Sisteme informatice de asistare a

deciziilor

Conf.univ.dr. Eugenia Iancu

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 1

 Sisteme informatice de asistare a
deciziilor
 Introducere în Bazele Inteligenţei artificiale
 Reprezentarea cunoştinţelor
 Sisteme expert
 Modelul regulilor de producţie
 Incertitudinea cunoştinţelor

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 2

Bibliografie

 Iancu E. – Sisteme expert în contabilitate şi

informatică de gestiune, Ed. Politehnica,
Timişoara, 2011
 Pentiuc Şt. G. - Generatoare de sisteme
expert: Reprezentarea cunoştintelor prin
reguli de producţie, Ed. Hipparion, 2000
 Alexandru A. - Sisteme expert. Concepte şi
aplicaţii, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2002
Sisteme informatice de asistare a deciziilor 7
Bibliografie suplimentară
 Andone I., Mockler J.Robert, Dologite G. Doroty,
Ţugui Al. Alexandru – Dezvoltarea sistemelor
inteligente în economie, Ed. Economică, 2001
 Andone I., Ţugui, A. – Sisteme inteligente în
management, contabilitate, finanţe - bănci,
marketing, Editura Economică, 1999
 Proştean G. – Tehnici de inteligenţă artificială în
management, Ed. Orizonturi universitare, Timişoara,
2007

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 8

Introducere în Inteligenţa artificială
 Tehnologia sistemelor inteligente are în vedere
rezolvarea unor probleme complexe în diverse
domenii care necesită expertiză umană, fiind însă
restricţionată în cazul anumitor aplicaţii concrete.
 Fie că este vorba de inteligenţa umană, fie de
inteligenţa artificială un sistem inteligent trebuie să
fie capabil să transforme datele în informaţii şi
informaţiile în cunoştinţe.
 Exploatarea optimă a celor două resurse
informaţionale (bazele de cunoştinţe şi bazele de
date), necesită proiectarea fiecăreia din cele două
componente ca o extensie naturală a celeilalte, în
cadrul unui sistem integrat.
Sisteme informatice de asistare a deciziilor 1
 La momentul actual, analiştii fac o diferenţiere
explicită cu privire la diversele tehnici de programare
ce stau la baza dezvoltării unor computere tot mai
performante:
 tehnici tradiţionale sau clasice de programare
bazate pe algoritmi asociaţi cu logica clasică
(limbaje de programare precum Cobol, Fortran,
Basic, C etc);
 tehnici de programare specifice inteligenţei
artificiale, respectiv cele bazate pe algoritmi
asociaţi logicii fuzzy (sistemele expert, reţelele
neuronale, recunoaşterea formelor, data mining,
agenţii inteligenţi etc.).
Sisteme informatice de asistare a deciziilor 2
 Inteligenţa este capacitatea de a înţelege
uşor, de a sesiza esenţialul şi de a face faţă
unor situaţii neprevăzute (dicţionar);
 Inteligenţa reprezintă capacitatea de a
percepe, înţelege şi a învăţa în cadrul unor
situaţii noi (definiţia cea mai comună)

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 3

 Termenul de IA (Inteligenţă Artificială ) a fost utilizat
pentru prima dată în 1960 în cadrul unui articol scris
de către Minsky intitulat "Paşii către o inteligenţă
artificială" în care se prezentau în premieră,
modalităţii de rezolvare simbolică a problemelor de
analiză matematică pe un calculator. Termenul care
s-a introdus cu această ocazie a cauzat numeroase
discuţii datorită implicaţiilor pe care le ridică :
 ce este inteligenţa?
 este aceasta o caracteristică umană?
 pot fi maşinile inteligente?
 se poate vorbi de o inteligenţă artificială?
 programele produse prin IA sunt inteligente?
Sisteme informatice de asistare a deciziilor 4
 diverse definiţii care s-au acceptat pentru IA:
 1975 - IA este domeniul care se ocupă cu studiul conceptelor
care permit ca maşinile să fie inteligente
 1981 - IA este un domeniu al informaticii care îşi propune
crearea unor sisteme inteligente de calcul care să posede acele
caracteristici care sunt asociate în general cu inteligenţa în
domeniul uman: raţionament, capacitate de învăţare, de
rezolvare şi de comunicare.
 1990 - IA este un domeniu al informaticii care începe acolo unde
informatica clasică se opreşte, destinat rezolvării problemelor
pentru care nu există un algoritm de calcul sau pentru care
algoritmii sunt prea complicaţi pentru a fi rezolvaţi în maniera
clasică.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 5

