Sunteți pe pagina 1din 87
“Acum am ajuns s infeleg cit de important este sé-mi triese viata in intregimea fiinfei mele, Adica, si-mi dau voie ca, in primul rand s& obg apoi sa pun la un loc —intr-un Intreg grandios — toate aspectele lui cine sut__ acelea pe careeu $i alti le-am numit pozitive’, c&t si acelea pe care eu si afi am numit negative’. Cu ajutorul acestui procedeu, m-am imprietenit, in sfarsit, cu mine insumi. Dar, vai! ce mult timp mi-a trebuit ca s& ajung aici! Si cat de scurt ar fi fost intregul proces, daca a5 fi cunoscut gindirea profunda si infelep-ciunea ‘minunatd ce se afld in aceasté carte scrisa de Debbie Ford. Cititi aceasta carte cu griji. Cititi-o o data si mai cititi-o 0 data! Apoi, cititi-o a treia oard, ca sa fifi siguri. $i faceti exercitiile pe care ea le suge-reaza. Vaindemn si faceti!” Din prefafa scrisi de Neale Donald Walsch, autor alseriei Conversayii cu Dumnezeu “Calea spre iluminare include nu numai cdutarea divinului, dar si acceptarea total a umbrei noastre. In aceasti carte profundi, Debbie Ford explica, in mod organizat, pasii spre intregime gi transformare.” Dr. Deepak Chopra, autor al cirjii Calea spre iubire “Prin lucrarea interioara si cdlitoria sa lduntric8, Debbie Ford dovedeste o infelegere puternicd a modului in care viata nereflecti, cao oglinda, relatia noastri cu noi ingine. Aceasti carte este o invitatie ~ sprijinita de metode simple si clare —si pornim intr-o lucrare mareata de a invafa sd ne asumam, cu dragoste, intregimea lui cine suntem.” John Welwood, autor al cartii Dragoste si desteptare “Debbie Ford ne ciluzeste dincolo de tiparele de auto-pedepsire ce adeseane incatuseaza. Ideile ei sunt excepionale si foarte convingatoare. Marianne Williamson, autoare a c&rfilor Jubire magica $i Gratia de fiecare zi Editura For You ISBN 973-98405-7-4 SN RONG DEBBIEFORD | PARTEA INDUNECATA Ay CAUTATORILOR DE UMN Cuo prefasd seristi de Neale Donald Wa autor al trilogiei Conversagii cu Dumne: EDITURA FOR YOU Editia in limba englez4 Copyright ©1999 Debbie Ford The Dark Side of the Light Chasers RIVERHEAD BOOKS, membru al Penguin Putnam Inc., New York Copyright ©2001, Editura For You Aceast carte se afla pe primul loc in Statele Unite ale Ame- ricii din 1999 pana in anul 2001 si a fost tradusa in mai multe limbi, pe toate continentele. Toate drepturile asupra versiunii in limba romana aparjin Editu For You. Reproducerea integral sau partial, sub orice forma, a textului din aceasta carte este posibila numai cu acordul prealabil al Editurii For You. ISBN 973-98405-7-4 Printed in Romania. DEBBIE FORD Partea intunecaté a cautitorilor de luminé Cum sa va recuperafi _ PUTEREA, CREATIVITATEA, STRALUCIREA gi VISELE Traducere Monica Vigan Editura For You Debbie Font Cuvint de recunostinyé Din strafundurileinimii mele imi expr ste dragostea i recunost fata de tofi cei care iubit si init a Laan hal es fi m-au iubit si m-au sprijinit cdnd aceasta carte a luat Sora mea, strilucitoarea si frumoasa Arie n ‘stra tielle Ford, pentru ci fost cea mai bund prieten’, cea mai mare admiratoare si age cat si penta a ep it viziunea mea despre siindtate gi intregime. a eter Guzzardi, care mi-a dat increderea de a scrie aceast u , at incr serie aceast& carte si care, impaitisindu-mi dragostea si viziunile lui, m-a intors intotde u {napoi la mesajul meu. ca Neale Donald Walsch, pentru c& m-a spr ra it si-mi scot lucrarea in Stephen Samules, prietenul si i : phen Samules si profesorul meu, care mi-a dat inapoi thera sivciines. Iti mulfumese foarte mult pentru orele pe eal Qe wut, ajutdndu-mi s& privese lucrurile ir i i pers 7 judd rive rurile in profunzime si pentru c& m-ai Jubitul meu tata din ceruri, jude tuln , judecdtorul Harvey F mi respectat gi mi-a cinstit visele. Pia ebay Fife meu, Michel Ford, pnt ta creat otdsun nmin. rng Ls deena al me, dt: Howard Fuerst, pnts ea fest un nar model pentru noi tof, cei it i cease oe fi, cei care vrem si ne vindecdm si s& ne Bunica Adda, pentru ci m-a i ‘ijinit th eee A acceptat si m-a sprijinit intotdeauna Membrii familie’ mele, pentru d , pentru dragostea lor neconditionaté: ma-tu- Sea ee ay Sandy; unchiul Stanley; Judy Ford; Anne Ford Ashley Eve, Sarah si Tyler Logan Ford; Bernice Berssler si Marty Susan Petersen pentru viziunea ei si dedicarea fati de aceasta carte. Partea intunecatd a eéuldtorilor de tuminds Brian Hilliard pentru c& s-a aldturat familiei mele si a luat parte la viata gi cariera mea. ‘Dan Bressler, pentru c& este un tat extraordinar pentru fiul nostru ‘Beau, si pentru ci m-a sprijinit eft am scris aceast& carte. Wendy Carlton pentru hotirdrea ei ca totul si fie perfect si pentru c& este cea mai bund editoare pe care gi-ar putea-o dori cineva. Jennifer Repo gi intregul personal minunat de la editura Putnam. ‘Cea mai bund prieten’i a mea, Rachel Levy, pentru c& m-a ineurajat si m-a iubit de-a lungul acestui proiect enorm si pentru ¢8 a muncit non- stop pentru a realiza, in Miami, Procesul Umbrei. Danielle Dorman, pentru ci m-a ascultat ore intregi gi m-a sprijinit in permanent. $i sotii lor care s-au comportat ca niste sfinf, Henry Levy si Patrick Dorman, pentru c& au injeles cerinfele unei adevarate prietenl Jeremiah Abrams, pentru c& este un profesor gi un prieten iubitor. Deepak Chopra, pentru c&i m-a primit in familia sa spiritual si mi-a deschis cu bundtate usa cdtre posibilititi nesfirsite, indruméndu-ma in munca pe care 0 fac. Rita Chopra, pentru nemasurata ei dragoste si generozitate. Dr David Simon, pentru c& este suflet inrudit si imi impartageste din intuifiile ui extraordinare. {intregul personal de la Centrul Chopra pentru Buna Stare. Corporatia de Educafie Landmark, Proiectul Hoffman Quadrinity $i Universtitatea JFK, pentru c& m-a educat si m-a pregatit. Profesorii mei, Sussane West, Dr. Barry Martin si Sandra Delay. care mi-au influenfat profund viata. Rich Petrick, c&ruia fi mulfumese pentru of m-a mutat in vest si m-a condus intr-un nou tirém al realitai. Prietenii mei din San Francisco: Sherill Edwards, Curt Hill, Nancy Kleinman, Joan Bordeaux si Susan August si tofi participantii din semi- nariile mele din Oakland, cZrora le mulfumesc pentru ceea ce mi-au dat Mille de oameni care mi-au urmat cursurile si conferintele, care sau daruit cu atdta generozitate gi care mi-au impértasit viata lor intima. Fara ci, aceasti carte nu ar fi fost posibilt. Dragul meu prieten Brent BecVar, pentru tot entuziasmul si dra- gostea lui. q Debbie Ford Le mulfumesc tuturor prietenilor mei care m-au ajutat s& trec prin momente grele: Luba Bozanich, Amy Karen, Joyce Ostin, Michael Mindich, Robert Lee, Howard Schwartz, Bill Spinoza, Barbara Marks, Samantha Hudson, Jan Smith, Joni Lang, Carol Sontag, Sue Campbell, Alys Marks, Julie si Jerry Brown, Monroe Zalkin, pentru c& a crezut intotdeauna in mine. Don Soffer, care m-a invatat ce inseamni s& ai o inima generoasd Scumpul meu prieten, Olaf Halvorssen, a cui credinf& si rabdare m-au inspirat intotdeauna, Fred Greene, care m-a invfat ce inseamna compasiunea, Le mulfumease tuturor prietenilor mei ca au fost alituri de mine in momentele cele mai luminoase si in orele cele mai intunecoase: Francis Warmer, Sarah McClain, Vivian Glyck, Patty Eddy, Kimberly Wise, Michael Clark, Jennifer Mercurio, Peter Lawrence, Carla Picardi, Terri Garcia, Margaret Bohla, Becky Hansen, Dennis Schmucker, Elyse Santoro, Vera Pacillo, Alisha Starr si Shelly Star. Midge McDonald si Marcella Flekalova, pentru c& mi-au iubit si ingrijit trupul si sufletul. Sora mea, Adriana Nienow, pentru extraordinara ei dragoste gi curaj. Peg Laura si Katherine, personalul extraordinarului Grup Ford. Nu sunt uitati nici cei pe care s-ar putea si fi neglijat si-i mentionez. Le multumese tuturor, pentru c& mi-au influenfat viafa gi mi-au atins inima, Anthony Benson, noul meu vechi prieten, pentru ci a fost lang mi- ne in ceasul al unsprezecelea, Frumosul meu fiu Beau, pentru c& m-a invajat ce inseamna dragostea necondifionat gi mi-a deschis inima decat mi-as fi putut imagina vreodati, inunata lui daidaca, Roberta Morales, care a avut atat de multa gri- j8 de noi in timp ce eu scriam. ‘Am fost binecuvaintati primind infelepciunea universului. Ea vine la mine, ori de céte ori inchid ochii si ascult. {si mulyumesc, Dumnezeule, pentru ci-mi permiti si exprim aceasti informatie. Iti multumesc pentru c& ma indrumi si ma protejezi. Te iubesc din stréfundurile inimii mele. Portea intunecatd a edutdtorilor de lumina Introducere De foarte multi vreme incoace suntem inconjurafi de Iucrarea asu- praumbrei*. Aceasta este insigi esenfa impulsulu religios in cadrul alia cutim, prin tradifie, un echilibru inte lumina si ntuneric. Va amin Lucifer, el care a fost odatd cel mai strilucitor dine ingeri? Caderea li este tentafia care ne apare tuturor. in permanenti ni se cere si fim consti- enfidin punct de vedere moral, pentru cf, altel, cdem sub influenta parti i noi. . Be sealer rerion ae mien eta Lani ae Mien lis si care urmarea cu atentie conferinja pe care eu o fineam despre ae m-a intrebat: ,,Oare nu turnam vin vechi in ante noi?”, amintindu-mi nd a lucrarii asupra umbrei. silent oe en nas ficut-o. ,Latura intunecati este o parte a tuturor traditilor noastre religi- case. Dar noi avem permanent nevoie de burdufuri noi $i de un limbaj nod cra fe eontmpran cy oamei care ascut pel, «Dae ade 2 Jucrarea asupra umbrei este vin vec. Sud rcrcees cae a rtetae tear Ge re clint care in de- cursul anil, s-au confruntat eu umbra lor la mine in cabinet. Fiesare ge- nea are nevoie de moduri noi de exprimare,atuncicind vorbese despre fenomenul umbrei~ att umbra pozitiv, ct i umibra negativ. Intunecat hu inseamnt numai ceva negativ; else referé la ceva care se giseste in a- fara luminii constiinfi noastre | * Umbra ~termen creat de etre C.G Jung, care desemneaz8 aca latur din noi fsine care afin subcontentul nos personal. Ube ext ia inferioar inn ot cova ct eraser, occa ce doris ascundem scr ere tate dois emafile ceny se incadreaza in idealul nostru de personalitate. Jung spune c& nu existd umbri fir soare ‘umbra fir lumina congtiinel. Umbra este inevitabila gi, far ea, suntem incomplefi. N.T. 9 Debbie Ford Faza inifialé a sfatului terapeutic este o confesiune si ca in multe dintre situafile tradijionale de confesiune si spovedanie ~ noi auzim des- pre esecuri si greseli, despre cum a ajuns persoana respectiva la o situatie de care-i pare ru, sau c& nu a fost in stare s-si realizeze propriul potential pozitiv. Suntem pusi in fafa situatiei de a oferi realitate gi infeles luerurilor care-I frliménti pe un pacient, si-I ajuttim si devind mai constient de partile din el insusi pe care si le neaga. Cel mai mare picat poate fi viafa netraitd, {in acel moment in Minnesota, mi-am amintit de ceea ce scria emi- nentul psiholog elvefian C. G. Jung in cartea sa din 1937, Psihologie si Religie, si anume ca ,pentru a ajunge sa infelegem problemele religioase, probabil c, tot cea ce ne mai ramdne de ficut astizi, este si le abordam din punct de vedre psihologic. Din acest motiv, eu iau aceste ginduri- forma care au devenit fixe din punct de vedere istoric, incerc si le topese din nou si si le torn in matrifele experienfei imediate”. Conceptul umbrei este o astfel de matrifa. Este un mod de a simbo- liza prin limbaj partea de personalitate pe care nu ne-o asumiim side a-i da realitate; este un mijloc de a deveni constienti de partile necunoscute din noi si de a vorbi despre ele. Umbra se referd la toati acea parte din noi care se modifica in mod constient si se schimba in lumina constienfei ‘ego-ului nostru, la acele aspecte ale sinelui de care nu reuim si devenim responsabili i constient. Ca indivizi gi ca membri ai unei anumite lizatii, noi in mod continuu selectim gi dim nastere la expe- rienfi, creand un ideal al sinelui gi al lumii bazat pe ego. Cu cét cdutim mai mult lumina, cu atét Umbra devine mai densa. latura intunecata, alter ego, sinele inferior, cel&lalt, dublul, geaménul intunecat, sinele pe care nu ni-l asu- mam, sinele reprimat, id. Vorbim despre intalnirea cu demonii nostri, des- pre lupta cu diavolul (diavolul m-a determinat s@ fac asa ceva!), despre -cobordrea in lumea de dedesubt, despre noaptea intunecatd a sufletului, despre criza de la mijlocul viefii. Umbra incepe o dati cu emanciparea timpurie al lui ,Eu” din marea ‘constienf unitara din care am venit cu tofii. Construirea umbrei se desfi- ‘soar in paralel cu dezvoltarea ego-ului, Cea ce nu concorda cu idealul nostru de ego in plina dezvoltare —cu imaginea noastra idealizati a sinelui, 10 Partea intunecata a cdutdtorilor de lumina serait in mod individual prin familie si cultur ~ devine umbra. Poetul sire nostru”, ,PAnd la 20 de ani ne petrecem viata hotirnd ce parti din SPinsine sB punem in acel sac”, spune Bly ,iarrestul vietiini- petrecem le acolo”. in a i tntey sau un?” ainbet Jung, clcre a imag int termenul poetic de umbrs si a modelat acest concept ca si se triveasc& epocii noastre. Jung a acordat 0 atentie special luerarit « ieee ‘a. umbrei, sugerdnd c& aceasta era o inifiere in viata psa pate deuceriie, dup cum onuea elo consientizae een pen tr realizarea noastti de sine. ,A-fi da seama de umbra este o problem tminamente practic’”, spunea el ,care n-ar trebui si se transforme intr-o activitate intelectuald, deoarece ea are foarte ot intelesul unei suferinje i i iuni i ica intreas yersoana”. ae a ca fers car Debbie Ford i aceast care, ura esupra umbrei se refer a wn proces continu de depoarizare seh brate, de vindecare a pripastei dine eunoaterca constint a sinelui si tot ceea ce suntem sau am putea fi. Ca gi practica numité Calea de Mile” din bis, integrarea ume ne oe o content unifieton, care ne permite s8 reducem potentialul inhibant sau distructiv al umbrei, tliberdnd energiile inchise ale viefi, care ar putea fi incarcerate in pre- niles poste necesre pen a ascunde ceea ce nu pte assepa despre noi insine. Lucrarea de fata ofera beneficii care tree mult in de binele personals care pot opera pentru cel mai mare bine elect Dac&i putem si echilibrim tensiunile ce apar in propria noastré erBdiné, ‘efectele vor trece dincolo de gard, in cAmpiile intregului pimént. Nu trebuie strat cu usurinfa o carte despre umbra. Ea este un dar objinut cu greu, o comoara smuls de laze, adesea cu un ura sac ficiu eroic. O carte despre umbra nu se adreseaza doar mingii noastre, ci este cel mai bine inteleas& de catre inimile si imaginatia noastra. * Rober ly pot, cig alpremin atonal pentru poezi, A sri on soi impre i cat sin conferinfle lor, Maiden Ki snd cu Marion Woodman. n aceste oper, Frecwupat de prea Ituneca inno, it de coneptle Iu Freud s Jung. Cu sor Famenf tree acum dela infelegere iterla la una psihologics si apoi Ia cea mitologic8. NT 4 Debbie Ford Partea intunecaté a céutéworilor de lumi in vechi _ Partea in u Jumind este vin vechi in burdus furi noi. Ela pastrat un gust gi un buchet pldcut. Prezentarea este contem- Porat poss de integrare a umbrei adecvat timpurilor noastre. Ar tre- ‘fat ute sfatul lui Debbie Ford si, acum, cénd pornim la drum, s& ferim lucrarea asupra propriei noustre umbre aria ccelei mai inalte din noi: dragost ini iii in i a ne amintest spiritul inlet al i J Ching, sau Cartea Schimberilor: ‘Numai atunci cnd avem curajul de a privi lucrurile in fafa, exact asa cum sunt, ‘ara nici o autoamagire sau iluzie, doar atunci, din tot ceea ce se intémpla va iesi o lumina, prin care poate fi recunoscut calea spre biruinfa. 1Ching Hexagrama 5, Hstt Asteptarea (Hrand) 12 Partea intunecatd a eiutatorilor de lumings Cuvint inainte Pe vremea cand eram copil, nu ma pliceam foarte tare. De fapt, erau momente cénd detestam faptul c& sunt eu. Ma eredeam singura persoand din lume atat de incapabila de a-mi face prieteni si att de ridiculizata de titre grupul de baiefi in care cdutam cu disperare i uneori firé rezultat si intra. Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult nici cénd m-am mai maturi ‘zat. Da, credeam ci viaja mea o si ia un curs nou. M-am mutat chiar jntr-un oras nou, unde nu m& cunostea nimeni, unde nimeni nu stia nimic despre tendinfele mele din copilarie de a ma luda foarte tare, ca o com- pensare a faptului ci nu aveam respect fafa de mine insumi, Nimeni nu mai vedea ceea ce adultii din copiléria mea numeau ,,atitudinea mea Zinatica” sinimeni nu mai stia despre obiceiul meu de a intra cu impetuozitate”, umplénd camera cu prezenfa mea ~ in aga masur&, incat tofi ceilati sim- Jeau c4 nu mai au spatiu in care si se desfigoare. Inepfiile mele sociale nu mai puteau fi descoperite. Ei bine, am descoperit c& mutatul dintr-un loc in altul nu m-a ajutat cu nimic. M-am luat pe mine insumi cu mine. ‘Apoi, intr-o 2i, ma aflam intr-un licas de desAvarsire a evolutiei spi- rituale gi am fost prezentat angajatilor din departamentul unde urma sai lu- crez. Administratoarea clidirii a spus ceva ce nu voi uita niciodata. “sTot ceea ce voi numifi defecte ale voastre, tot ceea ce nu va place la voi ingiva, sunt cele mai mari calititi pe care le avefi”, a apus ea. »Ele sunt, pur si simplu, supra-amplificate. Afi dat volumul prea tare, asta-i tot. Dafi putin mai incet. In curdnd, voi — gi tofi ceilalfi — va v jedea slabi- ciunile ca fiind punctele voastre tari, aspectele snegative’ ca find ,po. tive’. Ele vor deveni instrumente minunate, gata si acjioneze in favoarea voastr’, mai degrab& decéit impotriva voastri. Tot ceea ce aveti de facut 13 Debbie Ford este s& invitati si apelagi la aceste trasdturi de personalitate, in cantitati ca- re sunt potrivite momentului, Apreciafi cat de mult e necesar din minu- natele voastre calititi gi nu dati mai mult decat atat.” ‘M-am simfit ca $i cénd as fi fost lovit de trisnet. Nu mai auzisem ni- ciodata asemenea lucruri. Cu toate acestea, stiam in mod instinetiv ci era adevarat. Laudarosenia mea nu era altceva decat incredere in sine mult prea amplificat. Ceea ce oamenii numeau, in tinerefea mea, ,atitudine zie natic&” sau ,,prosteasc&”, nu era nimic altceva decdt spontaneitate si gan dire pozitiva - supra-amplificate. lar intrarea mea impetuoasa era doar ca litatea mea de conducdtor, dexteritatea mea verbal si dorinta mea de a merge pana la capat — toate trei exprimate mult prea zgomotos. Mi-am dat seama c& toate aceste aspecte ale fiinfei mele erau calitafi pentru care fusesem uneori Hiudat. Nue de mirare c& nu mai stiam ce s& cred! Doar in acel moment, cénd m-am uitat la ,latura de umbr&s” si am vazut clar de ce alfii au numit uneori toate acestea drept comportamente negative”, am vazut si darul care se afla in fiecare dintre ele. Tot ceea ce aveam de facut era si folosese aceste comportamente in mod diferit, $4 nu le reprim, ci si mi le asum. $i, pur si simplu, s& le folosesc in mod difert. Acum am ajuns si injeleg ce importanfa extraordinara are s8-mi tri- iesc viafa, fiind in intregimea fiinfei mele. Adic&, si-mi dau voie ca, in pri- mul rand sa observ si apoi s& pun la un loc —intr-un Intreg grandios — toate’ aspectele lui cine sunt — atit acelea pe care eu si alfi le-am numit ,pozi- tive”, cat si acelea pe care eu si alfii le-am numit ,,negative”. Cu ajutorul acestui procedeu m-am imprietenit, in sfarsit, cu mine ‘insumi. Dar, vai! ce mult timp mi-a trebuit ca s& ajung aici! $i cat de scurt ar fi fost intregul proces, daca a5 fi cunoscut gandirea profunda si injelep- ciunea minunati ce se afl in aceasta carte scrisi de Debbie Ford. Cititi aceasta carte cu grija. Citifi-o 0 dat, mai citiji-o 0 dat’. Apoi, citifi-o a treia oard, ca s& fifi siguri. $i faceti exercitiile pe care le suge- reazi. Va indemn si o facefi! Va indemn, iardsi si iarasi! Dar sA nu citifi cartea gi s& nu faceti exercitiile, dact nu doriti ca viata voastra si se schimbe. Punefi cartea jos chiar in clipa asta, Asezafi-o pe raful cel mai de sus al bibliotecii voastre, acolo unde nu veti ajunge 14 Partea intunecata a edutdtorilor de Iumind niciodati la ea. Sau dati-o unui prieten. Pentru c& este absolut imposibil sa {rifi experienfa acestei c&rfi, Prd s& trifi, de asemenea, si experiena unei modificdri in viafa voastra. Cred in a tr&i o viafa de totala limpezime. Aceasta inseamné trans- parent deplind, Nimic nu este ascuns, nimic nu este negat. Nici macar ‘acea parte din mine insumi la care n-am vrut sé ma uit—si cu atatmai putin sf 0 recunosc. Daca vefi fi de acord cu mine ca transparenfa este cheia citre autenticitate si cd autenticitatea este usa catre Sinele vostru Adevarat, atunci fi veti mulfumi lui Debbie Ford din adéncul fiinfei voastre pentru aceasti carte. Asta, deoarece ea vi va conduce la o us dincolo de care veti ‘gisi bucurie vesnicé, pace interioara si un loc extrem de vast de jubire de sine; in sfarsit, vefi gsi locul in care s8-i iubiti fara conditii pe ceilalti Si, o data cu inceputul acestui ciclu, va veti schimba nu numai viaja voastri, ci vefi incepe, cu adevarat, si schimbati lumea. Neale Donald Walsch Ashland, Oregon Martie 1998 15 Debbie Ford Capitolul 1 Lumea din afara, Lumea dinduntru Majoritatea dintre noi am pornit pe c&rarea evolufiei personale, de- carece, la un moment dat, greutatea durerii devine prea mare ca si 0 mai putem suporta. Partea intunecatéi a edutdtorilor de lumind este 0 carte despre demascarea acelui aspect din noi ingine care ne distruge relatiile, ne omoara spiritul $i ne impiedicd s& ne indeplinim visele. Este ceea ce psi- hologul Carl Jung a numit umbra. Ea confine toate acele parti din noi in- sine pe care am incercat si le ascundem sau si le negim. Ea confine acele aspecte intunecate despre care noi credem c& sunt de neacceptat de cétre familiile noastre, de prieteni si—cel mai important dintre toate — de catre noi ingine, Partea intunecata este bagata adinc in constiinfa noastra, ascun- ‘si de noi insine si de alfii. Mesajul pe care-1 cApatam din acest loc ascuns ce simplu: ceva nu este in regula cu mine. Nu bine ce se intémpla. Nu sunt demn de a fi iubit. Nu merit nimic. Nu sunt vrednic. Multi dintre noi cred aceste mesaje. Credem ca, daca privim destul de atent ceea ce se giseste adane induntrul nostru, gisim ceva oribil. Ne abjinem din risputeri si privim intr-acolo, de fried de a nu descoperi pe ci- neva cu care nu putem conviefui. Ne este fried de noi insine. Ne e fried de orice gand si sentiment pe care ni le-am reprimat vreodata. Muli dintre noi suntem atat de orbifi, incat nu mai putem vedea frica decat ca pe o reflec fie. O proiectim asupra lumii, asupra familiilor noastre, asupra prietenilor si asupra strdinilor. Frica noastrd este atét de profunda, incat singurul mod. prin care putem sa ludm legaturd cu ea este fie prin a 0 ascunde, fie prin a ‘© nega. Devenim mari impostori, care ne pacalim pe noi ingine gi pe cei- {alti — ne pricepem atat de bine la asta, incdt uitim cu adevarat c& purtim 16 Partea intunecatd a edtutdtorilor de lumina nigte masti, pentru a ne ascunde sinele nostru autentic. Credem cd suntem. cei pe care-i vedem in oglinda. Credem cA suntem trupurile si mine noas- ie. Chiar si dupa ani in care relatiile, carierele, regimurile de slabire si vi- sele noastre au esuat, continuim si inhibm aceste mesaje interme tulbura- toare. Ne spunem noua insine c& totul este in regula si c& lucrurile vor sta din ce in ce mai bine. Ne punem ochelari negri pe ochi si dopuri in urechi, pentru a pita in viaf& povestile pe care le-am creat. Nu e bine ce se intam- pli cu mine. Nu sunt demn de a fi iubit. Nu merit nimie, Nu sunt vrednic, in loc de a incerca si ne inhibam umbrele, trebuie s& dim pe fafé, s& ne asumam si s& acceptim chiar acele lucruri pe care ne este cel mai fric& s& le privim in fafa. Prin ya asuma”, infeleg a recunoaste c& o calitate iti aparfine. ,,Umbra este cea care define cheia problemei”, spune invatatorul spiritual si scriitorul Lazaris. ,,Umbra define, de asemenea, secretul schim- birii, schimbare care te poate afecta la nivelul celulei, schimbare care-ti poate afecta chiar si ADN-ul.” Umbrele noastre detin esenfa lui cine sun- tem. Ele dejin cele mai prefioase daruri pe care le avem. Privind in fata aceste aspecte ale noastre insine, devenim liberi s& trim experienfa totali- tii noastre glorioase: binele si raul, intunericul si lumina, Numai prin ac~ ceptarea in intregime a lui cine suntem, ne putem céstiga libertatea de a alege ce facem in aceasta lume. Atéta timp cét continudim si ne ascundem, si ne prefacem si si proiectim in afard ceea ce se aflé induntrul nostru, nu avem nici libertatea de a fi gi nici libertatea de a alege. Umbra noastra exist pentru ca sine invefe, s& ne ghideze si si ne dea binecuvantarea sinelui nostru in totalitatea lui. Ea confine resursa prin ‘care noi putem scoate la lumina si explora. Sentimentele pe care le-am ‘nabusit doresc cu disperare si fie integrate in noi ingine. Ele sunt nocive numai cand sunt reprimate. Atunci, in momentele cele mai putin oportune, ele pot scoate capul. Atacul lor ficut pe furig va va pune intr-o situafie dez~ avantajoasa in domenii de viaf care, pentru voi, inseamn& foarte mult. Viaa voastra va fi transformatii numai atunci cdnd veri cédea la pace cu umbra voastr’. Omida va deveni un fluture de o frumusefe care va va tia respiraia, Nu va mai trebui s& pretindeji c4 suntefi persoana care de fapt nu suntefi. Nu va mai trebui s& dovediti c& suntefi destul de buni. Cand va veti accepta cu dragoste umbra, nu va mai trebui sé traiti in frica. Des- coperifi darurile pe care umbra vi le face si, in sfargit, vi vefi desfaita in 7 Debbie Ford toata maretia adevaratului vostru sine. Atunci vefi avea libertatea de a va crea viata pe care v-afi dorit-o intotdeauna, Fiecare fiinfa omeneasc& se nagte cu un sistem emotional sinatos. CAnd ne nastem, ne iubim si ne acceptim pe noi ingine. Nu emitem judecai legate de care parti anume din noi ingine sunt bune gi care sunt rele. Existim in intregimea fiinfei noastre, triind momentul gi exprimén- du-ne liber. Pe masura ce crestem, incepem s& invapim de la oamenii din jurul nostru. Ei ne spun cum s& ne comportim, cand si ménc&m, cand si dormim — si incepem si facem deosebiri. Invatim ce comportamente ne fac s& fim acceptati si care dintre ele ne fac s& fim respingi. invatim cum s& primim un rispuns prompt, sau dac& strigatul nostru riméne (irk ris- puns. invapim si avem incredere in oamenii din jurul nostru, sau sii ne fie fric& de ci. invapim consecventa sau inconsecventa. invatim ce calitdti sunt acceptabile in mediul nostru si care nu sunt. Toate acestea ne distrag de la a tri in acest moment si ne impiedica si ne exprimam liber. E nevoie s& ne intoarcem la experienta inocenfei, care ne permite si ‘acceptim in fiecare moment totalitatea lui ceea ce suntem. Aici trebuie si ajungem, pentru a avea 0 existen{& omeneascd sindtoast, fericita, com- pleti. Aceasta este calea. In cartea Iui Neale Donald Walsch Conversatii cu Duranezeu, Dumnezeu spune: Dragostea perfecti este pentru sentiment, ceea ce albul perfect este pentru culoare, Multi cred cd albul inseamna absenja culorii, Nu este asa. El include toate culorile. Albul inseamndi toate culorile care exista, com- inate, Tot asa, dragostea mu este absenja unei emofii (urd, manie, des- frdu, gelozie, avaritie), ci insumarea tuturor sentimentelor. Ea este suma totald, Totul adunat la un loc. Totul.