Sunteți pe pagina 1din 12

MASTERAT

ADMINISTRATIE EUROPEANA.
INSTITUTII SI POLITICI PUBLICE

MODULUI: SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

Privire de ansamblu asupra prineipalelor aspecte juridice ale sanatatii si securitatii in munca:

1. Cadrul juridic international.


2. Cadruljuridic intern.
3. Notiunea si trasaturile caracteristice ale sanatatii si securitatii in munca.
4. Scopul reglementarilor legale si domeniul de aplicare.
I Cadrul juridic
Li. Cadrul international
A). a) In decursul existentei sale, cum era normal, Organiza~ia lnternalionala a Muncii
tM.) s-a preocupat de problemele privind securitatea si sãnätatea in muncá (protectia munch).
— Convenia nr. 121 (1964) privitoare Ia clespagubirile acordate in caz de accident de
ncã sau Imbolnävire profesionalá dispune, printre altele, cã legisla~ia nationatã a fiecãrui
ttrebuie sá protejeze toil salariatli In caz de accident de muncã sau imbolnavire profesionala.
9ventia obligá statele membre sa defineascã legal accidentul de muncá; sá stablleascà in
:onditii un accident de traseu poate fi considerat accident de muncà; sã enumere legal bolhle
sunt considerate boll profesionale.
lndemnizatiile cuvenite persoanelor care au devenit incapabhle de a munci (total sau partial)
oritã unul accidentde muncá, despagubirile cuvenite urma?ilorcelui decedatintr-un accident
muncã formeazà obiectul reglementãrii art. 13-15 din Convenlie.
— Convenila O.I.M. nr. 155(1981) prMnd securitatea ~i sanatatea muncitorilor —conventie
?n~ialä consacrä obligatia statelor de a aplica ci de a verifica aplicarea unel politici coerente

naterie de securitate si sânãtate a lucratorilor Ia locul de muncã1. Aceastã politica trebuie sà


a drept obiectiv fundamental prevenirea accidentelor de muncã ~ñ a Imbolnävirilor care au
áturä cu munca sau aparin timpul prestãrfl munch.
Potrivit prevederilor art. 16 din aceastá conventie, in másura in care este realizabil angajalorii
Duie sã ia másuri astfel incát locurile de muncã, instalaliile si procesele de muncá sã tie
Re sub un control permanent de naturà a reduce riscurile ce ar aduce atingere securitaii si
iãtáth lucrátorilor.
0 dispozitie ce a fost preluatá si de directivele UniunU Europene In materle si care se
Jasecte si in Codul munch (art. 171 aWn. 5) este cea cuprinsã in art. 21 din aceastã Conventie
:rrvit careia màsurile de securitate Si igiená in rnuncà nu pot sã antreneze nici o obIiga~c
ariCiará peritru iucrAtori.
—Conventia O.I.M. nr. 161 (1985) cii privire Ia servicille de sánätate in muncã stabileste
iga!ia statelor rnembre de a institui progresiv servicil de medicinã a munch pentru toti salariatii
economlile nationale.
Servichle de medicinà a munch trehuie:
sä asigure identificarea si evaluarea riscurilor de imbolnavire Ia locul do munc&
•1
c ~‘ l&t 91- I1i~
~ pan1c~peS St~J1c~ ~u • Ictfl~c, r
Et’ u ~ca a boBby r~iofesknaIe.

~~r~unalui r’are asigurá serviciik de sênàtaxe n rnuncã (care se mpune sã tie Uiv~ rs~fj ~zi -.

cUE d€ natura angajalo:ului) Irebiue sa se 5ucure de independenta protesioriala


afara acestor ~onventii ale O,I.M. caic definesc principHie si norrne(e-cadw In materia
~ c’ ~cc ui ‘ãtn r ainrä tost elabL~ pt~ SI alte cci ventu \‘IZáflci —WUTIIt&~ SE’ to~
Lt. stiei
‘E?fltl& tb çt 960~ iii ‘Vt -e api ~tectia contra radiatW~
‘enhi~ ni 39 (1974) c~ privnE; IL. cancerul protesonal;
.;

‘e ih, w .52 1979) c’ privic. sänàtatea si gienaIn nanutanteIep~ ii ar~


C;o’entia n: 167(1988) cii privire i~ sánätatea si securitatea ucratoiflorin c09st
~o1wentIa ni. 174(1993) CU privire la. accidentele industriale majore,
~Jonvenfia nr. 176 (199S) CLI privire Ia sãnátatea si securitatea lucratorilor mine.
U a1endarisljc, ultirnee docurnente adoptate de cátre OJ.M. sunt Conventia ft. 87 (2006)
nc1 cadrul de promovare a securitàtii si sãnãtátli in rnunôa (neratiticata do România) s
&~c’on ~andarea nr 197/2006 asupra cadi ului promotional pentru asigurdrea securitàtU ~i sànèta~
n ~unc~a.
Fãrä a revizui nici b alta conventie sau recomandare internationalá (a munch) asadar nici —

pe cole referitoare a securitatea si sAnätat~ In tn cá —a~ehta onventie Øbneste obligafia


fiecárui stat bare o ràti&ã ~e a mova tthbunata r a corftinua a securftàtñ si sanàtatjj ‘in
riuncà avànd ca scop pt~e%ea abel nteior si b. lilor rpf~sionabe si a d~oE& lOt l~ locul do
rnuncã primelabofarea, in c&nsult~re up tibnateie ~i ~i ~1&kteld4reprezentativ ,a unel politici
national&, a unui sistem national2 si a unui progya a ional3,
Prin pusi4rea rn lisa k$~fl~icii ~f&i~naie, a~istern in’ ton 141 a p 0 taInu ui atonal, se
urmâreste re~h2area unel 8 Ifuri db~fevenire nafi ala i ~ niu secu itàtii sis nàtatii. ksie
vorba desrYre o~cujfljra in al reUn loc~àemuncã s’gii’r I san i s ste e : ctát lato to nivelunil
quver nul angajatorti si lueratorii,tr~ani~atiie si dical sip tro ale tre uJe’sã se i phce in mod
activ in asi~tirarea ufnIi41~ diu dJ’M ca, a~te&at ~n4~ o ui prin inter ediUl ut~uii1stem de
drepturi. do teskonsabjitthi~j’~&le cbii9,tii aefiNt Si 111 ca e frmncYiØttd t prdVknirii I se acord~
piloritate maxima.
Strans corelal cu pohtica nationaià care trebuie sã ifria .4ean~a de ~artea a Il—a a Convent~ei
~H. 155 (1981) SI Cu prograrnul national sisteA,ul national de secunitate si sãnãtate in muncã

