Autonomii locale si institutii locale in spatial romanesc

Secolele IX-XVII

Izvoarele istorice si descoperirile arheologice efectuat in Dorogea,

Muntenia, Moldova si Transilvania, oglindesc modul de viata al locuitorilor
din aceste tinuturi in secolul al X-lea.
In marea lor majoritate, ei traiau in asezari rurale mici in conditii
materiale modeste.Asemenea urme de asezari au fost scoase la lumina fie
prin sapaturi sistematice, fie prin descoperiri intamplatoare.Asezari mai mari
cu character militar sunt atestate mai ales la Dunarea de jos si cateva in
Transilvania.
Arheologii sovietici si poloni au constatat o crestere insemnata a
populatiei din acesta parte a Europei rasaritene, iar arheologii romani au
ajuns la aceeasi concluzie in ceea ce priveste teritoriul tarii noastre.
Ei au surprins prezenta unei populatii relative numeroase raspandite
in:Transilvania, Muntenia, Doborgea si Moldova.
In secolul al X-lea populatia tarii noastre practica mestesugurile
menite sa satisfaca nevoile primordiale ale oamenilor.
Existenta stratificarii sociale in veacul al X-lea ce rezulta din
descoperirile arheologice, e confirmata din izvoarele istorice contemporane,
atat in partile dunarene cat si in Transilvania.
Autorul cronicii “Faptele ungurilor”(Gesta Hungarorum ) a urmarit sa
infatiseze doar faptele militare si nu a acordat nici o importanta structurii
sociale in sanul careia se petreceau evenimentele politice.Astfel ca realitatile
sociale se pot surprinde mai vag, prin urmare tabloul societatii transilvanene
de la inceputul secolului al X-lea apare mai putin conturat.
Acest tablou se intregeste cu informatii mai concludente pe baza altor
izvoare,la sfarsitul secolului al X-lea, inceputul secolului al XI-lea.
Scrierea hagiografica despre viata primului episcope de Cenad
“Legenda sancti Gerhardi”, cuprinde informatii pretioase cu privire la
societatea d epe teritoriul Banatului, ce era relative indreptata pe drumul
feudalismului la sfarsitul secolului al X-lea si inceputul secolului al XI-lea.
Peste populatia autohtona se presupun influente diverse, rezultate ale
stapanirii Imperiului Bizantin si a Taratului Bulgar, asupra regiunilor
dunarene, iar in Transilvania influenta stapanirii maghiare.
 Formatiunile politice din Transilvania