* Dragostea include totul: ea accept toatd gama sentimentelor umane —emotile pe care le ascundem, emofiile de care ne este team®. Jung a spus dati: ,prefer si fiu intreg, decait bun”. Cati dintre noi nu ne-am vandut pe ‘noi ingine — ca s& fim buni, s8 fim pl&cufi de ceilalti, si fim acceptafi? Cei mai multi dintre noi am fost educati s& credem ci oamenii au * Neale Donald Walsch, Conversaji cu Dumnezeu, vol. I, Editura FOR YOU, 1999 18 Partea intunecati a edtutdtorilor de lumina calittfi si defecte. Pentru a fi acceptafi, noi trebuie sé seapam de defecte, sau cel pufin si le ascundem. Acest mod de a gndi apare atunci cfnd noi incepem s& individualizim — pe masur& ce incepem si ne distingem de- getele bigate printre stinghiile patutului si s& ne deosebim de parintii nos- tri. Dar, pe misura ce inaintim in varsti, ne dim seama de un adevar inca simai mare ~ c&, din punct de vedere spiritual, suntem cu tofii interconec- {afi. Suntem tofi parte unul din celalalt. Din acest punct de vedere, trebuie s& ne punem intrebarea daca exist cu adevarat in noi parfi bune si parti rele, sau, dac& nu cumva, toate parjile sunt necesare pentru a face un in- treg. Cum putem sti ce este bun, fara s& stim ce este rau? Cum putem cu- noaste dragostea, flr si cunoastem ura? Cum putem cunoaste curajul, fi- ri sf cunoastem frica ‘Modelul holografic al universului ne oferd o vedere revolufionari a conexiunii intre lumea interioard si lumea exterioard. Potrivit cu aceast teorie, fiecare bucatd din univers, indiferent de cum il taiem felii, conjine inteligenta intregului. Noi, ca fiinfe individuale, nu suntem izolai si nu existim la intémplare. Fiecare dintre noi este un microcosmos care reflec- 18 gi confine macrocosmosul. ,,Daci acest lucru este adevarat”, spune cercetatorul in domeniul constienfei, Stanislav Grof*, ,atunci fiecare di tre noi define potentialul de a avea acces direct si imediat, prin experiens, practic la fiecare aspect al universului - extinzndu-ne capacitafile mult dincolo de ceea ce putem atinge cu simfurile”. Cu tofii confinem, inéuntrul nostru, amprenta intregului univers. Dupa cum spune Deepak Chopra**: Noi nu suntem in lume, ci lumea se afla induntrul nostru”. Fiecare dintre noi poseda toate calitafile umane existente. Nu exist nimic - din ceea ce putem vedea sau concepe - ce noi si nu fim, iar scopul calétoriei noastre este de a ne restaura pe noi ingine intru aceasti intregime. aed iat ete org nn ee ee eo re ee eee a eee ** Deepak Chopra, medic, autor a nenumarate cirti gi articole despre vindecarea tru- rt toes ae ee rea een eel eer ee pon a te ee eee 19 Debbie Ford Sfantul si cinicul, divinul si diabolicul, curajosul si lagul: toate aces- te aspecte se afl adormite induntrul nostru si vor actiona, dac& nu sunt re~ cunoscute si integrate in psihicul nostru. Mulfi dintre noi suntem insp&i- mantati si de lumina si de intuneric. Multi dintre noi suntem inspaiméntafi si privim induntrul nostru gi frica ne face s& ridictim ziduri atat de groase, incét sa nu ne mai amintim cine suntem cu adevarat. Partea intunecatdi a citutdtorilor de lumina se refer’ la modul in ca- te si actiondm ca s& trecem prin aceste ziduri si si darémam barierele pe care le-am construit ca s& privim — poate pentru prima dat — la cine sun- tem si ce facem noi aici. Aceasti carte va va duce intr-o cilatorie care va schimba modul in care va vedeti pe voi ingiva, pe alii si lumea intreagt. Va va conduce spre a vi deschide inima si a o umple cu veneratie gi com- pasiune pentru propria voastré umanitate. Poetul persan Rumi* a spus: »Doamne, céind va vefi vedea propria voastra frumusefe, veti deveni un idol pentru voi ingiva”. in aceste pagini va ofer un proces de descoperire a frumusetii sinelui vostru autentic. Jung a fost primul care a folosit termenul ,,umbra” cu referire la ace- le parti ale personalitaii noastre care au fost respinse din cauza fricii, a noranfei, a rusinii sau a lipsei de dragoste. Explicatia de bazi dati umbrei a fost simpli: ,,umbra este persoana care ai prefera sA nu fii”. El credea cd tegrarea umbrei va avea un impact profund, dandu-ne noua posibilitatea de @ redescoperi o sursi mai profunda a propriei noastre vieti spirituale. »Pentru a face acest lucru”, a spus Jung ,,suntem obligati si ne luptam cu ‘ul, sf ne confruntim cu umbra, si integrim diavolul. Nu avem de ales.” “*Mevlana Jalaluddin Rumi, s-a ndscut in 1207 in Afganistan, intr-o familie persand de inelectuali.S-a stabilt in Turcia gi a predatstinge religioase. A fost indrumat pe calea credin- lel mistice de catre un dervig rtacitor, Shamsuddin din Tabriz, la a cirui moarte a seris volu- mul de poezie fc ris 0 uriagA luerare didactic »Mathnawa*, ct si o culegere de discursuri ,Fihi ma Fihi*, pentru ai introduce pe discipolii |i in metafizica. Ideea de baza in opera lui Rumi este dragostea absolut fa de Dumnezeu. A. ‘muritpe 17 decembrie, 1273, zi care este sirbatoritA si acum de ctire dervisii Mevlevi. Numele |ui Rumi este sinonim cu ideea de dragoste gi zborestatic inspre infint. El este unul dintre mat ‘maesirisprituali si genii ale omeniri geste fondatorul ordinuluireligios Mevlevi Sufi al silor dansator, al cirorscop final estes se uneascd cu divinul. Influenja sa asupra ein teraturi si tuturor formetor de exprimareestetin ale lumilislamice este enorm. N.T. 20 Partea intunecatd a edutdtorilor de luiin’ ‘Trebuie s& intrafi in intuneric, pentru a aduce afard lumina din voi. ind ne inhibam orice sentiment sau impuls, inhibiim, de asemenca, opu- sul lui polar. Dac ne negim urdfenia, ne micyordm frumusetea. Dac ne negam frica, ne minimalizam curajul. Daci ne negim lacomia, ne reducem jn acelasi timp si generozitatea, Mirefia noastra deplina este mai mult de- cit ne putem imagina vreodat& majoritatea dintre noi. In cazul in care cre- defi c& avem amprenta intregii umanitati induntrul nostru — ceea ce se si {ntmpli — atunci trebuie si fiti capabili de a fi cea mai mareati persoan pe care afi admirat-o vreodatl si, in acelasi timp, capabili de a fi cea mai rea persoand pe care v-afi imaginat-o vreodati. Aceasta carte se referdi la modul de a cédea la pace cu toate aceste aspecte, uneori contradictorii, ale aac ‘meu, Bill Spinosa, un gef de seminar din Centrul de Edu- cafie Landmark, spune: ,,Lucrul cu care nu pofi exista impreund ~ nu te Iasi sd exist”. Trebuie s& invafati cum sa-i oferifi ntregului cine suntefi permisiunea de a exista, Daca vreti si fitiliberi, trebuie si fiti in stare 58 existafi". Aceasta inseamni ca trebuie si incetafi de a vi mai judeca. Tre- buie si ne iertam pentru faptul c& suntem fiinfe umane. Trebuie s ne ier- tim pentru faptul cd suntem imperfect. Asta, deoarece atunci céind ne ju- decdm pe noi ingine, in mod automat Zi judecim pe alii. lar ceea ce le fa~ cem altora, ne facem noua ingine. Lumea este o oglinda a sinelui nostru in- terior. Atunci cfnd putem si ne acceptiim si sf ne iertm pe noi ingine, in mod automat ii acceptim gi ti iertim pe alfii. Aceasta a fost o lectie dura, pe care eu am invatat-o foarte greu. ; Cu treisprezece ani in urmé, m-am trezit pe podeaua de marmura rece a baii mele. Trupul ma durea si respiratia imi mirosea urdt, Mai tre- cuse 0 noapte de petreceri gi droguri gi apoi, bineinjeles, de stare de rau. Cand m-am ridicat si m-am privit in oglindé, am stiut c& nu mai puteam continua in felul acesta. Aveam doutizeci si opt de ani siinc& mai asteptam ca cineva si vind si si faci ceva pentru mine, Dar, in dimineata aceea, mi-am dat seama c& nu o sf vind nimeni. Nu o sé vind nici mama, nici tata si nici prinful meu pe cal alb, Eram la o riscruce in privinta dependenfei mele de droguri. Stiam c&, foarte curdnd, va trebui sé aleg intre viati si moarte. Nimeni altcineva nu putea face aceasta alegere in locul meu. Ni- ‘meni altcineva nu putea si-mi ia durerea. Nimeni altcineva nu putea si m& 24 Debbie Ford ajute, pand cand nu ma ajutam eu insémi. Femeia din oglindd m-a socat, Mi-am dat seama c& habar nu aveam cine era. Era ca i cand as fi vazut-o pentru prima dati. Obositd si speriat, am intins mana dupa telefon si am cerut ajutor. Viata mea s-a schimbat in mod drastic. in dimineafa aceea am ho- ‘Hrdt sii m& fac bine, indiferent de cat de mult va dura. Dupa ce am termi- nat un program de tratament de douazeci si opt de zile, am porit intr-o odisee de a ma vindeca pe dinduntru si pe din afard. Mi se prea o sarcina enorma, dar stiam c& nu aveam de ales. Dupa cinci ani si aproximativ 50,000 de dolari cheltuifi, eram o cu totul alti persoan&. imi vindecasem dependentele, imi schimbasem prietenii si imi modificasem criteriile de valori, Dar, cfnd stiteam linistita in meditatie, mai giseam inc& parti din mine insdmi care nu erau in regulA, parti de care voiam si scap. Problema ‘mea era cd inc ma uram pe mine insimi. Pare de neconceput cd cineva poate si meargi timp de unsprezece ani la grupuri de terapie si la tot felul de tratamente, si consulte hipnotiza- tori si acupunctori, s& traiasc& experienta renasterii, si sardi de pe munfi, s& urmeze seminarii transformationale, s& mearga la mandstiri budiste gi Sufi, s& citeascd sute de carfi, sa asculte casete de vizualizare si meditatie si inca sf urascd o parte din cine este. Atéta timp, atéia bani — si stiam c& treaba mea ined nu fusese indeplinits. Apoi, in cele din urmé, s-a intdmplat ceva. Am fost la un seminar in- tensiv de practic a conducerii, condus de o femeie pe nume Jan Smith. fn mijlocul seminarului, stteam in fafa grupului si vorbeam cand, dintr-o dati, Jan s-a uitat la mine si a spus: ,Esti o scérba”. Mi-a stat inima, De unde stia? Eu stiam c& eram o scdrbai, dar incercam cu disperare si scap de aceasti parte din mine insimi. Ma striduisem din greu s& fiu drigalas& si generoasa, pentru a compensa aceasta tristitur’ cumplit’. Apoi, fra si pu- ni patima, Jan m-a intrebat de ce uram aceast& parte din mine insimi, Sim- findu-ma mica si proast, i-am spus c& aceasta era partea din mine care-mi provoca cea mai mare rusine. I-am spus c& faptul c& eram o scarba nu mi-a adus decét durere — mie si celorlalfi. Atunci, Jan a spus: ,Ceea ce nui asumi, pune stpdnire pe tine”. ‘Am putut vedea felul in care faptul c& eram o scarbi pusese stipa- nire pe mine, eram tot timpul ingrijorata din cauza asta, dar tot nu voiam 22 Partea intunecatd a edutdtorilor de lumina s&mi asum aceasti caracteristic’. ,Ce e bun in faptul de a fi o scarba?”, ‘ma intrebat ea. Pe cat imi puteam da eu seama, nu era nimic bun in asta, ‘Apoi, ea mi-a spus: ,.Dact ar fi si-ti construiesti o casi, iar constructorii fi-ar cere prea mult gi ar intérzia peste termenul stabilit, crezi c& te-ar ajuta ddacd ai fi scdrboasd cu ei?” Bineinfeles c& am spus, da. Cand trebuie si returezi o marfé stricatd, crezi c& te ajuti sé fii o mica scérba?” Bine-infe- Jes c& am spus, da. Jan m-a intrebat dack nu-mi dideam seama ci a fio scarba era uneori nu numai o calitate folositoare, ci si foarte importants, dac voiam si fac in asa fel incdit treaba si meargs. Dintr-o dati, aceasti parte din mine insiimi — pe care mi stréiduiam cu disperare si ascund, si ‘neg si si o inhib —a fost eliberata. intregul meu trup se simfea altfel. Era ca si cdnd as fi aruncat de pe umeri o greutate de o suti de kilograme. Jan indepairtase acest aspect despre mine instimi si mi-a ardtat c& el era un dar, ci nu era ceva de care si-mi fie rusine. Daca ii dadeam voie si existe, nu trebuia si-l elimin, Eram capabila si-! folosesc, in loc ca el si ma folo- seasc pe mine. si Dupa acea zi, viaja mea nu a mai fost aceeasi. O alti buctitic& din puzzle-ul de vindecare fusese pusi la loc. ,Persisté lucrurile clrora le opui rezistenta”. Auzisem aceasta ftazi de nenumérate ori, dar niciodaté nu-i injelesesem pe deplin profunzimea. Rezistind ,scdrbei” din mine, am {inut-o incuiatd acolo. in clipa in care am accepta-o $i i-am vazut darul, am relaxat rezistenfa si ea nu a mai avut nici o importanté pentru mine. A evenit o parte naturald si snatoasa din cine sunt eu. Acum nici macar nu mai ¢ nevoie sé fiu o scarba, dar dac& situafia 0 cere ~ cea ce in lumea asta se intampl& uneori — pot folosi aceasti calitate ca si-mi port de grija. ‘Acest procedeu mi s-a parut miraculos. Am ficut o lista cu toate partile din mine insimi pe care nu le pliceam si m-am striduit si gisesc darul care se afla in ele. De indat& ce am fost in stare si vid valoarea pozi- tiva si negativa a fiecdrui aspect din mine insami, am fost in stare s& las garda jos si s& permit acestor pairti sa existe liber. Mi-a devenit clar c& pro- cesul nu inseamna s& ne debarasim de lucrurile care nu ne plac in noi in- sine, ci si descoperim latura pozitiva a acestor aspecte si si o integrim in viefile noastre. ‘Aceastd carte este un ghid in cdlitoria voastra. Ea confine ideile orinepae dintr-un curs pe care kam coneeput ‘de-a lungul anilor, pentru ca Debbie Ford Sd Va ajut si vA dezvaluifi, s& va asumati si si va acceptafi umbra. Voi in- cepe prin a defini in mod detaliat umbra si a-i explora natura si efectele, Appi, voi examina fenomenul esenfial al umbrei — proiectia — prin care ne- gm parti cruciale din noi ingine, dndu-le de-o parte. Dupai ce vom lua in considerare o noua paradigma pentru a infelege viata noastra interioara gi exterioara — modelul holografic al universului — putem incepe s& actionam, aplicdnd ceea ce am invatat, pentru a dezvalui fefele ascunse ale parti hoastre intunecate. Atunci vom porni in procesul de asumare si reluare a esponsabilititii pentru calitifile umbrei noastre, invafand instrumente specifice pentru a ne accepta umbra si a-i descoperi darurile, cét gi cum s& ne ludim inapoi puterea pe care am avut-o asupra unor parti din noi ingine pe care le-am dat altora, In cele din urm, vom explora modalititile prin ca- re putem si ne iubim si sd ne ingrijim pe noi ingine, cat si instrument prac- tice pentru a ne manifesta visele gi a crea o viaféi care merit si fie traita, Multi dintre noi am petrecut prea mult timp cduténd lumina si nega- sind nimic altceva decét si mai mult intuneric. ,.Nu devii iluminat, inchi- Puindu-fi imagini de lumina”, a spus Jung ,.ci constientizénd intunericul”. Partea intunecatdi a céutdtorilor de lumind vi va ghida pe drumul vostru ‘nspre dezvailuirea, asumarea si acceptarea umbrei voastre. Cartea vA va da cunoasterea si instrumentele pentru a scoate in afard ceea ce se afla indun- trul vostru, Vi va ghida pentru a va recastiga puterea, creativitatea, stralu- cirea si visele. Va va deschide inima catre voi insiva si catre ceilalti si va ‘modifica pentru totdeauna relafiile voastre cu lumea. Partea intunecatd a cdutitorilor de lumins Capitolul 2 In cétutarea umbrei Umbra are multe fefe: infticosétoare, lacomé, furioasi, rizbund- toare, rluticioasé, egoisti, rianipulatoare, lenes8, dominatoare, ostla, urdti, fir valoare, meschind, cdrtitoare, slaba, care critica .. i lista poate continua, Partea intunecati din noi acfioneaz ca un depozit pentru toate aceste aspecte de neacceptat din noi ingine - toate Iucrurile despre care pretindem c& nu suntem si toate aspectele care ne fac si ne fie jena. Aces- tea sunt fefele pe care nu vrem si le ardttim lumii si fefele pe care nu vrem sf ni le aritim noua ingine. Tot ceea ce urdm, ciruia ti opunem rezistenfi, sau ce nu ne asumiim {n privinfa noastra ingine, capa viaté proprie, submindnd capacitatea noas- tra de autoevaluare. Cand ajungem fat in fapi cu partea intunecati din noi, prima tendinfi pe care o avem este si plecim, iar a doua este sine trguim cuea ca sf ne lase in pace. Multi dintre noi si-au risipit o mare cantitate de timp si bani, in efortul de a face exact acest lucru. Ironia este ca trebuie si acordim cea mai mare atentie tocmai acestor aspecte ascunse, pe care le-am respins. Cénd inchidem undeva acele parti din noi ingine care nu ne plac ~ fra si stim, sigilim comorile noastre cele mai prefioase. Ele sunt ascunse acolo unde ne-am astepta cel mai pufin s& le gisim. Ele sunt as- cunse in intuneric. c Aceste comori inceared cu disperare si iasi afar, si le dim atentie, dar noi ne incépatanam si le impingem inapoi. Ca niste uriage mingifinute sub apd, aceste aspecte ies la suprafati, ori de ete ori nu mai sunt apisate. ‘Atunci cdnd alegem s& nu permitem unor parti din noi ingine s& existe, suntem forfati si cheltuim cantitafi uriase de energie fizic& pentru a nu le lisa s& iasf la suprafagi. 25 Debbie Ford Poetul si autorul Robert Bly descrie umbra ca pe un sac invizibil pe care fiecare dintre noi il car in spate. Pe masura ce crestem, noi punem in. sac fiecare aspect din noi ingine care nu este acceptat de familiile gi prie- ostti. Bly crede & noi ne petrecem primele decade din viata noastra umplndu-ne sacul, iar restul vietii incerc’im si scoatem tot ceea ce am pus {n el, striduindu-ne sa ne usurim povara, Majoritatii oamenilor le este teama 8 se confrunte gi si-si accepte propriul intuneric, dar acolo, chiar in acel intuneric, vefi gasi fericirea si ‘implinirea dupa care tnjifi. Cénd va luafi un rigaz pentru a va descoperi intregul sine, deschideti usa inspre adevarata iluminare. Una dintre cap- canele uriage ale Epocii Informationale este sindromul ,,chestia asta o stiu: deja”. A sti ne impiedic& adesea si trim o experienfi cu inima. A lucra cu umbra nu este o activitate intelectuala; ea este 0 callitorie de la cap spre: inima. Multi dintre cei care se afla pe calea spre autodesivarsire cred cd ei au incheiat procesul, dar, de fapt, nu vor si vad&i adevarul despre ei insigi. Multi dintre noi tanjim si vedem lumina si si triim in frumusetea sinelui nostru superior, dar incercdm s& facem acest lucru fiir s& integrim totali- tatea a ce inseamni noi ingine. Noi nu putem avea experienfa deplina a lu- minii, far si cunoastem intunericul. Partea intunecat este cea care pi- zeste trecerea spre adevarata libertate. Fiecare dintre noi trebuie s& vrea in permanent si exploreze si si scoatt la lumina acest aspect al sinelui. Fie 8 va place, fie c& nu va place ~ daca sunteti oameni, aveti o umbr. Dac ‘nu o putefi vedea, intrebati-i pe membrii familiei voastre, sau pe cei cu care lucrafi. Ei o s& v-o arate, Noi credem cA mastile pe care le purtim ne as- cund sinele nostru interior, dar, orice refuuzdm si recunoastem in privinja noastra insine, scoate capul si se face cunoscut atunci cdnd te astepfi cel mai putin. A accepta un aspect din tine insufi, inseamnd a-l iubi — a-i permite Si coexiste impreund cu toate celelalte aspecte, nedandu-i o important mai mare sau mai micd decdt oricérei alte parfidin tine insufi, Nu este sufi- ccient sa spui: ,stiu c& am totul sub control”. Trebuie s& vezi ce pofi invaja de la acest aspect, ce dar ifi aduce el si atunci trebuie sé fii capabil s8-1 pri- vesti cu veneratie si compasiune. ‘Traim cu impresia c&, pentru ca ceva si fie divin, trebuie s& fie per- fect. Gresim. De fapt, adevarul este exact opusul. A fi divin inseamni a fi 26 Partea intunecati a edutdtorilor de lumina intreg - gia fi intreg inseamna a fi totul: pozitivul gi negativul, binele si ul, sfintul si diavolul. Cand ne acordam ragazul de a ne descoperi umbra sidarurile ei, infelegem ce a vrut Jung s& spund prin: ,Aurul se afl in in- tuneric”. Fiecare dintre noi trebuie s& descopere acel aur, pentru a ne reuni cu sinele nostru sacru. Cénd eram copil, mi s-a spus c& pe lume existi dou’ feluri de oa- ‘meni; buni si ri. Asa cum fac cei mai mulfi dintre copii, ma stréduiam si-mi ari calitaile si ma chinuiam foarte tare si-mi ascund defectele. Do- ream cu disperare sa scap de toate acele parti din mine insimi pe care ma- ‘ma, tata, sora mea $i fratele meu le considerau de neacceptat. O dati cu tre- cerea timpului, in viafa mea au aparut mai mulfi oameni — fiecare cu pare- rea lui— si mi-am dat seama cd erau din ce in ce mai multe lucruri din mine ‘nsimi pe care trebuia si le ascund. ‘Adesea, noaptea, stiteam treazi, incerednd si-mi dau seama de ce ceram o fetifi asa de rea, Cum era cu putingé si fiu blestemati cu atat de mul- te defecte groaznice? Imi faiceam griji si in privinfa surorii si fratelui meu, care aveau si ei multe defecte de indreptat — tofi dideam de bucluc, ori de céte ori vreunul dintre noi manifesta o astfel de trésdtura. Mi se spunea ci ‘camenii din inchisoarea orasului erau acolo, deoarece aveau defecte care Je-au adus necazuri. Voiam s& fiu sigur cl n-o si-mi sfarsese viafa, privin- ddu-mi familia gi prietenii printre gratii. Asa c&, incl de timpuriu m-am gan- dit c8, cel mai bun mod prin care ma puteam face acceptatai de cdtre cei- lalfi, era s& ascund aceste parti nedorite din mine insdmi — cea ce insem- na, de multe ori, a minfi. Visul meu era si devin perfecti, pentru ca s& fiu jubité. Prin urmare, minjeam dac& nu ma spalam pe dinfi, minfeam daca mancam mai multe prajituri decat imi era porfia, minfeam dac& ma bateam cu sora mea, iar cfind aveam trei sau patru ani, nici mécar nu-mi dadeam seama cé minfeam, deoarece incepusem deja s& ma mint pe mine insdmi. Mi s-a spus: nu fi nervoasi, nu fi egoisti, nu fi riuticioasd, nu fi la- coma. Nu fi'a fost mesajul pe care mi |-am asezat adénc in mine. Am in- ceput si ered c& eram o fiinf& rea, deoarece, uneori, eram riutiicioasé gi, u- neori, eram nervoasa si, uneori, doream toate prajiturile. Credeam c, pen- tru a supraviefui in familie si lume, trebuia s& scap de toate aceste impul- suri, Ceea ce am si facut. Incetul cu incetul, le-am impins att de departe {n strafundul constiingei mele, incdt am uitat complet c& se aflau acolo. 27 Debbie Ford Aceste ,defecte” au devenit umbra mea. $i, cu ct inaintam in varstf, cu atat le impingeam mai departe. ‘Cand am devenit adolescent, ascunsesem atat de mult din mine in- ‘neat eram ca o bomba cu ceas care astepta si explodeze in fafa oricui ii aparea in cale. O dati cu aceste asa-numite defecte, am impins adaine gi toate opusurile lor pozitive. Nu puteam trai niciodat experienfa de a fi frumoasi, deoarece imi petreceam atat de mult timp incercand si-mi ascund urdjenia. Nu mi puteam simfi niciodata bine cdnd eram ge- neroasé, deoarece eceasta era doar 0 mascai ce-mi acoperea licomia. Min- eam in privinja lui cine sunt si ma minfeam in privinfa a ceea ce eram ca- pabild s& realizez. Am pierdut accesul la tot ce insemna cine sunt eu. Din cauza féptului c& m& striduiam ata de tare sf inchid totul in mine, nu aveam raibdare cu alti care igi scoteau la lumina imperfectiunea. ‘Am devenit intolerant si am inceput si judec. Din punctul meu de vedere, nimeni nu era suficient de bun, lumea era un loc groaznic si tofi cei care se aflau acolo erau in pericol. Credeam ca problemele mele m-au coplesit, deoarece m-am nascut intr-o familie nepotrivité, aveam prieteni nepoti aveam o fafi nepotrivitd, un trup nepotrivit, trliam intr-un oras nepo- trivit si mergeam la o scoala nepotrivita. In adancul inimii mele, credeam cu adevarat cd aceste circumstanfe exterioare erau cauza singuratit niei si nemulfumirii mele. Ma gandeam: ,,O, dack m-as fi nlscut bogata — asa cum merit de fapt — daca ag fi locuit in Europa si m-as fi dus la 0 scoala de elité! Dacd as avea imbricdminte scumpa si un cont in banc, lumea mea ar fi minunat8, Toate necazurile ar disparea”. ‘Cazusem in capeana atit de familiara a lui ,dacd”, Daca lucrurile ar sta aga, totul ar fi in regula. Eu ag fi in regula. Aceast’ amigire n-a durat ‘mult. Cand imaginafia a incetat si o mai ia razna, m-am confruntat cu cel ‘mai groaznic cosmar, Am descoperit c& tot ce eram ... era eu: slibsnoaga, imperfect, din clasa de mijloc, furioasd si egoisti. Mi-au trebuit sapte- sprezece ani ca si ma impac cu tot ceea ce sunt — cea foarte inteligentd si cea frumoasé, cea imperfecta si cea plina de defecte. $i, pana in ziua de as- ‘8zi, ined mai am de lucru, 6 Motivul pentru care trebuie si lucrim asupra umbrei este si deve- nim intregi. S& sfarsim suferinja. S& incetim de a ne mai ascunde pe noi ‘ngine, de noi ingine. In momentul in care facem asta, putem inceta de a ne 28 simi Partea intunecata a ettutdtorilor de lumina mai ascunde de restul lumii. Societatea noastra nutreste iluzia c& toate re- compensele se duc cAtre oamenii care sunt perfecti. Dar mulji dintre noi descopert c& a incerca si fii perfect este un lucru costisitor. Consecinfele emularii ,persoanei perfecte” ne pot distruge fizic, mental, emotional si spiritual, Am lucrat cu atdt de mulfi oameni buni care sufera de diverse boli... dependenti, depresie, insomnie gi relafii disfunctionale. Ei sunt oa- ‘meni care nu se enerveazé niciodata, nu se pun niciodati pe ei ingigi pe pi ‘mul loc, nu se roagé niciodatd pentru ei. O parte din trupul lor e coplesit de cancer si nu stiu de ce. ingropate adénc in trupurile lor, infundate de- parte in mintile lor, se afl2 toate visele, mania, tristefea gi dorinfele. Au fost ceducafi si se pund pe ultimul loc, pentru c& aga trebuie sf facd un om bun, Cel mai greu lucru pentru ei este si se elibereze de aceastd condifionare, si descopere cine sunt ei cu adevarat. Dat find c& ei merit& propria lor dra- goste, ei merit& iertare si compasiune gi, prin urmare, merit din plin s8-gi exprime ménia si egoismul. Tnduntrul nostru, noi avem fiecare trasdturd, impreund cu opusul ei polar; fiecare emofie umand si fiecare impulls. Trebuie doar si scoatem la lumina, s& ne asumém si sf acceptm cine suntem in intregimea lui, binele si riul, intunericul si lumina, puternicul si slabul, cinstitul si necinstitul. voi credefi c& sunteti slabi, atunci trebuie s8 cdutati opusul si sé va puterea. Dac suntefi condusi de fric’, trebuie s& mergefi inauntrul vostru $i si va gisifi curajul. Dac& suntefi o victim, trebuie si-l gisiti in voi pe cel care victimizeaza. Avefi, prin nastere, dreptul de a fi intregi — de aayea totul. E nevoie doar de o modificare a perceptici voastre, de 0 des- chidere a inimii. Atunci cénd poti si-i spui celui mai profund si mai intu- necat aspect din tine insufi ,eu sunt acesta”, atunci poti ajunge la adevara- ta iluminare. Nu putem accepta lumina pe deplin, pani cénd nu acceptaim pe deplin intunericul. Am auzit c& se spune ci a lucra asupra umbra este calea luptatorului condus de cétre inima. Fa ne duce spre un loc nou din constiinja noastrd, unde trebuie s& ne deschidem inimile ctre tot ceea ce ‘inseamna noi ingine si c&tre intreaga omenire. Intr-un seminar recent, o femeie s-a ridicat plangand. Numele ci era Audrey. Se afla intr-o suferinta cumplita. Recunostea c& avea ginduri groaznice si fi era rusine si jend s& ni le impartaseasca, deoarece, in felul acesta, noi puteam afla cX era o persoand cu adevirat rea. Dupa o discufie 29 Debbie Ford lunga, a mérturisit, in cele din urm&, c& igi ura fiica. Era atat de necajita, ‘inct de-abia auzeam ce spunea. A repetat incet, iardgi gi iaragi: ,,Imi urdse fiica”. Toati lumea din camer se uita la ea, unii cu compasiune, alfii cu groazi. ‘Am lucrat un timp cu Audrey, explicéndu-i c&, daca ceea ce simfea era uri, atunci totul era in reguld. Trebuia s& accepte ura pe care o simfea fafi de fiica ei. Am intrebat cAti oameni din sala aveau copii. Aproape toa- {8 lumea a ridicat mana. Le-am cerut s& inchid& ochii si s& incerce sisi aminteascd un moment in care era posibil s fi simfit ur pentru copii lor. oat lumea a descoperit cel putin un astfel de moment. Apoi, i-am facut si-si imagineze ce dar le putea da aceast uri. Unii au spus s&natate, alfii au spus dragoste si alfii au spus eliberarea emofiei. Toi au vazut cA nu a- ‘veau control asupra emofiei insisi, Simfeau urd, chiar si atunci cdnd nu vo- iau sa o simta. Faptul cd nu era singurdi a ajutat-o pe Audrey si-si dea voie si simta urd, fird sa se judece. I-am explicat c& aver cu tofii nevoie si urém, pen- ‘rua cunoaste dragostea si c& ura are putere numai atunci cénd este inhiba- 1H sau negat. Am intrebat-o pe Audrey ce s-ar intmpla dac& si-ar accep- ta sentimentele de ura gi ar astepta s& descopere darurile lor, in loc de a le inhiba, Era incd rusinatd si stitea cu capul in jos, asa cd i-am spus 0 poveste. Tntr-o zi, doi gemeni au plecat cu bunicul lor intr-o excursie. Au mers prin p&dure, pan cénd au ajuns la un grajd vechi. Cand baietii si bunicul lor au intrat sa vada ce-i acolo, unul dintre baiefi a inceput imedi- at si se plang’: ,Bunicule, hai s& iesim de aici. Grajdul asta miroase a ba- legii de cal”. Baiatul stitea lang us, furios c& avea balegi pe pantofii lui cei noi, inainte ca batranul s& raspunda, |-a vazut pe celalalt nepot alergand le grajdului, .,Ce cauji?”, |-a intrebat el pe copil. ,.De ce ” Baiatul a privit in sus si a spus: ,Daci e atéta balega de cal aici, asta inseamnd ci trebuie s& fie si un ponei pe undeva”. in camera era liniste acum. Fafa lui Audrey strlucea. Incepea si va- i darul oferit de ura ei — poneiul — din acest aspect legat de ea insasi. ‘Aceast modificare de perceptie i-a permis eliberarea energiei negative pe care o purta in ea de ani de zile. Audrey a infeles cA sentimentele ei de ura rau un mecanism de aparare, care 0 protejau de respingerea celor pe ca- bea. Chiar dac& aceasti uri fi provocase o suferinfé teribild, ea fuse- 30 Parteaintnecaté a cduttorilor de lumina se catalizatorul pentru célatoria ei spiritual gi un impuls ca si-si caute pro- priul adevar launtric, Dar mai era inca aur de scos la iveala. La doua sdptimani dupa curs, fica lui Audrey i-a dat telefon. Audrey se simtea bine gia riscat si-i spund fiicei ei despre sentimentele pe care le-a avut in ultimii doi ani. Audrey i-a explicat cum — in timpul cursului ~ si-a acceptat sentimentele de urd si, cind a terminat de vorbit, fica ei a inceput sé pldnga. A pléns incontinuu, eliberdndu-se de anii de durere si gol sufletesc si exprimandu-si toata ura pe care si ea o simfise fata de mama ei. Cand totul s-a incheiat, i-a cerut ‘mamei si vind si ia masa impreund. Sezénd la masé, una in fafa celeilalte, au putut s& simta acea legatura speciald care exist intre o mama sio flica si au jurat ca, de atunci inainte, si-si exprime toate emofiile, astfel incdt ni- mic s& nu le mai desparti vreodati. Daca Audrey n-ar fi fost suficient de curajoasé ca s8-si exprime ura, aceasti vindecare n-ar fi fost posibilf. $i mama gi fiica aveau atat de multe ‘emofii inhibate, inet explodau, ori de cate ori se aflau in aceeasi camerd. Ura trebuia si fie exprimatai si acceptat, astfel incat darul ei sé poata fi scos la lumina. Darul urii lui Audrey a fost dragostea. Ea i-a dat o relatie noul, frumoasd, cinstiti cu fica ei. Orice aspect legat de noi insine are un dar. Fiecare emotie si fiecare trasiturd pe care o avem ne ajut, ardtindu-ne drumul spre iluminare, ‘nspre unime. Cu tofii avem o umbri, care este 0 parte din realitatea noas- tr totala. Umbra noastra este aici ca si sublinieze locul in care suntem in- completi. Este aici pentru ca s& ne invefe dragostea, compasiunea si ier- tarea - nu doar pentru ceilalfi, ci si pentru noi insine. Atunci cand umbra este acceptati, ea ne poate vindeca. Nu doar ,intunericul” nostru negat este cel care isi giseste locul in strafundurile umbrei noastre. Acolo este o ,um- bra luminoas&”, un loc unde ne-am inmorméntat puterea, competenta $i autenticitatea, Parfile intunecate ale psihicului nostru sunt intunecate, nu- ‘mai atunci cénd sunt indbusite si ascunse. Cand le aducem la lumina con- stiingei noastre si le descoperim darurile secrete, ele ne transforma. Atunci suntem liberi. ‘Am vazut acest lucru in mod clar la unul dintre cursurile mele, in ca- zul unei femei dure, zdravene, care mesteca chewing-gum si care parea a avea 0 injuriturd tatuatd pe frunte. Pam punea totul la indoiald, dar afirma nM Debbie Ford sus gi tare cd nu avea nici o problema in a-si asuma partea ei intunecata. $i avea dreptate: partea ei intunecata era zona ei de confort. Nu-i pasa daca ti spuneai c& este furioasi sau c& este o scérba. Pam le considera pe aman- doua ca fiind complimente. Prin urmare, cénd i-am spus c& era o ,blan- du”, ea s-a uitat la mine cu dezgust si cu totald neineredere. Eu? Blan- uj? Niciodata!” Era complet incapabila si se vad& pe ea insigi ca fiind moale, dulce sau feminind. Am lsat-o in pace, fiind convinsa c& exerciti- ile de la sfargitul siptimanii fi vor arta calea. in ziua urmitoare, dupa o meditatie de purificare, le-am cerut cétorva persoane s& vind in mijlocul grupului ca si fie imbratisate de catre noi tofi. Nu mai ficusem acest lueru ‘nainte, dar era foarte clar c& Pam gi alti cétiva erau infepeniti i aveau ne- voie de dragoste. Cand ne-am pus brafele in jurul ei, Pam a cedat, plan- gind sfgietor si chemndu-si mama, Timp de mai mult de o orf, un grup de aproximativ zece oameni au stat si au méngdiat-o, in timp ce ea lisa si iasa afard ani de durere, singurdtate si tristefe. Desi pirea of lacrimile ei nu se vor sfarsi niciodata, in cele din urma Pam a cedat gi ne-a dat voie s& o iubim fr& condifii. Mai tarziu, am desco- perit c& Pam fusese abandonata cénd era copil mic si c& nu si-a cunoscut niciodatd mama si nici nu avea vreo poz de cénd era copil. De fapt, anga- jase un detectiv care incerca de cdtiva ani si-i giseascd mama. in ultima zi a cursului, Pam si-a acceptat calitajile ei de blandefe si amabilitate, Toat lumea se minuna in permanenfi de transformarea ei. O siptiman& mai tar- ziu, Pam a primit vesti de la detectiv gi a cSpatat prima ei poz de copil. Dupa dou’ siptamédni, detectivul i-a gisit mama si Pam a vorbit cu ea pen- tru prima dati. O dati acceptat, umbra poate fi vindecaté. Cénd este vin decati, ea devine dragoste. Dacd aurul se afla in intuneric, atunci cea mai mare parte dintre noi |-am c&utat unde nu trebuia, Dup& cum spune adesea Deepak Chopra: in interiorul fiecdrei fiinje umane exist zei gi zeite in stare de embrioni, care: au o singurd dorinfS. Ei vor si se nase”. Noi tnjim s& vedem cum incol- teso seminfele divinititii noastre, dar am uitat c& fiecare stimAnga are ne~ voie de teren fertil in care si creasc8. Locul intunecat, pimantean, esential interiorul nostru este umbra noastr. Este un cmp care are nevoie de acceptare, dragoste si cultivare, inainte ca florile care suntem noi insine-si poatiiinflori. 