irebuie sã cuprinda:
a) ieçjisiatia, contractele colective dacà. este cazul, si once ate instrumente Iegatp
securitatea si siänàtatéa in ñ’-iuncã;

itit.a, ex~tes a,po[ilicä iiationalà” desemneaza poiiticanationala cu ~r’vhela sec uiilafea


‘an&~LatE~a flThfl~ sj )~ fo~~i ci p nijncä (deflnite uonform pr-incipülor statuate de Conventia-cadru ni. 55 (198
2 Potrivit art. It b. expresia sistem nat onat de securitate si sànätate in rnuncà” desernneazà infrasinictuta
‘e co~ sIit.jie c~ di ii! principai at im:plernentä ii oliticH nationale si a programelor nationa.Ie de securitatc I
S a!àt ate jj,, i-i jir lu

~ bun art. it expresia ,,proq:-~rn natIo9af penhru secuI!tatea Si sànâtatea iii niuncà” desernneaza odre
tJrooanlnatiopal nar~ ncludeobjectivele c- lid MC atinse conform unui calendai prestabihi, prioritátile si mijloaceie
JO &CiIt;~ elal ‘it€ ecb-~iea rneIh,~ãr:, -~. r tpui ~i sãn~iàtH in munca êh si ni~lo~ceIe care permh eva!uar~&

ul’cnji CSEM1
tarea egs

ljC ~ ~)r [~ ‘~ ~.c urL1ta e ~

ufl )rU ;c. Cci e1ernei ot;tial de prevenhe

a) 3anà~atea ~ecu~ latea tUfl~;â nstituit Si C nst:tuie unu~ ~jir


:upare prior tarä a Uniunli Europer~~ Siatele nembrn sunt de acord cufaptul en secu, nais~..
iätatea salariatilor in muncatrebuie c~ ,nstiiuie a preocupare permanentá, tinãnd soama
~I putin dol factori:
in primul rand, factorul uman, a cárui apärare In rnaterie de securitale In muncã se traduce
)revenirea accidentelor de muncã;
in al doilea rand, factorul economic constãnd in pierderile pe carp ~e inregistreazã angajatorul
absentele salariatilor victime ale accidentelor, prin grevele do protest determinate de
~Itumiriie Cu privirç Ia securitatea Si sinàtatea In muncá.
Prin introducerea art. 137 pct. 2 din Tratatul C.E., s-a dat posibil.itat~a adoptàrii de directive
~terie de sãnãtate Si securitate a muncitorilor’. Au tosta~optate rnai mult de 15 directive,
:u caracter general iar celelalte referitoarç Ia anumite probleme legate de sãnätatea si
ritatea in mu ncà (directive particulare/specifice).
irectiva nr. 8$/391/C~E Cu privire Ia prpmovérea ameliorärii securitãtii ~i sanatØlii in
cà a muncitorilorponstttuie cadrul juridiç general in ac3astã materie, fund stabilit, prin
iibulul sãu, cã ,,amel,orarea secuntãtn, a igienei si sanãthtu muncitori/or reprezinta un
ctiv ce flu poate fi subordonat con~icIeratiIIor de factur~ pur econornica” EI~m9ntul de
rtantã deosebita adus de aceastã Direct~vá constà in obligatia angajatoru~ui de a adapta
~a Ia om, prin diferite procedee, printre care: alegerea metodelor ~e pro~uctie si muncà
~izarea ergonomicá a locurilor de muncá In scopul atenuãrii muncil monotone sau repetitive,
:erea efectelor acesto ra asupra sánátátii2.
In ban Directivel nr. 89/391/CEE3 au fostadoptate, printre altele, urmätoarele directive
;ulare/specitice:
Directiva 1 989/655/CEE, referitoare Ia prescriptUle minime de securitate si sãnätate pentrLl
area de cãtre muncitori, in timpul desfasuràrii activitãtilor, a echipamentelor de muncá
Iificatá prin Directiva 2001/45/CE);
Directiva 1990/269/CEE, privind cerintele minime de securitate ~i sänãtate peniru
pularea manualA a maselor care implicá riscuri pentru iucrátori, in special de afectiuni
)-Iombare, pentru muncitori;
Directiva 1990 270/CEE privind cerintele minime de securitate ~i sànãtate in muncã
itoare Ia utWzarea echipamentelorcu ecrari devizualizare;

