B.D.

0216
6.12.1937
Manifestare umană.

Copilul Meu drag, marea bunătate a Tatălui doreşte să-ţi reveleze un mare secret, secretul manifestării
Sale umane. Fără iubirea Domnului voi oamenii niciodată nu aţi fi fost capabili să vă eliberaţi pe voi
înşivă de vina păcatului şi aţi fi căzut din ce în ce mai adânc dacă Tatălui nu i s-ar fi făcut milă de
umanitate şi, în iubire mai mare decât infinită nu şi-ar fi trimis cel mai sfânt copil pe Pământ pentru a
aduce mântuirea oamenilor de la cea mai grea adversitate. Nicio altă evidenţă mai mare a iubirii sale
divine nu ar fi putut vreodată Domnul să ofere oamenilor decât faptul că El însuşi s-a sacrificat, că a luat
vina fiecăruia asupra Lui însuşi şi, prin suferinţă şi crucificare, a obţinut pentru oameni graţia de a intra în
împărăţia lui Dumnezeu din nou. Mult mai rea decât suferinţa pe cruce a fost vina păcatului care i-a
împovărat capul său divin, pur, şi în durere nespusă pentru copiii pământeşti a oferit Tatălui Ceresc cel
mai mare sacrificiu. El s-a dat pe sine însuşi pentru suferinţa Pământului. Tatăl şi-a trimis Fiul pe
Pământ, cea mai pură, cea mai sfântă, cea mai înaltă fiinţă care a fost ca şi una cu Tatăl Ceresc, a împlinit
acest act din cea mai sinceră iubire pentru umanitate. Totul din univers trebuie să rămână nemişcat în
realizarea acestui sacrificiu cel mai sfânt care a fost făcut vreodată pentru rasa umană. Magnitudinea
iubirii Sale trebuie să lase totul să tacă în veneraţie absolută. Şi toţi cei care au fost răscumpăraţi din cel
mai adânc păcat de către Domnul trebuie să-i cânte veşnic laude. A coborâ în valea Pământului de lângă
prezenţa apropiată a strălucirii atoate-cuprinzătoare a Tatălui, de la splendoarea şi măreţia vieţii eterne, în
mijlocul mâhnirii şi în adâncimea păcatului, iubirea Mântuitorului pentru copiii pământeşti şi sacrificiul
groaznic de a trăi în puritatea Sa în mijlocul păcatului şi viciului este dincolo de cuvinte. Fiul lui
Dumnezeu a îndeplinit actul de mântuire pe Pământ în cea mai sfântă compasiune. Nicio fiinţă înaintea sa
sau după el nu a îndurat vreodată asemenea suferinţă ca Fiul lui Dumnezeu. Pe Pământ Mântuitorul a
participat la toată suferinţa, în iubire nelimitată divinitatea Sa s-a revelat pe sine şi astfel, pentru
mântuirea umanităţii, El s-a oferit pe sine însuşi. Deveniţi precum copiii mici, atunci veţi fi capabili să
empatizaţi cu agonia Domnului. Spiritul Său, mare şi glorios şi strălucitor, a locuit în lumina eternă,
pentru a trăi acum încarnat pe Pământ, împovărat de vina de păcat a umanităţii, cu o coroană de spini pe
capul Său şi a experimentat cea mai amară umilinţă cu o inimă pură. A luat toată suferinţa de pe Pământ
asupra Lui însuşi pentru a micşora durerea copiilor pământeşti şi, pentru a pregăti regatul Tatălui pentru
ei, şi-a permis să fie pironit pe cruce. Iubirea lui Dumnezeu a fost atât de infinită încât şi-a dat Fiul, totuşi
iubirea lui Iisus Hristos a întors la Tatăl ceea ce ar fi fost pierdut pentru totdeauna fără iubirea
Mântuitorului. Fără această iubire nicio fiinţă nu ar fi capabilă să vadă faţa lui Dumnezeu, de dragul rasei
umane Domnul s-a oferit pe sine însuşi ca un sacrificiu şi astfel a răscumpărat lumea de la moartea
veşnică. Binecuvântat este cel care, în împărtăşirea acestui sacrificiu, trăieşte în iubire de Domnul astfel
încât şi el va fi răscumpărat prin Iisus Hristos, Domnul nostru. Amin