32 Partea intunecatt a edudtorilor de lumina EXERCITI Cand faceti aceste exercifii, este important s4 fifi intr-o anumita sta- rede spirit. Toate rispunsurile de care aveti nevoie se afl induntrul vostru, destul de linistiti si tacuti pentru a le auzi. Acor- dati-va suficient timp gi asigurafi-va ci afi inchis telefonul si c& v-ati dedi- cat complet acestui proces. VA recomand s& va rezervati cel pufin 0 or’ . Imbracati-vé confortabil si asezat in lo- cul preferat. S-ar putea s dorifi s8 aprindeti niste luménari si s& puneti o muzica blind, pentru a va crea o atmosfera atrigatoare. Alaturi, finefi un jurmal si un creion cu care va place si scriefi. Poate vreti s& luafi un caseto- fon gi si inregistrafi etapele care urmeaz, astfel incat si nu trebuiasca sa deschideti mereu ochii pentru a citi ce aveti de facut. Cénd suntefi gata, inchideti ochii si respirati incet si adane de cinci ori, Inspirafi numarand pana la cinci, refineti respirafia cat timp numarati pind la cinci si apoi expirati incet pe gurd. Folosifi respirafia pentru a vi relaxa intregul trup. Concentrafi-va in continuare atentia asupra respiratiei. Acesta este unul dintre cele mai bune moduri de a va linisti mintea. ‘Acum, cu ochii inchisi, imaginafi-va c& intrafi intr-un ascensor chideti usa. Apaisafi pe unul dintre butoane si coborafi sapte etaje. Imag nafi-va cd intrafi adanc in constiinfa voastra. Cénd usa se deschide, vedeti o grlidina sacra gi frumoasa. Incercafi si vizualizafi cu claritate tot cea ce este acolo. Observati copacii, florile, pasérile. Ce culoare are cerul? Este ‘de un albastru stralucitor si limpede, sau este acoperit de nori? Simgifi tem- peratura din aer si vantul care va mangaie obrajii. Cum sunteti imbricati? Purtafi o imbracdminte pe care o iubifi? Imaginati-va in forma voastra cea ‘mai bund, aritind deosebit de atrigitor. Scoateti-va pantofii si simfifi pa mantul de sub picioare. E acoperit cu iarbi sau cu nisip? E uscat sau u- med? Vedeti o cArare ficut& din pietris sau marmur&? Existé cascade, sau statui? Exist animale? Stafi un minut ca s& priviti in jur in toate directiile gi sd observati ce altceva se mai afli in gradina voastra. Céind afi terminat de a va crea gréidina, creati-va un loc sacru de me- ditatie, unde puteti veni ca s& gisifi toate raspunsurile pe care le-afi dorit vreodati. Petreceti un minut explornd Jocul vostru sacru interior gi faceti legdmént c&-I veti vizita adesea. intoarcefi-va atentia inspre respiratie gi 33 Debbie Ford respirafi iardsi, incet gi adénc de inc& cinei ori. Aducefi-va intr-o stare inca si mai profunda de constienta relaxatl, ___Acum, punefi-va urmatoarea serie de intrebari si asteptayis& v8 au Ziti vocea interioard. Dupa fiecare intrebare, deschideti o clip ochii si scri- efi rispunsurile in jumal. Cel mai bun mod de a face aceasta este prin a serie, repede, absolut orice va vine in minte. Nu exista raspunsuri corecte sau gresite. Nu vi faceti griji in privinja a ceea ce scrieti; dati-va voie si simiti i s& exprimati orice simte nevoia sa iasd in decursul acestui proces. Dup& ce afi réspuns la prima intrebare, inchideti ochii,intoarceti dina voastra si asezafi-va in locul vostru de meditafie. Mai respir: doud ori, profund si incet, inainte de a va pune a doua intrebare ~ gi aga mai departe. Nu va grabif. 1. De ce anume imi este cel mai teama? 2. Ce aspecte din viata mea trebuie si fie transformate? 3. Ce vreau sé realizez prin citirea acestei cari? 4, De ce anume din mine insumi imi este cel mai team ca nu cumva si fie aflat de altcineva? 5. Ce anume imi este cel mai teama ca voi afla despre mine insumi? __ 6. Careeste cea mai mare minciund pe care mi-am spus-o mie insu- mi vreodata? 7. Care este cea mai mare minciuna pe care am spus-o vreodati altcuiva? 8. Ce-ar putea si mi opreascai de la a actiona aga cum este necesar pentru a-mi transforma viata? __ Clind ati terminat exereitiul, acordati-vd timp pentru a serie in jurnal si aexprima pe hartie orice altceva care trebuie si iasa la suprafafa. Apoi, stafi o clip si recunoastefi curajul si truda pe care le-ati folosit in acest — si mergeji mai departe la capitolul urmator. Partea tnunecaté a e&utdtorilor de huming Lumea este induntrul nostru Nu noi suntem in lume, ¢i lumea este induntrul nostru”. Prima data cfnd am auzit acest lucru am fost uluité. Cum se poate ca lumea si fie ini- untrul meu? Cum se poate, ca tu, o alta fiinfé umand, si poti trai induntrul meu? Mi-a trebuit foarte mult timp ca s& infeleg c& cea ce se afli cu ade- varat induntrul meu este amprenta intregii omeniri ~ miile de calitati gi ca- racteristici care constituie o fiinfa umand. Modelul holografic al universu- lui ne invaii cé fiecare dintre noi este un microcosmos al macrocosmosu- lui. Fiecare dintre noi confine toati cunoasterea intregului univers. Dac& tai jn bucafele mici holograma de pe cartea ta de credit sau de pe carnetul de conducere $i dirijezi o raz laser pe una dintre bucdjele, vei vedea intrea- ¢ga imagine. in acelasi mod, dac& examinezi o singuré fiinf& uman&, vei gi- si holograma universului. Amprenta universal se afla in ADN-ul nostru. Dr. David Simon, directorul medical al Centrului Chopra pentru Buna Stare gi autor al c&rtii Infelepciunea vindecarii explica acest lucruin felul urmator: ,,O holograma este o imagine tridimensional ce provine dinte-un film bidimensional. TrsStura unic& a hologramei este c& intreaga, imagine rensional poate fi creat din orice bucatd de film. intregul este continut in fiecare bucdtic’; de aceea se numeste holograma. Tot aja, fiecare aspect al universului este confinut induntrul fiectruia dintre noi. Forfele care contin materia din intregul cosmos se gasesc in fiecare atom al trupului, Fiecare fir din ADN-ul meu duce in el intreaga istorie de evo- lutie a viefii. Mintea mea confine potenfialul fiecdrui gind care a fost sau: va fi exprimat vreodata. infelegerea acestei realitaiti este cheia care deschi~ de usa viefii — intrarea spre libertate nelimitaté. A trai experienta acestei 35 Debbie Ford realitafi este baza adevaratei infelepciuni”. Cand infelegeti cd voi conti- nefi tot ceea ce vedefi in ceilalfi, intreaga voastra lume se modifica. Sc pul nostru in aceasti carte este si gisim si si accept tot cea ce iubim si tot ceea ce urdm in alti oameni. Cand recuperim aceste aspecte neasu- mate din noi ingine, deschidem usa inspre universul interior. Cand cidem {a pace cu noi insine, in mod spontan cidem la pace cu lumea intreagi. O data ce acceptiim faptul ci fiecare dintre noi intrupeazii toate tri siturile din univers, putem inceta de a mai pretinde c& noi nu suntem totul. Cei mai multi dintre noi am fost invafafi cA suntem diferiti de alfi oameni. Unii dintre noi ne considerim a fi mai buni decat alfii si mulfi dintre noi credem c& nu suntem cum trebuie. Viefile noastre sunt modelate in functie de aceste judecati de valoare, Aceste judecafi sunt cele care ne fac s& spu- nem ,,£u mu sunt ca tine”. Dacd esti alb, s-ar putea s& crezi c& esti diferit de negri. Daca esti negru, s-ar putea s8 crezi c& esti diferit de un asiatic sau tun hispanic. Evreii cred c& sunt diferiti de catolici, iar conservatorii de dreapta cred c& sunt diferiti de liberalii din aripa stng3. Fiecare dintre cul- turile si civilizafiile noastre ne-a invafat sa credem c& suntem fundamental diferifi de ceilalfi. Adoptam, de asemenea, prejudecaii de la familii si prie- teni. ,.Esti diferit, deoarece esti gras si eu sunt slab. Eu sunt destept si tu esti prost. Eu sunt timid situ esti curajos. Eu sunt pasnic si tu esti agresiv. Eu vorbesc tare si tu vorbesti incet.” Aceste convingeri menfin iluzia c& noi suntem separafi. Ele creeazii atit bariere interme, ct si exteme care ne ‘impiedica si ne acceptim totalitatea fiinfei noastre. Ele continua s& ne fac s& artim cu degetul spre ceilalti. Cheia este si infelegem cd nu exist nimic din ceea ce putem vedea sau percepe — si care noi si nu fim. Daca nu am avea o anumitd calitate, ‘nu am putea-o recunoaste in altul. Daca esti inspirat de curajul altuia, a- ceasta este o reflectare a curajului care se afla in tine, Dacd tu crezi c& cine- va este egoist, pofi si fi sigur ca si tu esti in stare si dai dovada de acelasi -egoism. Desi aceste trisituri nu sunt exprimate tot timpul, fiecare dintre noj are capacitatea de a manifesta orice trasditura pe care o vede. Dat fiind -c& c& suntem o parte din lumea holografica, noi suntem tot ceea ce vedem, ‘tot ceea ce judecdm, tot ceea ce admiram. Indiferent de culoarea pielii, de greutate sau de preferinfele religioase, noi avem cu tofii aceleasi trés&turi ccaracteristice universale. 36 Partea intunecatd a cdutdtorilor de lumina In aceasté privinta esentiaia, toate fiinfele umane sunt la fel. Renumitul medic Ayurvedic*, dr. Vasant Lad, spune: ,,in interiorul fiecdrei picdturi este oceanul si in interiorul fiecdrei celule este inteligenta {ntregului trup”. Atunci cénd cuprindem imensitatea acestei afirmatii, pu- tem incepe si vederm amploarea lui cine suntem. Barbafii si femeile sunt creafi egali, prin aceea cA ei impartisesc aceeasi gama completa de trisi- turi umane. Cu tofii avem putere, fort, creativitate i compasiune. Cu totii avem lacomie, senzualitate, ménie si slabiciune. Nu existd trasiturd, cali- tate sau aspect pe cate noi si nu le avem. Avem din plin lumina divind, dra- goste si strilucire gi avemn din plin — in egal masura— egoism, ascunzisuri si ostilitate, Suntem fEcugi ca s& confinem intreaga lume induntrul nostru; o parte din sarcina de a fi pe deplin uman este de a gisi dragoste si com- pasiune pentru fiecare aspect din noi ingine. Asa cum este mintea umand, tot aga este $i mintea cosmic. Majoritatea dintre noi trdim cu o viziune in- gusti a ceea ce inseamnd a fi uman. Atunci cénd permitem caracteristicilor noastre umane s8 accepte universalitatea noastra, putem deveni cu usurinfi tot ceea ce dorim. in cartea Dragoste si desteptare John Welwood foloseste analogia cu un castel pentru a descrie lumea dinduntrul nostru, Imaginafi-va c& sun~ tefi un castel minunst, cu coridoare lungi si mii de camere. Fiecare camerd din castel este perfecta si are un dar special. Fiecare camera reprezinta un aspect diferit al vostru gi este o parte integranti a intregului castel perfect. Cand afi fost copii, ai explorat fiecare centimetru din castelul vostru, fara rusine $i fri a judeca. Fara fried, afi scotocit in fiecare camera, cdutind pietrele pretioase si misterul ei. Ati acceptat cu dragoste fiecare camera, fie ea 0 incdpere oarecare, dormitor, baie sau pivnita. Absolut fiecare incdpere era un unicat. Castelul vostru era plin de lumina, dragoste si minune. Apoi, intr-o 2i, cineva a venit la castel si v-a spus c& una dintre camere era imper- fecti, ci, fara indoiald, ea nu apartinea castelului vostru. V-a sugerat ci, dac& doreati si avefi un castel perfect, trebuia si incuiati usa de la acea camera, intrucat doreati dragoste si acceptare, v-afi gribit sd o incuiafi,) * Ayurveda este cel mai vechi sistem de vindecare din lume, care expune In mod clar si concis legilefundamentale gi principiile care guverneaza viaja pe pmént. A infelege Ayur- veda inseamna a infelege fortele care ne cauzeaz& imbolnavirea. N.T. 37 Debbie Ford O data cu trecerea timpului, au venit din ce in ce mai multi oameni la castelul vostru. Cu tofi si-au spus parerile despre camere, despre care le pliceau si care nu le pliceau. incetul cu incetul, afi inchis usa dupé usa. Minunatele voastre inciperi au fost inchise, li s-a luat lumina, au fost 1a- sate in intuneric. A inceput un ciclu. De atunci incoace, din diferite motive, ati inchis din ce in ce mai multe usi. Afi inchis usi, deoarece va era teama, sau deoarece credeati ci acele camere erau prea indriznefe. Afi inchis usi la camerele care erau prea conservatoare. Afi inchis usi, deoarece alte castele pe care le-afi vazut nu aveau 0 camer ca a voastra. Afi inchis usi, deoarece conducatorii vostri religiosi v-au spus si stafi departe de anumite incdperi. Ati inchis orice usa care nu se potrivea standardelor societiii sau propriului vostru ideal. $-a dus vremea cfnd castelul vostru pirea nesfarsit si viitorul parea extraordinar si luminos. Nu va mai gindeati la fiecare inc§pere cu acceasi dragoste si admiratic. Acum, doreati si dispar camerele de care erati odati méndri. incercafi s8 gasiti o modalitate de a scdpa de aceste incaperi, dar cle faiceau parte din structura castelului. Dupa ce afi inchis usa la oricare ‘ncdpere care nu va plicea, 0 dat cu trecerea timpului afi uitat complet ci a existd. La inceput nu v-afi dat seama ce facefi. Devenise un obicei. Pe ‘misurii ce fiecare exprima mesaje diferite despre cum ar trebui si arate un castel magnific, v-a fost mult mai ugor s&-i ascultafi pe ei, decdt si aveti incredere in vocea voastré interioard — cea care iubea intregul castel. Faptul c& afi inchis acele camere v-a facut s& va simtiti cu adevarat in sigu- rani. in curdnd, v-ati trezit cA locuiti doar in cateva inc&peri mici. Afi in~ vaifat cum si va incuiati viata gi s& va simfifi bine fcdind acest lucru. Multi dintre noi am incuiat atét de multe camere, incét am uitat ci. am fost odati un castel. Am inceput sé credem ca nu suntem decéit o cisuf mic& cu dou camere, care are nevoie de reparafii. ‘Acum, imaginafi-va castelul ca un loc care gizduieste tot ceea ce sunteji - binele si raul — si c& fiecare-aspect care existi pe planet, exist jnduntrul vostru. Una dintre camere este dragoste, alta curaj, una este ele- ‘ganfi si alta este gratie, Numdrul camerelor este fara sfarsit. Creativitate, feminitate, cinste, integritate, sfinatate, agresivitate, sex, putere, timiditate, uri, Ticomie, frigiditate, lene. arogant, boala si rdutate sunt incdperi din castelul vostru. Fiecare incipere este o parte esentialé a structurii si fiecare Partea intunecatd a céutatorilor de lumin’ camera are un opus undeva, in castelul vostru. Din fericire, nu suntem nici- ‘data muljumiti cu a fi mai pujin decat ceea ce suntem capabili si fim. Ne- rmulfumirea noastra in cea ce ne priveste este un motiv pentru a cduta ca- merele pierdute ale castelului nostru. Putem gsi cheia inspre unicitatea noastra, numai atunci cdnd deschidem toate incdperile din castel. Castelul este 0 metaford care ne ajuté s& infelegem amploarea lui cine suntem, Fiecare dintre noi poseda acest loc sacru induntrul su. Acce- sul acolo este ugor, dacd suntem gata si dornici s& vedem totalitatea lui cine ‘guntem. Cea mai mare patie dintre noi suntem inspiménteti de ccea ce ‘vom gisi in spatele usilor acestor inedperi. Asa c&, in loc de a porni intr-o aventura ca si ne gisim sinele nostru ascuns ~ plini de energie si uimire — continuim s& pretindem cd inc&perile nu exist’. Ciclul continua. Dar daca doriti cu adevarat s& schimbati directia viefii voastre, trebuie s& intragi in castel si sf deschideti cu incetul absolut fiecare usa. trebuie si va explorati universul interior si si luafi inapoi tot ceea ce nu v-afi asumat. Nu va puteti aprecia mérefia si nu vi putefi bucura de totalitatea si unicitatea viefit voastre, decdt in prezenfa sinelui vostru intreg. CAnd am inceput cdutarea lumii dinduntrul meu, am crezut ca era o sarcin& imposibilé, Credeam c& lumea era in dezordine — si nu eu. Ziceam: ‘eu mu sunt o criminalé, eu nu sunt un boschetar. Nu doream cu adevarat si descopa c& posedam foate tristturile caracteristice ale lumii. Atat cat putem s&-mi dau seama, eu nu semanam deloe cu oamenii pe care-i jude cam sau fi nedreptiteam, Scopul meu a devenit acela de a vedea cum putea exista lumea dinduntrul meu, De fiecare data cénd vedeam pe cineva sau ceva care nu-mi plicea, incepeam s-mi spun ,,eu sunt la fel cu ei, ei sunt ‘nduntrul meu”. Prima lund am fost dezamigiti, deoarece nu puteam gisi ‘in mine insimi nimic din acele lucruri tele. poi, intr-o zi, in timp ce mergeam cu trenul, totul s-a schimbat, femeie din compartiment fipa la copilul ei. imi spuneam tot timpul c& eu nu m-as purta cu copilul meu in felul acesta gi edt de groaznic& era acea femeie pentru c-si certa copilul in public. Atunci, o micd voce din cap mi-a spus: ,,.Dac& copilul tau si-ar fi vrsat cacao cu lapte pe costumasul alb de matase, si tu ai fi facut o crizA”, Dintr-o dat, piesele din puzzle s-au asezat cum trebuie. Bineinfeles c& eram in stare s& ma enervez pe un copil. Nu voiam si admit acest lucru in sinea mea, asa c& — atunei end am vazut 39 Debbie Ford pe altcineva facdnd o criza de furie ~ am inceput sa judec, in loc s& mani fest empatie. Faptul acesta m-a facut s& nu-mi mai indrept atentia asupra mea. Mi-am dat seama c&, induntrul meu, se afla caracteristica dovediti de fiecare persoand ~ si nu persoana insisi. Eu nu sunt femeia furioas& din tren, dar intr-adevar am neribdarea si intoleranfa pe care ea le-a manifes- tat in acel moment. Ceea ce am descoperit a fost potentialul meu de a actiona la fel cu ‘camenii pe care ji judecasem cel mai aspru. Mi-a devenit clar faptul c& tre- buia sé fiu foarte atenti la trisiturile care ma deranjau cel mai mult la alti, Am inceput si le recunosc ca pe niste incdperi pe care le incuiasem. A tre- buit sa admit si faptul cd si eu a5 fi putut urla la copilul meu, dacd as fi avut © 2i proastd. Apoi, m-am uitat la un boschetar i m-am intrebat: ,Dac& n-ag avea nici familie, nici scoala gi mi-as fi pierdut serviciul, n-ar fi oare cu pu- ‘tina s& ajung si eu boschetar?” Raspunsul a fost, da. in cazul in care cir- cumstanfele viefii mele s-ar schimba, imi este usor s-mi dau seama c& ag putea face sau as putea fi orice altceva, ‘Am incercat s& fiu orice gen de persoana: fericita, trist, furioasé, lacoma si geloasé. Oamenii grasi m& deranjau in mod special. Tata fusese {ntotdeauna un tip masiv si era si el inclus in prejudecdjile mele. Dintr-o data |-am privit cu alfi och. Eu m& nscusem cu oase subfiri si cu un me- tabolism rapid. Mi-am dat seama c&, dac& metabolismul meu s-ar schim- ba si as continua si manéne porcatriile pe care le inghifeam, si eu as deveni gras. Erau totusi céteva situatii in care aveam probleme. Nu ma puteam imagina niciodata ca fiind criminal sau violator. Cum as putea omori cu sfinge rece pe cineva? Imi era usor sa-mi imaginez ca as omori pe cineva care ar vrea sé-mi fac ru mie sau familiei mele, dar nu cfind era vorba despre acele crime brutale si fara sens. Mi-am dat seama ci acum nu a- veam nici o doring& de a omori, dar, dactt as fi fost inchis& intr-o cdmara timp de paisprezece ani si batutd in fiecare zi, oare nu as fi fost in stare s& ‘mor cu singe rece? Raspunsul era, da. Aceasta nu flicea din omor ceva de acceptat, dar imi permitea si vad c& puteam accepta cu adevarat posi- bilitatea de a fi absolut oricine. De atunci incoace, dnd mi-era greu si-mi imaginez c& pot si fiu orice, stiam ce si fac De exemplu, inc& nu-mi puteam da seama cum ag putea fi vreodatd pedofil. Asa c, mi-am pus intrebarea: ce fel de persoani 40 Partea intunecatd a cduidtorilor de lumina car putea face sex cu un copil. Un degenerat, 0 persoandi céreia fi este fricd, sau este pervertita, m-am gandit eu, Apoi m-am intrebat: ,,Ag putea fi de- ‘generat? Mi-ar putea fi fricd? Ag putea fi pervertits?” Am incercat si-mi imaginez cireumstanfele cele mai cumplite care mi s-ar fi putut intimpla cénd eram copil si mi-am dat seama c& — daca a5 fi fost chinuitd si violata atunci si a5 fi trait fra dragoste ~ as fi crescut cu totul altfel. intr-o aseme- nea situafie, n-ag putea, in nici un caz, s& prezic ce anume as fi sau nu ag fi capabila s& fac. S& nu judecati nici un om, inainte de a intra in pielea lui. Chiar dact imi era foarte greu si-mi insugesc unele dintre aceste trésaturi de caracter, irebuia sa accept posibilitatea c& in mine traia un demon. Une- fi, problema care se pune nu este dacé ai o anumita trasaturd intr-un anu- mit moment, ci dacd ai putea-o manifesta in citcumstante diferite. ‘Am incercat cu tot felul de persoane care ma dezgustau sau imi pro- vocau repulsie. Imi era mai greu s& le accept pe unele decét pe altele, in anumite cazuri dura mai mult timp, dar, in cele din urma, au fost putine lu- cruri pe care nu mi le puteam asuma, Cu timpul, vocea mea interioari, care de-a lungul vietii judeca totul si toate, s-a linistit. Toata viafa am visat s& am liniste in minte si acum vedeam cum apare aceasti posibilitate, Mi-am dat seama c judecam oamenii numai atunci cdnd ei dovedeau o caracteris- ticd pe care nu o puteam accepta in mine insami. Daci cineva flicea pe ne~ bunul, nu-I mai judecam, deoarece stiam c& si eu fceam pe nebuna, Nu- mai atunci cdnd eram absolut convins’ c& nu as fi fost capabili de un anu- mit comportament, ma supram si arétam cu degetul spre cealalta persoa- 1nd. Tinefi mana intins’ drept in fata voastra si ardtaji cu degetul spre cine- va. Observati cd avefi un deget indreptat spre acea persoana si trei degete care se indreapta spre voi insiva, Acest lucru vi poate-folosi ca si vaaducd aminte ci =atunci cfnd.ti acuzim pe alfii — nu facem altceva decét si negm un aspect din noi ingine. Procesul de a ascunde si de a nega parti din mine insimi a inceput s& para aproape comic, din momentul in care mi-am dat seamd de cat de: mult energie foloseam pentru ca sd mu fiu un anumit gen de persoand. Dac’ nu te vezi pe tine insuti ca pe un microcosmos al intregului univers, vei continua s&-fi traiesti viafa ca individ separat. Vei cuta réspunsuri gi ‘ndruméri in afara, in loc de induntru si vei emite judecati despre ceea ce este bun gi ceea ce este rau, Vei mentine iluzia c&, tu si cu mine, nu sun- “1 Debbie Ford tem legati cu adevarat. Vei sta in spatele mastii tale, pentru ca sa te simfi ‘in siguranfS. Dar daca accepfitotalitatea universului dinduntrul tau, accepti totalitatea rasei umane. De curénd, am fost in Colorado ca s& condue un seminar pentru un cuplu, Mike si Marilyn, si pentru compania lor de marketing. Cand am ajuns la ei acasd, am iesit s& lum 0 mas rapida impreund cu copiii lor, ca si discutim despre relaxare emotionala. La prinz, am avut o discutie mi- nhunatd despre cum s& trdiesti intr-o lume in care cu tofii recunoastem c& fiecare dintre noi are infuntrul su o amprenti a intregului univers. Mike si Marilyn erau deja familiarizati cu teoria holograficd si erau entuzias- mati. Dar, cdnd ne-am suit in magina dupa pranz, Mike s-a intors etre mi ne si mi-a spus ,Exist& céteva lucruri despre care stiut c4 eu nu sunt”. N-am fost surprinsa; aceasta se intimpla adesea dupa ce o persoana admite cl este absolut orice. La urma urmei, mi s-a intémplat si mie. Asa cd |-am i trebat pe Mike: ,,Ce nu esti?” Mike a rispuns: ,Nu sunt idiot”. Am privit in oglinda retrovizoare prin care Mike se uita direct la mine si i-am spus: ,.Da- c& tu esti absolut orice, atunci esti si idiot”. In masind s-a Kisat o ticere mor méntal&. Sofia si copii lui Mike se uitau la mine, necrezndu-si urechilor, i spusesem lui Mike cdera idiot. Apoi, Mike a inceput sa-mi spuna despre tofi idiotii pe care-i cunostea gi cd el nu era ca nici unul dintre acestia. Se implica atat de tare emotional cand vorbea despre camenii pe care-i des- cria, incdt am stiut c& aceasta era o problema foarte importanté pentru el. ‘Am continuat drumul, in timp ce Mike isi epuiza repertoriul de po- vestiri despre idioti. in cele din urma, I-am intrebat: ,,Ai facut vreodat ‘ceva ce ar putea face un idiot?” El sa gandit la intrebare si mi-a raispuns repede ci da, dar a continuat, spunandu-mi c& nu puteam si compar ceea cea facut el cu ceea ce ficeau idiotii pe care-i cunostea. Tipii aia erau i fi de-a binelea. I-am spus c& psihicul nu poate face distinefia intre un idiot mic si un idiot mare — un idiot e un idiot. Datorita faptului c& acest cuvént, idiot”, avea o inedredturd atat de mare pentru el, I-am intrebat pe Mike da~ c& nu credea ca acesta ar putea fi un semnal care si-i comunice ceva. Cred ‘c& nu mai e nevoie si spun ce lunga a fost calatori |-am cerut lui Mike si ia micar in considerafie idea mea cA idiofe- nia era un aspect din el pe care il respinsese la un moment dat si c& acuma yea ocazia si-l recupereze. Cum se putea ca el si fie absolut orice, dar sii 42 Pertea intunecata a edutatorilor de lamin nu fie idiot? Si, la urma urmei, ce era rau in a fi idiot? I-am intrebat pe sofia lui si pe copii dact vreunuia dintre ei le pasa daca era numit idiot. Nici tunul nu prea deranjat de cuvant. I-am intrebat daci au avut ceva expe- rienfe neplicute cu idiofi. Nici unul nu avusese. Cénd am ajuns la ei acasi, ne-am grabit s& iesim din magin’. Afard rau 18 grade sub zero. Niciodat’ nu mai fusesem undeva unde era ata de firg, asa c& stteam infepenita, tremurand, asteptiind si se deschid usa din fata. Au trecut cdteva minute, timp in care Mike se scotocea prin buzunare si apoi s-a repezit spre masina. in cele din urma, Mike s-a uitat la noi si a Cred c& am incuiat cheile in cas”, Dupa o clipa de liniste, am intre- bat: ,,Ce fel de persoani s-ar incuia afara pe o vreme de 18 grade sub ze- 0” Cu tofii am fipat in acelasi moment: ,,Un idiot!” Mike a rds si, in cele din urma, Marilyn si-a gisit cheile ei si am intrat in casa. {ned o data uni- versul m-a ajutat in lucrarea pe care o fliceam. Dupa ce ne-am incalzit, m-am asezat alituri de Mike ca si vedem act el putea si-si dea seama cfind a fost momentul in care a hotarat s8 nu fie idiot, $i-a amintit cA, odat, pe cdnd era copil, a facut ceva prostese si toti au ris de el. in aceea clipa si-a jurat s&i nu mai facd niciodaté asa ceva. ‘A incuiat o camer din castel despre care credea cd era rea. Dupi cum spu- tt de bine Gunther Bernard: ,Alegem si uitim cine suntem si apoi Aspecte care se ascund de noi ingine, cum ar fi idiofenia in cazul lui Mike, au 0 deosebita si foarte puternica influenté asupra realitijii noastre prezente. Ele au o viafa a lor proprie si incearcd intotdeauna si ne atraga atentia, pentru a fi acceptate si integrate in sinele nostru intreg. Fair si fie constient de asta, Mike a atras tot timpul in viafa lui idiofi, astfel incét sa poati tri experienfa acestui aspect neasumat din el insusi. Mike nu putea asi compasiune pentru propriile sale greseli, astfel incat ii considera idioi pe oamenii care ficeau greseli. Deoarece ura acest aspect in el insusi, fi ura fe tofi ceilalti care aveau acelasi defect. Acest lucru influenfa modul in ca~ isi conducea oamenii in cadrul companiei. Angajatii si il percepeau ca peo persoandi dificila si, uneori, irationala. I-am sugerat lui Mike ci acest aspect neasurat din el insusi, pe ca~ re-I numea ,idiot”, fi aducea daruri. L-am pus si inchida ochii si si-mi spund primal euvant care vine in mints, atunci cind il intreb ce este bun Debbie Ford in a fi idiot? El mi-a raspuns, incdpaténarea. Deoarece Mike nu voia s8 fie considerat idiot, a muncit foarte din greu la scoala sia devenit un elev emi- nent, S-a dus la facultate, apoi si-a luat doctoratul si a devenit contabil. A muncit foarte mult ca si fie printre primii in domeniul sdu si se tinea la cu- rent cu toate evenimentele locale si mondiale, aga cum trebuie s& facd o- persoand educati. Mike a fost putin socat de ceea ce spunea el insus intrebat dac& ar vrea s& ierte gi si-si asume acest aspect din el insusi, dat fiind c& a fi ,idiot” fi diduse toaté inctpayanarea de a ajunge acolo unde a ajuns in viafi. Dupa o oarecare ezitare, mi-a spus c& ar face-o, desi fi va trebui ceva timp ca sa digere conversafia noastri. A doua zi, Mike parea mai ténar si mai plin de energie. inca nu era sigur daci, a-si asuma gi a iubi acest aspect pe care-I numea idiofenie, era cel mai bun lucru pe care-I putea face, intrucat isi petrecuse aproape patru- zeci de ani negandu-I. Dar, dupa o alt conversafie lungi, el si-a putut da seama c&, din cauzi ca nu si-a asumat acest aspect din el insusi, a atras ‘uli oameni in viafa lui, care intr-adevar se purtau ca niste idioi t cB aceasta era o lege spirituala — c& universul ne dirijeaz& intotdeau- nna inapoi, pentru a ne accepta pe noi ingine in totalitate. Atregem pe oti cine si orice de care avem nevoie pentru a ne oglindi aspectele din noi i gine pe care le-am uitat. Fiecare aspect dinduntrul nostru are nevoie de infelegere si compa siune, Dac& nu vrem si ni le dim nouiiingine, cum ne putem astepta s& le primim din partea lumii? Asa cum suntem noi, asa este si universul. Dra gostea de sine trebuie si se scufunde in noi si s& hrineasca fiecare nivel al fiinfei noastre. Exista dintre cei care iubesc ceea ce se aflé induntrul lor, dar care nu sunt in stare s& se uite intr-o oglinda timp de mai mult de un minut si s& vada ce aspect au, privifi din exterior. Altii oamenii igi petrec timpul si banii pentru aspectul lor exterior si sfiirgesc prin a uri ceea ce se afld induntru. A sosit momentul s& aduceti la lumina totalitatea voastr’, astfel incat SA putefi alege si modificati in mod constient fiecare domeniu din viata voastra interna si externa. A venit momentul s& fiti propriul vostru idol. Fiecare parte din voi are ceva si va dea. Jubindu-va si acceptindu-va pe voi ingiva in totalitate, veti fi cu adevarat capabili s& ne iubifi si sa ne acceptati pe 44 7 Partea intunecata a cautdtorilor de lumina EXERCITI. Incepeti prin a indepirta orice lucru care v-ar putea distrage. Veti a~ yea nevoie de jumal, creioane colorate $i pix. Poate doriti s& punei o mu- zicd bland’, care va ajuth s& va relaxafi. inchideti ochii si respirati rar gi a- dane. Folositi-va respiratia pentru a va linisti mintea si a va dedica acestui proces. Mai respirati inca de cinci ori, rar si adéinc. Antainirea cu sinele vostru sacru, Imaginati-va din nou ascensorul dinduntrul vostru, Intrai in el si co- borafi sapte eta} i din ascensor, veti vedea gradina voastra cea frumoasi. Plimbafi-va prin gridin& si observati florile si copacii care va inconjoara. Priviti frunzele verzi si luxuriante i savurafi parfurnurile florilor. E 0 2i frumoasa si pasirile cdnta. Observaji culoarea cerului. Amin- tifi-va cat de confortabil si in siguranta va simfifi in grdina voastra. Nu va ‘grabiti, mai respirafi o dati adéne, trigdnd in voi frumusejea gradinii voas- ‘tre sacre. Gsifi-va un spatiu linistit in care s& sedeti si creafi un loc conforta- bil pentru meditatie. Un loc in care si va simgiti cel mai bine. Asigurat A v-afi pus o imbricdminte care va méngaie trupul si vi face s& va simtifi atrigatori si minunafi. Apoi, stati jos si inchideti ochii.. Intr-o clipa, in constiinfa voastra va apare un aspect din voi ingiva. Acesta va fi voi ingiva in forma voastra cea mai bun’. Va fi in totalitate ne suntefi —o intregime plind de dragoste si compasiune, de forta si putere. Acest aspect din voi este sinele vostru sacru. Invitati aceasti flint ‘magnificd sa intre pe deplin in raza constientei voastre. Vizualizafi-va pe voi ingiva ca manifestand potentialul vostru cel mai tnalt, simfindu-va plini de pace gi liniste, concentrati si implinifi. ‘Acum, cerefi sinelui vostru sacru s& se ageze Kanga voi. Luati de ma- ni acest aspect si priviti-l in ochi. fntrebafi-I daca va fi alaturi de voi sé va ‘ndrume gi si va protejeze pe tot parcursul acestei sptiméni. Apoi, intre- bati-I ce anume nevoie s& faceti pentru a vi deschide inima si a lisa s& iasd toatd vechea toxicitate emotional pe care o purtafi. Acum, imbrafisafi 45 Debbie Ford acest aspect sacru din voi insiva si muljumifi-i cA a venit si va vada si facefi legimant 3-i veti vizita foarte des, atat pe el/ea, cat si gridina voas- tr sacra. Acum deschideti ochii si scriefi in jurnal despre aceasti experi- enfi. Ce afi vazut, cum arta gridina voastra, cum ardtafi voi si ce simtiti, Cum aria sinele vostru sacru? Ce a avut de spus el/ea? ‘Nu va grabifi — cu cat scriefi mai mult, cu atat va fi exprimati mai ‘mult infelepciune prin voi. Luati o bucatd de hartie si niste creioane colo- rate gi desenafi o imagine a sinelui vostru sacru. Nu va facet griji in legi- turi cu modul in care va ardta desenul vostru; nu e vorba de un concurs aici. Permitefi-va doar ca, cel putin cinci minute, s& desenafi. Intdilnirea cu umbra ta nchidegi ochii i res i ori, rar si profuund, Cand ajungeti la cinci inhalafi, finandu-va inspirafia atat timp cét puteti si o faceti fark si va deranjeze si apoi expirafi ct mai incet cu putin(d. Folosifi-va respiratia pentru a va linisti mintea si mergefi adane in constiinfa voastrd. imagi- nafi-va c& intrati in ascensor si cobordfi sapte etaje. Cand deschideti usa as- censorului, vedeti un loc foarte intunecat si sumbru. Imagingti-va cele mai cumplite situafii posibile. Observafi mirosurile, murdaria, gunoiul de pre~ tutindeni. Afi putea fi intr-o pesteri plind de sobolani, serpi, gandaci si pa- ianjeni. ‘Aducei in fafa ochilor un loc unde n-afi vrea niciodati si fifi. Dupa ce afi creat acest loc, continuafi si respirafi rar gi adine si apoi uitafi-va intr-un colt si vedeti cea mai degradata forma cu putin a voastra insiva. Permiteti si vi apara in minte imaginea voastra cea mai rea. Incercati s&. simfifi si si vedeti totul despre voi: cum aritaji, cum mirosifi, cum va sim- fifi. Acum, permiteyi s& vind in mintea voastra un cuvant care s& descrie: persoana pe care o vedeti. Dupé ce afi stat cu aceasta persoand suficient de mult timp pentru a cipata o imagine despre el/ea, deschidefi ochii. Scrieti cuvantul pe care: L-afi primit si tot ceea ce afi trait ca experienta in vizualizarea voastra. Scri- eficel putin zece minute, Permiteti constiinfei voastre sa exprime orice génduri sau sentimen- te pe care le are in legiturd cu aceasta experienfi. 