Charta Cornuriitará a drepturiloi sociale fundamentale ale muncitorilor se referà Ia: dreptul or cärui mundtcr
;i desfäsura activitatea in conditD satisfãcãtoare de protejare a sánata!Ii Si securitàtii sale; dreptul rnuncitorilc’
rmare si consultare Cu privire Ia mãsuriie ce trebuie luate pentru asigurarea unor conditü de rnuncã in dephnã
itate A se vedea M. Ducasse A. Roset, L Tholy, op cit, p. 200-201.
.4C’ “I .&. ‘S
1. 6 pct 2 lit ci prel vat in totahtate de iegiuitorul roman (art 173 aIm 2 din Codul muncw
a_I,. -,r+ - ‘ •‘ , . I
atE’ ~fl1dI jute;~ir~ u; ~,ct .~ St .)tTuL~Ic UT I’ fl’.~ ,rt;, ‘ •t..t4U • - ~A’_- •—“‘‘. ~..4l ItaL~ t.
ar4atat&’ n ruunu~. ;~.-1 •~ueia~I uvet tkt ~;i~tet tk~ t a cet do care be •;i~ ~jaz~ )r~uncftori
ar~ se tilä intruit 1aport de nuncà iiuleiai dE~ Jut atä nedeterrninatã u~ ariqajatolul’ Art. ~
a din aceastã Directivá stahileste cá ,,existenta unei relatñ tie muncA pe duratà determinata
au intern naeã nu poate sa justitice a dtterenta detratamentdin punctde vedere ai conditBlor etc
~uncà in tfl~SLlla in care este vorba de protecia sanãtátii si securitãlii in iu~ c;~, ~n special in
-~-~ ce tw~vesIe accesul Ia echiparnentele de proteclie individualà”;
- i ‘tiectiva 1992/58/CCE prvind~erhtele~nin4ne pent-U semnalizarea etc -sec U tE’tE? S1s&L
-‘ i.ãtate Ia locul de rnuncã;
• D;rectiva iii. 1 992/85/CEE prk’irid punerea in aplicare a mãsuiilor de imbunatalne a securftàw
~nataiB in inuncã a ferneilor insã~cinate, care au iiãscut sau care aläpteazä:
• Directiva 1992/104 CEE privind cerintele minirne pentru imbunãtalirea secuntaln si protec4ue
• ãtorilur din industria extractivà de suprafata sau subteran;
— Directiva nr 1993/104/CE, cu privire Ia timpul de muncã, rnodificatá prin Directiva nr
2000/34/CE, care se apiicá, a~a curn am aràtat, tuturor sectoarelor de activitate, Cu exceptia
cransporturilor, activitãtilor maritime si medicilor, in timpul perioadei de formare;
-- Directiva ni. 94/33/CEE referitoare Ia protec~ia tiñerilor in munch, potrivit cáreia:
3ngajatorii sunt obIiga~ii sã garanteze tinerilor1 condilli de muncA adaptate vârstei br
(ineril trebuie sà tie protejati contra oricaréi expbatàri economice ~I a odcávei activitati
susceptibila sà aduca atingere *ecuritàlii br, sánãtátii sau dezvoltãrii fizice, psihice
morale sau sociale oh educatiei br2;
-. Directiva nr. 98/24/CE cu priviPe Id protec$a sanätãtii si securitã$ii muricitorilor contra
riscuilbor provenite din utilizarea à~ênIii8r chirrilbi M protethu’l munch.
!n afara acestor Directive, care contureazãun cadru geherab, ati fost ad’optate Si alte dir?ctive,
care an in vedéFe ditedte sectoare deàctMthte~. Lor be corespund acie normative de drept
intern in statele mertibre &e U.E., inchfàiQ in România.
Este esential de subliniat cã Insemnátatea acordatã acestor domerili ale securitãtii Si sánàtàtii
in muncã se rèfiectà si iii yrmatoarele:
adopthreaIn anub ~od~ a unei Rezolutil a Consiliului réfetitoare (a noua strategie cornunitarà
a sariatatli si seciihtAtti;
-- crearea until Comitet corisultativ pentru securitate si sãnätate (a locul de muncä (avánc
componenta tripartità)

1 Potrivit art. Spot a din Directiva nr 94/33/GEE, prin iânár se intelege mice pet soanâ Cu vàrsta mel mica ck
13 ~r~j”
2 Codul munch a preluatin au. 13 aIm. 2 dispozi~iiIe art. 1 pct. 3 aIm. 2 din Directiva 94/33/CEE
~ Astfei, in succesiunea inversä adoptärfl br in timp: Directiva 2003/10/CE referitoare Ia cerinlele minime th
SEtUritat~ ~i sAriátate in rnuncä relative Ia expunerea lucratorilor Ia riscuri determinate de agenti fizici (zgomote)
?1~cti\ta 2002144/CE i eferitoare Ia ceriniele minime de securitate si sànãtate relative Ia expunerea Iucrãtoribor ~
riscuri determinate de agenti fizici (vibratiD; Directiva nr 2000/54/CE cu privire Ia protectia lucrätorilor contr
flS°UriIc,i provocate de expunerea Ia agenti b~oIogici iii fimpul muric~i; Directiva nr. 2000/39/CE Cu privire I;
Stabilirea anei lisle en valorl Iimitã admise in turrul en agenti chii-nici Direcliva 99/92/CE on privire ía cerinteb’
min~rne v!zãnd amehorarea protec~iei in materie de securitate si sànátate a salariatibor susceptibill de a ti expusi I
atmosf~~~ explozive- Directive nr. 98/24/CE Cu privire Ia protectia sànAtãtii si securitáth muncitorlior conth
‘IsCurilot ovenite di utilizarea agentilor chimic,i in procesub munch; Directiva nr 90/394/CE en privirela puotecti.
iucrato~l;o ontrp nse1iriIo~ legate de exF iinerea a agenti cancerigeru intimpul munch, i iodificatñ prin Dirediv~ n
99/28!
tui€~ .t~’~_a- ~ r)I)~4~ ~eIUf 5~l I

tiC.

etcJologice ~
aplicarea acesteia3,
d)Legeanr346/2oo2pri~Jjndasjgurare~;.% t~. i. .t ~c- Jemuncásibohleprotesio~~~~
e)Actele normative de transpunere a direcu elur ~pe rL ale UniunH Europene, respecfl
Hotàrarea Guvernuluj nr. 971/2006 privind cerintek~ minime pentru seninalizarea d
--

securitate si/sau sãnátate a locul de rnuncã5 (transpunand Directiva in aceeasi materie 1992
58/GEE);
Hotararea Guvern ului nr. 1028/2006 privind cerintele minirne de securitate si sànátate in

muncá referitoare Ia utilizarea echipamentelor Cu ecran de vIZL,alizare6 (transpunand Directiva


in aceeasirnaterje 1990/270/GEE);
Hotárârea Guvernului nr. 1048/2006 privind cerintele minirne de securitate si sãnãtate

pentru utilizarea de cátre Iucrãtori a echipamentelor individuale de protectie Ia locul de muncä7