In secolul al X-lea formatiunile politice din Transilvania aveau un

character feudal in curs de dezvoltare.Anonymus, notarul regelui Bela al III-
lea, ne-a transmis informatii pretioase cu privire la situatia politica a
Transilvaniei in prima jumatate a secolului al X-lea.
Anonymus pomeneste trei formatiuni politice, trei voievodate:unul
in Crisana condos voievodul Menumorut, avand centrul in cetatea Biharea,
al doilea voievodat in Banat, condos de voievodul Glad , cu centrul in
cetatea Cuvin si nu in ultimul rand al treilea voievodat in Transilvania
propiu-zisa, condus de voievodul Gelu, cu centrul in apropierea Clujului.
Aceste voievodate sunt cele dintai formatiuni politice cu character
feudal mentionate pe teritoriul tarii noastre.
Astfel ca voievozii erau cei mai puternici feudali din cuprinsul
formatiunilor pe care le conduceau, avand in suboranduirea lor jupani si
cnezi.Puterea lor rezulta datorita inchegarii acestor formatiuni politice, si din
puterea autoritara asupra ostilor in vederea apararii si prin faptul ca fiecare
isi construise mai multe cetati.
In Transilvania s-au pastrat puternice urme de autonomie
romaneasca fiind amintite acele “tari”, Tara Hategului, Tara Almasului si
Maramuresului.
In secolul al X-lea documentele amintesc pe locul acestor
voievodate doua voievodate mai mari, in Banat, voievodatul lui Ahutm, si in
centrul Transilvaniei, cel al lui Gyla.
Procesul de centralizare statala a fost interrupt in a doua jumatate a
secolului al XI-lea cand a inceput cucerirea maghiara.
Pana la sfarsitul secolului al XIII-lea maghiarii au ajuns la Carpati.
Ei pentru a-si consolida puterea i-au colonizat aici pe secui,sasi,cavaletii
ioaniti si cavalerii teutoni.Secuii au migrat o data cu maghiarii si au fost
asezati in sud-estul Transilvaniei, fiind folositi pentru aparare.Sasii au fost
adusi in secolul al XII-lea si au fost colonizati in:Brasov, Siubiu,Sighisoara
si Bistrita,asta din considerente economice.Cavalerii teutoni au fost
colonizati in Tara Barsei, ei au fost adusi pentru ai converti la catolicism pe
ortotdoxi si pentru ai ajuta pe maghiari sa-si extinda stapanirea dincolo de
Carpati.Cavalerii ioaniti au fost asezati in Banatul de Severin.
Aceste popoare s- au bucurat de numeroase privilegii si autonomie, iar
drepturile roamanilor permanent restranse.
Trsansilvania era condusa de un voievod care era supus regelui
Ungariei si era ajutat de Congreatiunile Nobiliare.Din randul acestora au
facut parte la inceput si roamani dar in anul 1366 in timpul lui Ludovic I a
fost elaborata o lege prin care apartenenta la clasa nobiliara era conditionata
de apartenenta la religia catolica.
Dupa cucerirea Transilvaniei, maghiarii au inceput sa inlocuiasca
institutiile romane de voievodat si voievod cu cele de principe si principat.
In anul 1437 s-au constituit natiunile privilegiate formate din
maghiari, sasi si secui.
In anul 1541 Transilvania a trecut de sub suzeranitate maghiara
sub cea otomana.
In timpul stapanirii otomane situatia Transilvaniei nu s a schimbat
foare mult, doar ca in locul voievodatului apare principatul, iar
congreatiunile nobiliare sunt inlocuite cu dieta.
In anul 1699 Transilvania a trecut de sub suzeranitate otomana
sub suzeranitate austriaca.Atributiunile dietei au fost restranse, ea fiind
condusa de imparat prin intermediul unui guvernator militar, iar problemele
Transilvaniei erau rezolvate de Cancelaria Aulica din Viena.Romanii erau
considerati natiune tolerata, iar religia ortodoxa nu era cunoscuta.
Pentru a-i atrage pe romani au promis ortodoxilor care vor
recunoaste autoritatea papei, vor avea drepturi egale cu natiunile privilegiate.
Ca urmare la sfarsitul secolului al XVII-lea s-a construit Biserica Greco-
catolica.
In anul 1701 a fost elaborate Diploma Leopoldina prin care se
recunoasteau drepturile romanilor uniti, dar nobilimea maghiara nu a fost
deacord cu drepturile acordate si au refuzat sa respecte prevederile diplomei.
Singurul beneficiu a fost acela ca preotii greo-catolici erau scutiti
de muncile iobagesti.Preotii Greco-catolici avand legaturi cu Occidentul au
venit in contact cu ideeile inaintate ale timpului astfel ca au condus lupta
nationala a romanilor din Transilvania alaturi de ortodoxi.

