care are simbolul Au și numărul atomic 79. Se utilizează aliat cu cuprul sau argintul, pentru fabricarea de podoabe, obiecte de artă, monede etc. Datorită proprietăților sale este considerat (alături de argint) singura formă reală de bani.
Aurul este elementul cunoscut din cele mai vechi
timpuri. Fiind răspândit în stare nativă în natură, el se putea obține ușor în cantități mici. Se crede că aurul a fost descoperit înaintea cuprului. Cules sub forma unor bucăți strălucitoare din nisipurile râurilor și din depunerile aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un metal de ornament, apreciat pentru luciul său galben, dar mai ales pentru stabilitatea sa față de agenții corozivi. Ușor de prelucrat, prin ciocănire, el poate lua forma diverselor obiecte de podoabă sau de cult cunoscute în antichitate. Aurul pur (care este întotdeauna galben) este prea moale pentru folosirea sa ca bijuterie. Metalele care se folosesc în amestec cu aurul, pentru a-l întări, pot modifica culoarea acestuia, rezultând astfel un aur de diferite nuanțe de galben, alb și roșu. Acest amestec determină numărul de carate al aurului. Este unul dintre cele mai dense metale. De peste 5000 de ani, aurul este un important element pentru civilizația umană, facilitând tranzacțiile ce au dus la specializarea indivizilor, o mai mare eficiență prin specializare conducând la produse/servicii mai bune și creativitate prin satisfacerea unor cerințe/nevoi noi cerute de piață (i.e. totalitatea indivizilor într-un sistem bazat pe schimb). Aurul a luat naștere înaintea formării sistemului nostru solar, în urma unor gigantice explozii stelare, geneza sa necesitând temperaturi de peste 1 bilion grade Celsius. Aceste enorme temperaturi se ating numai la explozia supernovelor sau la fuzionarea a două stele neutronice La nivel global, în anul 1900 producția mondială se ridica la 386 de tone, cantitatea extrasă în anul 2000 ajungând la 2.590 de tone[22] În anul 2001 au fost produse 2.600 de tone de aur.[22] De atunci, cantitatea de aur produsă anual a înregistrat o scădere treptată, în 2009 fiind produse 2.450 de tone.[22] Producția mondială de aur se află într-o fază terminală în ciuda prețului record și a eforturilor pe care companiile miniere le depun pentru a găsi zăcăminte noi în zone îndepărtate.[23] Dacă în 1950 se obțineau 12 grame de aur pur dintr-o tonă de minereu, în prezent (noiembrie 2009) concentrația este de numai 3 grame în Statele Unite, Canada și Australia.[23] În aprilie 2011, rezervele de aur erau estimate la aproximativ 167.000 de tone, adică de 60 de ori peste nivelul producției anuale la nivel mondial.