(transpunánd Directiva in aceeasi materie 89/656/GEE);
Hotãrarea Guvernulut nr. 1049/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitati~

si sànàtatii Iucrätonlor din industria extractivã de suprafatã sau subteran6 (transpunand Directiva
in aceeasi rnaterie 1992/104/GEE);
Hotãrarea Guvernuluj nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sänátate

pentru manipularea manualã a maselor care implicã riscuri pentru Iucrãtori, in special de afectiuni
dorso lornbare, pentru muncitori9 (transpunând Directiva in aceeasi materie 1 990/269/GEE)

—Hotãrârea Guvernulul nr. 1875/2005 privind protectiasànàtatu ~i securitáth Iucràtorilorfatn


deriscurile datorate expunerii La azbest1° (transpunand DireCtiva in aceeasi materie 83/477

1 A so vedea I. T. Stefãnescu, S. Behgrãdeanu Codul munch. Prezentare de ansambhj Ana/iza textel,


~senfiaie. Textul integral, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003, p. 10.
2 Publlcata In Monitorut ofici& al Rcmaniei”, parlea I, nr. 646 din 26 iulie 2006.
~ Aprobate prin HG. rw. 1425/2006, pubhcata in ,.Monitorul oficial al Romanier’, parlea I, iii 882 din 30 oclomhrie

~ PubUc~ in Monitoru; of~ciaI a~ Ron~ârnei”, pal-tea I, nr. 454 din 27 iunie2002, modificata ~i compietata prhi
)rdorianta do urgentã a Guvernului ni. 107/2003, publicata in ,,Monitorul oticial at Aomarnej’, partea I, ru. 747 din
~6 octombrie 2003 ~aprobatà pnn Legea nr, 598/2003. pubhcata in ,,Monitorul oficial al României”, partea , nr. 936
in 24 deceji,brje 2003), Ordonanta do urgentA a Guvernuiui nr. 129/2004, publicata in ,,Monitoru( oficiat at
lomanier’. partea I, nr 1228 din 21 decernbrie 2004, Ordonanta de urgentã a Guvernutui ni. 171/2005 puhlicatà
i ,,Monitoruj oficial al României partea I, iii. 1126 din 13 decembrie 2005 (aprobata prin Legea nr. 186/2006
ublicata in .,Monitorul of cia! al Romàniei”, partea I, nr. 440 din 22 mai 2006),
~ Publicat~ ir ,Monitoi ut oficia! al Romãnier’. partea I, nr. 683 din 9 august 2006.
~ PubIicat~ in ,,Monitorul oticial al României”, partea I, nr. 710 din 18 august 2006.
Publicata in ,Monitorul oficia! al Romániei’, partea I. nr. 722 din 23 auqust 2006.
nIl 5
~,, j,$.r~r_ t .-,.-; n’’~~ ~ ~ •.-.. ~ :c- — ‘:‘C.~!~~d~ ‘ —
•.~ -; ‘ • 4’ ~‘~Pi.i~ ~ • • rt~J: tII,I~4,~t~:: ‘itt .‘MapEflIti b~~1 I
;.. .~ :~.oi~’ ~LfttrtepIJr,?~(1
h i’- ~8:d ‘:‘~o:~. i~:IV~: ~:.%~~ch ai:~imilC as!eCth. )~ flS/3!-~iK)EE) .LI’tE

•ea iji !# :, “ti:1 ‘I .i


fY~l:~ i ~ ii’ t9nr~tek ~ :P.IITiø [)°I ~:. - ~.$If1I.tt€tV~ •securhâli
~i :ãê atätii ~ucrätt~ h iist I 1-: $%•i~i —ytr~ .tft’~t -.1c ~oraJ’ :t,c.i s1P411e•’l : liI’:’,fl~i$ a;~easi rr!a1~ -i& TI.

~‘. ( ; 4 -‘—‘—,.

I ~ •€t9 C;c~.~tri..~,: ii :a ~~‘~/?~;a flfl,S(tt. •i.!hltttf,c h,’EOmt ~a-1t~d ~rdvr~tAths’s securit~


• :.I ii~j~~ii ~Ut Ln_. ~ —• ~ ‘. ~ u,.’ ‘~ ~ .‘~eri~ 4 •t :10311th •

r,p;.j~lfll (~ans~ti: i3tt’,i’~ 9cJS21CEF:


:~flCi I)j.%D!’\
..C:~A ~ — •

a~.iE~a -fart ~; ‘Jt•


‘“. ~i !VViL r2r1’,tEIC lid W~ ‘Je’ s-~’~LiTLEtl~ -J sànä~a
i..: ‘ ~

;U .~i k,.. t’l QE. mt ,wä5 (1(an~a :3i1t. ‘:A1ejtr’:- ~n ... c ~ m&~riP ~anc(j~-..~’ EP vienltor:a~

‘là act’~stá hotãrt’rc; ~ re!a’ä ;- ~ocuI clesrinvi sã ct’p1indA fflMtir. it. I 4ctu siw-’L Th ciädwilr
:ntrer..drtdc~1I silsau uriltatil, ;id~s~’ u:ice 31t be thfl ~il3 i!flI%)flfldelii sj~Is~’ii a ttflitàLji Ia ~arr
Iucràicwui are acces in cadrul desiãsuiäii adivitâlii. Ca uririare, prevederilir rctärâiii nu $
ti~dic~. u.i~oaeafr:i de transport vtil~zata in ifara Intreprindeiii ~i/sau unitàpi S6U Iocuhlui tic
‘-nur’~ :Y~ din iniericirtil røjloac;elor ~e trenspnl e ~anti&eIor tempo’a~ r~ Sab rn,biIe indusirlilo
a31rctc-~vH, vaselo; ds pesw:L eM npiriloi, puduñtor s altor teienuii care dp’ar~ir~ I:”oi’ iuejninde:
a~rit-ote sau tore2gere situate ‘r. &a.t ariei clàditilor intreprinciet ü;
I iutaràrea Guvernulul iii 1092J2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate t
sànélate peritru proteclia lucratodlor impotriva riscuiilor legate de expunerea Ia agenti canceriger
sau mutageni Ia bout cte muncà6 (tcanspunând Directi’is In aceeaçi materie 2004/37/CE);
Hotárárea Guw*rnuIui iv. I ~ 36/2006 privind cerinlele minime tie securitate ~i sAnAtat
tteritoare Ia expunerea tucrätoñk.e Ia riscuri generate tie campuñ electrc rnagnetice7 (transpunãn
:)jrc~ji-s’, In aoeea~i matetie 20AOP!0/CEE);
Hotaráre& (3’ ivamulul nr i25/2006 privind ceriritelti mirtime et€s seculiLatb ci sAnAtate I

