Cum nu am mai vorbit de mult de maiele, m-am gandit sa va pun la curent cu felul in care le intretin eu in ultima

vreme. Nu pentru ca vreau sa faceti la fel, ci pentru ca vreau sa stiti cum fac eu. Cand dau o reteta, e bine sa aveti
o imagine generala a felului in care procedez eu, ca sa puteti adapta reteta la modul vostru de lucru.

          Pe cea alba am transformat-o in 80% hidratare. Nu stiu daca voi merge mai jos de atat, dar momentan
vreau sa experimentez putin cu ea la 80%. Dimineata hranita 8g:20g:25g (maia:apa:faina), seara 10:20:25.
Rezista mai mult timp in maxim fata de cea 100% hidratare, dar ramane in continuare destul de lichida. Daca va
fi foarte cald ziua, voi merge pe 6:20:25, dar inca nu e cazul, temperatura nu depaseste 22C in camera unde tin
maiaua. Cateodata, seara, daca sunt prea obosita si nu mai am chef sa masor ingrediente si sa spal ustensile, pun
borcanul in frigider pana dimineata. Spal la fiecare hranire borcanul. Operatia de hranire e simpla: un bol micut
pus pe cantar, cantarul la zero. O lingurita de maia (8g) pusa in bol, 20g apa la temperatura camerei, amestecat
cu telul (am un tel mic mic, de inox, special pentru asta). Intre timp, borcanul de maia golit si spalat bine cu apa
fierbinte. Nu cu detergent, doar apa super fierbinte (cu detergent poate o data la doua saptamani, si atunci
clatesc borcanul foarte foarte atent) Asa fac eu, voi faceti cum va place voua. Daca maiaua e proaspata mereu,
asa cum e la mine, nu se lipeste si nu se usuca pe borcan si in consecinta se curata foarte simplu. Spal si capacul,
si le pun la scurs langa chiuveta. Ma intorc la cantar, adaug 25g faina alba BL55 ungureasca, amestec cu o
lingurita si transfer maiaua in borcanul zvantat. Incerc sa evit contactul direct cu mana, adica cu degetul, cand
transfer maiaua din bol in borcan. Poate ca exagerez, dar  asa m-am obisnuit. Pun capacul si asta e tot. Ce fac cu
maiaua surplus? daca nu am nevoie de ea, o arunc la gunoi. Pur si simplu. Stiu ca sunt discutii pe tema asta,
daca e corect sau nu sa aruncam. Pentru mine raspunsul e da. Ma intereseaza sa tin maiaua la temperatura
camerei si sa o hranesc zilnic. Cum nu fac english muffins, pancakes sau alte aluaturi, nu am la ce folosi
surplusul. As putea sa evit pierderile daca as tine-o la frigider, dar nu vreau sa o tin la frigider. Imi place de ea
asa cum e acum, e alegerea mea, bazata pe diferite criterii si observatii facute pe parcursul timpului. Ajung sa
arunc 50g faina pe zi. Asta, evident in zilele in care nu fac paine sau clatite sau altceva, cand nu arunc nimic. Ma
costa max 3 ron punga de faina, faina pe care o folosesc doar la hranit maiaua. 1kg tine 20 zile. Nu cred ca e o
pierdere grozava si mi-o asum.

          Cea de secara are parte de acelasi tratament, doar ca o tin la hidratare ~110% in proportia 1:4,5:4. Adica la
6g maia pun 27g apa si 24g faina. Faina folosita e Pirifan. E cea la care m-am oprit dupa ce am incercat mai
multe firme producatoare. Imi place si Pronat, dar ajung mai rar la magazinul respectiv, asa ca Pirifan it is!

          O noutate ar fi ca de cateva zile am inca o maia! E vorba de o maia de faina integrala, o maia numita
DESEM, pe care mi-am dorit-o de cateva luni, daca nu ani. As fi putut face un desem de la zero, dar pentru ca
procedeul e destul de anevoios si mancator de resurse si energie, am ales varianta mai simpla si anume, am facut
desemul plecand de la maiaua alba. Am luat cateva grame de maia alba, am adaugat apa si faina 100% integrala,
si am ingropat aluatul intr-un culcus de faina integrala. Recipientul pus la frigider, hranit o data la cateva zile.
Daca imi iese cum vreau, o sa mai auziti despre asta. In mod normal, desemul se face cu faina proaspat
macinata. Eu nu am acces la asa ceva si nici nu vreau sa imi dau viata peste cap cautand o moara pe piatra sau
investind intr-o mini-moara. Poate voi face asta la un moment dat, dar pana atunci, ma adaptez conditiilor
avute, in cel mai simplu mod cu putinta. O faina organica buna, proaspata ar trebui sa functioneze. In cazul meu,
acum, e vorba de o faina bio austriaca. Mai departe voi vedea. Asa arata la hranire si dupa 24 de ore:
e un mic organism viu care creste si se zbate si pe care il iubesc desi nu stiu nimic despre el inca.

          In rest, am in minte si in plan o paine cu urzici pe care am pus ochii asta toamna. Pentru ca e sezon, daca
sunteti curiosi de painea asta, va sfatuiesc sa strangeti urzici de-acum si sa le uscati. Pentru mine a facut mama
treaba asta, cu urzici tinere si fragede de primavara, crescute in voie, la sat in gradina, spalate, uscate, ca pentru
ceai. Ramane sa le folosesc si sa vad daca formula de paine e asa cum sper eu sa fie.
          La capitolul paini, am reluat tema cu alacul, intr-o formula noua cu secara, de care m-am indragostit pe
loc, cei care urmaresc pagina de FB a blogului au vazut deja o poza. Am facut o paine cu cartofi. Am facut kaiser
rolls, paine moale de sandwich in alta formula fata de cea existenta deja pe blog, mai putin dulce si mai putin
imbogatita, am facut de zeci de ori painea cu masline, si am facut un alt San Francisco, am facut un
flammekueche cu o poveste cu totul speciala. Nu am abandonat painea de secara 100%, dar inca nu am tava
potrivita pentru ea, asa ca e in stand by proiectul pana gasesc tava care imi convine. Pana atunci o sa ma joc cu
desemul. Si o sa incerc sa postez mai des, macar formulele si pozele, ca imi pare rau sa le vad risipite la mine pe
calculator, in loc sa le impart cu voi, asa cum ar trebui sa o fac.