Formarea statului Tara Romaneasca

 Alcatuirea Tarii Romanesti a fost rezultatul dezvoltarii societatii dintre
Carpati si Dunare pe calea feudalismului.
Stadiul dezvoltarii acestiei societati rezulta din cuprinsul diplomei din
ordinal cavalerilor ioaniti din 1247, in care se face referire la existenta
caselor anatgoniste si la unele institutii cu caracter feudal.Din acelasi
document rezulta prezenta unor formatiuni politice ale unor cnezate si
voievodate.Incheierea procesului de verificare a acestor formatiuni inceput
in a doaua jumatate a secolului XIII, ce a durat aproximativ o jumatate de
secol soldandu-se formarea statului feudal Tara Romaneasca.
In “Diploma Cavalerilor Ioaniti” sunt amintite: voievodatul lui
Litovoi in drepata Oltului pe Jiu, voievodatul lui Seneslau in stanga Oltului
pe Arges, cnezatele lui Ioan la Dunare si cnezatul lui Farcas in Subcarpatii
Getici.
In 1277 documentele amintesc un razboi intre Litovoi si maghiari.In
timpul luptei voievodul este ucis iar fratele sau Brabat a fost luat
prizonier,fiind eliberat in urma unei mari sume de bani.La sfarsitul secolului
XIII, in voievodatul lui Seneslau a continuat procesul de centralizare statala.
Documentele amintesc in anul 1290 Descalecatul lui Negru Voda.Acesta era
nobil in Tara Fagarasului, dar el a trecut muntii si s-a stabilit la Campul
Lung din cauza restrangerii drepturilor romanilor din Transilvania de catre
nobilimea maghiara.
La inceputul secolului XIV, documentele il amintesc pe Basarab care
stapanea intreg teritoriul dintre Carpati si Dunare.
Basarab era vassal regelui Ungariei si stapanea Oltenia, Muntenia, si
sudul Basarabiei.El a primit de la regale Ungariei Banatul de Severin, dar
nobilimea maghiara nu a fost deacord cu aceasta cesiune iar, regale a fost
nevoit sa ceara feuda inapoi.Binenteles Basarab a refuzat inapoierea
sa.Astfel ca regele la amenintat cu razboiul.
Basarab a aplicat tacatica hartuielii si a pamantului parjolit,astfel ca
regale Ungariei a fost infrant.Btalia s-a dat la Posada in noiembrie in 1330.
Evident ca Tara Romaneasca a reusit sa obtina independenta fara de
regalitatea maghiara.
 Urmasul lui Basarab a fost Nicolae Alexandru.In timpul sau s-a
construit Mitropolia Tarii Romanesti in anul 1359.Ea a fost recunoscuta de
Patriarhia de la Constantinopol.
Dupa Nicolae Alexandru ca urmas a venit Vladislav Vlaicu.In timpul
sau economia s-a dezvoltat foarte mult, au fost incheiate numeroase tratate
comerciale si au fost emise primele monede.
In Tara Romaneasca institutia centrala era reprezentata de domnie si
era electiv ereditara.
Domnul era mare voievod ceea ce insemna ca era conducatorul
suprem al arameti.Titulul de domn insemna ca era stapan al intregului
pamant.El hotara in problemele importante ale tarii, era judecator suprem si
numai domnul putea condamna la moarte.Cea mai importanta functie in Tara
Romanesca era de ban al Olteniei.

Intemeierea statului Moldova

Procesul de centralizare si unificare politico-statala cunoaste in 1359

un alt moment important.In aceasta perioada are loc afirmarea voievodatelor
din spatial carpato-nistrian, sub domnia lui Bogdan I, punanduse bazele tarii
romane Moldova. Primele formatiuni statale au aparut dealungul drumului
comercial, care unea Europa de nord cu Gurile Dunarii, si care strabatea
Moldova de la nord la sud.Acest formatiuni statale au purtat numele de
codrii, campuri, acoale sau tari.
In acest spatiu dominatia tatarilor s-a manifestat mai intens, astfel ca
in 1241 a avut loc o mare invazie tatara.Cel mai mult au avut de suferit
maghiarii in urma acestei invazii.Deaceeia ei au hotarat organizarea unei
marci de aparare in nord-estul Moldovei.
 Intre anii 1352-1353 in urma unor victorii obtinute impotriva
tatarilor, regalitatea maghiara a organizat acest teritoriu sub conducerea
voievodului maramuresan Dragos.Acesta fusese acceptat de capeteniile
politice locale interesate sa continuie pe mai departe lupta antimongola in
conditiile alcaturii si consolidarii unui organism politic mult mai temeinic.
Letopisetele moldovenesti amintesc, in continuare de urmasii la
domnie ai lui Dragos.
“Pe urma lui Dragos-Voda au stat la domnie fiul sau, Sas-Voda si au
tinut domnia patru ani.Dupa moartea lui Sas-Voda a tinut domnia fiul sau
Latco-Voda.Pe urma lui Latco-Voda a domnit Bogdan-Voda.Dupa domnia
lui Bogdan-Voda a domnit Patru-Voda feciorul lui Musatu.”1’
Astfel in anul 1359 a trecut Carpatii impreuna cu amenii sai
voievodul maramuresan Bogdan.
Pana in 1365 urmasii lui Dragos au fost alungati iar Moldova si-a
obtinut independenta de sub regalitatea maghiara.
Un urmas important al sau a fost Petru Musat.In timpul acestuia s-
au emis primele monde si s-a constituit Mitropolia Moldovei.
Politica dusa in Mramures de regii maghiari, a fost de a desfinta
vechiile autonomii maramuresene, de a le incadra ierarhiei feudale a
regatului maghiar, de a inlocui organizatia voievodatului cu comitatul menit
sa dea mai multa unitate statului, toate acestea ai intampinat o puternica
impotrivire din partea nobilimii autohtone roamanesti.Exponentul acestora
fiind voievodul Bogdan amintit in izvoarele istorice.
Sub Bogdan I si urmasi sai, Musatini statul feudal centralizat din
estul Carpatilor a reunite teritoriile romanesti cuprinse la rasarit, pana la
Nistru, la nord pana la izvoarele Cermesului, la sud pana la Gurile Dunarii
si Marea Neagra, astefel ca in 1392, Roman I se intitula: “Voievod al Tarii
Moldovei de la munte pana la mare” 2’