;,111 .:4k bc,rdulnaveioi do pet; ‘i:it~(traraspunând Directivamn aceeasi ,i,aterie 9S/1 03/CEE)
i ~otArârea Guvemulu, ri~. ioG/2006 pilvind cerinlete ,ninim€ do securitate ~i sAnAtal
~er.iru irtilizarea b, rruncä do cäbc~ iucràtori a echipamentelorde muncà9 (transpunând Directly.
in aceoasi materie, rir.;989/65510.E.E. amendatA tie directivelo nr.1995/63/C.E ~i 2001/4’
E;.E). ::ajhiinien ~a potrivit ait. ~ lB. prin echiparnent de mutic~ se Ir4elege orko ma~it
~.

d~1;~h~, Ift~ealtà zw fristal4tetckrnltA he’ Iccul dc munr4. ~copuI acesteb hotätâri, vizea~
ornducAtorii do aeniparnenle tie trtun’.~3 obligaV sà respecte anumili ria.an soul’ tie sigurari~~
—.

~urec-jbr’ra~ lot ii’~á dn~ Iaza de 2.’~ier~toI~ deriruductie ~i de ‘ie$tacSr9: ~rigajaiorii ohIig~
s~ a:-.tqt;rc-. utihzarea echba,r.eiiIo.o, aik ~isctiii :)6’ltrI IuC;,’ätofl. sâ be ‘jefliice ittitial ‘i. ultent
;~erindii t,a- ‘nionneze p~ IucrAtn~ •sà-i j,igjr’iasc~ ~.cderea ,nlMurärii ~u reducerli riscurU ~‘

iefc ‘it - ct ~a sec;untelea :.&I r~nL .4fa :01:

P:~ itt ,,M:~;Pt~uI vt!t3~F, ~ I ~r,g,t. ;:e-~ ; ~i1tfl I •~-. 2!. ‘-ai~e: 20tK1
M; sitcsui c.MMe~ Rt~.pviiai “rP’.~ ‘ •)4g~ i~jjp ‘net 2(’C?S.
.:.;1.ul?. it. ‘vit’nftct’ nàç4çJ €.t Rh- .SrthT ‘C t~ L. 7S7 1W, U
j!

I’t.hC’.e~Q ,cniteqn ~)t’.tia: ~ •vjst;~ .V 71NS ! :‘ ~7 ~ ~. au~us! ?OOS


~‘ ~,j

• Moriflcsn’t ouich~~ & Ro.i,s~ ;ie~’ tmite’& - i3~J din 30 ‘ugusl 200t
- •‘LAica~ ~‘i , M.nks’4 itithd s~l Bc’-iani€I •~‘,g,; L er ?SR din -~0 ~tugtisi 2006
;~i€, ~ • ,~I&t “I ‘4c •-~‘~~‘ strI~r. ~. Ii. ~ 9j7 1~ji 6 ~epie;nhrie zUu,
- c r’ .,u r.- :A;da !l .1 •. a. iJ
• a;w~t • ;i •~( ~(I s.3’~~.Iflt’Iic I •‘

• .P’’1 ~ t, -, 4~i~.: •. ‘ .“ ..Cfl~ j’’d(JZI’.

/~
~u\’erduJ1u’ w. ~~v~r’c~ stabiIii~~~ .er!nteior rninirne de securitat~ s,
~nuncã pe!tlu asigurarea protectiei iucratorilorIrnpotriva ~iscurilor iegate de prezenfa
i~fl i!C~’ (t~aris ~ánd Directiva 98/24/CE privind protectia ~ucrátod~or irnpotriva riscurHo
egate cie rpii~e(t~a agent! J:nic ~n munca. Direc:tiva 91 322/GEE privind Stacilirea
,alordoi 1~rnità CU Ca :.~t& o~ en~a~ ~.iL aohcarea Diiective~ c~ ‘nsihu!ui 80~1 07/GEE orivjpc
‘~otectia ‘Jeralonior mDothk1 nscuu~o~ ~:q~ie de ox ur~erea a agenti chimici, fizici Si biologic
urnpul ucrului, Directiva 2000/’t abjure a pilmel liste de “alori iirnitá orier~tati~e ale
ixpuneiii profesionale In aplicarea Di~ect~v~ Oonsiliului 98/24/CE privind piotecNa sãnätãtij si
;ecuritãiii lucrátorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chirnici a locul de munca.
)irectiva 2006/15/CE pentru stabilirea celei de a doua liste de valori Iirnitä orientative de expunere
wofesionalá in aplicarea Directivei ConsNiului 98/24/CE Si pentru modificarea directivelor
)1/322/CEE si 2000/39/CE);
— Ordinul nr. 753/2006 al rninistrului muncH, solidaritãtH sociale r~ familiei privind protectia
inerilor in muncá2.
U Instructiunile propril elaborate de cátre angajatori, In spiritul Legii nr. 319/2006, pentru
:ompletarea si/sau aplicarea reglementarilor referitoare Ia securitatea ci sànãtatea in muncã;
g) Regulamentele interne (care, potrivit art. 172 aIm. 2 si art. 258 lit, a din Codul munch,
ebuie sà cuprindã reguli privind protectia, igiena ~i securitatea in muncá);
h) Contractele colective de muncá; art. 19-37 (cap. 3) din contractul colectiv de muncã unic
nivel national sunt consacrate másurilor referitoare Ia asigurarea sänátãtii si securitãtii in
~unca. Se specificá expres cà ,,pãrtile contractante vor asigura includerea in contractele colective
mäsuriior prevãzute de Legea nr. 319/2006” (art. 19 aIm. 2);
i) Once dispozitii din cuprinsul actelor normative, indiferent de domeniul din care acestea
ic pane3.
Cu toate cä nu au fost abrogate in mod expres, trebuie considerat cã odatä Cu abrogarea —