IA prezintă un punct de vedere diferit faţă de cel
clasic în rezolvarea unei probleme.
Clasic se manipulează informaţii numerice care
sunt prelucrate în contextul unor algoritmi.
enunţ ---> algoritm de calcul —>rezultat

Din punct de vedere al IA se manipulează

cunoştinţe utilizate în cadrul unor strategii.
problema —> (informaţii / cunoştinţe + strategie de rezolvare) —> concluzie

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 6

Inteligenţă, cunoaştere, raţionament
 În dicţionarul limbii engleze inteligenţa este definită
prin capacitatea de a înţelege noul şi capacitatea de
a face faţă unor situaţii neprevăzute.
 Inteligenţa este capacitatea de a percepe, înţelege şi
învăţa în contextele unor situaţii noi.
 Aceste caracteristici impun prezenţa a două
componente, capacitate de cunoaştere şi de a
raţiona (de a efectua deducţii logice).
 Cunoaşterea este fenomenul prin care se face un
transfer de informaţii de la obiect la observator. În
cursul acestui transfer sunt recepţionate numai
caracteristicile esenţiale. Deci cunoaşterea nu are un
caracter enciclopedic, având loc o abstractizare şi o
filtrare a informaţiei recepţionate.
Sisteme informatice de asistare a deciziilor 7
 Structural cunoaşterea este formată din piese de
cunoaştere ( numite entităţi ) prin care sunt
reprezentate diversele caracteristici ale fenomenului
observat. Pentru construirea unei piese de
cunoaştere se utilizează două noţiuni:
a) concepte (rezultatele unui proces de abstractizare
prin care se deduc acele caracteristici ce permit
încadrarea obiectului într-o anumită clasă).
b) instanţe (caracteristici individuale care aparţin unui
obiect).

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 8

 Categoriile de cunoaştere (după prof. Giarratano):
 cunoaştere filozofică – prezentată în tratatele de
filozofie;
 cunoaştere apriori – este universal adevărată, precede
orice altă cunoaştere şi nu poate fi negată fără
contradicţie (ex. enunţurile din logică, legile
matematice);
 cunoaşterea posteriori – este cunoaşterea derivată din
simţuri, experienţă şi poate fi negată pe baza unei noi
cunoaşteri fără a fi introdusă contradicţia (ex. EXSYS
este cel mai bun mediu de dezvoltare de sisteme
bazate pe reguli de producţie).

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 9

Deducţiile logice (raţionamentul) reprezintă un lanţ de
judecăţi a căror obiectiv este obţinerea unor noi
adevăruri.
Prin judecată se înţelege o propoziţie simplă prin care
se afirmă sau se neagă ceva şi care întotdeauna
prezintă valoarea adevărat.
Judecăţile pot fi de tip:
 predicţie, dacă oferă un raport între un obiect şi o
însuşire a acestuia şi
 de tip relaţie dacă reflectă un raport între două sau mai
multe obiecte.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 10

Într-un raţionament un set de judecăţi numite
premise, sunt legate de o alta judecată numită
concluzie printr-un proces care poartă denumirea
de inferenţă.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 11

Problematica reprezentării simbolice
 Este posibilă reprezentarea cunoaşterii?
 Simbolurile sunt entităţi care pot ţine locul obiectelor
din lumea reală, într-un sens abstract şi absolut.
 Acţiuni şi simboluri diferite pot avea aceeaşi
semnificaţie pentru observatori din culturi diferite, pe
când aceleaşi acţiuni şi simboluri pot avea
semnificaţii diferite.
 Informatica şi, mai ales, inteligenţa artificială
subscriu ideii că descrierea simbolică a realităţii este
posibilă, întrucât aceasta este o modalitate
convenabilă de prelucrare a fenomenelor reale
complexe.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 12