46 area intunecatda cdutdtorilor de lumines Sinele Sacru accepta si imbratiseazit Sinele Umbrit inchideti ochii pentru a vi intoarce in gridina voastra sacri. Creati un cadru sigur si sacru in care s8 vi facefi exercitile. larasi, folosifi-va res- pirafia pentru a va linisti mintea si pentru a va cufunda mai adane in con- stiinfa voastra. Luafi acum ascensorul vostru interior, coborafi sapte etaje i intrati in gradind. Plimbati-vi si admirafi-i frumusefea. Cand simyifi prezenfa linis- titoare a mediului inconjurdtor, gisiti-va locul de meditatie. In momentul {in care stafi confortabil si va simfifi in siguranf’, aduceti in fai imaginea sinelui vostru sacru. Imaginafi-va cA va scldafi in lumina lui/ei. in mo- ‘mentul in care imaginea este fixatd, mergeti si aduceti aspectul intunecat, de umbri, al sinelui vostru, Cereti-i sinelui vostru sacru si vind si si im- britigeze sinele vostru umbri. Permitefi-i acestei parti a-toate-iubitoare gi frumoase din voi insiva sa tind in brafe aceasta parte infricositoare, intu- necatd, nejubiti. Imaginafi-va c& trimitefi laturii voastre intunecate dra- goste, bunitate si iertare. Spunefi-i aspectului intunecat din voi ca este in siguranfi gi c& intenfionai si va petreceti un timp, infelegandu-I $i invatand si-l jubifi, Petreceti acolo cat timp e nevoie si nu fifi supdrati daca sinele vostru umbri nu permite si fie imbratisat. Mergeti si incercati zilnic, pana cand accept. Adesea, rezistenfa noastra se manifesta in cadrul vizualizi- rii, asa 8, dupa aproximativ zece minute, spunefi la revedere ambelor as- pecte si intoarcefi-va in camera voastra. Luati o foaie de hartie si creioane colorate si desenafi o imagine a experienjei voastre. Ar trebui s& desenaji cam cinci minute. ups ce afi terminat, luafi-va jurnalul si scriefi cel pujin zece minute despre meditatia voastra si despre experienfa pe care o traifi in legatura cu desenul. 47 Debbie Ford Capitolul 4 Sd ne punem pe noi ingine laolaltit Proiectia este un fenomen fascinant, despre care cei mai mulfi din- tre noi nu am invajat in scoala. El este un transfer involuntar asupra altora al comportamentului nostru inconstient, astfel incat ni se pare c& aceste ca~ racteristici existi cu adevarat in ceilalfi oameni. Cand suntem nelinistifi in privinfa emofiilor noastre sau a unor parti de neacceptat din personalitatea noastra, noi atribuim aceste trasituri obiectelor exterioare si altor oameni —din cauza unui mecanism de apirare. De exemplu, cdnd nu avem prea multi ing&duint& fay’ de ceilalti, suntem dispusi si le atribuim lor acest sentiment al propriei noastre inferiority. Bineinfeles cd intotdeauna exist © circumstanta care faciliteazi proiectia, Anumite caracteristici imperfecte din alfi oameni activeaz anumite aspecte din noi ingine care cer si li se dea atenfie. Prin urmare, proiectim asupra altor oameni tot ceea ce nu ne asu- mim jn ceea ce ne priveste. Noi nu vedem decit ceea ce suntem noi. Mie imi place sma refer la acest lucru, folosind termeni legati de electricitate, Imaginafi-va c& avefi pe piept 0 suti de electrozi diferifi. Fiecare reprezint® o tristturd diferita, Cele pe care le recunoastem si le acceptiim sunt izolate. Ele sunt sigure: nu trece electricitate prin ele. Dar cele care nu ne plac, pe care nu ni le-am a- sumat, nu sunt izolate, Prin urmare, atunci cfind vine cineva care actio- neazi in virtutea uneia dintre aceste trisituri, acea persoand se conecteaz direct la noi. De exemplu, daci ne negim mania sau nu ne place c& o a em, vom atrage oameni furiosi in viata’ noastr. Vom inhiba propriile noastre sentimente de furie gi i vom judeca cei care sunt furiosi. intrucat ne minjim pe noi insine in privinja propriilor noastre sentimente interioare, singura cale prin care le putem gasi este si le vedem in alfii. Ceilalfi oa- Pariea intunecat a edutdtorilor de lumina meni ne oglindesc emofiile si sentimentele ascunse, cea ce ne permite si Je recunoastem si sf le recuperam. in mod instinctiv, ne dim inapoi din faja propriilor noastre proiectii negative. E mai usor si examin lucrurile de care suntem atrasi, decat ce- le care ne provoacd repulsie. Daca eu sunt insultati de aroganfa ta, asta se fntémpla deoarece eu nu-mi accept propria mea aroganfi. Aceasta se re- {era fie la aroganta pe care o dovedesc acum in viafa si nu o vad, fie la aro- ganta pe care neg ci as fi capabila si o dovedese in viitor. Dac& sunt jigni- 18 de aroganté, trebuie si privesc mai atent toate perioadele din viata mea si si-mi pun urmatoarele intrebiiri: ,Cand am fost aroganta in trecut? Sunt arogantd acum? As putea fi arogants in viitor?” Bineinfeles c& ar fi o aro- gana din partea mea sf rispund negativ la toate aceste intrebari, flr si mi privesc cu adevarat, sau fird si-i intreb pe ceilalti daci m-au vazut vreo- data manifestandu-mi aroganfa. Pan si a judeca pe altcineva inseamnii aroganta. Prin urmare, este clar c% noi tofi avem capacitatea de a fi aro- ganfi. Dac& eu imi accept aroganfa, nu ma va mai deranja aroganja altcui- va. O voi observa, dar nu mi va afecta, Electrodul care reprezintd aroganta va fi izolat. Comportamentul altcuiva {fi produce un soc emofional, numai atunci cénd te minfi pe tine insuti sau urdisti un anumit aspect din tine. (Cand am inceput sé conduc seminarii, am fost uluitd. In fiecare s&p- timénd stiteam in fafa unui grup si incercam cu disperare s& fiu eu ins mi, De teamé ci nu voi fi plicuti, m-am striduit foarte tare sa fiu autenti- c&. Seminariile pe care le conduceam la vremea aceea se fineau in Oak- land, California, unde doi din trei participanti erau persoane de culoare. Eram foarte incdintata c& intru intr-o comunitate nou $i eram hotirdt sii sprijin sisi ating& scopurile. Cand am inceput sé conduc al treilea semi- nar, una dintre participante, Arlene, s-a ridicat. De indata ce a inceput s& vorbeascd cu un anumit ton in voce, din strifundurile fiinfei mele au iesit niste sentimente foarte puternice. imi era greu s& aud ce spunea aceasta fe- meie, deoarece eram mult prea preocupati de enervarea mea. Ma gandeam cf, dacd femeia asta nu avea nimic mai bun de flicut decat sé ma scoata din Strite, mai bine ar sta jos si ar ticea din gura, Pentru mine era ceva neobig- nuit s& reactionez in faja unui participant la seminar. M-am dus acas& destul de tulburati si am incercat si accept in mine insimi trsiturile pe care Je-am vizut in aceea femeie — obriznicie, furie, agresivitate si josnicie. 49 Debbie Ford Urmatoarele patru siptimani, de fiecare dati cand conduceam semi- narul, Arlene se ridica gi avea un aer de condescendenta si de mojicie, Mi-am petrecut mare parte din timpul liber, incercénd si-mi dau seama de ce mi deranja atat de tare. Oricét de mult ma striduiam, nu putea si nu co judec. intr-o zi, simfindu-ma invins’, i-am telefonat unei persoane cu ca~ ream conlucrat foarte stréns la seminar si am intrebat-o de ce ma ura Arle~ ne, Susan mi-a rispuns: ,,Debbie, nu-fi mai face probleme in privinta ei; este 0 rasisté”. Am inchis telefonul, simfindu-ma slabiti si cu stare de greaja. Am afirmat repede: ,Eu nu sunt rasista”, M-am gandit la toate amintirile din copilatie legate de prietenii mei de culoare. Mi-am amintit cum ii invajam si inoate si cum ne jucam cu cercul. M-am géndit la tatél meu si la faptul c& ela luptat pentru drepturi civile; el a avut primul parte- ner de culoare in statul Florida. Eram absolut sigura c& eu nu sunt rasista, in noaptea aceea, pe cénd stiteam intinsa in pat, gandindu-mi la ur- matorul seminar, auzeam mereu cuvintele lui Susan ,.E 0 rasista”. Vorbele astea imi sunau tot timpul in ureche. Exact in momentul in care eram pe punctul de a adormi, am auzit o voce in cap care ma intreba: ,,Ce ai gan- dit tu despre Arlene, prima dati cAnd s-a ridicat gi fi-a facut probleme?” Dintr-o data, am simfit o apasare in piept si mi s-a facut teama de ce putea fi mai réu. [mi amintesc c8 ceea ce am gandit era cioroaica tampitd. Cu- vintele astea imi risunau in tot trupul. M-am gandit: Nu se poate, nu sunt rrasista. Eu n-as gdndi asa. N-as putea spune asemenea lucruri. Inima a ‘nceput sé-mi bat mai tare din cauza fricii. Dar eram acolo singur’, fap ‘n fata cu propria mea afirmatie rasist8. Aceasta era umbra mea. Ore intregi am plns de rusine, avand sentimentul profund cl-mi tra- dasem tofi prietenii din Oakland care m& iubeau si aveau incredere in mine. Indiferent ce ficeam, nu eram in stare si recunosc: ,.Sunt rasisti”. Tot ceea ce crezusem pani atunci — ci mi-am acceptat ficcare trisiturd — sa pribusit. Mi-am petrecut ore intregi in fafa unei oglinzi, spundnd: .»Sunt rasisté, sunt rasisti”, incercdnd s& accept aceasta parte din mine in- simi, incercdnd si-mi gisesc alinare. Cu cét repetam mai mult aceste cuvinte, cu atat totul devenea mai u- sor. $tiind ca, undevain aceste cuvinte, se afl&i un dar, am inceput sé-| caut. poi, mi-am amintit cum tatél meu vorbea incontinuu despre drepturi ¢- gale si despre cum nici unul dintre noi nu poate fi liber, pana cdnd nu-si da 50 Partea intunecatt a eiutdtorilor de lumina seama cl suntem cu tofii egali. AceastA pasiune a tatilui meu devenise si pasiunea mea, Am vazut cum faptul cd nu voiam sf fiu rasista m-a impins sii ma stréiduiesc din greu si-mi fac legaturi de prietenie cu persoane de cu- loare. Mi-a dat, de asemenea, o nevoie profunda de a sprijini oamenii care rau tratafi in mod discriminatoriu. Pe vremea cénd se intimplau toat= acestea, eram implicatd activ in colectarea de bani pentru o organizafie nu- mita Posibilitigi pentru Inchisori, care ii ajuta pe detinutii din grupuri mi- noritare si-si schimbe viafa. Cénd, in cele din urma, am acceptat ideea ci sunt rasisti, am simit c& mi s-au luat o suté de kilograme de pe umeri. jn seara urmitoare, am mers la seminar simfindu-ma intreaga si pli- nd de speranfe. Pe la mijlocul orei, Arlene a ridicat mana, asa cum ficea {in fiecare saptimén’. Cu ezitare, i-am dat cuvéntul. Vorbeam despre urm?- torul seminar al comunitifii, asa c& eram in mod special nelinistita in pri- vinfa a cea ce urma s& spund. Imi doream ca toat lumea si vrea s& parti cipe in continuare. Cand Arlene s-a ridicat, a zambit si a spus: ,,Asta e un seminar grozav!” si apoi ne-a impéirtisit tuturor experienta care a transfo:~ mat-o. Cénd Arlene s-a agezat, am fost socati. ‘Am plecat acasi, gandindu-ma la schimbarea extraordinard din comportamentul Arlenei. Nu voiam si fiu prea entuziasmati, aga c& am hotdrat s& astept si si vid cum se vor desffura lucrurile in siptimana ur- mitoare. Saptimana urmitoare a sosit si, pe masurd ce seminarul se desfi- sura, asteptam ca Arlene si ridice médna. Cand s-a ridicat, ea a recunoscut ined o data c& seminarul produsese schimbari profunde in viafa ei. Apoi, recunoscut c& eu am acordat tot sprijinul si devotamentul meu comunitiiti din Oakland. La sfarsitul serii, am rlmas ca si vorbeso cu céfiva oameni. Cu colful ochiului puteam si o vid pe Arlene aproape de mine, conversaind cu niste prieteni. M-am intors cdtre ea, am privit-o in ochi si am intrebat-o: .,Ce S-a intamplat?” S-a uitat la mine gi a spus: ,.Nu stiu. Saptimana tre- cut am intrat in camera si, pur si simplu, te-am indragit”. ‘Aceast experienti mi-a schimbat viata si mi-a dovedit, o data pen- tru totdeauna cA, atunci cand jjisaccepti o anumita tristiturd ce se afla in tine, alfi oameni care au aceeasi caracteristic’ nu se mai pot branga la tine. Atunci, ei devin liberi s& se bucure de tine gi tu esti liber s& te bucuri de ei. Ken Wilber face o mare distinctie in cartea sa Intdlnire cu umbra. El spune: ,,Proiectia la nivelul Ego-ului este foarte usor de identificat: dact o 51 Debbie Ford persoana sau un lucru din mediul inconjurator ne trimite o informatie, a- tunci probabil cA noi nu emitem proiectie; pe de alt® parte, daci ne afec- teazé, sunt sanse ca noi sa fim victimele propriilor noastre proiectii”. Dact infelegeti aceasta cu adevarat, nu veti mai vedea niciodata lumea asa cum © vedeti acum. Génditi in felul acesta: daca cineva trece pe lang voi si scuipa pe trotuar — iar voi observafi, dar nu reactionati ~ probabil c4 nu ¢ nevoie si lucrati asupra acestui aspect. Dar daca vi deranjeazA si gind utinfdi ca cineva si fie atat de grosolan si dezgustitor? — atunci faceti o proiectie. E posibil si fifi implicafi intr-un comportament dezgustitor in acel moment, sau si fi dat dovada de comportamente dezgustitoare in tre- cut, Dintr-un motiv sau altul, nu sunteji de acord cu comportamentul dez~ gustitor, prin urmare sunteti afectati de comportamentul celui care scuip’. Toate acestea s-ar putea s&-si aib& inceputul in copilarie. Probabil c& voi chiar afi scuipat atunci si cineva a spus: ,E dezgustitor”. Poate ci cineva din familie a scuipat si alfi au reacfionat intr-o manierd negativa. Indife- rent de ce s-a intdmplat, afi hotdrdt si nu facefi niciodata asa ceva si afi ‘impins acest aspect din voi ingiva adn in constiinfa voastra. Daca per- soana care scuipa va afecteazii, acest lucru ar trebui sa va traga alarma inte- rioard. Aceste alarme sunt indicii c& trebuie s& vi scoateti la lumina partea ‘ntunecata. Avand acest lucru in minte, puteti s& priviti ceea ce va afec- teazA emofional ca pe un catalizator pentru propria voastra evolutie, care vi di ocazia de a recupera un aspect ascuns din voi ingiva. in acest moment, multi dintre voi ar putea spune: ,E ridicol, Eu nu doresc si descopiir c& sunt dezgustitor sau arogant”, Trebuie si vi amintiti ci existi un dar in fiecare dintre aceste aspecte. ins’, pentru a primi acest dar, trebuie mai intai s& le scoateti la lumin&, si vi le asumati si st le accep- tafi. Exist 0 veche poveste Sufi despre un filozof care a fixat 0 intalnire pentru a sta de vorbai cu Nasrudin, un infelept invaator. Cand filozoful a so- sit la intalnire, el a descoperit c& Nasrudin era plecat de acasi. Furios, filo- zoful a luat o bucat de cretA si a scris pe poarta lui Nasrudin: ,,Tampitule”. Cand Nasrudin a ajuns acasa si a vazut ce era scris, a fugit la casa filozo~ fului, ,,Am uitat c& trebuia s& vii”, a spus el. ,,lmi pare riu c&i n-am venit la intdlnire, dar mi-am amintit de ea in clipa in care am vézut c& fi-ai scris numele pe poarts.” 82 Partea intunecatt a cdudtorilor de lumina Indignarea noastra referitoare la comportamentul celorlalti este le- gatd, de obicei, de un aspect nerezolvat din noi ingine. Dacé am asculta tot ceea ce ne iese pe gurd cdnd vorbim cu alfii, cAnd Zi judecdm sau le dim sfaturi, am lua totul inapoi si ni le-am spune noua insine. Filozoful ar fi pu- tut scrie ,tampitule”, ,mincinos lipsit de respect”, sau ,,lagule”. Pe de alta parte, ar fi putut s& ajunga la o concluzie complet diferita si s8-si puna pro- blema ca Nasrudin avusese un accident sau se imbolnavise. Dar cuvintul care i-a venit cand Nasrudin nu era acasi\ a fost ,tmpitule”. Cand avem 0 ‘risiturd care nu este izolats, atragem in viata noastrd incidente care ne a- jutd si ne asumiim si s& acceptim acel aspect pe care-| negim. Nefiind in- fluentat de nimic altceva decét de absenta lui Nasrudin, filozofl gi-a pro- iectat propria sa trasatur’ de ,,tampit” pe care nu gi-o acceptase. Ne proiectim asupra altora propriile defecte pe care le ‘Spunem altoraceea ce ar trebui si ne spunem noua ingine. Cénd fi pe alli, ne judecm pe noi ingine. Daca in mod constant va bombardati cu ginduri negative, in acelasi timp ti bombardati pe cei din jurul vostru — verbal, emotional sau fizic — sau pe voi ingiva, distrugand o parte din pro- pria voastra viatd. Cea ce faceti si cea ce spunefi nu este accidental. in viafa, voi nu creafi intimpliri accidentale. in aceasti lume holografica, tofi ceilalfi sunt tu gi tu intotdeauna vor- besti cu tine insufi. Atunci cand folosesti un cuvaint denigrator pentru cine- va care a ficut o gresealt, opreste-te si gindeste-te daca nu ai putea folosi acelasi cuvant si pentru tine. Dacd esti cinstit, rispunsul va fi in med inva- riabil afirmativ. Lumea este o oglinda uriagi, care intotdeauna reflect parti din noi ingine. Fiecare trisiturd este acolo dintr-un anumit motiv si toate trasiturile sunt perfecte, in felul lor. Cu putin timp in urmi, am observat c& Zi intrebam pe toti cunoscutii ‘mei et de des mediteaza gi cat timp. Apoi, le aminteam despre importanfa meditatiei fticutd in fiecare zi si ci trebuie si petreacd cel putin jumatate de ord in interiorul lor insisi. In cele din urma, m-am intrebat pe mine inst mi de ce eram atit de neinduplecat& cand era vorba de meditatia pe care o practicd alfi oameni. Cand mi-am examinat motivele, mi-am dat seama c& adesea trdgeam chiulul de la propriul meu exercifiu de meditatie. O parte din mine era infometata si-si petreacd ct mai mult timp in liniste, indun- trul meu. inc de cnd aveam acasi un copil de trei ani, acceptasem in mod 53 Debbie Ford rafional ci nu era nici o problema dacd treceam peste meditaia ziln nd mi-am dat seama c& le spuneam altora ceea ce trebuia s8 aud eu insd. mi, am fost in stare s& retrag propria mea proiectie si si-mi onorez dorinfa subconstienta. Am inceput si meditez mai mult si am incetat de a-i mai indemna pe alii si fac ceea ce simfeam eu insimi nevoia si fac. _Din acest motiv spun adesea: ,Urmafi-vai propriile sfaturi”. Cénd am examinat motivatia pentru care le spuneam oamenilor si mediteze, mi-am, recunoscut propria mea necesitate. _____ Umbrele noastre sunt adesea ascunse att de bine, int este aproape imposibil si le gisim. Dacd n-ar exista fenomenul proiectei ele ar putea mane ascunse de noi toati viafa. Unii dintre noi am ingropat aceste trisd- turi cfnd aveam trei sau patru ani. Gandifi-va c& suntefi mici, va jucati in asa si imaginafi-va 8 ascundefi o moneda. Dupa douazeci, treizeci sau patruzeci de ani, este aproape imposibil si vi amintii de acest incident g cu att mai putin, de locul unde afi ascuns moneda. Atunci cfind proiect&m asupra altor oameni, avem ocazia de a gisi, in sflrgit,acea moneds. Cand nepoatele mele din Dallas vin si ma viziteze, sunt intotdeau- na foarte atenti la ceea ce manned, Cind mergem la restaurant, incerc si le indemn sé ia mancare cu grisime putin. Atunci end cred ¢& au mén- cat prea mult, le spun s8 nu mai ia si desertul care le place. Adesea le pro- mit ef, mai tirziu, vor ménca un desert lipsit de grisim ; in timpul ultimei lor vizite, stéteam in jurul mesei din bucatarie, vor- bind despre ceea ce noi proiectim asupra altor membri ai familiei noaste. Vorbeam pe rand sine distram foarte tare, spundindu-ne una alteia ce per- soani a avut onoarea de a primi proiectiile noastre negative. Cand a fost randul meu, bruse mi-am dat seama cd aceasti obsesie legati de ce anume mlndncd nepoatele mele era propria mea proiectie. Eram nemulumiti de mflncarea nesAnitoas& pe care o méncam $i, orl de cate ori veneau in oras, Pretindeam c& totul era in regul& cu mine si c& nimic nu era in reguld cu ele, Eu sunt inalta si subfire, aga c& pot s& pretind c& mandine ce trebuie, chiar dacd nu o fac, Dar, de indat& ce mi-am dat seama c& nu era vorba des. Pre ele, ci despre mine, am putut aborda problema real. ___Aceasta a fcut ca relajia eu nepoatele mele s& fie mult mai bund, Dintr-o data, n-a mai contat Pentru mine ce mAncau ele. Puteam iesi la res- taurant doar ca s8:ne bucurim c& suntem impreuna. 54 Partea intunecata a eautdtorilor de lumina Nu pofi doar s& privesti parti din viata ta care consideri c& nu func- fioneaz&. Vrei si gasesti toate situafile in care te induci in eroare. O situa- fie unde am gisit adesea probleme ascunse este in cazul oamenilor care se striduiesc cu disperare si nu fie ~ intr-o privint& sau alta — ca mama sau tatal lor. Dacd mama era severd, s-ar putea si devenii delisitori. Dac& afi crescut intr-o cas sdracd, s-ar putea sA aveti o dorinf& putemica de a de- vveni bogati. Daca unul dintre parinfi era dominator, afi putea deveni pasivi sau prea toleranti cu comportamentul altora. Dacé tatal a fost usuratic, s-ar putea s& devenifi loiali —iar dac& unul dintre parinti a fost lenes, s-ar putea sh devenifi un impatimit in muncd. Ag putea continua la nesfarsit, dar ideea este c&, a actiona ca reacfie la felul in care este unul dintre parinfi, este ade- sea doar o deghizare. ‘Una dintre pacientele mele igi ura tatil, deoarece era foarte meschin. Holly si-a petrecut intreaga viafi de adult incercdnd sa evite sa fie meschi: nd, cumpardnd cadouri foarte scumpe pentru fiecare membru al fami {ntotdeauna invita prieteni la restaurant si spectacole si plitea ea tot. Holly era mandra de faptul c& era att de generoasa. Cénd i-am spus ci trebuia sisi accepte propriile sale impulsuri de a fi mesching, pentru ca s8-gi ierte tal sica s& scape de resentimente, ea nu a vrut s& se vada lucrurile in felul acesta, SAptiméni intregi am discutat viata ei, iar Holly sublinia cat de ge- neroasé era ea cu toati lumea. Apoi, intr-o zi, Holly mi-a telefonat de la supermarket. Si-a dat seama c& petrecuse aproape jumitate de ori privind diverse produse, compardnd prefurile si cantitatea de produs existent in fiecare recipient, ca s& economiseasc& cétiva banuti. O uluia faptul c& era in stare s& cheltuiascd 500 de dolari pe un pulovar far s& clipeasca, dar nu voia s& pliteasca inci 20 de cenfi pentru o cutie de gervefele. Dintr-o dats, clopofelul a sunat pentru Holly. $i-a dat seama ci era si ea meschini, exact, a si tatil ei — numai cd intr-un mod diferit. $ocul descoperirii acestui aspect din ea insiisi a facut-o si-i dea lacrimile. Isi cheltuise att de mult ‘energie ca si nu fie ca tatil ei! Atat de multi ani igi ascunsese impulsurile de a fi meschina si, dintr-o dat, iati-le in ea, clare ca lumina zilei! Dupa un timp, Holly a fost capabild si aprecieze darul de a fi mes- ching. Pentru Holly ,,meschindria” s-a transformat intr-o trasatur’ care a ficut-o s8 vrea si-si planifice viitorul si si investeascd bani pentru pensi- onare. Pana in acel moment, Holly nu fusese in stare si economiseasca 55 Debbie Ford bani, deoarece era prea ocupati sa fie altfel decét tatal ei. De asemenea, ea 4 putut si-| accepte pe tatil ci, ceea ce i-a apropiat foarte mult. Libertatea inseamnd a fi in stare si alegi cine si ce doresti s& fii in- {r-un anumit moment din viafa ta. Daca trebuie sd actionezi intr-un anumit mod pentru s& fii ceva ce nu-ti place, ai picat in capcana. Ti-ai limi- tat libertatea gi fi-ai furat intregimea. Nu poti s4 fii liber, daca nu poti s8 fii lenes. Nu pofi si fi liber, daca nu pofi si fi furios cénd se intimpla ceva care te deranjeazi. Daca reactionezi la comportamentul cuiva, ficdnd exact invers, puneti intrebari. Daca esti in permanent deranjat de un anumit grup de oameni, descopera unde te asemeni lor. Noi nu proiectim asupra altor oameni numai trisiturile noastre negative; le proiectim si pe cele po- zitive. Majoritatea oamenilor cu care lucrtim proiecteaza geniul si creativ tatea lor, puterea si succesul. Dac& vrei sa fii ca alfi, motivul este c& ai in tine capacitatea de a fi ca ei, Dacd esti vrajit de megastaruri si cheltuiesti timp si bani citind despre viaja lor, giseste in tine insuti acel aspect pe care-I iubesti in e Meriti si ai orice vezi gi doresti cu adevarat. Singura diferenj& din- tte tine si cei pe care-i idolatrizezi este & ei isi manifesta una dintre cal- itafile pe care tu le doresti si, probabil, isi duc visele la implinire, Cand nu traiesti la nivelul potentialului tu, este usor s& proiectezi trisaturile tale Pozitive asupra acelor oameni care traiesc la nivelul potentialului lor. Cand vei incepe si-fi duci la indeplinire propriile tale vise si idealuri, vei fi mai putin interesat de ceea ce fac alti oameni. Fiecare dintre noi simte nevoia dea deveni propriul siu erou. Singurul mod de a face acest lucru este prin a lua inapoi acele parfi din noi care sunt conectate la altcineva, partile din noi la care am renunfat. De aproape un an de zile, lucrez.cu o prietend care se ocupa in Mi- ami de programul meu Despre Umbra. Rachel este tani, frumoasé, inte- ligentd $i talentatd. Ori de céte ori Rachel si cu mine suntem impreuni, ea mi stimuleaz& foarte tare, recunoscdndu-mi intotdeauna munca si fic du-mi complimente. in permanenta imi spine cit de inteligent’, talentata si frumoasi sunt eu, Desi stiu cd Rachel ma jubeste si mi respect, mai stiu si faptul ca €4 proiecteaz& asupra mea propria ei inteligenta, talent si frumusefe. Fiind deosebit de constienti de procesul proiectiei, rezist tentatiei de 56 Partea intunecati a edutdtorilor de lumina adeveni infatuati. In schimb, 0 dirijez pe ea s8-si ia inapoi inteligenta, fru musefea si talentul pe care nu si le asuma, Dup multe discutii, a devenit clar cd Rachel crede c& eu am niste calititi care ei fi lipsesc. Asigurand-o cc acest Iucru nu este adevarat, i-am cerut si cerceteze si si numeascé aspectele pe care mi le atribuie mic. Stim c& proiectia are loc atunci cand cineva este afectat emotional de comportamentul altcuiva — fie el pozitiv sau negativ, in acest caz, Rachel este afectata de trisdturile mele pozitive. Ea vede in propriile ei calitifi. Eu sunt oglinda ei. Dat fiind faptul ca mu se ridic& la nivelul potenfialului pe care-I doreste, nu poate si-si vada umbra luminoasa decat prin mine. Aceasta o pune pe Rachel intr-o pozifie dificil. Daca o parasesc, aceste parti din ea dispar:-ele se intorc in ‘ftuneric, pnd cnd ea gaseste pe altcineva asupra ciruia s& le proiecteze. ‘Trasaturile aflate in mine care o afecteaz’ sunt numai o imagine a ceea ce este posibil si aib& ea instsi. Atta timp c@t negim existenta in noi insine a unor anumite tris’- turi, continudim si perpetudim mitul c& alfii au ceva ce noi nu avem. Atunci cand admirim pe cineva, aceasta este 0 ocazie de a giisi ined un aspect al nostru ingine. Trebuie si ludim inapoi atat proiectiile pozitive, cat si pro- iectiile negative. Trebuie si ne debranstim de la ceilalyi, si scoatem ste- cherele si s& ne bransm la noi ingine. Pan’ cdnd nu suntem in stare s8 ne retragem propriile noastre proiecfii, ne este imposibil s& ne vedem poten- tialul real si sa