egii nr. 90/1996 au fost abrogate si Normele generale de protectie a munch care erau aprobate

rin Ordinul ministrului munch si solidaritätii sociale si al ministrului sãnãtátii si familiej nr.
08/933/2Oo2~,

2. Notiune. Träsáturi. caracted.stice


2.1. ?Jotjunea de securkate ~j sànäta.te In mu ncã
A). Scurt istoric
Problemele privind securitatea si sànätatea in rnuncä au cunoscut de~ a lungul tirnpului pun
lele normative interne o evolutie complexa, sinuoasã. dar in ultirnã analizã, ascendenta.
Inainte de 23 august 1944, in Romãnia flu au existat reglernentari legale care sa aiba ca
biect distinct protectia muncH si, ca Ljrmare, nici nu se putea vorbi do aceastá institutie
ridica. Cu toate acestea, au existat dispozith legale disparate, Ca, de pilda, In leqile sanitare
reg ulan-ientele br de aplicare din 1885, 1894, legea minelor din 1895, legile pentru organizarea
1 Publicata in ~Monjtorul oficial al Romániei” nr. 845 din 13 octombrie 2006
2 Publicata in ,.Monitorul oficial a! Rornâniei” nr. 925 din 15 noiembrie 2006.
~ Cum ar fi, spre exemptu, Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepse!oi Si a mäsurlor dispuse de
~neIe judiciare in cursul procesukil penal (publicatã in ,,Monitoru~ oficial a! Románie?’. nartea I. nr627 din 2flhiiiip
•I, i.’.. I .flbI.. • I. ~::..Ii .“.. •,~I•I%.LI• 0 •• •~..t. ){ jIi~

~, ~
J ;Rn~~.K’ ~zj
~ L Oct LW’ ~ •~

— •‘ :HL~ ~ di: ~ W(2t’ràjIh—~ s~2t~j:—tie


IeIoadc,94~94c data ~llnd ubsenta L!flet ‘Hgk— n&rtãu ;ilai e s. 2rote~Uei iflL)flC;~l
-~ ~3 rie[oas~ Ex’.dpii; ~ doroga~i. ‘~onditUle fl Lsat ihJflC3 ‘CIa piestatá cie\9n (Nfl of
gnie in contex~ul llitarUàh intrepinder~oi, t~i v dificàrü sau abroqäi ii Jno~
na
~L’ik— sa!ar!atilo,
‘I f;.~ ~i 1~’;94F—ig~u ~ D’ •raic-. ek’~ ~icts ~iIw~ nrr,~ a
•~

~‘s~a toIi1~\in!o :ic:~fl~!(’1a~e (I ege~ ~ d~r 2!: nial ~C4t !~‘~te ‘C


‘iii ~e; tfl.fCD de [‘rev’enn’E. a a(;c2id€FIIE)IQ de rriuncà, Legea nr 5E~6 dh ‘‘4e’:, iefentc&!e ‘‘

~)er~tr1 prev’t~. thea Fc,crdeniek’; SI r;olikn rofesional


;L~j(~(~3 ~,

orima deità. prob eneW prcnecti& nur~cti ~u fosi r~yeeme~n≥~L~ iiPnnethEot ~


~ h ‘N~wu.-~uji ni 359/1969. Uiterir3,, Hi scopul apficar dispozhiHo~ acest~u decret, au iost
E SW ~ ~e1ie Je ac ~ w~ 3”e’ ar~ au scos ii eloeniä importanta aco~dai~’ 1.1 ~)tectief
hit!flC~i
Qc-~j ~din 1 ~5i a consacrat jn capita! spbcIa~ (al Xfl lea) piotectiei munuil
~ ~er ‘siut ir, 185/ i953’ onsacra iirincipiul potrivit cáruia protectia r iunch DOi ‘stituia a probIerr~a
e r mi acelasj act iormati” a lost infiintata nspentia tehnica de stat peniru protectia
flll~fl Dii a urmare, pin Decretui ni, 834/1962 conducerea Si Indrurnarea generalã a activitáth
de protectie a munch au fost trecute de Ia Consiliul Central at Sindicatelor (a Ministeri~ Sànãtatii
si Prevederitor Sociale.
c;, 0 etapà superioarà in reglernentarea protectiei muncii a marcat-o Legea nr. 5 din 23
decembrie 1965 Iege Inchegata solid, dar corespunzátoare oránduirii sociak. de atunci1.

e~ sI- ege a fost In vigoare pánä Ia adoptarea I egli nr. 90/1996 privü,d proteotia munc~i.
• cieceniw prin egea ii .319/2006 a see ~ sanàtàtii in munc~ a ios~ abrogata
co,ea’ °O!i 996.
-~gtc.rnentãrile in rnateiie tiai ~spun cu tidelitate in !egisiatia internä notniele mternation&e
-

efetitna e (a prornovarea Imbu iät~tirii securitati si sänãtãtii tucratorilor (a bout de? munc~

b3). As’p~.’ctc d~ naturä conceptuai~


a) ~ curn am arãtat, normele de c~ -tpi internatioi i~U at muncu so refeiã de regui~, ei
fle~•sn Ue pnvind securitatea si sänätatea in rnuncá De aceea, o prima probtema. care ~e impin .c.
a Ii :‘arjficata este aceee a raportului dintie concepti.’! etc securitate si sanalate in munr •