 Reprezentarea cunoştinţelor într-un calculator
constă în găsirea şi realizarea unei corespondenţe
între lumea reală şi un sistem simbolic ce permite
efectuarea raţionamentelor.
 Reprezentarea este o schemă sau modalitate folosită
pentru a captura elementele esenţiale ale domeniului
unei probleme.
Reprezentarea cunoaşterii presupune:
 existenţa unor fapte, adică adevăruri într-o anumită
situaţie sau univers de discurs relevant
 reprezentarea faptelor într-un formalism ales. Mai
exact, faptele sunt lucrurile pe care vrem să le
reprezentăm, iar reprezentările lor sunt lucrurile pe
care le vom putea manipula efectiv.
Sisteme informatice de asistare a deciziilor 13
 Trebuie avute în vedere două caracteristici ale
reprezentării cunoaşterii:
 abstractizarea, adică reprezentarea numai a
informaţiilor necesare unui anumit scop, element
esenţial pentru gestionarea complexităţii;
 raportul dintre expresivitate şi eficienţă: unele
reprezentări expresive sunt ineficiente, de aceea,
pentru a creşte eficienţa trebuie sacrificată
expresivitatea, fără a limita capacitatea reprezentării
de a surprinde esenţialul.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 14

2

 De exemplu, o reprezentare expresivă a numerelor

neîntregi este cea sub formă de fracţii sau radicali.
 Din punct de vedere al computerelor, aceasta nu este
însă eficientă, aşa că se preferă reprezentarea în
virgulă mobilă (memorându-se cifrele semnificative şi
poziţia lor faţă de virgulă). În acest caz, nu se poate
reprezenta exact orice număr, însă se poate
aproxima cu o precizie dorită, ceea ce este suficient
în majoritatea cazurilor.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 15

 În vederea utilizării prin program, cunoaşterea este
memorată sub forma unor piese de cunoaştere, ce
descriu fapte, fenomene, procese, evenimente,
obiecte cu însuşiri dintr-o parte a lumii reale, acea
parte ce constituie domeniul de competenţă al
programului.
 Piesele de cunoaştere alcătuiesc un model al lumii,
la care programul are acces prin intermediul unor
proceduri specifice (organizare, clasificare, căutare
şi recunoaştere).

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 16

Modelul unui sistem trebuie să includă:
 concepte - subdiviziuni logice ale sistemului în subsisteme;
 entităţi - componente individuale (sau obiecte), care pot fi la rândul
lor descompuse în:
 primitive (elemente atomice), care formează baza elementară a
modelului;
 proprietăţi, atribute, valori ale entităţilor sau conceptelor (de
exemplu obiecte, funcţia unui subsistem); unele sunt de tip
cantitativ („vârstă", „înălţime"), altele de tip calitativ („inteligent",
„frumos");
 constrângeri şi asociaţii - includ relaţiile şi interacţiunile cauzale
dintre entităţi sau
 constrângeri şi asociaţii - includ concepte (de exemplu: „conţinut
în", „determină" etc.)
Totalitatea pieselor de cunoaştere, a modului de stocare şi a
procedurilor de acces la acestea definesc un sistem cognitiv.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 17

Sisteme de reprezentare a cunoaşterii
Activitatea de reprezentare a cunoaşterii poate fi gândită ca fiind
bazată pe trei componente majore:
 stabilirea sistemului de meta-reprezentare, ce are ca obiectiv
asigurarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a
cunoaşterii despre modelul lumii reale, cât şi pentru
componentele proprii ale sistemului inteligent;
 stabilirea sistemului de clasificare, ce urmăreşte gruparea în
clase, precum şi ordonarea acestora după criterii ce rezultă din
analiza relevanţei proprietăţilor folosite pentru caracterizarea
obiectelor ce formează piesele de cunoaştere;
 stabilirea sistemului de organizare, privitor la gruparea şi
ordonarea elementelor şi claselor, în vederea asigurării
desfăşurării unor procese fundamentale, precum: accesul,
căutarea, corespondenţa, substituirea, inferenţa deductivă,
inferenţa transductivă, inferenţa inductivă, gruparea şi
regruparea, organizarea şi reorganizarea, protecţia.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 18

Schema reprezentării cunoaşterii

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 19

Sistemul de meta-reprezentare
 Prin meta-reprezentare se înţelege descrierea cunoştinţelor
despre cunoaşterea însăşi.
 Principalele piese de meta-cunoaştere se referă la:
 reprezentarea obiectelor;
 reprezentarea funcţiilor;
 reprezentarea relaţiilor;
 reprezentarea regulilor de inferenţă;
 reprezentarea strategiilor de raţionament;
 auto-reprezentare („imaginea" sistemului inteligent despre el
însuşi).

