1.

Persoanele care desfasuara o activitate salariala sau independenta in doua sau mai multe state
membere se supun legislatiei europene reglementata de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al
Parlamentului European si al Consiliului, si Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului
European si al Consiliului. Potrivit art 11 din Regulamentului (CE) nr. 883/2004 persoana care
desfasuara o activitate salariala sau independenta intr-un stat membru se supune legislatiei din statul
respectiv.

2. Legislatia europeana care reglementeaza coordonarea sistemelor de securitate sociala pentru

lucratorii migranti este REGULAMENTUL (CEE) NR. 1408/71 din 14 iunie 1971 privind aplicarea
regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi şi cu familiile acestora care se deplasează
în cadrul Comunităţii si Regulamentului (CEE) nr. 574/72 de stabilire a normelor de aplicare.
Regulamentul nr. 1408/71 instituie cateva principii fundamentale :
 Egalitatea de tratament – presupune acordarea acelorasi drepturi si obligatii de securitate sociala
lucratorilor migranti in aceleasi conditii ca si pentru proprii cetateni. Discriminarea pe baza cetateniei este
interzisa de articolul 3 (1) din Regulamentul 1408/71.
 Nesuprapunerea prestatiilor – prevede ca daca un lucrator a contribuit la sistemele de
securitate sociala in doua sau mai multe state membre, el va beneficia de prestatiile oferite de un singur
stat, statul de angajare, eventual primind o diferenta de la institutiile competente din alte state care
acorda beneficii mai mari.
 Cumularea perioadelor de asigurare – respectiv totalizarea perioadelor de asigurare -
lucratorul migrant poate face uz de toate perioadele de asigurare, de angajare realizate in alt stat
membru iar institutia competenta trebuie sa ia in considerare aceste perioade ca si cand ar fi realizate in
conditiile propriei legislatii.
 Unicitatea legislatiei aplicabile – determinarea legislatiei statului competent, astfel incat
lucratorii migranti, in exercitarea activitatii profesionale, sa fie supusi prevederilor legislatiei unui singur
stat. Acest principiu este prevazut de art. 13 din Regulamentul 1408/71.

3. Regulamentului (CEE) nr. 574/72 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr.

1408/71 stabileste la art.12 ca, contributiile obligatorii se aplica conform legislatiei germane
Art. 12 Dispoziţii speciale privind asigurarea conform sistemului german de securitate socială
1. Când, conform termenilor din art. 14 alin. (1) lit. (b) şi (c) sau 2 (a) din regulament, legislaţia
germană se aplică pentru un lucrător încadrat în muncă de către o întreprindere sau angajator al cărui
sediu înregistrat sau loc de desfăşurare a afacerilor nu este situat pe teritoriul german, această legislaţie
se aplică ca şi cum lucrătorul a fost încadrat în muncă la locul său de domiciliu pe teritoriul german.
2. Când se plătesc contribuţii pentru o perioadă determinată, în conformitate cu legislaţia altui stat
membru decât Germania, conform unui sistem obligatoriu pentru invaliditate, sau deces (pensii), pot fi
plătite, de asemenea, contribuţii suplimentare pentru asigurare suplimentară pentru aceeaşi perioadă,
conform legislaţiei germane (Höherversicherung).

4. In legislatia romana REGULAMENTUL (CEE) NR. 1408/71 si Regulamentul (CEE) nr. 574/72
este transpus de ORDINUL NR. 592 / 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea
în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România a formularelor emise în aplicarea
Regulamentului (CEE) nr. 1.408/71 şi a Regulamentului (CEE) nr. 574/72
Formularul E 104 totalizează perioadele de asigurare realizate pe teritoriul a două sau mai
multe state membre. Atunci când un lucrător salariat sau independent începe o activitate într-un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European şi nu îndeplineşte condiţiile de
deschidere de drepturi la prestaţii de boală şi maternitate în acel stat, pentru a putea beneficia de aceste
prestaţii prezintă instituţiei din noul stat de muncă sau de domiciliu formularul E104 care specifică
perioadele de asigurare realizate sub incidenţa legislaţiei la care a fost supus ultima dată. Pentru a
beneficia de totalizarea perioadelor de asigurare, persoana interesată trebuie să solicite formularul E 104,
la instituţia la care este asigurată pentru boală şi maternitate.
Casele de asigurări eliberează formularul E 104 la solicitarea persoanei interesate sau a instituţiei
competente din noul stat de muncă ori de domiciliu, care trebuie să afle care este perioada de asigurare
realizată conform legislaţiei pe care o aplică instituţia de care aparţinea înainte asiguratul în ceea ce
priveşte prestaţiile de boală sau maternitate.

Potrivit legislatiei romane persoanele care solicită formularul E 104 vor depune la sediul caselor de
asigurări o cerere însoţită de următoarele documente:
a) copie de pe cartea/buletinul de identitate sau de pe certificatul de naştere, după caz;
b) copie de pe cartea de muncă sau, în cazul lucrătorilor independenţi, declaraţia de asigurare pentru
concedii şi indemnizaţii;
c) orice alte documente care atestă perioade de asigurare pentru boală sau maternitate.