‘Ir1(.’cti~. rniJncii.
H uajrijI legislatk~i inferne in matenc st’ :unsiatã ii nètoirei€.

ml. ~1 aIm 2 din Constitute dispune ,SalariatU aLi dreptul Ia rnásun de protectj~ sonata
“~C~ te~ ‘,ivesc securitatea si sànäiatea salariatilnr, “epirnt’l de muncá at femejior ~.i & flne;llcr
u ~:.~Il Ui lflV, ~a Ian U minim brul pe [wf reps liSt sap m~ na~ ‘flncPdiLl de cdih n~ rlatn

iflufl ;‘hin c’iu.litji decs~bnc. ~ (‘) ifl3r~j r’n1~si fl8r, ~iCC!~ Si ~


~‘iP:,hrr ~ 2~ COP
— .sgea orqarica nlaierie, 3nter:o&!a Ccdu’ui ri: ~ egea 90/1996 (abrogata ~
preztmt). cu toate ca ew intitulatà ,,a p’ntectie~ muncW’ Se reterea atât Ia probfe.m&e tie sãnatate
in ~riufl~4 (arL an. 1 aNn. I ~i—t R art ~2 alv 2) c?ki si 12 :rohiemeie ~t~v~nr ;~iritaje~ i~ii~nt I
S aNn’ I s~ ~Hn L;).
• rtdu runci~ DDe~e1-!;á 11tH J / ~ Cap III art. 1 lb ~;U Ufl&~ .,

S. 56DUniIa1~ ~n murc~ unDo, ~i~andu-s€ ~ ~,ces1 fel normel’)r de orepi intef auun~i
?ar a’enunta ins~. ~JL~ ~ c:or~con~te~ •~ i1~ Hi?~ecb~, r.iUncii” (art.
a.. 179 aNn. 1).
Legea nr a, 9/2006 a secuhtâtii Si sãnätätii in munc;à apare, pnn tiNu! säu, rntrutra
concordanta cu formularea din Codul muncii;
— Si contractul colecjiv de muncä unic Ia nivei laionaI utilizeaza ~ermh Ologia d& sànàtate
si securita~ in muncã.
Din corelatia necesarà si obflgatore mire normele internationale ci cole intern&, re~ufta ca
sintagmele de ,,protectle Soc ala” (a muncH) si do ,,securitate si sãnätate in muncä” se aflã, pe do-u
parte, intr-un raport de patte ía intreg; pe de aiM parte, ele se afla Intr-un raport de a rnUloc a
scop: mâsurlle de protectie a rnuncü urmãresc asigurarea sànàtàtii si securitatli In murica.
In concluzie, intre legislatia internationaià ~i legislatia internã s-a rea!izat a concordantà deplina,
b~ Ponderea principala a reglementarilorprivincj securitatea ~i sánátateain muncä apartine
dreptului muncH (cornparafiv cu cele be drept public, existente Si ele, in principal de drept
adrnirustratjv)
Date fund &ernentejc, constante ale securitàtii si sãnátàth in muncä (protectiel muncH) —

:are deterrn,na optiunea normativá In materie Isi pástreazá valabilitatea no~iunea configurata
‘n doctrina juridicà cu multi ani in urrnä: un ansamblu unitar be norme juridice imperative care
au ca object reglernentarea relatijior sociale complexe ce seformeaza cu privire ía organ izarea
tultilaterala desfásurarea si controlul procesului do muncá in scopul asiguràrij conditü icr optime,
a niveftil stiintei si tehnicii moderne pentru apàrarea vietii Si a sãnàtátii tuturor participantilor (a
~cestproces, prevenirea accidentelor be rnuncä si a bolilor profesionale.2

2.2. -rfaSatUCI carat tedsi Ice


Din ansarnbluj CoduJui rnuncii, L.egh ft. 3i9 2106 si ~ontractuiui colectiv be muncä unic !a
vvel national, se despnind, in opinia noasträ, urrnátoarele tràsäturi Caractehstice ale reglementarli
;ecunjtàtij si sànätàtij in muncä3:
A). Constjtuie o expresie a irnpNcärit statufti~ in coriditiiie econorniej de piatà —in
~revenirea accidentelor de muncã s! a bother nrofesjonale ale salariatilor si ale c&orla[tj
~articipant~ Ia procesul de muncã.
Datorjta irnport~n~~j or, problernele securitàth si sanátãtir in rnuncà nu suM làsate exclus~v
~ latitudinea pärtilor(prin negociere colectivà sau Si individuaha). Phr1 norme imperative sunt
tabibte precis obligatiile angajatorilor si &e hucràtorUor salariatilor;
Este un domenitj be ordine pub!icñ sociala cafe exprimà elocveni faptul ca dreptul rnunc;i
re un carar or rnixt continãnd atãt norme do dreji public cat si norme de drepi privat.

In acest ~‘ s~a consac.~a legal ~eea cc a fosi ~ier’upjf in t’:fl~ ~iau~a ,~ein elsatn obligat~a angajatorului

- asIqur;j i ~atatea s’ ‘~~w i~tea ~rI~tIJ1~I sa


~., ~- I .fl1rac{1’a’~ pusa in ev,derita ~c
)ur.rina unc4’,
~. ~ iflC I•:•, ,‘nr.4R, ,,
-~_. .•.I— I:,
. .—..-.‘
• 1 •~.%ti. —

I 21’’ .111 1i ~ ‘j~’ ;i,~*1r M fl ;‘it? i ‘ ~ 1 ‘~.!i~ 1.