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 20

Tipuri de reprezentări
 reprezentarea descriptivă - se realizează prin caracterizarea
directă a componentelor, structurii şi proprietăţilor piesei de
cunoaştere;
 reprezentarea comparativă - pentru a se reprezenta o piesă de
cunoaştere A, expresia B conţine o referinţă la o piesă de
cunoaştere auxiliară, denumită prototip, şi o informaţie ce
marchează diferenţele dintre A şi piesa prototip:
 reprezentarea constructivă (generativă) - presupune o relaţie
generatoare a elementelor componente, structurii şi
proprietăţilor piesei de cunoaştere;
 reprezentarea enumerativă - presupune referiri la elementele
unei mulţimi, care este definită ca piesă de cunoaştere.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 21

 O reprezentare completă se poate obţine doar printr-o combinaţie
finită a metodelor de reprezentare, deoarece cunoaşterea despre
un obiect este dată parţial în termeni descriptivi, parţial în termeni
comparativi şi parţial în termeni generativi sau enumerativi.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 22

Sistemul de clasificare
 Sistemul de clasificare urmăreşte stabilirea unui
număr finit de clasificări ale pieselor de cunoaştere,
pentru a realiza ordinea conceptuală.
 Clasificarea presupune stabilirea unor grupări numite
clase, pe baza unor asemănări între elementele
aceleiaşi clase.
 Prin criteriu de clasificare se înţelege stabilirea
categoriilor logice, a proprietăţilor ce determină pe
mulţimea pieselor de cunoaştere o împărţire în clase.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 23

 Procesul de clasificare se desfăşoară în două etape:
 clasificarea conceptuală, prin care proprietăţile
obiectului sunt analizate din punct de vedere al
relevanţei în raport cu obiectele utilitare ale
sistemului, pentru a fi grupate apoi în criterii;
 clasificarea instanţială, prin care piesele de
cunoaştere sunt plasate în clase potrivit criteriului de
clasificare stabilit pentru fiecare piesă de cunoaştere.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 24

 Un criteriu de clasificare care nu poate decide
satisfacerea condiţiilor de unicitate a clasificării este
un criteriu de clustering. În acest caz, un element
poate să aparţină mai multor clase.
 De exemplu, un calculator de buzunar poate fi
considerat:
 un instrument de calcul (funcţional),
 un dispozitiv electronic (structural),
 un obiect mic de culoare neagră (aspectului fizic)
Apartenenţa la clase nu modifică proprietăţile ce
definesc obiectul ca membru al unei anumite
clasei, ci asigură o serie de trăsături de importanţă
secundară.
Sisteme informatice de asistare a deciziilor 25
Sistemul de organizare
 Defineşte activitatea de ordonare şi grupare a
pieselor de cunoaştere după:
 criteriile funcţionale ce rezultă din analiza
modalităţilor de preluare din baza de
cunoştinţe a unor informaţii necesare pentru
efectuarea unor procese rezolutive (care
modelează raţionamentul).

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 26

 Principalele criterii conceptuale de organizare sunt:
 accesul la piesele de cunoaştere şi la
componentele lor;
 modul de execuţie a proceselor inferenţiale;
 existenţa relaţiilor de ordine;
 protecţia împotriva manevrelor neautorizate;
 Limbajele destinate cu precădere inteligenţei
artificiale oferă puţine facilităţi de organizare a bazei
de cunoştinţe. Aceste aspecte sunt lăsate în seama
realizatorilor de aplicaţii.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 27

