alcoolului in aerul expirat il transforma in cantitatea de alcool in sange.
Se obtine o masurare exact a alcoolului in spange prin recoltarea probelor biologice, care se fac
in laboratoare specializate.

Cat de repede si cat de mult persista alcoolul in aerul expirat al unei persoane depinde de mai multi
factoti, si anume: greutatea, sexul, cantitatea de alcool consumata si cand a consumat ultima data.