1’ “Documenta Romaniae historica”, op.cit, pag 214-215

2’ “Istoria romanilor”volumul IV, editia a III-a, editura Romana, pag 214.
 Intemeierea statului feudal Dobrogea

Primele informatii despre formatiunile prestatale in Dobrogea le

gasim in special in documentele Bizantine.
In secolul X sunt amintiti Jupan Gheorghe si Jupan Dimitrie.
In secolul XII in cronica scrisa de Ana Comnea intalnim amintite
formatiunile prestatale de la sud de Ungaria.In secolul al XIII-lea este
amintita o formatiune mai mare in sudul Dobrogei Tara Cabnei.
In secolul al XIV-lea drept conducator al Dobrogei este amintit
Balica.Acesta a intrat in conflict cu imperiul Bizantin. Apoi ca urmas al sau
a venit Dobnatici ce a reusit restabilirea relatiilor cu Bizantul.El a fost
recunoscut de catre bizantini ca despot.
Dupa Dobnatici a urmat Iancu, el fiind ucis la numai doi ani de la
venirea la tron intr-o lupta cu turcii.
Ulterior Dobrogea a fost anexata Tarii Romanesti condusa de Mircea
cel Batran.
 Concluzionand, dezvoltarea feudalismului intre Carpati si Dunare,
impartirea in clase antagoniste, au impus cu necesitate organizarea politica a
societatii.Cele cinci formatiuni politice:Tara Severinului, cnezatele lui lui
Ioan si Farcas, tarile sau voievodatele lui Litovoi si Seneslau, amintite in
diploma ioanitilor dar care au exsitat si inainte de pomenirea lor
documentara, erau mici statulete care se bucurau de o autonomie mai larga
sau mai restarnsa in raport cu staul feudal maghiar.
Situatia reflectata in diploma ioanitilor din anul 1247 este o
dovada concludenta cu privire la dezvoltarea societatii feudale roamanesti
dintre Carpati si Dunare in prima jumatate a secolului al XIII-lea.
Intre dezvoltarea societatii pe cele doua versante ale Carpatilor
asemanarea este destul de mare, fara sa mearga pana la identitate.In
Transilvania, feudalismul este mai dezvoltat, manifestandu-se fenomenul
characteristic al faramitarii feudale, ca urmare a constituirii marilor domenii
nobiliare si bisericesti, inzestrate cu largi privilegii de imunitate, datorita
intarii clasei feudale care se opunea puterii centrale, cotropea pamantul
obstilor satesti si aservea populati acestora. Aceasta nobilime manifesta
tendinte centrifuge tot mai vadite in cadrul voievodatului transilvanean, cu
pronuntate caracteristici propii, dezvoltate din realitatile locale mai vechi.
Intre Carpati si Dunare, societatea evolua pe acelasi drum al
feudalismului, atingand si aici un stadiu inaintat, cunoscand impartirea in
clase antagoniste, dintre care cea domninata reuseste sa-si constituie mosii
feudale, prin uzurparea pamantulrilor taranimii libere din obsti, sa obtina
privilegii de natura imunitatrilor, sa formeze organizatii politice care lupta
neancetat pentru autonomie, fie in cadrul stapanirii cumane, fie fata de
tendintele de dominatie ale statului vlaho-bulgar, ale cavalerilor teutoni sau
ale statului feudal maghiar.
 BIBILOGRAFIE

Editura: Academia Repubilicii Populare Romane,

“Istoria Romaniei”, volumul II, “Feudalismul
timpuriu, Feudalismul dezvoltat, in conditiile
faramitarii feudale si ale luptei pentru centralizarea
statului, Feudalismul dezvoltat, in conditiile
instaurarii dominatiei otomane.
Autori:Academicianul P. Constantinescu,
Academician EM. Condurachi.
Editura:Enciclopedica romana,Bucuresti 1971
“Istoria Romaniei in date”.Autori:Horia C. Matei,
Florin Constantiniu.

Editura Bucuresti 1986, “Istoria dreptului

romanesc”, Autor: Prof.dr. Paul Gogeanu