traim experienta totalitifi lui cine suntem noi cu adevarat, Daca sunt atrasi de curajul lui Martin Luther King, aceasta se in- témpla numai deoarece vad cantitatea de curaj de care pot si dau eu do- vada in viat. Daca sunt atras& de influenfa lui Oprah Winfrey*, acest lucru se intimpla deoarece vid cét de mult influena pot si am eu in viaf. Ma- joritatea oamenilor proiecteazi m&retia lor. Din acest motiv, actorii gi at- letii renumifi fac atét de multi bani in fara noastra. fi platim ca sa fie eroi nostri - ca si indeplineasc& visele si dorinfele noastre neindeplinite. Oamenii invidiazi aceste personalititi, fara si stie nimic despre vial lor intima. Ei se arunca in viata idolului lor, ca 0 modalitate de a o evita pe a lor proprie. Adevarul mai profund este c& ei proiecteazi asupra eroului lor tun aspect din ei ingisi "*Producitoare si moderatoare de talk show-uri difuzate de televiziunea national. N.T. 87 Debbie Ford Acolo unde vezi marefie, vezi de fapt propria ta maretie. Inchide ochii gi gindeste-te la asta. Daca admiri mérefia intr-o alta fiinféi umand, ceea ce vezi acolo este propria ta maretie. E posibil s& o manifest intr-un mod diferit, dar dac& marefia n-ar exista induntrul thu, n-ai fi in stare s& re- ‘cunosti aceasti calitate la altcineva. Dac nu ai poseda aceasta calitate, nu ai fi atras de ea, Fiecare dintre noi vede oamenii in mod diferit, deoarece fiecare proiecteazi asupra lor aspecte din cl insusi sau din ea instigi. Treaba. noastra este si distingem ce anume ne inspira la alfi si, apoi, s& luaim ina~ _ poi aceste aspecte din noi insine pe care le-am dat. ‘Adesea, oamenii se intreaba cum ar putea fi gi ei ca cineva pe care-L admiri, acum cénd viafa lor rata atat de diferit. De exemplu, ar putea spu- ne c&-l admird pe Michelangelo, dar sunt foarte siguri c& nu seamana cu el. Ceea ce trebuie cu adevarat si fact este si se concentreze exact asupra. acelor calitifi care-i inspira sd vrea si fie ca Michelangelo. Dac sunt ar- tisti care nu se exprima,r putea fi vorba de talentul lui artistic. Ar putea fi curajul lui, creativitatea lui sau geniul lui, S-ar putea ca talentul lor si nu se afle in arti, dar ei au capacitatea de a fi la fel de marefi, creativi si cura- josi in modul lor unic de a-si exprima darurile. S-ar putea si-si manifeste talentele in muzica, fotografie sau gridinarit stiti foarte clar ce anume admirafi la cineva si glsiti acea parte in voi insi- va. Dact aspirafi si fiti ceva, acest lucru se intimplai deoarece aveti poten- fialul de a manifesta ceea ce vedeti. Deepak Chopra spune: ,,in interiorul fiecdrei dorinte exist mecanismul realiziii ef”. avem capacitatea de a manifesta atat dorinfele inimii noastre, cat si ceea ce suntem. Daca nu suntem capabili de a face sau de a avea ceva, inseamna ci nu dorim cu adevarat acel lucru. Totul este chiar asa de simplu! Goethe a spus: ,Dacd putem s& concepem ceva $i si credem in el, atunci il putem realiza”. Partea dificilé este si trecem prin fricile noastre. Frica este cea care ne opreste. Ea ne spune c4 nu suntem destul de buni sau c& nu meri- tam. Nimeni de pe acest pmént nu este ca tine, Nimeni nu are exact ace- leasi dorinfe, aceleasi talente sau aceeasi memorie. Tu ai modul thu indi- vidual de a aborda lucrurile. Treaba ta este siti descoperi talentele unice si apoi si le manifesti in modul tu unic. 58 Partea intunecatd a cdutdtorilor de lumina Cu céteva luni in urma, prietena mea Nanoy, care de ani de zile era {ntr-o criza launtricd puternicd, a venit si ma viziteze. Am invitat-o s& as- culte cuvantarea unuia dintre cei mai mari vorbitori din lume in probleme motivationale. in timpul conferinfei, eram amandoua ticute; eu luam no- tife. Cand am intrat in masind ca sa mergem acasa, Nancy s-a intors ctre mine gi a spus: ,,Tipul asta e un ratat”. Socat, am intrebat-o de ce credea aga ceva. Ea mi-a spus cd i se pirea c’ e prea plin de el gi c& habar n-avea cce spunea. Vorbea prea repede si arita ca un tAntilau. Tot restul drumului spre casi, Nancy a explicat tot ceea ce nu-i plicea la comportamentul gi ‘mesajul acestui om. Cand am ajuns acasd, i-am cerut s& vind i si se ageze lang mine, Am intrebat-o daci chiar credea c& acel om era un ratat, S-a uitat la mine cu mult& siguranfl in ochi sia spus cd da. Am scos 0 foaie de hartie si am intrebat-o daca\ ar vrea s& analizeze aceast problema. S-a gén- dit o clipa si a hotirat si mearg’ inainte. Pe o fad a colii de hartie am scris tot ceea ce stiam despre acel om. Are o afacere plind de succes, fiind consultant pentru cele mai important cinci sute de companii din America. Vinde nenumérate casete cu tehni motivationale si este platit cu peste 5.000 de dolari pe seara ca si tina con- ferinfe. E cisitorit de mai mult de 20 de ani gi are trei copii sinatosi. Pe cealalti fafi am soris tot ceea ce stiam despre viafa lui Nancy. Era divorfata si nu avea copii. Avea foarte putine legaturi cu majoritatea membrilor fa- miiliei ei, Era somerd gi nu reusise si-si porneasca propria ei afacere, desi incercase de mai multe ori. Era supraponderala si diforma si suferea de teva boli. Avca datorii de mai mult de 50.000 de dolari gi traia de la o zi la alta. Nancy s-a uitat la lista mea. Apoi am spus: ,,Dac& adue zece oameni si le art aceste liste, despre care dintre voi ar zice c& este un ratat?” La inceput, Nancy a fost socata si ingrozitl c& eu sau oricine altcine- va ar considera-o ratat. Acesta era cosmarul ei cel mai cumplit. I-am ex- plicat cd, péndi ce nu-gi asum’ acest aspect din ea ins&si, il va proiecta intot- deauna asupra altor oameni. Nancy nu era capabild s& audi mesaje puter- nice si importante de la alti oameni, deoarece proiecta asupra lor géndurile pe care le nega. Dupi doud ore, Nancy a inceput si-si dea seama c&, adane in sinea sa, pnd si ea credea c& era o ratat. Acest giind era atat de dureros, ‘ncat |-a inmorméntat foarte adanc. Tatal ei fi spusese c& niciodati nu o s& fac& nimic in viafa si ea I-a crezut. inca din copilirie, ea a creat, in mod. 69 Debbie Ford inconstient, multe situafii care si dovedeasca faptul cA era o ratata, pentru a recupera acest aspect din ea insgi pe care nu si-| asuma. El a fost in per ‘manenta trimis inapoi de c&tre oglinda lumii exterioare, dar ea il nega me- reu si ciclul mergea inainte, Din momentul in care Nancy a recunoscut fap- tul c& era o ratat8, a fost in stare si inceapa si-si caute darul oferit de acest aspect gi si-l accepte. Apoi, Nancy putut examina cum a pornit pe drumul ratarii gi s-a angajat si cinsteasc& pe ratatul din ea gi si-i permit céstigh- torului din ea s& creeze o viata de abundenfl, De atunci incoace, Nancy a ‘nceput o nous carierd gi se bucura de un succes personal si financiar urias. Exist o vorbi care spune c& ai nevoie de cineva pentru ca s& te cu- nosti pe tine insufi. Vedem in alfii ceea ce ne place si ceea ce nu ne place fn noi ingine. Daca accept aceste parti din noi insine, vom fin stare sii vedem pe alfii asa cum sunt, nu aga cum fi vedem prin norul format de pro- iectia noastra. Exist& o alti vorbii care spune ca cele trei mari mistere ale lumii sunt: aerul pentru pisdri, apa pentru peste si omul pentru el insusi. Suntem in stare s& vedem tot ce se aflé in fata noastra in lumea exterioar’ Tot ce avem de ficut este si deschidem ochii si si privim in jur. Nu ne pu- tem vedea pe noi ingine, Aver nevoie de o oglinda ca si o facem., ‘Tu esti oglinda mea gi eu sunt oglinda ta. EXERCITIL 1. Timp de o sptimana, observati cum ti judecati pe ceilalfi, Ori de céte oi sunteti deranjafi de comportamentul unei alte persoane, notafi pe o hartie trisdtura care vi deranjeaz& la el sau la ea. Scriefi toate parerile pe care le aveti despre oamenii care vA sunt foarte apropiafi. Avefi grijé si includeti prietenii, familia si colegii de serviciu. Aceasté list marcheazi ‘ineeputul descoperirii aspectelor voastre ascunse, Vii veti intoarce la.ca, atunci cand incepefi procesul de a vi asuma umbra. 2. Facefi o list cu sfaturile pe care le dati altor oameni. Ce anume le spuneti altora si fact pentru a-si imbuntafi viaja? Gandifi-va dac& nu cumva, sfaturile pe care le dafi altora nu sunt potrivite pentru voi insiva. Uneori, a le spune altor oameni ce si fac’ este o modalitate de a ne aminti noua insine ce trebuie si facem. Constientizafi faptul & sfaturile pe care le dai pot fi un mod de a va aminti voua insiva aceleasi Iucruri. 60 Partea intunecata a cdwtitorilor de lumina Capitolul 5 Cunoaste-ti umbra, cunoaste-te pe tine insuti {nduntrul fiecdruia dintre noi se afl o comoara format din aur ma- siv. Acest aur curat este spiritul nostru, pur si magnific, deschis si striluci- tor. Dar aurul a fost acoperit cu un strat gros de lut. Lutul provine din frica noastra. Este masca noastra social: fafa pe care o aritim lumii. Cand nu-ti mai ascunzi umbra, ifi dai la iveal masca. Trebuie si ne uitim la aceast& masca cu dragoste si compasiune, deoarece este foarte important sf infele- gem ce se ascunde in spatele ei. F S& ne gindim la povestea lui Buddha Cel de Aur. in 1957, 0 mands- tire din Thailanda a fost dus in alt Kicas si un grup de cAlugari a avut sarci- na de a muta o statuie gigantic’ a lui Buddha facut din lut. in timp ce fa- ceau mutarea, unul dintre cdlugari a observat o crapatura in statuie. Ingri- jorafi c& i-ar putea face un rau idolului lor, célugarii au hotirat si astepte {ined o zi, inainte de a-si duce treaba la bun sférsit. Cnd s-a lsat noaptea, unul dintre e&lugiri s-a dus si verifice uriasa statuie. El a luminat cu lan- tema intregul Buddha. Cand a ajuns la crapaturd, a vizut c& ceva ti trimi tea o reflectie, C&lugarul, curios, a luat un ciocan gi o dalta gi a inceput sa loveascai in Buddha de lut. Pe masura ce disloca bucata dupa bucata de lut, Buddha devenea din ce in ce mai strilucitor. Dupa ore intregi de lucru, cdlugirul a vizut uluit c& se afla in fafa unui Buddha ffcut dintr-o cantita- te enormé de aur solid. Multi istorici cred c& Buddha a fost acoperit cu lut de cdtre edlugarit ‘Thai, cu cdteva sute de ani in urmi, inaintea unui atac din partea armatei birmaneze. Ei |-au acoperit pe Buddha, pentru a nu fi furat. in decursul luptei, tofi célugiii au fost omordfi, asa cd de-abia in 1957 a fost descope- 61 Debbie Ford rita marea comoara, atunci cénd célugarii au transportat uriasa statuie. La fel ca gi in cazul lui Buddha, stratul nostru exterior ne protejeaza de lume. Adevarata noastra comoara se afl ascunsa fnduntru. In mod inconstient, noi — fiinfele umane — ascundem aurul nostru interior sub un strat de lut, Tot cea ce trebuie si facem ca si scoatem aurul la lumind este si avem curajul de a ciopli inveligul nostru exterior, bucat cu bucati, In seminariile mele, adesea lucrez cu oameni care au petrecut ani ficéind terapie, urménd cursuri transformationale, de tehnici de respiratie si de alte modalititi de vindecare, Ei pun aceleasi intrebari: ,Cand se va termina totul? Cénd o sé fiu recuperat? Cat mai trebuie sti muncesc din ca- uuza problemelor care nu inceteazA si apard?” Acesti oameni nu se conside- 4 pe ei insisi ca fiind nigte Buddha magnifici, incastrafi intr-un invelig de lut. Acesti oameni igi uriisc invelisul, Ei nu au descoperit c& inveligul de lut ii protejeazé mult mai mult decat isi pot imagina. Avem nevoie de inv lisurile noastre din mai multe motive, iar pentru fiecare dintre noi, mot vele pot fi diferite. Chiar dac& scopul nostru suprem este si sctiptim de in- velis, mai intai trebuic s& ingelegem aceste misti si si cddem la pace cu ele. »Credefi ci, dupa ce calugarii au indepartat lutul de pe Buddha cel de aur, Buddha a spus cu furie: ,,imi urisc acest invelis oribil”? Sau credeti c& Buddha gi-a binecuvntat inveligul care i-a servit drept protectie, pentru a nu fi furat si dus departe de casa lui? Cand eram ténara, inveligul meu exterior era dur, nepisitor $i insen- sibil. Spundnd: ,,Am totul sub control”, imi ascundeam sentimentele de imperfectiune si-mi dadeam iluzia c& totul era in regula cu mine. Pe ma- suri ce mi-am indepértat inveligul, bucati cu bucati, esenfa mea striluci- toare a inceput si iasé la lumin&. Dar, numai atunci cénd am fost in stare si disting cf aceste aspecte care-mi formau inveligul erau o protectie pen- tru emofiile mele ascunse, am putut si vad dincolo de exteriorul meu dur. data ce am inceput st privese prin crépaturi, am fost in stare si indepar- tez inveligul. lar in momentul in care am ajuns si apreciez si si respect acest invelis tare pentru c& m-a protejat, vidfa mea s-a transformat. invelisul vostru exterior suntefi voi care stati fat in faj cu lumea. El ascunde caracteristicile care vi formeazi umbra. Umbrele noastre sunt att de bine deghizate, incét adesea aratm lumii o faf’—cénd, de fapt, ind tuntrul nostru se aflé exact opusul. Unii oameni poartd un strat de duritate 62 Partea intunecatd a cdutdtorilor de lumina care le ascunde sensibilitatea, sau 0 masca de umor care le acoperstris- tefea. Oamenii care aratf c& stiu tot, de obicei acopera sentimentul c& sunt prosti— iar cei care se comport cu aroganji trebuie si-si scoatii Ia iveala nesiguranta. Oamenii stipéni pe sine, ascund in ei un aiurit extravagant, iar © fata zimbitoare ascunde un om furios. Pentru a ne descoperi sinele nos- fru autentic, trebuie si ne privim dincolo de mastile noastre sociale. ‘Suntem maestri in deghizare, pacalindu-i pe alti, dar pacalindu-ne, in acelasi timp, si pe noi ingine. Trebuie s& descifiim minciunile pe care ni le spunem noud ingine. Atunci cénd nu suntem pe deplin satisfacufi, fericiti, sindtosi, sau nu ne implinim visele, stim c& aceste minciuni ne stau in cale, jn felul acesta recunoastem lucrarea umbrei. Modificarea care trebuie s& apari este in perceptie. E nevoie si vi vedeti inveligul exterior ca pe ceva ce v-a servit ca protectie, nu doar ca pe ceva care v-a impiedicat si va impliniti visele: Stratul vostru exterior este menit in mod divin spre a va ghida procesul spiritual. Reanalizénd si ex- plordnd fiecare incident, emotie si experienfa care v-au dus la construirea acestui strat, vefi fi condusi inapoi acasi, pentru a vi accepta totalitatea fiingei voastre, Straturile noastre sunt indicatoarele care ne conduc spre evolutia personalé. Ele sunt flicute din tot ceea ce suntem si din tot cea ce nu vrem si fim, Indiferent de ct de dureros ar putea fi trecutul sau prezen- tul vostru, dac& va uitafi la voi ingiva in mod cinstit si folosifi informatia ‘inmagazinati in stratul vostru exterior ca pe un ghid, el va va conduce in cAlftoria voastra spre iluminare. Cand ajungefi s& va cunoastefi sinele intreg, nu mai avefi nevoie de un invelig care si-| protejeze. Veti lisa in mod natural s& vii cada mistile, aritand lumii sinele vostru autentic. Nu va trebui sé pretindefi c& sunteti ‘mai mult sau mai putin decat oricare altcineva, Puteti si stati pe aceeasi ‘treaptii cu oricine din lumea asta. inveligurile noastre sunt create din idea lul nostru de ego, Ego-ul este ,Sinele” care se distinge de ceilalfi. Spiritul combina ,sinele” si pe ceilalfi intr-unul singur. Cand apare aceast unire intre spirit si sine, devenim una cu noi insine si una cu lumea. Majoritatea ‘camenilor nu ajung prea departe in dezvaluirea umbrei, deoarece nu vor s& fie cinstiti cu ei insisi. Ego-ului nu-i place s& piarda controlul. in momen- tul in care ifi recunosti toate aspectele din tine insuti — binele si raul — cego-ul incepe s& simté c& pierde putere. 63 Debbie Ford In Cartea Tibetand a celor Vi $i a celor Morfi, Sogyal Rinpoche explica: = ego-ul este identitatea noastré falsd $i asumata cu ignoranja. Prin urmare, ego-ul este absenja adeviratei cunoasteri a lui cine suntem ‘noi cu adevarat, impreund cu rezultatele ei: 0 incrdncenatai agdjare cu ori- ce pret de o intregime peticitd si de o imagine falsét despre noi insine, un ‘sine sarlatan $i inevitabil cameleonic, ce se schimbat in permanenjai $i care trebuie sii procedeze asifel, pentru a fine vie ficfiunea existenjei lui. Daca incepeti procesul de dezvaluire a umbrei voastre si 0 voce inte- rioara incepe si fipe la voi sa va oprit, s4 stfi c& acesta este doar ego-ul vostru céiruia fi este team c& va muri. Acordafi-va permisiunea de a scoate la lumina adevaratul vostru sine. Aruncafi o provocare persoanei care cre- defi ca suntefi, pentru a dezvalui persoara care sunteti capabil si deveniti. A-i folosi pe alfii ca oglinda va ajut& pentru a va descifra propria ‘masc&. Mergeti si intrebafi-i pe oamenii care va sunt aproape — prieteni, iu- bifi, familie, colegi. intrebaji-i care sunt cele trei lucruri care le plac cel mai mult la voi si care sunt cele trei lucruri care le plac cel mai putin. E important ca oamenii pe care-i intrebati s& stie c& nu e nici o problema da- A sunt cinstifi cu voi. Voi suntegi singurii care-i putefi Incredinfa pe ceilalti ©’ pot si va spund adevarul. Descoperifi daca apairei in fafa celorlalfi, asa ‘cum aparefi in fafa voastra insiva. Adesea, alti oameni vad in noi mai mul- te aspecte pozitive decdt vedem noi insine gi, in acelasi timp, ei vad mai multe aspecte negative decat vedem sau admitem noi ingine. Adesea, oamenii se opun acestui exercitiu. Le este fricd si nu fie jue decai. Cuvantul judecati poarté o inciredituré foarte mare, asa c& eu pre~ fer s& folosesc cuvantul feedback*. Feedback este un instrument folositor. Noi nu trebuie sé credem niciodata ce gindesc alfii despre noi, dar, dac& ne este teama s& auzim ce au de spus despre noi oamenii care ne sunt foarte apropiafi, atunci trebuie s& lum aminte, Majoritatea oamenilor sunt speri- afi cd vor auzi lucruri de care le este cel mai fricd. Aceasta este lucrarea * (conexiune inversA) termen care denumeste furnizarea de date din exterior, referi- toare fa functionarea unui sistem, pentru a se corectagregelile sau defectiunile acestuia. N.T. 64 Partea intunecatd a cautdtorilor de lumina arii. Gandifi-va la negare ca la un acronim pentru nici mécar si nu servi c& mint”. Ne este teama de feedback, doar daca stim c&, la anumit vel ne mintim pe noi insine. Daca intr-adevar credeti cd ceea ce gindeste neva despre voi nu se bazeaza pe realitate, atunci nici nu va pas. Va ‘si numai atunci cand va inducefi pe voi insiva in eroare si vi se atrage nia. Hai s& lum exemplul lui Kate. Kate a venit si lucreze cu mine si, cdnd i-am cerut si fac& acest cexercitiu, multi oameni pe care i-a intrebat au spus c& nu este o persoandi integra. A fost uimit’, deoarece in intreaga ei viafd, asa cum 0 vedea ea, fusese absolut cinstitd. Stiind cum actioneaza acest proces, am fost sigur ci oamenii au perceput un aspect a lui Kate pe care ea gi-l ascunsese de ea ‘nsigi I-am cerut si inchida ochii si s& permita unor imagini s&-i apard in inte, ori de cdte ori fi puneam o intrebare. Dupa ce am respirat impreund adéne de céteva ori in mod constient, am pus muzica si am inceput s-o ghi- dez intr-o vizualizare. I-am cerut s& mearga la plimbare printr-o gridind. ‘Am ficut-o st-si imagineze c& acolo existau plante frumoase, copaci gi flori. Cand Kate stitea relaxat si confortabil, i-am cerut si-si aminteasca tun moment in care ea fusese necinstit, un moment cfind a mingit sau a in- selat, un moment in care a dat dovada de lips& de integritate. Am stat in li- niste. Apoi, au inceput si-i curga lacrimi pe obraji. Cénd, in cele din uma, a vorbit, mi-a spus urmatoarea poveste. ‘Toatd viata ei, Kate dorise sa fie doctorifé. Terminase ultimul an de facultate si era intr-a treia lund de rezidenfiat la un mare spital din New Orleans. Era ora mesei si toat lumea din spital era ocupati. Kate se gri- bea. isi ficea vizita, mergand Ia fiecare pacient. A intrat in camera unei femei si a hotirt c8 trebuia sa-i fac’ o perfuzie. Nu a putut gisi o asisten- 18 care s8 o ajute, aga ca s-a repezit pe coridor si aduc& solutia necesars. Fira si se uite la ceea ce-i diduse o infirmieri, Kate a introdus soluti vend, La jumatatea proceduri, femeia clreia ise injecta lichidul a intrat in- tr-o crizd. Socata, Kate s-a uitat la tubul din ménd i a vazut c& pe etichett seria clorat de potasiu. A oprit imediat perfuzia sia stabilizat femeia, pant ce aceasta a iesit din criz8. Deja veniseré multi doctori si incercau si-si dea seama ce se intémplase cu pacienta. Kate ascunsese tubul. Era ingrozita. * joc de cuvinteintraductbil: denial ca acronim pentru: Dont Even Notice I Am Lying NT 65 Debbie Ford Din cauza faptului c inc&lcase una dintre regulile fundamentale ca. re se invati la facultatea de medicina —niciodaté s& nu-i dai unui pacient un medicament, fird s& verifici mai intai etichetz — ea ar fi putut omor fe. mea, sau i-ar fi putut face un mare rit. Cand doctorul a intrebat-o pe Kate ces-a intdmplat, ea a mingit, spundnd cA nu stia. Pénd in clipa aceasta, Kate ‘hu povestise nimanui intmplarea. De fapt, nu se mai gindise niciodatd Iq a, incd din ziua in care gi-a terminat rezidentiatul gi a p&rasit spitalul, in clipa aceea cumplita, Kate a jurat cd nu va mai face niciodata o greseali medical, in decursul celor 16 ani care au trecut de laacest incident, Kate a de- venit medic gi autor faimos in lumea intreaga, méndrai de propria sa inte sritate gi plind de dispret fata de orice persoand ale cérei standarde erau mai prejos decat ale ei. Dar, in viata personala, prietenii lui Kate fi puneau {n permanen(a integritatea la indoiala. Din cauza ci nu si-a asumat aceasta parte din ea insdsi — ingropata cu mult timp in urmi ~ ea nu o vedea. Kate Purta o masca de integritate, pentru a-si ascunde partea din ea insasi care era necinstitd. Se auto-pacdilea, crezind in propria ei deghizare. Acest unic gest de necinste, cu care Kate ru s-a putut impica,a.ci- patat 0 viata proprie. Ea nu era in stare si vada cd-i minte pe ceilalfi. Se plangea cd intotdeauna este infeleasa gresit. $i, in ciuda tuturor realizarilor, Kate nu era niciodata mulfumita de viata ei. fi era teama de relafii intime, finea prietenii la distanfa, ca si se asigure cA nimeni nu-i va descoperi secretul. Credea cA se jubeste pe ea insigi, dar, dupa ce am lucrat impre~ lund, a putut si vada cd exista o parte din ea pe care o ura, un aspect care, odatd, i-a produs rusine si umiling&. O data ce Kete a fost in stare s vada si sa-si asume lipsa de integritate, in ea a coborét o luming, Acum era in stare si vada celelalte situafii din viafa ei, cand s-a mingit pe ea insti gi pe ceilalfi. Dup ce ne-am terminat treaba, Kate arata cu multi ani mai tandra, AA fost in stare s& lase s& iasd uriasa minciun& pe care o inhibase in ea. Se simfea ugoara si liber, dar nu infelegea de ce. I-am explicat c& aga se ma- nifesta senzatia ei fizicd de ugurare. Ganditi-va o clip& de cétd energie e nevoie pentru a ascunde ceva de voi ingiva si de lume. incercafi s& luafi un fruct —s& zicem un grapefruit — si si-I ducefi in mana o zi intreag’. Tineti grapefruit-ul in asa fel incat si nul vedeti si asigurafi-va cA, atunci cnd suntefi impreund cu alti oameni, 66 Partea intunecatd a cdudtorilor de lumind in aga fel, neat nici ei s& nul poata vedea. Dupa cdteva ore, Recs as energie ali chelut. Aceasta fae pul most tat. Doar c& el nu are un singur fuct, el trebuie si se ocupe de toate fructele are incereaj si le ascundeti de voi ingiv side lumea tntreagl. Pee Cand veli permite, in sfsit, ca aceste adevruri despre voi ingiva si iss supra ef iter. Ve pute chet tt asst surplus de ener gfe pentru evolufia voatré personalé si pentru a v8 ating flurile cele mai fhake, Suntem bolnavi, numai tn masura Tn care aver secrete. Aceste se- cet facimpostilt manifests sine nos utenti, Ate ond vei idea la pace cu vo! ingva, lumea vA vatrimite inapo, ca o oglinda, acelas nivel de pace, Cand veti fi in armonie cu voi iniv8, vefi fi in armonie cu ee oar aren’ acult ce spuneti si vad ce facet, dar sunt, de asemenes, consent si de limbajul trupuluivostr, edt si daca el conrazice sau nu een e spun face ate dec important fim ate a ceea ce comu- nim altora pe plan ae. ups cum spunea Emerson": Cine et vor bet tt de tae, inet nu pots aude pu, Ce anume spi end vor best? Limbs rupli os, expesia fit si enrgia pe cre emandim trimitin permanent mesaje, Studi recente aratc8 86 la su din comunicrea mas ext nonverbal, Asa inser ch numa 14 procente dinezea ce spun vera naar ceva pent cei cu care vorbis, Pate vei ve spl rrebarea: Ce anume comune, fr si vorbes? Care sunt mesaelepe care le trimit? Am oare un 2imbet pe fata end ma simt wis Am fig de nebu, ane’ cnd if spun ce grozav evan me? Cre ef st in-form minurats, tune cd otis mt spune ais va? Pot si ma privese in ochi si s& si-mi placa ceea ce vid, sau ¢ cazul si H i nae ac ate et rs coat cu grea fai. Trebuie si-ti acorz ibertatea de a nui place ce rspunsuri dai, deoarece, in mod inevitabil,ele vor fi neplfcute. Dar ele vor fi cele mai folositoare. De cu- rand, am luerat eu un grup de oameni care erau pregitit si conduck semi- narii legate de vindecare. inregistram pe caseti video pe toat lumea, pen- tru ca si poath vedea cu tofi cum apar ein fafa altor oameni. O tindra * Ralph Waldo Emerson, 1803-1882, i es fondator al transcedentalismuli 7 Debbie Ford atrigatoare, pe nume Sandra, s-a ridicat ca s& vorbeasca. Cuvintele ei eray frumoase, dar tot ce puteam receptiona era modul in care se legina ~ mig. carile ei incete si senzuale, care flirtau cu publicul, CAnd a terminat de vor. bit, am intrebat-o cum credea ea c’ o percep ceilalti oameni. Ea a rispuns: competenta si jubitoare. Cand am intrebat restul grupului, comentarile lor au fost de genul: ,dragu{a”, ,,sexi”, ,atrage foarte multi atentie asupra ei”, |-am spus c&, daca as fi barbat, as dori si o invit dup seminar si bem ceva, Ca femeie, as putea fi deranjati de migcarile ei sexi. Tot cea ce ficea, ne distragea de la ceea ce incerca si comunice. Scopul Sandrei era s& ofere ‘oamenilor informatii, astfel incat ei si se poatd vindeca. Dar singurul lucra pe care noi il putem auzi era: 1a uitafi-va ce frumoasa gi sexi sunt. Va pla- ce de mine? Gasifi c& sunt atragatoare?” Totul era nerostit, dar, cu toate acestea, publicul nu se géndea decat la trupul Sandrei, in loc si auda mesa jul pe care ea voia si-l comunice. Am pus caseta video fri sunet si Sandra a fost socati de ce anume comunica. Cand am intrebat-o de ce credea ea (c4 flicea acest lucru, mi-a spus c& dorea ca oamenii si o placa si cdi a capa tat putere, atrigind birbarii cdtre ea. Adevirul este ci, in realitate, limba- jul trupului ei fi lua din putere. Ani de zile, Sandra a studiat ca s& devind vindecator. Acum, avea, in sfarsit, ocazia de a vorbi in fata unor grupuri mari si, in loc de mesaj, ea le oferea o masc. Sandra dorea foarte tare si vada i si auda adevarul, desi s-a simfit furioasé si jenatd de felul in care S-a prezentat, S-a strduit din greu si-si asume ce anume comunica fard cuvinte, cét si acea parte din ea care avea atat de mare nevoie de aprobare din partea bairbatilor. De indati ce si-a dezvaluit aceste aspecte din ea insigi, Sandra a fost in stare si-1 accepte si, drept urmare, a devenit o mare vorbi- toare, care si-a putut implini visul de a ajuta oamenii. A-i chestiona pe alfii pentru ca si descoperi cum te percep ei pe tine este un proces care te sperie. Dar fiecare rispuns este o binecuvdntare, E nevoie de curaj si hotirdre ca si va vedeti pe voi insiva in intregimea voas- ‘ra, Daca nu doriti si auzifi adevarul, nu suntefi in stare s& va transformati viata. Dupii ce descoperi o parte din ei tngisi care le-a fost ascunsé mult timp, oamenii trec adesea printr-o stare de jale. Daci te-ai amagit pe tine insuti in privinga a cat de mult te iubesti, e obligatoriu sa iti dai voie s& te Simi trist sau furios pentru un timp. Aminteste-fi esenfa fiinfei tale: intre- -gimea lui cine esti nu se schimb&, atunci cnd transferi asupra umbrei tale 5 68 Partea intunecata a cdutatorilor de lumina anumite emofii si impulsuri. in realitate, nu devii niciodatd o persoand diferta; tu cel adevarat, minunct, existé intotdeauna foarte adéne induntrul thu. Astfel c&, a te impaca cu umbra ta este un mod de a-fi aminti cine esti tucu adevarat. ; ‘Acum, dupa ce am primit feedback de la ali, haideti s& continuam. procesul de ane dezvalui umbra. Un alt mod de a scoate ta lumina aspec- tele ascunse din voi este prin a face 0 list cu trei oameni pe care-i admi- rafi si tei oameni pe care-i urdji, Oamenii pe care-i admirati ar trebui si fie dintre cei care au calitifi pe care afi vrea s& le emulati in voi. Oamenit care nu va plac ar trebui sa fie dintre cei care va supairi si vi enerveaz’. Ei trebuie s& fi facut ceva ce vous vi s-a parut ingrozitor. Nu este obligatoriu ca lista si includa oameni pe care-i cunoasteti, desi se poate si asa. Ei pot fi politicieni, actor, scritor,filantropi, muzicieni sau ucigasi. Dup& ce afi ficut lista, sie cele trei cali pe care le pliceti sau le admiraji cel mai mult la fiecare persoand, cat si cele care nu va plac sau le detestati cel mai mult, Apoi, pe o alta foaie de hartie, facet o list cu toate calitaile pe care Je admirai, iar pe fata cealalta, defectele pe care le detestati. Lista mea arati in felul urmator: Martin Luther King, jr. ~ vizionar, curajos, cinstt. Jacqueline Onassis ~ elegant, plind de succes, conducdtoare Ariellle Ford (sora mea) — spirituald, creativd, puternicd. Charles Manson — jefuitor, infricosdtor, demn de urd Hitler — ucigas, distrugdtor, rdul in persoand Harriet Spiegel (0 profesoara batrand) - aroganta, care crede ca le tie pe toate, nervoasd. LISTA POZITIVA LISTA NEGATIVA vizionar jefuitor curajos demn de ura cinstit infricosator elegant ucigas plin de succes ul in persoand Debbie Ford conducator distrugator spiritual arogant creativ care le stie pe toate puternice nervos Aceste liste sunt bune pentru a descoperi aspectele din voi ingiva pe care nu vi le asumafi. Parcurgeficu grijé fiecare trisdtura pe care am scris-o pe listi. Ar fi bine si incepeti cu cele negative. La inceput, s-ar putea s& intémpinati probleme, descoperind c& avefi aceleasi trasituri ca si o per- soana gen Hitler. E important s& analizim orice cuvant folosit in general cum ar fi ,ucigas’. intrebarea care se pune este: ,Ce fel de om ar comite astfel de acte?” De exemplu, in loc de ucigas, afi putea spune egoist, fue rios, care nu pune pret pe viaja