I1tI’’ .‘Ifl’’: ~ I’’’ ~j. Li 1. ii. ;~ 1b11•t, ~ i ~ ‘ is • ‘i ~. rtyek—

• C). s~~n1 .uate in v ~flSId2v~I% ~ uv~ se~is •sg, ø~ftu ~pnxezete jitscelflte) ~h cars p
~vra oc wVer ~h~iente rux;Ive penuu kicrA.,ort accideirk. ‘is rnui idt ea’i in care se p -

.A .~c4(~ * pn)I prou4uk~rlt.tle* ceaci ~ .:~m 4;~Uie P exp(eSit’ ?‘Ilre Mt&’~ ~ caiae:1i ~!Iu: scdat
•~ •‘ nan ia,i, ~ aIiii S ~d art. 4.! ?IIr ‘~: di.’ (_flrSthUlia rcen;E.s ii€?)
J) ‘cre u~• sedt—r6 s!*i~ sxilns4 t~ anga)akuittth oNiga~t :;ä ;s rn~turlle ~tt
• .~-d ~ ‘?flUFUAI : iø!e:teekn a” ~ ‘?ept nnrntft~ r;rir rnii~ui t!b t~spe~tk
‘-

fr’ o p~ ‘.2, •ir,;eIs ~n Cotail ititni ;~ ci! .eg~ n~ s 19/?fl’I~ ‘.t3 pth~à ‘ii bait— se•• ~
1cv”ilat’~ ~; :1u.:~ p~r~’oaiielUt ii. iijjc.t~ Si fbi.;e Hngala!o.1 hi ra’€ aot;viLaW& s~ ‘i~$täço~ - -

• ,‘e’::c;riaI ;fl’flrt.i o.~ naz~ de ,;,iraci inthv’dua~ de muntä’ ~ e t~e a!it~ partr rorq~uje
•~sz~r~i se a,hc~ niuroriucràtonlo; s~taria~i, ‘k’ope~’ai •e:, uceidci, ~Isv~ ci Ptt’tkri ?. ‘ietioa
Pfd(’tuarii piacikil ,,ofesioria!e ~.i iht participant I: ~~rocewil d€ rriiinc~ ‘~

~‘. •~t6 arrr4: n~.e’;t$~i ‘~b .t’, iinr:ärüit’ e’:1eiE~! :~C(.ItlHflt~(’~ d€. iflt’IlCfl .:, :3 bali
-~ .

r”:r:~’ fl’tV’

3 ~‘ opal eglerneitxL’dor iegai.e- q doneulul lot Je aplicaiw


egea o~. :i 9/2006 are ca scop instituirea de másuri privind piomovarea Irnbunãtã
3~~i~.ijcI.’atr~e a ~~;‘jriØ~ii Si cki~tAtP :n ,‘rit’nCá. Avérid acest stoop, ea atabileçte atãtpriric
~-‘nera~e : eier’toE~, C.. I~. pleYtrireP i,e.u; ito’ 1,rofesionalE~, protecjla sánAtälii si securita
k ic kiorik., c4iin~n&i e& iacboriloi ‘t. ~sc si acD,deitr€, informarea, €;orisiittaroa, participa
~v”ftibratLt, insu uirea iuerâtc’eioi ~i a reprezentantilor br, eM ~i direojille çjenerale- de aellur
pentru irnpk~rnentarea priricipüloi respective
tegea se aphcà in toMe sectuarele de acti~ it Je, atãt publics, cM ci priv we (ac:tiv
industriabe, agricole. comerciale, administralive, de servich educativ€, cufturabe, wcres
si’. ci ariçjajato’iloi, tucrätoritor r~i reprezentan~i1or IuuAtorilor4.
.

P). Conform ar. + si ait 50, tao exceplie de Ia aplicarea legil cs2usile ‘in care pan i’;uiar’~
ii i.~ic.nie ale aI,urniior actMtAti specifice din seividile publete. ci ‘irs nfl for!ele ai mate, pul -

Di eGIJm m ca, ; nun d ~ dezastre. i,ni;idat~i ci penirt’ realberMa rnãr’hilor -ie protectie civiä

•i. e;~ceptia ptn Sal saIUIUI rasnie


*1i paitidpaiiti a procesul de ,uitw’i2 bU’) • otlkh. i 3 r.~’~’ is ~ficiw in ;ritrepnndero s~sai iii, t~

.•‘rnisiuned ~u~oaiatt~rJILIi in perioach~ $ i.ijca”.’ ,cr~ MA a ~pUt’ ich’iilor pr’t’saonale in verlerea c ~


.‘

•‘ ~ssrar b 3s)qa~4 aclivitati in tviOs’JI .s,,,iu’;it≥ti t ~t;ivii~Iit~ icç,¼ Itt vc?iiitina’, ~j1ECUfl SI ‘~.“C
~I
u.sft pailidpAiii fr mime d€ rreaAt~’ ~ tt ~‘ •soaiie cr(’s flu .‘, ..oritract incividual ‘e ~
I• ti&i in roil h’ e~rr.H Si r,ent:tt ~ ~it: Ia h intsr.~ I,
‘~ •nh1l!;s~hu)Ie ~! ~~pm ~j~q;p~, s,~
• . n:i.:v r,,,ilr: •;c r.’—tf.
•;.. yedea ‘,~t
‘. I “21sf, ‘r~ife. .. ... •-‘ ‘

‘iii ,r€ ~.i e~ tnt. ni al Ivcra~crflsir ii • c•p~s.id


• 2’. • :SJ1 it4 ~ .
:ieqs j,eisOa’l. •~;eas.%. se!fc~a1~ sal :i’:~, us t$ ji:’ atc~ c. ‘re~’
!‘-

• : 2 - ~ • “,n ~t~— p-N . t1~jr4:n i . ••~‘‘ ~

• — •.‘~ •i :, •t:.•~i;.l fl;:.~~

/0
ontradictie Cu Legea nr. 319/2006. In aceste situalii, institi4iile publice In cauzã1 organizeaza,
rdonea2a ~i controleazá activitatea de securitate ~i sànãtate in muncã din unitalile br, prin
vicille de Rrevefllre ci protec~ie create sau desemnate de càtre aceste institutli in scopul
cãrii Iegii. In plus, art. 50 aIm. 3 stabilecte cá instituiile pubice avãnd acest specific pot sã
ooreze reglementàh proprii pentru apbicarea Legii nr. 319/2006, in completarea cebor existente
ivel national.

4,