omului. Daca folositi o expresie de genul +f pune pret pe viafa omului’, atunci intrebafi-va ce fel de persoani nu pune pret pe viata omului. Afi putea ajunge la: bolnav, dement si narcisist, Partea important in acest proces este si folositi tot felul de cuvinte, pain dnd ajungeti la un anumit cuvant sau la o anumita trisdturd pe care o ura, sau care nu va place. Descoperiti trasaturile care va oferai o anumiti incar. cdturd emotional. Determinafi la care anume v& conectati. Steven, consultant in afaceri cu mult succes, care a venit la unul din- tre seminariile mele, a meditat timp de opt ani de zile gi s-a hotdrat foarte serios si-si modifice viafa. in ultimii cinci ani, nu avusese nici o relatie gi era gata si-si giseasc o partenerd, si se cAsdtoreascai gi si porneasca o familie. Era pregatit s& patrundi adanc induntrul sdu gi s& incerce si desco- pere de ce nu avusese deloc succes in dragoste. in cea de a doua zi, Steven ‘si dezvaluise multe aspecte despre el insusi, dar mai era un lucru ce-I der- anja. [ntr-o pauzi, m-a chemat si-mi spun c&, in seminar, se afla un domn pe care nu-I putea suferi. L-am intrebat ce anume fi displicea atat de tare la acest om. S-a géndit numai o secunda si apoi mi-a soptit la ureche: ,E un fricos, si eu Ti urise pe fricosi". N-am spus nici o vorb& si am asteptat {in liniste, pana cdnd Steven a fost gata si vorbeascd. Am vazut o strélucire de recunostinga in ochi, in timp ce spunea urmitoarea poveste. Cand avea inci ani, tatal siu a vrut si-I determine s& cAlfireascd un ponei. Erau la un ‘rg cu intreaga familie. Steven nu vazuse niciodati un ponei adevirat si €ra ingrozitor de inspaimantat de acest animal mare. Cand i-a spus tatalui 70 Partea intunecata a céutdtorilor dle Iumines shu cd nu voia s& célireascd poneiul, deoarece ii era teama, tatil I-a certat: Ce fel de bairbat 0 s& fii tu? Nu esti deca un fricos si ne faci de ris toata familia”. Steven a fost pedepsit. Din ziua aceea, s-a hotdirat si nu-i mai fie teami niciodatd. Si-a petrecut tot restul viefii incercénd si-l facd pe tatil lui sd fie mandru de el. A luat centura neagré la carate, a jucat fotbal in fa- cultate, a ridicat greutafi — totul ca si dovedeasca c& nu e un fricos. A reusit si-l picileasca pe tatal lui sia invafat si se pacdleasca pe el insusi. A i ui- tat acel incident dureros. L-am intrebat pe Steven dac& mai putea vedea un aspect din viafa lui in care era fricos. Dupi ce s-a gAndit un pic, a spus cd era un fricos cand. era vorba de femei. fi era teama de femei, de a comunica cu ele in mod cin- stit, asa ci, ori de cate ori intr-o relatie apairea céte o problema, Steven ple- ca. isi parasise aproape toate femeile cu care fusese, iar in acest moment ii era teama si invite o femeie care-| atrgea. I-am spus lui Steven sB-si de un rigaz in care si-si simt& pe deplin starea de rusine si jena. Céind I-am intrebat care era partea bund jin a fi un fricos, el s-a uitat Ja mine ca si cénd as fi innebunit. Nu era in stare si injeleag’ cum — ceva care era atat de groaznic, ceva ce a negat o viafa intreaga — putea fi un dar. Apoi, Steven si-a adus aminte de un moment end a fi fricos i-a salvat pro- babil viata. Cand era in facultate, un grup de prieteni s-au adunat la béu- turd. Deja beau de dou’ ore, cénd unul dintre ei a sugerat si meargii la un bar in alt oras. Ceilalti prieteni ai lui Steven au hotarat s& mearga si ei. Lui Steven i-a fost teama si conduca beat sau sa, mearga intr-o masina condus& de cineva care a baut, astfel incat le-a spus prietenilor sii c& avea o intal- nire si c& urma si fac dragoste. Nu voia sa le spund cat era de inspaiman- tat. Nu voia si fie considerat fricos. Doua ore mai tarziu, prietenii lui au avut accident, unul dintre ei a fost omorat si ceilalfi trei au fost grav ranifi, Lui Steven nu-i venea s& creada cea ce si-a amintit. isi blocase a- cest incident dureros, incercdnd s& si-1 scoata din minte. Cand s-a intim- plat accidentul, si-a inchipuit c& doar norocul |-a salvat in noaptea aceea. L-am intrebat daca au mai fost si alte momente in care a fi fricos -a scos din necaz. Acum putea si-si dea seama c’ aceastd trasatura il ficuse si fie precaut, si nu intre in bat&i gi cB, probabil, |-a salvat din tot felul de neca- zuri. Am vorbit despre multe incidente din trecut, inainte de a-l intreba pe Steven cum se simfea acum, stiind c& este fricos. Fafa i s-a luminat. n Debbie Ford Acceptase. Putea acum si vada acest aspect din el insusi care, de multe ori se dovedise afi valoros. Putea acum sii fie mandru de el. Rusinea si dure, rea disparuseri. Noul fel de a vedea lucrurile ii déduse fort lui Steven. Nuavem ni- mic de spus cénd vorba despre evenimentele din viata noastri, comenta Nietzsche, dar aver multe de spus cand e vorba s& le interpretim. Inter- Pretarea ne poate usura cu adevarat durerea emofionala. A da nasiere la in- terpretiri este un act creator, De indatd ce Steven si-a putut iubi si respec- {a frica, a fost in stare si inceteze de a o mai proiecta asupra altor oamer {in loc de a fi scarbit de comportamentul sau fricos, el putea fi informat de cditre acesta, Mai térziu, in timpul cursului, Steven s-a dus la omul despre care credea ci este fricos. A fost uluit si vada cat de diferit i se prea acum ae cest om. Oare Steven se schimbase att de mult, sau acest om se transfor- ‘mase numai tn dou ore? Céind Steven si-a asumat tristitura de afi fricos, aceasta i-a schimbat lentilele prin care privea. Acum putea vedea Renunféind la nevoia de a fi un tip dur, Steven gi-a putut accepta sens tatea, timiditatea gi precaufia. Aceasta i-a permis si-si deschidi inima gi a permis altor oameni s& se apropie de el. __ A scoate la lumind este primul pas in Iucrarea asupra umbrei. El ne- cesiti cinste riguroasa si dorin(& puternica de a vedea ceea ce nu af fost in Stare sii vedefi. Recunoasterea patil de umbri a sinelui nostru incepe pro- cesul de integrare si vindecare. Amintifi-va c& fiecare dintre aceste trisi- turi ,negative’ poartd fn ea un dar pozitiv pentru voi, o valoare mai mare decat ra Putea imagina vreodati. E doar 0 problema de a inffiptui ‘ea si, in foarte scurt timp, veti primi binecuvantarea intregi libertafii voastre, Cet spas ERE EXERCITU ne 1. lata o lista de cuvinte negative. Acordafi céteva minute pentru a identifica orice cuvant care poart’ in el o ‘inc&rc&tura emotional’ pentru voi. Spuneti cu voce tare ,Eu sunt .. ”. Dac putefi si o spuneti fird nici © incrcdituri emofionala, atunci trecefi la urmatorul cuvant. Notati cuvin- tele care nu vi plac sau la care reactionafi. Dac& nu sunteti sigur c& un anu 72 Partea intunecatt a cdutdtorilor de lumina mit cuvant are o inc&rcdtura pentru voi, inchideti ochii timp de un minut gi meditafi asupra cuvantului. Repetafi-1 cu voce tare de céteva ori si intre- bati-va cum v-afi simfi daca cineva pe care-| respectafi v-ar numi in felul acesta. Dac& afi fi furiosi sau deranjafi, scriefi-I. De asemenea, petrecefi un timp géndindu-va la cuvintele care nu sunt pe aceasta lista si care vi domi- na viafa sau care v& provoaca durere. Lacom, mincinos, prefticut, om de nimic, odios, gelos, rzbunator, dominator, obraznic, posesiv, scarbi, fricos, ru, extravagant, afectat, fus- tangiu, ménios, secretos, dependent, alcoolic, jefuitor, drogat, cartofor, bolnay, gras, dezgustitor, prost, idiot, groaznic, inconstient, masochist, bu- limic, anorexic, nesemnificativ, de mana a doua, enervant, frigid, rigid, ca re insult, care manipuleaza, vietima, c&ldu, egocentric, care se crede mai bun decat alfi, prostinac, emotiv, ingémfat, urit, neingrijit, cu gurd mare, care vorbeste tare, pasiv, agresiv, imputit, mizerabil, las, ticilos, nedemn de incredere, agresiv, neadaptabil, silbatic, mort, zombi, nepunctual, ires- ponsabil, incompetent, lenes, oportunist, betiv, zgércit, necinstit, prosto- van, retardat, trdator, care vorbeste urat, imatur, barfitor, insolent, dispe- rat, copilaros, de moravuri usoare, arjigos, efeminat, cocota, dependent de hormoni, crud, insensibil, inspSimantitor, periculos, exploziv, pervertit, nevrotic, nevoias, vampir de energie, scandalagiu, meschin, timid, miso- in, trist, fragil impotent, insipid, castrat, baie{elul lui mimica, nervos, di- form, arogant, infirm, zgércit, fata batran’, lepdatura, nesincer, care-i ju- deca pe alfi, impostor, superficial, violent, nes&buit, ipocrit, c&ruia ii place si plateasca pentru a face dragoste, secitura, invidios, condescendent, am- bitios, carierist, risipitor, nestinatos la cap, sinistru, bigot, gunoi, anxios, in- fepenit, care se da mare, nating, dusmiinos, sadic, care-si bag degetul in nas, ratat, lipsit de valoare, perdant, invidios, critic, flescait, neglijent, cur- va, nerusinat, murdar, acid, care face pe seful, inflexibil, batrén, rece, re- tras, fard suflet, fara inima, un fost, evaziv, plin de resentimente, rasist, in- cult, intolerant, snob, elitist, homosexual, soios, de nesuportat,tiranic, rau, ignorant, hot, excroc, betiv, arivist, de proasta calitate, viclean, ultrapreten- tios, desfrénat, nesigur pe sine, deprimat, lipsit de speranf2, care nu-i bun de nimic, cersetor, smiorcait, un nimeni, zgarcit, care nu merita s& fie iubit, delicvent, inspaiméntat, suprasensibil, bagicios, pisilog, perfectionist, j B Debbie Ford libidinos, care se crede a-toate-stiutor, lingusitor, malitios, plin de resenti- mente, care crede c& are intotdeauna dreptate, incuiat, inutil, cap patrat, certaref, tridator, inferior, distructiv, greu de cap, lepadatura, ‘slab, nerab- ditor, lesbian, autodistructv,jigodie, nemilos, suprasensibil, porcin obraznic,lipsit de gust, neinteresant, mortdciune, gol pe dinduntr, diabo- lic, ridicol, care-i d& numai probleme, nemernic, inflexibil, ‘fatal ei he 2. Imaginatvd & in ziarul local a aparut un articol despre voi. Scri- ti primele cinci lucruri care n-afi vrea si fie mentionate a soemmnelec ifionate in legaitura cu per- Incercati acum sa va imaginaji cinci lucruri .ginati cinci lucruri care ar putea fi spuse si a . oe a care nu v-ar deranja cétusi de putin, Intrebarea este daca primele cinci sunt adevarate $i celelalte cinci sunt neadevarate, sau afi decis cu ajutorul familiei sal prietenilor —c& primele cinci sunt trisitur rele pe care nu tre- buie sa le aiba nimeni, si, prin urmare, nu vrei ca ele si fie alaturate nume- lui vostru, Trebuie si scoatet la lumina ce se afl in spatele acestor cuvin- te, ca s& va puteti asuma aceste parti din voi ingivd pe care nu le acceptat. Scrieti comentariile pe care le aveti de facut in aruia di r privinja fiecdruia din- ao acai cavaaa Identificati cand ati fécut pentru prima data asemenea judecditi de valoare, sau de la cine le-ati preluat. De la mama, de la de la un alt membru al familiei? al SoU Aeelits val 74 Partea intunecatd a cautatorilor de lumina Capitotul 6 Eu sunt acesta” data ce am scos la lumina toate aspectele pe care nu ni le-am asu- ‘mat pain acum, suntem gata si trecem la stadiul urmitor al procesului, care inseamna si ne asumim toate aceste trisaturi. Prin a asuma, infeleg a recunoaste c& o trisiturd a apartine. Acum putem incepe s& ne asumam responsabilitatea pentru ceea ce suntem in intregimea noastra, parle care ne plac gi pile care nu ne plac. La acest stadiu, nu trebuie s& va plack toate aspectele voastre; trebuie doar sa vreti si le recunoastefi in fata voas- tra ingiva gi a celorlalfi, Existd trei intrebi ajutatoare pe care vi le puteti pune. Am mai manifestat eu un astfel de comportament in trecut? Manifest un astfel de comportament acum? Sunt eu capabil si manifest acest com- portament in circumstante diferite? O dati ce rispunsul la toate aceste in- trebari este dat, ai inceput procesul de a-fi asuma o trisitura caracteristica. Unele trasdturi sunt mai usor de recunoscut decat altele. Acele as- pecte din noi ingine pe care ne-am striduit cel mai tare sé le negiim — sau pe care le-am proiectat asupra altcuiva — sunt cel mai greu de asumat, Mai acordafi-va un régaz. Este la fel de important si fiti nemilosi cu voi insiva, pe cat este si fifi blinzi. Fiti dornici si descoperiti ca ,suntefi” ceea ce do- rifi cel mai putin s& fii. Fifi hot&rafi sé privifi cu ochi noi dincolo de meca- nismele de apiirare, care nu dorese altceva decat sé spuna ,,cu nu sunt aces- ta”. Privifi prin ochii care spun ,,eu sunt acesta”. ln ce situafie sunt eu a~ cesta?” Rezistati tentatiei de a va judeca. Nu va repeziti si trageti concluzit si s& decidefi c& suntefi o persoand groaznici, atunci cdnd descoperiti ‘untefi egoisti sau gelosi. Cu tofii avem aceste trasituri, impreundi cu opt- sul lor polar. Ele fac parte din calitatea noastra de om. Toate emofiile si im- pulsurile noastre — cele pe care le numim pozitive si cele pe care le numim 75 Debbie Ford negative — existé pentru a ne indruma si ane inva. S-ar putea si fifi scep- tici, dar oferifi-va oportunitatea de a cunoaste toate aceste aspecte si de a descoperi darul aflat in ele. ‘Va promit cd la sffrsitul acestui proces veti gsi aur. ~Asumarea” este un pas esential in procesul de vindecare si de cre- are a unei vieti pe care s& 0 iubiti. Noi nu putem accepta cea ce nu ne asu- ‘mim. Dac vrefi s& vi manifesta intregul potential, trebuie sf va luafi ina- poi acele parti din voi insiva pe care le-afi negat,le-ati ascuns sau le-afi dat altora. Cénd eram in faza de inceput a propriului meu proces de vindecare, nu puteam gisi niciodata barbatul potrivit. Nici unul dintre cei pe care-i voiam nu pairea ci m-ar vrea. Am trecut de la un birbat la altul, asa cum majoritatea oamenilor trec de la un magazin la altul. Am fost atras& de bar- bati care nu erau potriviti pentru mine, deoarece nu stiam cine sunt $i deoa- rece eram rupti de atat de multe aspecte frumoase din mine insimi. Sin- gurul barbat pe care I-am iubit cu adevarat mi-a spus c& nu putea si stea cu mine, deoarece stia prea bine cd, intr-o zi, 0 s8-mi dau seama cine sunt si sti plrtisesc. Prietenii mei vedeau ca birbafii pe care-i alegeam nu e- ‘au potriviti pentru mine, dar eu tot mai credeam c& sunt o cAsufi micé cu oud camere si care are nevoie de reparafii. Asa cd, totul si toti din jurul meu imi trimiteau inapoi, ca o oglind’, imaginea lipsei mele de dragoste de sine. De indati ce mi-am asumat mai multe aspecte despre mine insémi ~ frica mea, ascunzisurile si afectarea ~n-a mai trebuit si atrag spre mine Parteneri care erau fricogi, ascunsi si afectati. A devenit mai usor s8 atrag barbatii care puleau sti-mi oglindeasca aspectele pozitive din mine ‘insimi, barbai amabili, damici si care ma iubeau si m& acceptau asa cum sunt. Daca exist in noi ingine un aspect pe care nu-l acceptim, vorn atra- ge in permanenfé tn viata noastra oamenii care manifest acest aspect. Universul continua si ne arate cine suntem cu adevrat gi sine ajute si re- devenim intregi. Majoritatea dintre noi am ingropat atit de adénc aceste Aspecte neasumate, incét nu putem si ne dim seama in ce privingé suntem genul de persoani pe care o privim cu dezgust. Dar, daca in viata voastra apare tot timpul un anumit tip de persoand, si stifi c& acesta este motivul, Anti de zie, de fiecare data cénd prietena mea Joanna mergea lao intalnire, obignuia si-mi spund: ,Tipul asta nu-i pentru mine, e un excentric.” Pri. mele sase sau sapte diticdnd s-aintémplat, nu am spus o vorba. Dar, dupa 76 7 Partea tntunecatd a eéutdtorilor de lumines ‘ovreme, totul a devenit foarte clar I-am sugerat c& ea era excentric®, Lam spus cd, dacl igi asuma aceasta caracteristic& in ea insisi, nu-si va mai da {ntdlnire cu un excentric. Mi-a spus ci am innebunit. I-am explicat c& eu niciodaté nu ma intélnesc cu un excentric. Cum era cu putinfa ca tof ts {ii pe care-iintdlnea s& aiba aceastitrisiturd care fi displicea aga es raed ‘Asa cf, povestea asta cu excentricul a durat uni de zie. Totul a rise aproape comic, deoarece dinamica imi era atat de clara mie pea ascunsi Joannei. Apoi, trziu intr-o sear, am primit un telefon de la aa na, care in sfarsit infelesese — dups o intélnire cu un alt excentric. Era real- mente indurerat si mi-a cerut si-i explic in ce fel era ea o excentric’. a sugerat cu blfindefe ci uneori, atunci cdnd purta sosetufele cox oe dasii ei albi de piele, oamenii o puteau considera excentricd. A ras cu j mitate de gura si i-am spus c&, daca isi va asuma excentrica din Kel ‘mai trebui si se intdlneascai cu astfel de persoane. A consimtit si fac o lis- ti cu toate ocazile din viata ei in care fusese excentrica. A doua zi, Joanna a venit Ia mine cu 0 lista lunga de chestii excentrice pe care le spusese i le fcuse, Din cauzafaptulu ck nu voin sfc exeentict, ea g- consul o fatad’ ultrasofisticat8. A trait in felul acesta mai mult de 20 de ani, d cfind a privit totul mai indeaproape, a oe in stare s& vad c& excentri i fin cand in nd capul ei urét. i SN ae Garr csecee si réda de ele impreun& cu mine, Joanna a putut si vadi c& nu Gosia rau in a fiun pic excentric. Si, intrucdt ea si-a asumat aceastl tris i e doi ani in urmi, vi spun cu méina pe inima cd nu s-a mai intalnit nila cu.un singur excentric. Cnd a analizat cu atentie ce dar i-a oferitfaptul c era excentricd, Joanna a vazut ef, din dorinja de a nu fi excentricd, ea fa construit o aparifie publica sofisticata, sic si elegantd. Trastitura ate a afi excentricd, cét si modul in care a raspuns la ea i-au dat posibilitatea si stil propriu foarte frumos. it exis 0 mune de modalititi de a aborda asumarea propriilor we trisituri, Incepe prin a te concentra asupra celor care nu-fi plac. Scoate lis- ta de euvine care deseru oameni care if isplac sau pe care uri examineaz& flecare trisiturs. Oricat ai fide recalcitrant, trebuie si-{iasumi fiecare dintre aceste trisaturi, pentru a a faci eS icc a ie in vii ect in cadrul cAruia ai dem« i, Giseste in viafa ta un asp cl Debbie Ford care altcineva a putut percepe cd le intruchipezi. Incearca fiecare ceste trisituri ca si cdnd ar fi 0 jacheta, vezi cum te simfi in ea neazi-fi ce ai de flicut pentru ca si ti se potriveasci. Imagineazi-fi cum ai reactiona, dacd o persoand pe care o iubesti te-ar caracteriza in felul aces- ta, Trebuie si examinezi ce judecii de valoare emiti in privinfa fiecdrei trsdturi in sine gi ce judec&ti emiti despre oamenii care 0 poseda. Priveste céfi oameni ai alungat, numai pentru c& au acest aspect. Nu incerca si te compari cu ei in favoarea ta, sau si faci o diferenfa intre comportamentul tau gi al lor. Nu-fi lisa ego-ul si incerce s8-ti justifice propriul comporta- ment. Aminteste-fi cé, in fafa lumii un excentric nu este alteeva decat un excentric. Unom, care a urmat unul dintre cursurile mele, iubea conceptul de a fi toate lucrurile — de a avea lumea induntrul su. Bill era de aproape 60 de ani si a avut cu adevarat probleme cu o singura persoand in viaff, cu fiul su de 22 de ani. Cénd I-am intrebat ce anume il deranja cel mai mult la fiul lui, Bill a spus c& acesta era un mincinos gi c& el considera ca a mingi tot timpul era cel mai rau lucru pe care-I putea face cineva. ,.N-am spus 0 minciund in viata mea’, a spus Bill. ,,intreaba pe oricare dintre cei care ma cunose.” Era atit de incordat, incdt avea fafa de un rosu inchis, Mai mult de 15 minute m-am striduit si-l ajut si recunoasca faptul c& el a mint in trecut, sau c& era capabil de a mini in viitor. Tofi cei de la curs igi pierdu- seri rabdarea cu Bill. Cu tofii puteam si ne amintim cel pufin o suta de im- prejurari in care am minfit pe cand eram copii, adolesceni sau adulti - ca si nu mai vorbim de cét de des ne-am minit pe noi insine. Dar Bill era de neclintit. Apoi, I-am intrebat dacd a trigat vreodata cétusi de putin, cénd era vorba despre declararea veniturilor. Un zimbet urias i s-a asternut pe fafa si, indreptiind degetul spre mine, a spus: ,Asta-i cu totul altceva”. Tofi cei din sala s-au uitat la el cu neineredere. ‘imi pare rau c& trebuie sa spun cd Bill este unul dintre putinii oameni care mi-a urmat cursul, fri ca acesta si-l ajute. James Baldwin, un ana- list Jung-ian, spunea: ,Nu putem accepta la-alfii decat ceea ce putem ac- cepta la noi ingine”. Bill igi acuza att de tare fiul pentru c& minte si era att de convins cd are dreptate in parerea pe care o avea despre mincinosi, ‘Inc se opunea total si descopere acest aspect in el insusi. Investise prea mult in convingerea c& are dreptate. Dacdi ar fi fost in stare si-si asume 78 Partea intunecatd a cdutdtorilor de luminds -aspectul de mincinos din el insusi, ar fi fost in stare si se deconecteze de fiul su, E nevoie de compasiune pentru a-fi asuma o parte din tine insuti, pe care inainte nu ai acceptat-o, ai ignorat-o, ai urat-o, ai negat-o sau ai judecat-o la alti. E nevoie de compasiune pentru a accepta c& esti om si ca te aspectele omenesti — bune si rele. Cind, in cele din urm’, jima catre tine insuti, descoperi c& ai compasiune pentru totul si pentru tofi. ‘Anu! trecut a venit la unul dintre cursurile mele un birbat pe nume Hank, Problema lui cea mare era cu prietena sa care intirzia tot timpul. A ‘impirtisit grupului o mulfime de intémplari care I-au deranjat. Am suge~ rat c& motivul pentru care Hank era atit de suparat era faptul cA prietena lui ii oglindea un aspect din el insusi. Ne-a spus c& in nici un caz acest lu- cru nu era cu putinfi, desi devenise foarte clar pentru tofi cei din clast c& Hank nu mai putea suporta aceasta caracteristicd a prietenei Iui. Fata sa era plina de dezgust, in timp ce ne povestea cum I-a lsat si astepte in ziua aceea, astfel incét sentimentele aproape c& dadeau pe dinafér’. Era ince- putul seminarului si nu am vrut s8-1 gribesc pe Hank, asa ci i-am spus doar: ,Ceea ce nu accepfi, nu te lasi sé tréiesti”. Hank igi dadea seama c& ‘avea probleme in a accepta lipsa de punctualitate a prietenei lui si c& era implicat emotional. Cand |-am intrebat daca el era genul de persoand care {ntarzia vreodat, rispunsul lui Hank a fost: ,.Categoric, nu”, ‘Am mers mai departe, parcurgand diverse exercifii, dar, dupa 24 de ore, vedeam c& Hank inc se lupta, Cand grupul s-a intors din pauza de masi a celei de a doua zile, am observat cé un scaun era gol. fi rugasem pe tofi sa fie punctuali dupa pauza, ca si nu pierdem timp prefios. Ne stri- duiam si ne dm seama cine lipseste, cfnd cineva a spus: ,E Hank”. Am asteptat céteva minute, dar Hank nu era nicdieri, asa cd ne-am hotirét sa ‘incepem. in clipa aceea, o femeie din primul rind s-a uitat la mine gi mi-a spus: ,Nu stiu dacé afi observat, dar Hank intarzie intotdeauna dupa pauzi. Eu, una, m-am siturat si-I tot astept”. Bruso, mi-am dat seama oi Hank ne ficea noua ceea ce fi flicea lui prietena sa. Ne flicea s& asteptim. ‘Cand Hank a sosit cu 10 minute intérzicre, m-am oprit din cea ce fPiceam ca si vad dacd a infeles ceva, L-am intrebat daca isi didea seama cd, dup& fiecare pauz’, se intorcea trziu. El m-a privit si a spus: ,N-am intarziat decdt cAteva minute. Care-i problema?” Tuturor celor din camer’ 73 Debbie Ford nu le venea sé-si cread urechilor. I-am rspuns: Hank, tu esti singura per- soani de aici care, dup& cinci pauze, a intarziat de fiecare dat. Unii dintre noi ne simtim ofensafi ca trebuie si ne cheltuim timp si energie s& veri- ficdm cine a intarziat gi apoi s& agteptim céteva minute inainte de a incepe, ca si vedem dacd te intorci. Nu vezi legitura dintre ceea ce ne faci tu nous si ceea ce-fi face tie prietena ta?” Hank a refuzat si infeleaga c& faptul de a intarzia putin — intre trei pana la cincisprezece minute — reprezenta o problema. Ne-a spus c& prietena lui intarzia, de cele mai multe ori, cam dou ore sau chiar o zi intreag’. Asta inseamni a intirzia”, a spus el, Asta chiar c& e o problema.” Hank considera ci ¢ o diferenfi fundamentalaiintre a intarzia cinci minute si a intérzia cdteva ore. Pentru el, acestea erau doua chestiuni ferite. Le-am cerut cursanfilor sa ridice mana, cei care erau de acord cu a- cest rafionament. Nimeni nua ridicat mana. Apoi am intrebat céfi dintre ei considerau ci Hank se comporta grosolan prin faptul cd intarzia. Toatd lu- mea a ridicat mana. Pentru tofi in afar de Hank era clar c& ceea ce el ne fiicea noua echivala cu ceea ce ji lui ficea prietena sa. Nu exist nici o di- ferenfa intre o persoand care intarzie si alt persoana care intarzie, tot asa cum un excentric este un excentric, oricum I-ai lua, Cel care face diferen- tierea este ego-ul, pentru a se proteja. Cineva s-a ridicat i i-a spus lui Hank cl ci se striduiau foarte tare si ajunga la timp si se asteptau ca si ceilalfi sii fact la fel. Eu am addugat c&, dacd o persoand din viafa mea intérzie permanentai si nu incearca s& scape de acest prost obicei, incetez de a mai avea relafii cu ca. I-am mai spus lui Hank c&, atunci cénd cineva intarzie in permanenti, am sentimentul c& mesajul pe care mi-I trimite este c& ea considera c& timpul meu nu are nici o valoare, sau c& timpul ei este mai important decdt al meu. Hank era intristat si uluit, L-am rugat si mearga ‘acasi in seara aceea si s& se gindeasci la ce s-a vorbit la curs. {in dimineafa urmatoare, Hank a venit la timp, Ne-a spus cA a stat treaz jumatate din noapte gi a ffcut o listi cu toate ocaziile din ultimul an in care intarziase. $i-a dat seama cd intdrziase aproape tot timpul, dar cre- Zuse c&, atta timp cét nu intarzia mai mult de o jumatate de ord, totul era ‘in regula. in ziua aceea, in fata noastri a tuturor, Hank si-a asumat faptul cd intarzia — si cl a intérzia era 0 grosolanie. Era tot furios pe prietena lui, dar a putut infelege faptul cd si el ne ficea noua ceea ce aceasta fi ficea lui. 80 Partea intunecatd a cltutdtoritor de lumina igi tn atat de adanc in el insusi acest aspect, incdt nu mai era oa deel, Grosolénia nu era caracteristicd ce se potrivea cu idealul sau de ego. Dar, de indati ce si-a asumat faptul c& intérzia si cl era aa Jan, fata lui Hank s-a relaxat. in el s-a petrecut o capitulare intem& ean ‘Acum putea fmpreund cu mai multe aspect din et insusy iar tune vorbea despre comportamentul prietenei Iui, nu o mai facea plin de frus- tare. Hank a puutvedea benefit faptului cd s-a retras proictia pe care o Ricuse asupra.i gic’ si-a asumat propriile lui tréstituri caracteristice. D venise liber s& aleagd daca voia si raménd in relatie cu o fereie care in- ia tot timpul. i Seer Hank ‘redea cl el era‘ persoant responsabilé si plind de eri fa de alti, dar a avut nevoie s8 atraga spre el un anumit gen de femeie, pen- tru ca si ise arate aspectele ascunse din el insusi. Oamenii ne trimit inapoi ~ ca 0 oglinds — ceea ce se afla in interiorul nostru, deoarece, in plan sub- constient, noi chemm cdtre noi aceste aspecte. Acesta este motivul pen- tru care in permanenfd apar in viata noastra anumite genuri de persone s situa. Mracoul se produce atunci cid accepat iv asumafi cu ade- ‘varat un aspect din voi ingiv In acel moment, ersoana care vi serves ca oglinds fie va inceta de a se mai comporta in acel mod, fie voi ee stare s& alegefi si nu o mai acceptafi in viafa voastrd. Cind te debransezi, nu mai ai nevcie de o alté persoan& care si-i trimiti, ca 0 oglinda, inapoi spre tine, imaginea umbrei tale, Asta, deoarece atunci cand sunteti a aproape de intregimea voastra, in mod natural vefi gravita inspre cei care vi reflect aceasté intregime, Dac scopul sufletului nostru este de a deveni intregi, vom continua s& chemm etre noi ceea ce avem nevoie pentu a fi compli. Pe masuri ce ne vom asuma si accepta din ce in ce mai mult din noi ingine, in viata noastra vor incepe s apard oameni mai sandtosi. r Lua{i-vi un rigaz pentru a vi gindi profund la ceea ce nu vrefi si va asumafi, Atunci cfind apare rezistenfa la asumarea a ceva, nu mergefi mai departe. Cercetafi, pind cand descoperiti de unde vine aceasta rezistenta. Observati judecatile de valoare pe care le faceti. Scrieti pe hartie momen- tele in care afi manifestat aceasth trisatur’, Daca aveti probleme, chemati tun priefen s vi ajute. Amintti-va c& dac& suntefi total impotriva unui as pect neplicut pe care-I vedeti la altcineva, aceasta se intampli deoarece $i voi aveti acelasi aspect. In sera mele, céind cineva rimane injepe- Debbie Ford nit intr-o anumité trésiturd gi nu pare a fi in stare s& si-o asume, il deter min sii accepte c& se comport’ ca un ,.magar incpafanat”. Aceasta il face de obicei si di. Atunci cénd cineva poate si accepte in interiorul su un, magar incdpajanat, de regula poate s& treacd repede la cuvéintul care-| face si opund rezistenta. Cuvintele care sunt cel mai greu de asumat sunt intotdeauna cele le~ gate de incidentele in care am simgit c& cineva ne nedreptafeste. Ego-ul nostru opune rezistenfé la a-si asuma caracteristici care ne-ar determina si Tenungim la a mai acuza pe altcineva pentru cea ce se intampla in viaja noastri. Majoritatea dintre noi am petrecut mult timp construind cazuisti- ci impotriva celor care ne-au facut réu. Oprah Winfrey a spus odati, into cuvantare de deschi¢ere a unei emisiuni: ,,Transformafi-va rinile in inje- lepciune”. in loc de ane crampona de resentimente, ¢ cazul si invatam din ele. Examinafi cat afi beneficiat de pe urma rinilor voastre. Unde v-au dus ele? Cine se afla acum in viafa voastra, care n-ar fi fost aici, dacd nu ai fi avut o anumiti experienfi rea? $i in ce mod, faptul e& va: cramponafi de: anile voastre va impiedica s& vi ducefi la indeplinire visele? Atunci edind Vi folosii rinile pentru a evolua si a invata, nu trebuie s& continuati si fiti victime. Privifi persoana care v-a ficut rau; examinafi acele aspecte dit persoana respectiva care va brangeazA la ea. Atunci cénd veti descoperi a- cele lucruri in interiorul vostru, nu vefi mai fi atagati de nici o alta persoa- ni, sau afectati de ea Exist 0 povestire Zen, despre doi cilugari care, in drum spre cas’, ajung la malul unui ru repede. Acolo, ei vad o tindra care nu poate s& treacd raul. Unul dintre célugari o ia in brafe, traverseaz& raul si o pune in siguranja pe celalalt mal. Apoi, cei doi isi continua calatoria. in cele din urma, cilugirul care a traversat raul singur nu se poate abtine gi incepe s8-I certe pe fratele lui. ,$tii bine c& e impotriva regulamentului s& atingi o fe- meie. Ai incalcat jurimintele noaste sfinte.” Celilalt cilugir raspunde: »Frate, eu am Lisat femeia pe malul réului. Tu inc o mai porti in brafe.” Cand va cramponafi de rani vechii, va continuafi drumul purtind ‘acea povari. De curdind, am lucrat cu o tana frumoasa, pe nume Morgan, care avea cancer la stomac. Cind a venit sma vad, nu mai avea mult dorinja de a trai si se resemnase Ia gandul c& acel cancer 0 va omori. Morgan era plin& de ménie. {si ura mama, pentru siruri nesfargite de abu- 82 Partea intunecaté a edutdtorilor de lumina jofionale gi fizice care au caracterizat relafa lor. Chiar dact nu avea treizeci gi ceva de ani si urmase multe seminarii care s-o ajute si se be in bine, Morganera incapabila de a scoate din ea ostilitatea si dez~ LI pe care le simjea Fata de mama ei. Aga c8, Morgan si cur mine am Jc, desi era destul de slabiti, sf incerce si seminarul meu si si actio- pentru a scoate din ea emofiile toxice. L f {ntr-un anumit moment in timpul seminarului, le cer tuturor sa serie cinei cuvinte pe care le accept cel mai greu. Apoi, facem impreuna cu partenerii un exercitiu de oglindire, pant ce fiecare persoandi nu mai simte nici o inctreatura emofional in legaturé cu nici una dintre cele cincitris8- turi. De exemplu, dac& unul dintre cuvinte este ,,incompetent”, eu spun: sunt incompetent&” si partenerul sau partenera mea, uitndu-se in ochii ‘mei, spune: ,esti incompetent”. Apoi, eu repet: ,sunt incompetent&” si el repeti: ,esti incompetenta”. Aceasta se desfasoara un timp, pana cand pen tru mine nu mai conteaz% dac& sunt incompetenté sau daca altcineva imi spune c& sunt incompetent. insusi faptul ci rostim cuvaintul cu voce tare, iardsi si iardi, ne anihileazd rezistenfa la a fi numit astfel gi la a avea a- ceasta trisatura. pigsty fnainte de a incepe, de obicei merg prin camera si verific listele tu- turor, deoarece ei adesea omit cuvinte care sunt evidente pentru toatd lu- mea, dar ascunse pentru ei ingisi. CAnd am ajuns ta scaunul lui Morgan, ea era ocupata si-si insuseasca trasdturile exprimate de cuvintele de pe lista, dat am observat cdi un euvant pe care ea il folosea intotdeauna céind vor- bea despre mama ei nu se afla nicaieri pe hartie. Stiind c& era important ca ea sisi asume aceasil tristura, Fam spus partenerei lui Morgan s& lu- impreuna asupra cuvantului ,nebund”. 4 a oom ct plina de dezgust. Ea a spus: Sti foarte bi- ne c& nu sunt nebuna”. ined o data, am spus c&, daci noi suntem totul, a tunci cum e cu putinfa ca ea si nu fie nebund. I-am spus c& putea sé-m spun mie c& sunt nebuna si c8 aceasta nu m& deranja catusi de putin. Par- tenerei lui Morgan nu-i paisa nici ei dact i se spunea c® este nebuni. Mor- gan a inceput si se foiase&, apoi a plans si apoi ne-a spus cl-i venea SA Vo- mite. Nu putea s& spund cd este nebuné. Cuvantul nu-i putea iesi pe guré. Partenera lui Morgan si cu mine ne uitam amandoud la ea si strigam: »Nebuna! Spune-! Accept, Morgan! ‘Nebuna!” Am intrebat: ,,Spu- Debbie Ford ne-mi, Morgan, c€nd ai fost nebund in viaja ta?” Morgan $i-a amintit ca va ineidenteeare ar fi putt fi considerate manifetii clare de nebuni d cuvantul tot nu-! putea rosti. Eu nu voiam de la ea altceva decat si pad »Sunt nebuna”, $tiam 8, dac& putea si repete acest cuvént suficient de mult timp, el si va pierde intreaga energie, ct gi stipAnirea pe care o se pe 'viala ei. Apar la lumina lucrurile de care ne este fricd. In cal Morgan, nebunia a aparut sub forma bolii, Ea nu avea libertate. Acum, in- 8 erp purctul de i asuma cea ma mar fridge ma mare comma Inacea sere, Morgan - dus cas capabilt tspund, Sunt nebund” dar ri si simtl pe deplin acest lueru. Mai tdrziu, dupa o baie calda si edteva ore in care si-a repetat incontinuu acest ct i en cal uvaint, a reusit. Di i mi-a scris o scrisoare: "cane al ___ Pentru a-mi asuma triisitura nebuniei, a trebuit sé depasesc toatd frica $i toate prin cate am trecut pe cand eram copil - lucruri pe car Je-am asociat cu nebunia. A trebuit si 0 accept gi sao las sé, plece. In aad ‘mentul in care mi-am asumat-o, am céizut in genunchi si am inceput sti ma 0g, , Dumnezeule drag, te rog indepdrteaza solzii de pe ochii mei, lasét-mei a véid in mama mea numai frumuseje”. Timp de patruzeci si cinci de mi- ‘mute m-am rugat cu cea mai autenticé fervoare ca sa indepértez judecata e care 0 emiteam impotriva mamei mele si a mea insdmi, ca si accept cit ea a ficut tot ce se putea mai bine. M-am rugat sii ma pot ierta pe mir {insdimi pentru cei m-am acuzat inconstient, pentru cdi mi-am ficut rau, = ‘tru cé' mu m-am iubit $i pentru ca m-am imbolnavit. Eram imbriyigata de © pace minunata. inainte de seminar, mumai géndul la mama mea mai fet cea si ma crispez si sci ma tensionez. Acum nu simpeam decdt pace. Exer- cifiul a deschis poarta — gi eu am trecut prin ea. Cancerul a incetat de ‘Se mai raspdndi si imi revin cu incetul, mS ‘Acum Morgan nu mai are cancer. Anali i mu Analizele nu mai arati nici cane boald. Atunci cénd a incetat de a-si mai uri aspecte din ea, a fost in stare s& ierte att pe ea inssi, c&t si pe mama ei. Ast&zi, ea imi spune ci asumarea cuvantuluinebuni a fost cel mai dur momen: din tnregul pro- cedeu, Atunci cnd a ajuns si 0 vada pe mama ei induntrul ei insisi, avea Ochi pecetluiti. Dar, o dati ce si-a dat seama ci murea din cauza resenti- 84 y Partea intunecatd a cdutdtorilor de lumina mentelor, si-a dat voie si accepte totalitatea flinfei ei. Asumarea umbrei reface tendinta naturala a trupului vostru de a ajunge la intregime. ‘Atunei cdnd suntefi intregi, sunteti vindecai. ‘Transformarea insisi dureazA cAteva secunde. Este o modificare de perceptie, o schimbare a lentilelor prin care privim. Daca privim lumea ca si cénd noi am fi un ciocan, atunci toate lucrurile la care ne uitim areti ca un cui. Dac& ne modificdm punctul de vedere gi, in loc de ciocan, consid- rim c& suntem un surub, atunci totul arati ca 0 piulifd. Perceptiile noas- tre sunt intotdeauna colorate de modul in care ne vedem pe noi ingine si de hotirrile pe care le luim in privinfa a aceea ce este bun si a ceea ce este rau, corect si gresit, a ceea ce ne place si a ceea ce nu ne place. Dacd schimbafi lentilele de la ,eu sunt in lume” la ,cu sunt lumea”, veti infelege cc, nu numai cd este absolut in regula s& fii totul, dar este si esential. Stiu cd acesta este un concept dificil de acceptat de c&tre majoritatea ‘oamenilor. Suntem inv&fati sé nu spunem niciodati Iucruri negative despre noi ingine. Dacd ma trezese dimineafa si simt c& nu am nici o valosre, se presupune c& ar trebui s& pretind c& nu simt asa ceva, se presupune c& ar trebui si-mi spun mie insimi c& valorez foarte mult si c& sper c& ~ mai tarziu in timpul zilei — m voi simi si mai valoroasa. Trebuie s& m& duc la serviciu, pretinzénd c& simt cdi as fi valoroast ~ deoarece, a simfi cX n-ai nici o valoare nu ¢ o treaba prea in reguld. Trebuie si ma ascund toati ziua in spatele mistii mele de persoana valoroasa, sperand c& nimeni nu va pu- tea vedea ce se afla dincolo de ea. Dar, induntrul meu, simt o disperare t8- cut, stiind c& eu nu sunt eu insdmi — si toate acestea, deoarece nu sunt ca~ pabild de a accepta c& nu am nici o valoare. Rezistim acestui aspect din noi ingine si emitem judecifi despre genul de persoane care sunt fra va- loare. Ni se spune c& a gandi afirmativ ne va face si fim in regula. Dar — ddupai cum le spun eu oamenilor, in cadrul conferinfelor mele — daca punem frigcd pe o prijiturd acré, dupa céteva lingurite simjim tot porcdria de de desubt. Cand integrim trisdturile negative in sinele nostru, nu mai avem nevoie de afirmatii, deoarece stim c& suntem atat valorosi, cat si lipsiti de valoare; att urdti, ct si frumosi; att lenesi, cat si constiinciosi. Cand cre- dem c& nu putem fi ori une, ori alta, continum lupta noastra interioara, pentru a fi ceea ce trebuie, Cénd credem c& suntem doar slabi, obraznici si egoisti — trisaturi pe care considera c& prieteni si cei din familie nu le 85 Debbie Ford au ~ne este rusine. Dar, atunci cénd vé asumati il au—ne este Dar, fi toate trastturile exi in univers, infelegeti c& fiecare aspect aflat in interiorul vostru va al oe Acesti invatatori va vor da acces la toatd infelepciunea din nai snmane tot Penta i asuma o tristur, trebuie slag A ast mania magazinatis- indrepi fe impotiva ta, fe impotrivaaltora. Oameni mi intreaba adesea dack este in regulé si fie furiosi pe ei ingisi. Réspunsul meu este cf ein regula s& simgi orice simi. Dai voie SA simfi si sf expr mi tot ceea ce se afld in interiorul tau. fnainte de a fi in stare si te nba venti de a simti compasiune pentru tine si ceilalti, trebuie si sont aceste emofii negative. Merifi si-fi exprimi emofiile i € intr-un mod sa natos. Singurul moment cnd nu e in regula si-ti exprimi emofile, 2 atunci céind rinesti o alta persoand. a a Tipatul este 0 modalitate bund de a las s& iast emofiiinmagazinate as paca er sunt, ieralmeni) ‘nabusite si nu suntem in stare si at gama vocalé. Cand ne permitem si fi losim toat r ipam total, cu fiecare buctica din fiinja noastra, putem intr-adevar si ne elimina energiile re- Primate. Dac nu vrefi s& deranjafi pe cineva, fipafi intr-o pend. Dac nu ai fipat niciodat& cu adevarat, sau dacd afi crescut intr-o casi in care toati hate fp, epi si avefi convingerea cé a fipa este un lucru ru, lar ne arcem la ideea cd ,,Lucrul cu care nu putefi exista i \ ss existati”. Prin urmare, fipafi. Este imy inion aed eee fi. iportant si avefi acces la toatd gama fn cadrul unuia dintre seminariil seminariile mele am cunoscut o femeie fi ts I ma poms aproape saptezeci de ani, care niciodata in viata ei nu ridicase a, Janet nu fipaseniciodat, nu rostiseniciodaté un cuvant uri, Tata We agase adéno in cap, ideca c& oamenii de bund calitate nu fac astfel de aa 4, daci voia si fie respectatd si iubita de catre el, trebuia si se supuni regulilor lui. Timp de saizeci de ani, Janet ficuse exact ceea ce i se ae Acum avea polipi pe corzile vocale. Cand, in sfarsit, ma gasit, = pret si elimine din ea toate emotiile care fusesera indbusite acolo Sit nu mai respecte regulil impuse de cite ttl ei. Ajunses la conch zia c& motivul problemelor ei de sAnitate era emofia nemanifestata, Ci ‘toate acestea, nu era in stare s& ridice vocea. ibs Timp de cinci zile am fi iam i ipat, am urlat si am injurat. Apoi, it mentul in care ea a putut s& rostea: ee criFi Ce se un cuvant care it 2 iincepe cu F. Ce Parte intwneeata a cdutdtorilor de tunings usurare! Intregul ei trup tremura. Toaté ziua urmitoare s-a plimbat eu un zambet urias pe fata. A avut nevoie de ultimul strop de curaj ca s& fact ce~a icut, chiar daca tatél ei murise demult, Sase luni mai tarziu, Janet se sim- {ea grozay si gitul ei era complet curat. Se exprima cu bucurie si avea ser timentul cd, in sfargit, cdizuse la pace cu ea insti si cu tatal ei. Atata timp ct nu facem rau altora, trebuie s& ne exprimam furia cu bucurie. Atunci ind te afli fata in fai cu un aspect din tine insufi pe care-1 uriisti, ex- primé-1, Exprimi-I, cu intenfia de a da drumul la toate judecafile tale, la rue sinea ta, la durerea ta si la rezistenta pe care o opui asumarii acelui aspect din tine insufi, pe care nu-I recunosti. ‘Modul meu preferat de a da drumul la mnie este batutul cu baful. au un baston de plastic si cfteva peme. Apoi, ma asez in genunchi in faja grimezii de perme, ridic bastonul deasupra capului si lovese pernele cat de tare pot. imi imaginez c& cle reprezinti o trésatura pe care nu mi-am asu- mat-o gi cireia fi trag o mama de bitaie. Dupa ce scot din mine toata emo- tia, e mult mai usor s& merg la oglinda si si-mi insugese acea trasiturd. Daca o acceptim in interiorul nostru, nu mai e nevoie si o cre&im in ‘exterior. Una dintre prietenele mele cele mai apropiate, Jennifer, era con- vins& c& era urmérits. Oriunde mergea, vedea aceeasi ferneie. Era siguré ci ferneia o urmarea. Este rea!”, obisnuia Jennifer si-mi spund. Bineinje- les, ca prietenti bund ce eram, ii rispundeam: ,,Tu esti rea”. Se infuria si-mi {nchidea telefonul, urlénd: ,.Eu nu sunt rea!” Aproape un an de zile, femeia aplirea oriunde se afla Jennifer si asta o ficea si-i piard cheful de orice. Pe la sfarsitul acelui an, Jennifer a plecat cu avionul spre Hawaii la o confer- inja. De luni de zile astepta cu neribdare acest eveniment. Bineinfeles c& femeia a aparut la prima conferinta. Jennifer mi-a telefonat din Hawaii, in~ groziti. Ce sd fac ca si scap de femeia asta?” I-am spus c& acea fermeie trebuie c& oglindea un aspect din ea insisi pe care nu si-l asuma. Era foarte clar c& Jennifer trebuia si-si asume acel aspect, oricare ar fi fost el, de- oarece era bransati la aceasti femeie. Am intrebat-o ,,Ce judectiti de va- loare emiti tu cdnd vorbesti despre 0 persoan care este rea?” Mi-a spus cA, bineinfeles c& era groaznic s& fii un om rau si eX oamenii r&i ficeau luerurt rele. Am incercat si ne gindim la momente din viata ei in care fusese rea si i-au venit in minte edteva incidente, cind avusese fafa de sora ei mai micd atitudini care puteau fi considerate rele. in acele momente, Ti fusese 87 Debbie Ford foarte rusine si se hotiirse si devin o persoana bund. In mintea ei, soanele bune nu fceau lucruri rele. Iam explicat c& noi nu putern Noaste ce inseamn& bun, fir s8 cunoagtem ce inseamnd ru, to aga cum hu putem cunoaste dragster sf cnoastem ura Daca putem sé ne aia ca sium din noi ingine, nu mai este nevoie si le proiectim asu. i I-am spus lui Jennifer si incerce si stea in fafa oglinzii dit ie gi si-si spund ei insisi: ,,Sunt rea”, pani ce nu-i mai a a mama aioe Si nege acest aspect, Dupi ce a stato ord in fafa oglinzi, Jenifer era aide de furioasa, incdts-a agezat gi -a scrs 0 scrisoare femell despre care eres dea c& urmireste, Pentru a-si exprima intreaga fre, s-a permis si-i a. Areseze acesteifemei tate injure la care se putea gindi. Spusese abso. lut tot ceea ce avea pe inima si, ca rezultat sa simfit mai bine si ugurath Jennifer simfise nevoia si-si exprime durerea si furia, Dup& ce a scr seri, Soarea, a rupt-o in buctfele mici, sa intors la oglindd gi g-a asumat pro. pri ei rlutate. In clipa in care a putut si se confrunte cu acest aspect din ea insti, a putut si se confrunte si cu cealalts femeie. Se debranyase. A doua 2icénd a vizut-o, Jenifer i-aspus bund ziua gi a plecat mai depart, fra si fie cétusi de pufin afectata. N-a mai revzut-o niciodata, ‘ cent Se mune berate. ‘ urerea pe care 0 simfim cand ne percepem defectele ne obligh le maseim. Atunc ind negimanumiteaspost din nol eying wee oe Pensiim, devenind exact opusul lor. Crem atunc persona complet, pen. tru a ne dovedi noua insine gi celorlali noi nu suntem asa, De etand in timp ce imi vizitam o prietend apropiati, am inceput s& vorbese cu taal ci despre munca mea, Norman este un exemplu perfect pentru acest fe- nomen. Intrigat, mia cerut sii art ce ficeam. Atunc, Lam rugat sini spuni dou cuvinte pe care nu ar vrea si le vad aléturate numelui lui intr-un articol din 2iar. Mi-a rispuns of nu ar vrea sie numitplitisitor” Per * 2 vase nt Pons = mased).Temmen imaginal deli Cal fung, prin care denunege reat filada in spate crea rise cei ma mul amen. Persona este un are social, un {fZramen cole o feta personal caret individual, dar ncodals nu repens be sau femeia in tntregime. Persona este 0 necesiate; prin e ne legim de lumea noatd ete sigur comuncar,comiur, cours dns conve clare dn ni Cae ‘dobéindesc, nu se transmit genetic. N.T, mae ee T Partea intunecatd a cdutdtorilor de lumina sau prost. Am ras tare, ,Exact asta e”, am spus eu. ,.Nimeni din cei care te cunosc astizi nu ar spune despre tine c& esti plictisitor sau prost.” Datorita faptului c& si-a pus intotdeauna familia pe primul plan, Norman nu a avut niciodata timp sé-si termine educatia. Dup moartea sofiej lui, care s-a in- tdmplat la 30 de ani dupa casatorie, Norman s-a intors la scoali, ca si ia o diploma. S-a inscris la universitatea de léngd cas& si, in fiecare zi, mergea cu bicicleta pana la scoala. A absolvit cu note foarte mari, iar acum lucrea- zi la teza de doctorat. Cénd nu este la scoali, Norman cAlatoreste in toatl tara, fine conferinfe despre sinitatea fizicd si procesul de imbatranire. De curéind, s-a dus pentru o luna la un locas budist pentru a-si gisi propria spi- ritualitate. Oare cineva care-I cunoaste pe Norman I-ar putea considera plictisitor sau prost? Toti cei pe care-i cunosc ar spune despre el c& este cu- rajos, interesant si stralucitor de inteligent, Dar hotirdrea lui Norman de a nu fi plictisitor sau prost ti conduce, practic, viata si are ca rezultat faptul A, intotdeauna, el se afl in competitie cu el insusi, pentru a dovedi c& nu este plictisitor sau prost. Indiferent de ct de mult munceste, intotdeauna trebuie si fact si mai mult, ca s& se asigure cA nu se da in vileag gi pentru ca s& arate lumii intregi c’ el este inteligent si interesant. A fost destul de usor pentru Norman s& recunoasca faptul c& viata lui este condus& de cétre cuvintele ,plictisitor’ si ,prost’. Intotdeauna simte &, orice ar realiza, nu este de ajuns. Ironia const, bineinfeles, in faptul cd .plictisitor’ i ,prost’ i-au dat indemnul si hot&rérea uriagé de care da do- vada acum. Aceste dou’ cuvinte il forfeaz sA caute oameni gi locuri in- teresante. Daca nu ar avea o asemenea aversiune teribild fafé de ele, nu se stie dack Norman ar fi avut puterea si faca tot ceea ce a realizat in ultimii patru ani. Fl a perceput darul care se afla in aceste doud aspecte si a inte- les cd el insusi este un intreg. Cum putem sti ce inseamnd inteligent, dact nu stim ce inseamni prost? Cum putem sti ce inseamni interesant, dacd nu stim ce inseamna plictisitor? ‘Atunci cénd suntem impinsi pe dinduntru de faptul c& nu vrem s& fim ceva, adesea devenim opusul. Aceasta ne fur dreptul de a alege ce vrem si facem cu adevarat cu viafa noastré. Norman nu are libertatea de a sta lejer si de a petrece o vacanfii cu prietenii lui. Nu citeste nici un roman sinu-si petrece o sear’ intreagi jucdind bridge, de frica de a nu deveni cum- vva un batréin prost si plictisitor. Nu poate nici si-si dea seama daci aceste 89 Debbie Ford oportunitii sunt cele mai bune pentru sindtatea sau pentru sufletul lui, ‘Atunei cénd nu va asumafi un aspect din voi insiva, el va conduce viata, Dac privim cu atentie, fiecare dintre noi poate vedea unde este prost si plictisitor. Dac suntem cinstii, chiar dac& nu manifestiim aceste aspecte in clipa de fata, trebuie si identificdim un moment din trecut edind am fost prost sau plictisitor. Parerile noastre despre noi insine sunt cele mai importante pareri. Atunci cnd ne simtim bine in privinta propriilor noas- tre viefi, rareori ne pasa despre ce spun alfii. in cazul lui Norman, el si-a petrecut ultimii trei ani ingropat in cdrti, muncind cu fervoare ca si ajungi in fruntea clasei. Unii oameni ar spune ca el este plictisitor, deoarece nu face altceva decat s& studieze. Alfii ar putea spune ca este prost, deoarece ‘i pierde timpul mergand la scoala. Pana cénd Norman nu poate iubi acea parte din el care este proasta si plictisitore si nu-si integreaza aceste as pecte in psihicul stu, va fi ménat din urma si dovedeascd lumii intregi ci este inteligent si interesant. Atunei cnd inceredim sé mu fim ceva, ne epuizim resursele interne. Suntem aici pentru a invaja de la toate aceste parti din noi insine gi pentru a cidea la pace cu ele. Ca si fim o persoand cu adevarat autenticd, trebuie si permitem aspectelor din noi ingine pe care le iubim gi le accep- tam sé coexiste impreund cu toate aspectele din noi insine pe care le jude- cam si le acuzdm. Atunci cand putem si finem cu dragoste toate aceste: trisituri la un loc intr-o singurd mana — fir a le judeca — ele se vor inte- gra in mod natural in sistemul nostru. Atunci ne putem scoate mastile si putem avea incredere c& universul ne-a creat pe fiecare dintre noi dup un. tipar divin. Atunei putem si ne indltm, imbratisind lumea din noi. EXERCITI Pentru a fi complet liberi, ¢ nevoie s& fim in stare de a ne asuma si insusi toate trasaturile care ne deranjeazé la ceilalfi oameni. 1. Referiti-vl la lista de cuvinte din exerciful 1, eapitolul 4. Staji in picioare sau pe scaun in fata unei oglinzi si repetafi incontinuu fiecare cuvant, ,Bu sunt [acea tristturi]”. Spunefi-o, pana cdnd energia din jurul 90 Partea intunecatd a cdutdtorilor de lumina ‘uvantului dispare, E un exercifiu care are efect. Nu am cunoscut niciodata jameni cérora si nu le reuseascd, daca sunt hotarai sisi asume acea ca- acteristicd. Dac va inversunafi si simfiti mdnie sau furie cAnd cineva do- redeste cf are aceasti traséturd, sau daca vA supara faptul c& 0 aveti voi, tuafi-v8 un rigaz, indepértati-va de oglinda si asezati-va s& scriefi 0 scri- soare prin care si va manifestafi ura fay de acest aspect. Manifestarea fu- rie in acest mod este un lucru s&naitos. Scrisorile sunt numai pentru ochii vvostri, Nu le vefi trimite gi nu le vefi citi nimanui, Le vefi serie doar ca un mod de a lisa sd iasi emofiile in&busite in voi. Daca nu stiti ce s& spunefi, {ncepefi cu: ,Sunt furios pe tine pentru c& ..” si apoi scrieti cit de repede putefi, fird si va ginditi, Seriefi orice va vine in minte. Nu va faceti pro- bleme in privinfa gramaticii sau daca propozifille au sau n-au seis. Con- centrati-va doar pe a da drumul la vechile emofii si toxine. ; ‘Acest exercifiu este un mod de a scoate emofiile toxice inmagazi- nate in trupul vostru. Dacd, in timpul acestui proces, apar anumite senti- mente, nu le alungati. Veti descoperi ca este in mod special foarte greu sit rostiti acele cuvinte pe care le-afi judecat cu mare asprime, Chiar dac& plangefi, nu va dati batuji. La un moment dat, vefi observa cd incdredtura pe care o are cuvantul respectiv dispare in mod spontan, ; 2. Folosind aceeasi listi de cuvinte, cdutafi s& vedeti dacd puteti identifica momente din viafa voastra cfnd afi demonstrat c& avefi aceste caracteristici, Dac nu putefi si va amintifi nici un asemenea moment, {ntrebati-va in ce circumstanfe afi fi putut da dovada c& aveti aspectul des- cris de acel cuvant? Oare altcineva ar spune ca, atunci, m-am comportat in felul acela? Scrieti rispunsurile langa fiecare dintre cuvintele respective. 4 Debbie Fora Capitotul 7 Acceptati-vit cu dragoste partea intunecaté Cea mai mate parte dintre noi tinjim dup pacea minfi. Aceasta este o cdutare de 0 vat, 0 sarcind care nu necesité decét s& ne accept cu dragoste finfa noastrd in toalitatea ei. Descoperirea deruriloraflate ‘asaturile noastre pe care le urém cel mai tare este un proces creator, a are nevoie doar de o dorintéprofunda de a asculta gi dea inva, de voina de a renunfa la judecatile si credinfele noastre care produc disfunctii, d Aisponibiltatea de ane fi mai bine. Sinelenosru adevlrt na emite ede, Cali de valoare. Doar ego-urilenoastreinsptimantate folosesejudecati pen. tru a ne prota protectic care, oct de ionic ar prea, ne opreste dela ea aa fim pregatiti sd iubim toate lucrurile de care ‘»Nemul i it i se pune in Un Cars ir Miracles mn see ain la, _Pentrua rece dincolo de ego-ul vostrusi de modul lui de ase ap cule sain nse, si curs i stv asculavocile ence n spatele mistilor noastre sociale, stau la pnd mii de fete ascunse. Fie, care fa are o personalitate a ei propre. Fiecare personalitate fyi are pria caracteristic’ unica, Purténd dialoguri interioare cu aceste mired sonalitti, vet transforma prejudeciile gi judedtile voastre egoiste neo. ‘mori de neprejuit. Cand acceptati mesajele flecarui aspect din umbra vous. tri, incepei st vi aducettinapoi puterea pe care ati dat-o altora si s8 for. ‘afi o legituré de incredere cu sinele vostru autentic, Vocile trasaturlor Voastre neacceptate — atunci end li se permite si intre in constienta voas- * A Course in Miracles, mesaj po annie opr dum eae Dunnezs, prin cage ere. Amina wire WE 92 oa Partea intunecatd a cdutdtorilor de lumina {ri — v8 vor aduce inapoi la echilibru gi armonie cu ritmurile voastre natu- rale. Ele vor reface capacitatea voastré de a va rezolva propriile probleme si vor lumina scopul viefii voastre. Aceste mesaje va vor conduce spre descoperirea dragostei si compasiunii autentice. Pana cénd nu am inceput s comunic cu sub-personalitafile mele, a trebuit s& ma bazez pe altii care s& m& ajute si descopér ce nu era in regu- 1a cu mine. Am trecut de la un terapeut la altul. Am incercat cu persoane cu puteri paranormale, ghicitoare si astrologi, de la care si obfin rispun- surile de care aveam nevoie. Atunci cdnd simfeam c& ceva nu era in regu- 1a cu mine, atunci cand aveam un sentiment de furie, tristefe sau chiar de fericire exagerati, trebuia si fac cuiva o viziti sau s& platesc pe cineva ca si-mi spund ce se intmpla cu mine. Asta-i viafi?! Dacd ei imi spuneau ceva ce voiam si aud, ti consideram ultrainteligenfi. Dar, daca imi spuneau ceva ce nu voiam si aud, continuam s& merg de la o persoana la alta, pind ce obfineam raspunsul pe care-] cdutam. Stiam c& trebuie s& existe si un alt mod de a trai. De ce si ne fi facut Dumnezeu in asa fel, incdt s4 nu ne putem infelege pe noi ingine? De ce si ne fi ficut Dumnezeu in asa fel, incat s4 trebuiascai si plitim pe altcineva care si ne spun ceva despre noi ingine? Acum imi dau seama ca noi sun- tem construii in mod minunat si inteligent, pentru a ne vindeca pe noi in- sine gi a ne intoarce la intregime. Uneori, insé, ne prinde bine un pic de ajutor. Conversafia cu sub-personalititile noastre este un exercifiu excelent pentru a progresa in cadrul acestui proces. ‘Analizarea sub-personalitafilor noastre poate fi un instrument care sine ajute s& recuperdim parti pierdute din noi insine. Mai inti, trebuie sa identificam aceste parfi si si le numim si doar apoi vom fi in stare s& ne rupem de ele, intr-adevar, faptul c& le spunem pe nume creeazd distanta. Robert Assagioli®, fondatorul psihosintezei**, spune ca: Noi suntem do- *Robert Assagiol, 1888-1974, fondatorul psibosintezei, contemporan cu Jung si Freud °*% ginga care spune c& finja uman8 in intregul ei include att descoperiilepsihanali- ze, ft i infelepeiunea traditilorspirtuale. Ea arti ci noi suntem un intreg, lucru de care nu ‘nedim seama, deoarece dormim — si repeth cele scrise in cArile sfint: ,Teziji-va!” Frumusetea si fort ideilor lui Assagioli vin din surse spirituale superioare, Psihosinteza ofera tit teorie, cit gi metode practice in ceea ce priveste posibilitatea noastr de a ne infelege pe deptin, at pe noi, ett si sinele nostru — partea,jnalt* si partea ,profunda din noi. Scopul psihosintezei 93 7 Debbie Ford ‘minati de tot ceea ce se identifica cu sinele nostru. Putem domina si con. trola toate lucrurile cu care nu ne identificdm”. Dac’ iau una dintre trisi. turile mele care nu-mi plac, de exemplu, vaicdreafd si apoi fi pun numele Vanda Vaic&reata, dintr-o data aceasta devine mai putin ameninfitoare. in. ‘r-un mod ciudat, de indaté ce dau un nume acestor aspecte din mine inst. mi, simt od incep sé le indrigesc. Dup’ aceea, pot si ma relaxez si si le privesc intr-un mod obiectiv. Acest procedeu incepe si desfaca strénsoarea pe care comportamentele respective o exercité asupra vietii voastre, Prima mea experienta cu sub-personalititile a fost in timpul unui curs de psihologie transpersonalé la universitatea J.F. Kennedy din Orinda, California. in fiecare siptiméni invjam si experimentam un model dife- Tit de terapie, Saptiména pe care am petrecut-o studiind psihosinteza mica ‘modificat viata. Am stabilit un dialog cu diverse aspecte din mine insdmi pe care le numim sub-personalitifi si am inceput si descopiir cine erau ele si de ce anume aveau nevoie ca s& devind o intregime. Bineinfeles, finta era si descopir darul pe care-| ofereau. Descoperind fiecare dar, am descope~ rit cum sé accept o parte neasumat din mine insimi, Profesoara noastrd, Susanne, a inceput cu 0 vizualizare care ne-a urtat intr-o clétorie imaginara cu autobuzul. Ne-a cerut s& vedem cu o- chii minfii un autobuz plin de oameni. In autobuzul meu imaginar am vi- Zut foarte multe feluri de oameni, Unii erau batrani, alii erau tineri. Ei erau ‘imbracati in tot ce se putea imagina, de la fuste scurte la pantaloni bufanti. ‘Am vazut fete grase, fete slabe, fete cu parul negru, cu pirul rosu. cu séni mari si fara sini. Am vazut persoane de toate tipurile si marimile pe care mi le puteam imagina. Erau oameni scunzi, oameni inalfi, circari, oameni de diverse culori si nationalitati. Erau prostituate gi sfinfi. Era un autobuz ‘mare, aglomerat, cu multi oameni dintre care unii imi erau necunoscufi. Primul meu gand a fost: A, nu, trebuie si te descurci mai bine deci ati!” Susanne ne-a informat cd va trebui s& ajungem si-i cunoastem pe toti o2- menii din autobuz ~ si pe cei care ne placeau si pe cei care nu ne pliceau, este interpretarea si ajungerea la tntregime, iar astizi este folosité in multe domenii, cum ar {1 terapia psiiatric8, educafic, medicind, afaceri, management, diplemae, elaiiinternafionale te Psihosinteza ne ofera cadrul unei mai bune cuncasteri a noastaisine, a capacitiilor noas- tre sia relailordintre noi, Datoritafaptulu cA are un potential nelimitat si pentru cd oferd me- tode practice de lueru, ea se dezvolta neincetat in centre din lumea intreagl. N.T. 94 Pariea intunecaud a cdutdtorilor de lumina Fiecare dintre acesti pasageri reprezentau un aspect din mine insimi care-mi aducea un dar special. Ei erau cu tofi acolo, fiecare oferindu-mi ceva unic, cu condita s& vreau s8-i cunose si si le ascult infelepciunea, Ni 5-4 spus s& ne dim jos din autobuz impreund cu una dintre sub-personali- tifile noastre, Berta cea Grasa si cu Guri Bogati era chiar acolo si mi-a intins mana, Ea a fost prima sub-personalitate care a vrut si intre in con- versafie cu mine. Cnd i-am vizut fafa, am gandit: In nici un caz nu am de gfind s& merg aléturi de femeia asta, Voi gsi o alté sub-personalitate cu care si merg”. Berta avea cam un metru cincizeci indltime si cdntérea 0 suti de kilograme. Era trecutl de saizeci de ani si reprezenta cel mai cn plit cosmar al meu fn privinfa modului in care poi s& ara. Avea parul & nusiu si rar, prost tuns gi care-i cidea pe fafa. Pufea a spray si figlti. Era ‘imbricata gleampat, cu o fustd portocalie cu puncte negre. In jurul umeri- Jor avea un jerseu bej din poliester, strins in faj& cu un ac de siguranti stramb si ruginit. Ciorapii crau rasucifi pe picioarele ei grase. Bra incdlfatt lastic, foarte uzafi. i a privit intr-o parte, chattad pe cineva care si ma salveze de Besta cea Grasi. Nua apirut nimeni, Berta prea agasata si, in cele din urmé, m-a apucat de mand gi m-a tras afara din autobuz. Ne-am agezat pe o banca din apropiere si Berta a inceput s& vorbeasc&. Mi-a spus c& era una dintre sub-personalitile mele si c& va trebui si invat si tréiese impreund cu ea. Mi-a spus cf nu avea de gand si plece si cd, dact as fi in stare si-mi des- chid mintea mea incuiati, as vedea ci ea are foarte multe de oferit. Apoi Susanne m-a ghidat si o intreb ce anume ma putea ea invata. Berta mi-a spus cf nu trebuie si-i judec pe cameni dupé modul in care araté. A spus cc putea si vada foarte bine prin persona* mea spirituald ipocrits. Am vrut sé-irispund, dar, inainte de a incepe, mi-am dat seama c eram att de por- nit impotriva lui Berta din clipa in care am vizut-o, inedt nici mcar nu voiam sa stau de vorb cu ea in intimitatea propriei mele minfi, Berta cea Grasi a continuat, spundndu-mi cd n-am si avansez cétugi de pujin in dezvoltarea mea spiritualé, dac& nu tratam aceasta robe Mi-a amintit c& intotdeauna i-am judecat pe oamenii pe care i-am conside- rat grasi si c& singurii oameni din viaja mea au fost cei cu a eAror prezent vezi pag. 88 a Debbie Ford exterioari m& simjeam confortabil. Adanc induntrul meu, sti ‘3 aveacroptac:Pretindcam of suk evohat spiual qok tears nae {ati de aspectul exterior al lucrurilor, dar ma minjeam pe mine insimi, ‘Credeam a acest comportament se incheiase cu ani in urma, de cand am Iucrat puyin asupra acestei probleme. Dar, iat-o pe Berta cea Gras& care-mi ‘spunea s& m trezesc, pentru cA mai era incd mult de lucru. Susanne ne Z spus si ne intreb&m sub-personalitatile care erau darurile lor. Berta = Grasi a spus eX darul ei era intregimea, Dack eu credeam cu adevarat ch cram o parte din acest univers holografic, trebuia si o accept — fie c&-mi plicea, fie cA nu. A spus cd ar trebui si mA uit cu dragoste gi compasiune in ochii tuturor celor pe care-iintélnese, pentru a ma vedea pe mine in de- plindtztea mea, Mi-a mai spus c& intilnirea cu ea reprezenta cea mai i Portanté intélnire din viata mea. $i a avut dreptate. 7 Berta cea Gras i cu Gur Bogati a fost creatiapsihicului meu, ba- Zati pe un aspect din mine insimi pe care nus! puteam accepta, Prin aceas- 4 vizualizare ghidata, ena fost capabilé s& se exprime si sB-mi dea o lectie uriag, Am avut nevoie de luni de zile pentru a integra pe deplin in mine aceasta experiengé. Tot ceea ce era legat de ea era att de real, att de pur, ait de natural, Cum era cu putin ca aceasté persoand si fac parte din subconstientul meu? De unde venea ea, cum de putea fi ait de infeleapta? imi puneam tot timpul aceste intrebari. Doream si o am iardsi pe Berta, chiar ect ma impotrivisem atat de tare s8.0 accept. ncetul cu incetul, am prins curaj ca s& ajung h autobuzului si si intdlnesc mai multi coment: Meee eer zunliziri iam intrebat ce sub-personalitatevoia s asin fa ca 88 mi intélneased. In cadrul primei mele intniri de una singura cu acest silbati, Alice cea Furioasé a iesit si mai salute. Era micd si frag, ceed rul rogu strilucitor, care stitea zbutlit ca 0 claie scémosatd. Primele ei cu- vinte au fost: ,Chiar daca sunt micd, sunt dur, aga cd si nici nu react prin cap s& te pui cu mine!” Alice mi-a spus c& se siturase de incercatrile mele de a scdipa de ea, Mi-a spus ca, probabil, ea era cea mai buni prieten& Pe care am avut-o vreodata, Furia mea era acolo, pentru ca sé ma indrume si si mi avertizeze, iar nd eram in pericol, Alice imi tipa in fat. Deoa- rece intotdeauna i-am ignorat aparifiile, ea a fost nevoiti sé se manifeste violent si s& fipe la toata Iumea din jurul meu, pentru ca si-mi atragi 96 Pariea intunecatd a ciutitorilor de lumina atengia. Mi-a spus e& darul ei era intutia mea puternica, ce ma va conduce jntotdeauna inspre relafii sindtoase. Mi-a spus c& motivul pentru care am avut rareori relatii sindtoase a fost cd intotdeauna eram mult prea ocupatt sh vorbese, in loc s8-mi ascult vocile interioare. Era greu si mi-o insusesc pe Alice cea Furioast, intrucdt intotdeau- naam crezut cd-mi manifest mania cum nu trebuie. Ani de zile m-am stri- duit si scap de ménie. Dar Alice nu trebuia sé dispara; ea trebuia sé fie ac- ceptat si iubitd. Ea voia ca eu s-mi ascult inima, in loc si-mi ascult capul. Cind am inceput si ma gindesc la Alice ca la aliata mea, ea a inceput si se calmeze. Exprimari sin&toase si pline de bun simt ale maniei au luat lo- cul izbucnirilor mele de necontrolat. ‘Apoi, am intdlnit-o pe Greta cea Hulpavé, c&reia fi placea si mangn- ce torturi intregi de ciocolaté si pe Trixie cea de Doi Bani, c&reia ti plicea sh poarte fuste foarte scurte gi si vorbeasca trivial. Greta cea Hulpavi s-2 leglnat pnd la mine, ca si-mi spund c& ea era cea mai bund prietend a lui Berta cea Gras& si cu Gurd Bogaté. Darul ei era compasiunea si legatura interioara cu toate fiinfele umane. Ea mi-a mai spus si o iau mai incet si si-mi acord mai multi atenfie mie insimi. Greta a spus c& nu sunt c&tusi de putin constient& de edt de repede mi mise. Sunt o masind care lucreaza. lar ea este cea care face nazuri, care se imbuib& cu méncare, pentru a mai sta putin locului. Trixie cea de Doi Bani, pe de alta parte, mi-a adus darul mirefiei. Ea voia ca eu sti ma tratez, pe mine insiimi ca pe o persoand de vita regal si s& ma comport intr-un mod plin de demnitate, Cand nu o f&- ‘ceam, ea exploda gi trebuia s se manifeste, dndu-se in spectacol si fiind centrul atenfiei. Pe masura ce am explorat partea pozitiva a tuturor acestor trisituri negative si am inceput s& le accept cu dragoste, ele au incetat si-mi mai conducd viafa. Ele au fost marii invaatori ai sufletului si psihi- cului meu. De indatd ce am rspuns cererilor de a le iubi sau dea o lua mai ‘ncet, ele au devenit o parte integranta din constiinfa mea gi mi-au imbo- gitit sentimentul de dragoste de sine si de intregime. Cénd am acceptat cu dragoste aceste trisdturi, n-a mai fost necesar si méndnc o jumatate de ki- Jogram de inghetat& sau si port fuste prea scurte. De indati ce mi-am ac- ceptat noii mei prieteni, ei au incetat de a se mai manifesta in viaja mea. ‘Am invafat aceasta tehnic& pe cénd locuiam in San Francisco, im- preund cu un barbat, pe nume Rich, Am descoperit un mod amuzant de 97 Debbie Ford vorbi unul despre umbra celuilalt. In timpul unei caltori lungi cu masin am fut o lista cu sub-personalitiile care pdreau ed apar cel mai freevent in cadrul relafiei noastre. Ea arta in felul urm&tor: DEBBIE Rita incapatanata Alice cea Furioasi Dixie Dominatoarea Percilla Prelucritoarea de Date Pringesa Paulina Jolanda Yoghina Carrie Autoritara Laurie lubitoarea Renee Justitiara RICH Dominatorul Dick Nick A-Toate-Stiutorul Marvin Fi-ca-Mine Clownul Jimmy Benny Iubitorul Ken cel Competent Profesorul Tommy Ne-am distrat grozav end am intocmit acest li i foarte serios despre partie alate in fiecare dintre ol peace mai mare bataie de cap, fra ca mentionarea lor s& ne tulbure relatia. Cand apreau probleme, deja puteam si nu mai art cu degetul spre Rich. in loc Sti spun: ,ineerci s& ma domini, $i chestia asta nu-mi place!”, acum Puteam si spun: ,Astizi se pare cf avem de-a face cu Dominatorul Dick. ‘N-ai vrea sA vorbesti tu cu el, in locul meu Acest lucru ne detensiona in ‘mod automat, deoarece nu parea a fi un atac la persoani. Céind incepeam si prelucrez tot ceca ce-mi spunea Rich, intorcdnd vorbele pe fas pe dos 98 Partea intunecatd a edutdtorilor de lumina — ceea ce ficeam adesea — el pritea s& fi spund Percillei Prelucratoarea de Date c& nu avea chef si fie disecat. Nu Iuam niciodaté cuvintele lui ca pe ceva personal, desi una dintre cele mai mari probleme in cadrul relatiilor mele era faptul c& Juam totul ca pe un atac la persoana, Sub-personalititile scot la iveald in noi ingine comportamente pe ca- re le consideram inacceptabile. Le-am inabusit, deoarece nu am putut sau nu am vrut si le aceeptim. Din cauza faptului c& am incuiat undeva anumi- te parti din mine insimi, nu mai aveam contact cu intregimea fiinfei mele. Cand am privit in interiorul meu, am descoperit ca aceste trasdturi implo- rau si li se dea atentie. Ele m-au dirijat inspre urmatorul pas in transfor- ‘marea ce a avut loc in viata mea. Am ajuns si cred cA aveam tot atétea sub- personalitifi, cAte trasaturi aveam, Am descoperit in mine cel putin o suti si, ori de c&te ori ma privese, pot sii mai descopar 0 nous fafi, o nous voce si un nou mesaj. Pana si sub-personalitatile cele mai intunecate sunt purta- toare de daruri. Trebuie doar si vrem si petrecem un timp cu fiecare din- tre ele, pentru a auzi vocea infelepeiunii lor. ‘Trebuie si vreti s& petreceti un timp explordndu-va lumea voastra interioara. In Conversafii cu Dumnezeu de Neale Donald Walsch, Dum- nezeu ne aminteste ci: Daca nu intri induntrul tu, rimai pe dinafara”. Dac& luati acest mesaj in serios, el poate sé va schimbe viata. Cand intrati induntrul vostru si construiti o relatie cu intreaga voastra fing, incepeti s& recunoastefi capacitatea de a va conduce viata in directia pe care o alegeti. Nu exist dar mai mare pe care s& vi-l puteti face voua insiva. Atunci cand veti spune: ,, Vreau mai multi bani, mai multé dragoste, mai multé creativi- tate, mai multi prieteni sau un trup mai s&ndtos”, vefi avea credinfa nece- sara pentru a face ca acestea si se manifeste. increderea este intotdeauna o problema major, atunci cdnd incepeti tun dialog cu vocile voastre interioare. Cea mai obisnuita intrebare pare a fi: ,Cum pot s& stiu eu c& realmente aud adevarul meu interior?” Dupa ce vi vizitafi de céteva ori sub-personalititile, devine usor de facut o cistine- tie intre a vorbi cu o sub-personalitate, sau a asculta o palavragealé nega- tiva. Vocile interne negative rareori va oferd un mesaj pozitiv sau un dar. Exist multe moduri de a va ajuta si ajungeti la un loc autentic dinduntrul vostru. Meditatia poate fi un mod ideal de a va linisti mintea i pilavr’- geala ei negativa. Daca nu aveti o tehnicd de meditatie regulatd, va va fi de 99 Debbie Ford ajutor s& cumparati o casetd cu tehnici de meditafie, care s& va ofere anu- mite indrumiiri. De mare ajutor pentru a iesi afaré din mintea voastra va poate fi si cineva care si va ghideze cum si parcurgeti o serie de tehnici de relaxare a trupului si de respirafie. Un alt lucru usor si rapid de facut es- te s& incercafi si dansafi. Punefi-va o muzica frumoasa, usoard, si lasafi-va ‘in voia dansului cam o jumatate de ord. Apoi stafi jos, inchideti ochii si in- cepefi sd va urmatitirespirafia. O data ajungi intr-un moment de adeviratl liniste, veti incepe st faceti distincfia dintre cap si inima. E nevoie de ceva exercifiu dar — 0 data ficuta aceastd distinctie ~ procesul de a gsi si explo- ra sub-personalitafile voastre devine mult mai usor. Capul vostru poate fi Uneori fird inima. Inima voastra, desi uneori este directa si dura, este intot- deauna plina de compasiune. E important si va primiti sub-personalitafile cu brajele deschise. Ugor de zis, dar nu intotdeauna usor de ficut. Acesta este unul dintre mo- mentele in care ¢ bine s& va asteptafi la tot ce e mai rau. fn felul acesta, ce- ea ce objineti va fi probabil mult mai bun decat v-afi imaginat. Oamenii sunt adesea socafi de diversitatea de personaje pe care le invoc8, dar asta se intmpla deoarece, de obicei, asteapté un autobuz plin de ingeri. Sub- personalitafile ar putea fi fra cap, sau pot apairea sub forma de animale, monstri sau extraterestri. Orice experienfa trdieste psihicul vostru in tim- pul unei vizualizéri reprezinta imaginea potrivité in ceea ce va priveste. Este important si nu judecati pe cine intalnifi sau ce traifi ca experienta. Se intdimplai adesca si vedeti oameni pe care-i cunoasteti — fosti iu- fosti sefi, membri ai familiei. De obicei, persoane cu care nu v-afi infe- les. Atunci cénd aceste fefe familiare apar in subconstientul vostru, rezis- tafi indemnului de a le alunga. Riménefi cu ele si aflafi ce incearca si va invete. E posibil sé le uitafi dupa un timp, dar, dac& nu rezolvati proble- mele lor, le veti intAlni,iarigi si iarag, in viata voastra. Aici nu este ca la un joc de cart, in care pofi s& dai inapoi sub-personalitatile de care nu ai ne- Voie si s& capeti altele noi. De fapt, personalititile pe care vrefi cel mai pu- fin s& le vedeti va ofera cele mai importante lécfi. De curdnd, am lucrat cu o femeie care parea c& are tot ce vrea. Nu cexistd multe femei care si fi atins nivelul de succes, faima si avere pe care le are Shelly. Ea a ureat scara succesului in industria de divertisment sia ‘muncit din greu ca si ajungé in varf. Presa ti era in general favorabila, dar 100 7 Partea intunecatd a cdutdtorilor de lumi ea era foarte sensibila la critic’. Dupa ani de zile in care a muncit ‘intr-un ritm mult prea rapid pentru majoritatea oamenilor, Shelly gi-aluatcéteva Juni de rigaz ca si lucreze cu ea insasi, Sia dat seama cf, adesea, acyiona agresiv si c& ura aceasta parte din ea insdsi. Cénd mi-a spus: ,Sunt agre- siva”, fafa i s-a incordat si i-au venit lacrimi in ocl ‘Nu putea trai cu acest aspect din ea insigi. Ne-am esezat fafi in fafa si i-am spus 88 repete incon ‘inuu: ,,Sunt agresiva, sunt agresiva”. , ann Selly Petctea(6 (nies Sut analea(vete seat soporte am flicut-o sa inchida ochii si am dus-o intr-o calat cu autobuzul. Am chemat o sub-personalitate pe care ea a numit-o Allie cea Agresiva. Allie avea o claie de pir rosu si era cam de cincizeci si ceva de ani. Purta un costum taior bleumarin si avea o prezenté puternic. La inceput, lui Shelly nu i-a plicut de ea. Am intrebat-o pe Allie cea Agresivi care era darul ei pentru Shelly. Allie a spus -protectie. I-aspus lui Shelly c& ea a protejat-o ‘in toata perioada in care si-a construit cariera. A spus c& a ficut in asa fel, nct nimeni s& nu stea in calea lui Shelly, nimeni s& nu-i facd vreau rau sau si o opreascl de Ia a-si implini visul. Apoi, am intrebat-o pe Allie cea Agresiva de ce anume avea ea nevoie pentru a fi intreaga. Allie voia dra- goste si acceptare, Se siturase de a mai fi acea femeie urias, groaznic& si rea pe care Shelly oalunga. Allie a fost persoana care i-a dat lui Shelly po- sibiliatea dea ajunge le fama sirecunoastre. Acum voia si se acorde sii un pic de credit. Dup& parerea ei, nu cerea foarte mult de la Shelly; cerea doar dragoste gi apreciere pentru rolul pe eare-! juease tn viafa Shelly stdtea intinsi pe canapeaua mea, cu un zimbet uriag pe faa. Era in stare de extaz. Se indrigostise de Allie cea Agresiva. A acceptat cu dragoste o parte din ea insési, pe care ani de zile incercase 4 o inkbuse. AceastA trasatura o fticuse si-i fie rusine de ea insasi gi sise deteste. Para- doxul consta in faptul c¥, neasuméndu-si agresivitatea, lui Shey fi fusese furata bucuria darurilor pe care i le-au adus. succesul. Acum era libera s& se bucure de fructele muncii ei. Adesea, asa stau lucrurile. Ai o triisaturdi care are un dar pentru tine, Invoci darul, casi te ajute s& obi n via ceva ce-fi doreti. Apo, doarece acest aspect din ine insu nu ete pe deplin int grat in psihicul tu gi flint ai emis nist judecdti negative tn privinga el capats o viaté propre, ajiondnd asa cum nu trebuie. Pana ce nu ne ac- ceptim tristturile de care ne-am disci, ele vor continua s& actioneze, Debbie Ford pana cénd li se indeplinese cerinfele. Amintiti-va c& persistd lucrurile c&ro- ra le opunefi rezistenf’. Cand Shelly a acceptat-o pe Allie cea Agresiva, ~»mahnirea ei pentru faptul c& era agresiva a disparut. Acum ea este liberd si foloseascd acest aspect din ea insisi numai atunci cand si daca e cazul. Un alt mod folositor de a-ti accepta trisdturile este si inviti pe altci- neva si intre in constiinfa ta si s&-fi ofere punctul lui de vedere asupra as- pectelor pe care nu fi le asumi. Vizualizeaza pe cineva pe care-I admiti si-] respecti, poate pe cineva care este sfint sau de inalta spiritualitate si apoi concentreazii-te pe unul dintre cuvintele care exprima trisdtura pe care fi-e greu si o accept. intreabs persoana pe care ai ales-o, cum ar interpreta ea acest aspect din tine insufi. Ai grija si alegi pe cineva care este infelept gi plin de compasiune. Sau incearca cu cineva din trecutul tu, care este im- portant ~ de preferat un parinte sau un membru al familiei. [at un exer- plu din viata mea: Cuvantul in cazul meu este ,neglijent®”. Dat fiindcd c& nu sunt de acord cu aceast& parte din mine insami, incerc s& o ascund de lume. imi aranjez. viata in asa fel, incat si am o ddaca pentru a avea grija de fiul meu side casi. Ea fine totul in perfect ordine gi cursfenie, Desi eu nu sunt per- soana care si paistreze totul impecabil in jurul ei, imi place ca in casa mea totul si arate impecabil. Nimeni nu m-a considerat vreodatd neglijenti, de- ‘oarece casa mea e intotdeauna curati si in ordine. Dar dacd cineva ar spune ca Debbie Ford este neglijent’, acest lucru m-ar afecta. Asa c& inchid o- chi, respir de céteva ori adénc si rar si m& géndesc la cuvantul ,.neglijen- ta”. El mi face s& simt c& sunt incordata si-mi e putin great. Dedesubt, existd sentimentul de frie. Urmez acest sentiment in trecut si-mi amintesc. cum mama racnea la mine pentru c& eram neglijenti, Imi era team cA — dac& voi fi o asemenea persoana — nu voi mai fi iubit&. Cu ochii inchisi, mio imaginez pe Maica Teresa apSrind in inima mea si o intreb cum s& reinterpretez.cuvantul, pentru ca si nu mai fiu neglijent& si demna de urd. {i spun c& vreau s& pun dragoste in acest cuvant gi apoi imi dau voie si-i aud vocea. Ea imi rispunde c& neglijenta este un rol pe care-I joc. Este mo- dul de a exprima copilul din mine. M& distreazd si arune hainele pe podea i pot s& fac ceva ca acesta s& nu mai fie un lucru rau. mi spune cé darul neglijenfei este ordinea. Dat fiind c& mi s-a amintit in permanenfai c& eram neglijentd, acum am o capacitate extraordinara de a organiza totul gi de a 102 Partea intunecati a cdutdtorilor de luminds face ca totul sh arate perfect. Mi se ofert o iterpretare noua si putemicd a acestui cuvant. Ana fs . OPA an i inchid di hii siti cer lui Martin Luther King, Jr. s-mi ere "3 eee eal ocasth trasitura. Mil imaginez in ima gielind pune of, deoarece pun atat de multé pasiune in vias, mA gribese si ajung la pasul urmator. Aceasta se manifest ca neingrijire si negljenta, Sunt mult prea entuziasmatt si gribitdca si ma opresc la luerur alae = vam arf, 24 pun ceva la locul de unde Jam lat. El spune cf pasiunea gi nisl me sunt dara ale acest tit. Prin fap eI Teaposabilitea pentru neglijena mea si angnez pe cineva sh fb grit de tot ura care mie u-i place te fe, ps mi cup tile mai importante, Aceasta este iter a Dos ll ‘ncep si-mi iubesc neglijent c Voce a eae care ma critica intotdeauna pentru asta. licero sol interpreta, inc smal puteric 8. Ea spune: nttdeauna eam ciel utniciodat libertatea i nealient, deoarece eram geloasi cd eu nu am avut niciodaté libertatea eu dene pode his de inbreine ! e e ‘it cu ea insasi, chis colo”, Ea mica spus cf a fost intotdeauna asp chiar ats i era pus la loc. Neglijenfa il si c& nu putea suporta nimic ce nu : a a ea vrodalitate de a-iaminti aceastA asprime. Acesta © mot ven truco deranjatt de mul A contuat pundnduen ch neem mee i rimarii de sine. Cand eram ‘anand, imi pl i icea te a or implsneream teva color imigedr din peel i tinear ia foloseam chiar mainile. Niciodatd nu mi-a fost team ner eve, de fil si nu fac mizerie, Neglijena mi-a dat liberate. Interpre umarul Trei. ae i aia, a Puteam s& continui, dar, in mai putin de zece minute, ee dl vex nein cues, Acuimiapiea xo caret os 8 ‘biti, care mi-a dat multe daruri. Acum levi Se even gid exprimam pe mine sii Aum, ind ei ij simt deschis& gi rec ii gi m& gindesc la cuvntul neglijent, ma simt desct vi a redect, iar uneor este doar o problema dé a inventa onous in retare pentru un sentiment sau 0 experienf. 4 ings vesurd ce avansafi in a v8 accepta trisdturile neasumate, devine it sdcre- folositor si mergeiinapoi, umérind pas eu pa & anumev-a ficut sc Debbie Ford etenul meu, Peter, avea probleme in a-gi accepta slabici in mail i-am cerut s& inchida ochii si asa ° ulead tee eae c& era slab. Prima sa amintire a fost din liceu, cdnd alegea in fiecare semes. tru un alt sport, deoarece simfea of nu putea sil fack gic nu putea intra in competiti. isi amintea c& s-a siti slab printre colegii lui dintr-o scoala Particulard pentru baie. ram cerut lui Peter si mearga si mai addne sis giseasc un incident si mai timpuriu. Atunci, Peter si-a amintit un mo- ‘ment cénd avea opt ani Vizitalocul unde familia lui urma sisi constr. iascd o casi noua. Scarile care duceau la etajul al doilea nu erau terminate, asa cd\se putea vedea prin ele podeaua de dedesubt. Peter si-a amintit cum mama si sora lui I-au dus sus, ea si-si vada camera cea noul. Cénd a fost gata de plecare, mama i sora coboréisera deja scale. I-a fost teama s& co- boare singur, ca nu cumva si alunece print trepte. Vizdndu-si mama si sora le etajul inti, el le-a chemat, dar ele au refuzat si ajute, Mama [ui i-a spus cd trebuie si se descurce singur, pentru cd alfel il last acolo. Pa- talizat de fri, Peter a rimas nemiscat. Mama si sora Lau lasat si nu s-au intors decat dupa o jumatate de ord. in acel moment, el si-a insusit profund leotia: »Daci sunt slab, femeile ma pairisesc”. De atunci incoace, ae nu ji-a mai permis sa 2 am ie emi a fi sib deoarece credea ci aceasta le va alunga pe Cei mai multi dintre noi suntem condusi de c&tre copi i aflat induntrul nostru. Acel copil, care nua ciple ce ne eel 8a fie acceptat. Prin urmare, ¢ de folos s& mergeti in memoria voasirl edt de departe cu puting. De acolo putei gisi mult mai usorinelegere sicom- Pasiune pentru un aspect din voi insiv8. Ani de zle, Peter s-a comportat ca tun dur si relaiile lui cu femeile nu au durat mai mult de sase luni. Intot. deauna, el era cel care le parisea. Mergénd pe urma slibiciuni lui neasi. ‘mate, Peter a fost capabil si descopere originea forfe acesteia. Aflat fain fata cu acel incident de demult, a fost in stare si-si asume slabiciunea, Pen- trues acepe eu dragoste acest ape, -am cerat i Petr eagi doi oameni pe care-iadmira si care aveau din plin compasiune gi bunatate El -a ales pe Buddha si pe Dalai Lama. Cind la adus pe Buddha 104 Partea intunecatd a edutdtorilor de lumina ‘in minte, Peter a intrebat care era darul oferit de slibiciunea lui. Buddha a rispuns cA aceasta i-a dat lui Peter o infelegere si compasiune profunda pentru slabiciunile altor oameni. De la Dalai Lama, Peter a invafat ci a- ceasti slabiciune era sursa personalititii sale dinamice si a capacitatii lui de ari face pe alti oameni st se simt& confortabil in societate, Faptul c& se sim- fea slab fi didea o dorinfi puternicd de a dezvolta o persona iubitoare si implicati. ‘Apoi, i-am cerut lui Peter s& se géndeascd la unul dintre parinfii lui Cu ochii inchisi, I-a adus in constiinf& pe tatdl stu. Acesta i-a spus ca, de- oarece intotdeauna a trebuit si-si infranga slabiciunea, Peter a invafat si fie adaptabil si s& fact fatf oricdirui gen de situafii. Din cauz c& nu si-a pu- tut accepta slabiciunea, el a urmat intotdeauna calea cea mai dura, pentru a dovedi cat era de puternic. Simfea nevoia si arate lumii puterea pe care o are, crednd o viafi plina de intampliri nefericite, incercari gresite si oca- zii ratate. Tatdl lui Peter a prevazut c&, dacd el incepea sa invefe aceste lecfii $i s8-si accepte slabiciunea, va porni pe calea cea usoar’, De curind, am aflat ci Peter scrie muzica — pasiune pe care n-a con- siderat-o niciodatd ca find un drum spre o cariera viabila. In loc de a in- cepe un nou serviciu si o noua relatie la fiecare sase luni, Peter isi can zeazi acum energia pentru a scrie céntece i a scoate casete cu lucrarile lui. El invata si creeze 0 lume fara suferintd. O lume fn care este in siguranti, pentru a-si exprima emofiile si creativitatea. Daca nu ne modificim percepfiile legate de adevaratul nostru sine, obligatoriu vom repeta comportamentele trecute. Sub-personalitatile voas- tre va pot spune ce treabii afi lsat neterminati, ce trebuie si faceti pentru a rezolva situafii care se repetd dupa acelasi tipar. Ele va vor spune ce tre- buie si facefi pentru a invaifa o anumita lectie. Dac& vreti si ascultafi, veti descoperi ci sub-personalitafile sunt amuzante, pline de resurse, cinstite gi ierttoare — cei mai infelepti oameni din univers, c&nd e vorba de voi insi- va. Aceasta, deoarece ele vi dau rspunsuri care vin dinduntrul vostru. Intrand induntrul vostru, putefi avea acces la orice persoana pe care © cunoastefi. Tot ce trebuie si faceti este s& stati linistiti si s& chemafi acea persoand in subconstientul vostru. Atunci cand o vizualizafi si incepefi un dialog cu ea, putefi intreba absolut orice. Putefi intreba ce crede despre 0 anumiti problema si ce sfat are pentru voi. Vocea oricui poate fi gisitl 108 Debbie Ford induntrul vostru, raspuinsurile de care avefi nevoie de ta tofi oamenii pot veni din interior. Toate relatiile voastre nerezolvate si toate persoanele pe arc Ie iubifi, membrii familiei si prietenti si eroii si invagatorii — tofi oame- nii pe care i-afi dat de-o parte, sau care v-au dat pe voi de-o parte — fiecare. dintre ei pot s& va vorbeasca si chiar vorbesc prin voi Acum doi ani am trait un moment dificil, incercnd st hotirdse ce vreau s& fac cu viata mea. in aceasta perioada am inchis ochii si mi-am pus intrebarea: ,,La cine si merg dupa sfaturi?” Exista un om pe care il cunos- cusem cu ani in urma si pe care-1 respectam enorm. Imaginea prietenului ‘meu, Steve, mi-a apairut in fafé. Zile intregi mi-am frdiméntat mintea, ince find si ma hotirisc daca era cazul si-l deranjez. Mi se parea nepotrivit si-l chem si st-1 intreb ce decizii si iau in privinga carierei si cum si rezolv problemele cu jubitul meu. Nu mai eram prieteni apropiafi. Intr-o zi, in tim- pul meditafiei, am incercat si-I vizualizez pe Steve si l-am intrebat ce cre~ dea el c& ar trebui si fac. Nu mai incereasem aga ceva inainte, dar stiam c& nu aveam nimic de pierdut. S-a intimplat cel mai uluitor lucru: Steve a in- ceput si-mi vorbeascd. Mi-a spus c& era bucuros c& am mers la el dupa aju- tor si mi-a raspuns clar i concis la toate intrebatile, Cand am terminat, a- veam senzafia ci petrecusem o or cu Steve cel adevarat, primindu-i infe- lepciunea si simfindu-i dragostea. A fost o experienfi uluitoare, care mi-a deschis ochii — simplé, directd gi la obiect, N-a fost nevoie nici si plec de acasi si nici si cheltuiesc bani pe telefon! Luni intregi l-am chemat pe Ste- ve cel dinduntrul meu si-mi indrume pasii pe c&irare. Gasisem un prieten i un confident in interiorul meu. Prietena mea, Sirah, a folosit cu mine o tehnic& similar, dupa ce ta- tal meu a murit, Plind de jale, am mers s8 0 vizitez, simfindu-ma in mod special tristd, deoarece tatil meu nu-| va putea cunoaste niciodatd pe fiul ‘meu, Beau. Sirah m-a ficut s& inchid ochii gi si-1 vizualizez pe tata jucéin- du-se cu fiul meu. Era ca si cdnd ar fi stat chiar in fafa mea, spunandu-i lui Beau cd va fi intotdeauna prezent ca si-I protejeze. Tata i-a spus' lui Beau ‘cat de mult iubea el muzica si c& spera ca fiul meu si-si giseasca si el bu- curia si frumusefea in muzica si si cfnte la unul dintre instrumentele pe care le lisase. Aceasta a fost o experienti migetitoare si extrem de valoroa- 8. Ea a schimbat modul in care resimfeam pierderea tatilui meu. Cand am ‘incheiat intélnirea cu Sirah, eram siguré c& tata va fi intotdeauna aici pen- 106 Partea intunecatd a edutdtorilor de lumings tru a mA indruma si a ma mAngaia gi ci cu il puteam aduce aproape de eau, ficénduel pe ful meu s8-i impartigeasc’ dragostea pentru muzica. Sentimentul cam pierdut ceva s-atransformet dintr-unul de cumplitadis- -anul de optimism. . Se ie ana tale te asteapti duvte gi ile inapoi. Nu vor ni- mic altceva de la tine decét atenfie i acceptare. Ele sunt vocile vitorului flu ginu ale trecutulu. Ele vor f intotdeauna acolo ca ste indrume, site imbrtgeze si ste mngie, fie el ian forma uel persoane pe cae 0 cue nosti, sau a uneisiluete de umbr8. Dac& va imprietenifi, veti rupe ciclul con- tinuu! al pierderii de sine si al pierderit altora, Ceea ce veti des oer este 8 noi nu pierdem niciodatd pe cineva —relafile noastre, pur si simplu, schimba forma. E posibil ca cineva si nu fie in forma fizic’, dar este intot- deauna aici, induntrul nostru, Ludind inapoi tot ceea ce detesti la tine insufi, dleschizi induntrul tu o lume prin ear ai acces la intregul univers. Fiecare dintre noi aver capacitatea de a ne da noua ingine tot ce a~ ‘vem nevoie pentru a fi ferici ntregi. Cand ne reconectim la a tn intreg,e practic imposibil 8 ne mai simyim singuri fi izolafi, oi Isat pe dinafar. Trebuie si gsim universl dinduntrul nostra sis invjim cum s& iubim, s& cinstim gi s respectiim acest univers. Atunei acceptim mare- fia noastra. Cand descoperim magicul din lumea dinduntru, suntem eu prinsi de venerafie fad de noi insine. O dat& cu aceasti veneratie, vine pa- cea, satisfacia si recunostinga pentru calitatea noastra de om. "Absolut fiecare sub-personalitate are un dar pentru voi. Fiecare as- pect din voi fie c8 vi place, fie nu poate si adue un beneficin in vi afa voastrii. A crede ci nu exist altceva decat ‘intuneric, inseamna avain- gela pe voi insiva. Exista lumina in fiecare parte din noi si in fiecare parte din univers. A nu ne gas darurile, inseamnd a respinge planul extraordinar al viefi:Sufletele noastretinjese si invefeaceste lect valoroase.E cazul SH ncetim si mai judeci calitoriasufletelor noasre si sli avem ineredere tn planul construit pentru condifia noastré de oameni stn bunditatea eter. Exist& o zical& veche: ,,Totul trebuie s4 evolueze, pentru c&, altfel, moare”. Seopulnostu cel mai inalt este si invljim gi si evolu in urma experi- enfelor noastre si apoi si mergem mai departe. In momentul in care pri trim benefice aduse de trisaturile noastre, suntem liberi si alegem expe- rienfele pe care le dorim. 107