Descrierea bazei de cunoştinţe
 reprezentarea cunoaşterii
urmăreşte descrierea sub
formă simbolică a
universului în care sistemul
efectuează raţionamente.
 Interesează în special
cunoştinţele despre entităţi
(reprezentări ale obiectelor)
şi despre relaţiile dintre ele.
 O arhitectură de descriere a
bazei de cunoştinţe poate fi
construită pe trei nivele, în
funcţie de locul în care se
prelucrează cunoştinţele:
Sisteme informatice de asistare a deciziilor 28
 Nivelul intern descrie structura de stocare fizică a
cunoştinţelor în baza de cunoştinţe. Se descriu
detaliile complete ale stocării, precum şi modul de
acces la cunoştinţe.
 Nivelul conceptual descrie structura întregii baze de
cunoştinţe pentru o comunitate de utilizatori. Se face
o descriere completă a bazei de cunoştinţe,
ascunzându-se detaliile legate de stocarea fizică,
concentrându-se asupra descrierii entităţilor, tipurilor
de date, a relaţiilor dintre ele şi a restricţiilor asociate.
 Nivelul extern descrie baza de cunoştinţe din
perspectiva diferiţilor utilizatori, care au fiecare
propriile interese. Există tendinţa să li se ascundă
utilizatorilor detaliile de care nu sunt interesaţi.
Sisteme informatice de asistare a deciziilor 29
 Nu există o distincţie netă între cele trei nivele.
 Totuşi, în majoritatea sistemelor cognitive se remarcă
un nivel conceptual puternic, care suplineşte de
multe ori celelalte nivele.
 În aplicaţiile practice apare o contopire între nivelele
conceptual şi extern.
Din punctul de vedere al programatorului, reprezentarea
cunoaşterii poate fi :
 declarativă (ştim ce) sau
 procedurală (ştim cum).

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 30

 Reprezentările declarative sunt mai
costisitoare, ocupă mai mult spaţiu, pot avea
elemente redundante, însă ştergerea sau
adăugarea de elemente se face foarte simplu
(aceste operaţii sunt de fapt actualizări ale
unor liste de fapte).
 Reprezentările procedurale sunt mai
compacte, dar mai puţin flexibile, întrucât se
bazează pe o mulţime de acţiuni (de obicei
de forma „dacă-atunci").

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 31

Ierarhia cunoaşterii

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 32

 La baza piramidei stau semnalele sau zgomotele.
Acestea nu au semnificaţie simbolică, adică nu pot fi
înţelese de către un subiect cunoscător.
 Prin semne înţelegem o unitate sau un simbol
primar al unei viitoare informaţii (exemple de semne
în sens general: o literă, o cifră, simbolul unui cont în
contabilitate etc); aşadar, înţelegem o materie
primară ce se prelucrează în vederea obţinerii unor
fapte, date sau procese. De exemplu, o scriere
hieroglifică necunoscută poate fi confundată cu o
serie de desene abstracte, incoerente.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 33

 Pe nivelul inferior al ierarhiei sunt datele, fapte
simple ale lumii reale, la cel mai de jos nivel de
înţelegere.
 Prin date se înţeleg două sau mai multe semne
combinate, mixate pentru a ajunge la un nou înţeles
în procesul de cunoaştere a individului faţă de mediul
înconjurător (o propoziţie, o frază, un enunţ, o axiomă
în matematică etc).
 În limbaj uzual se folosește adesea sintagma de
„date” şi cea de „informaţie”, remarcă valabilă atât în
economie, cât şi în ştiinţa calculatoarelor.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 34

 Datele pot fi definite ca secvenţe de simboluri, care
încep să aibă sens.
 Datele au o valoare pur sintactică, adică pot fi
descrise complet prin reprezentări structurate,
formale.
 Datele sunt uşor de stocat şi prelucrat cu ajutorul
calculatorului.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 35

 Prin informaţii înţelegem un mixaj între două sau
mai multe date existente în ansamblul cunoaşterii la
un moment dat, rezultat în urma unui proces de
prelucrare pentru a ajunge la un nou înţeles în
comunicarea dintre indivizi.
 Transformăm datele în informaţii atunci când
adăugăm valoare unei informaţii şi un anumit înţeles
prin procese precum contextualizarea, categorizarea,
corectarea etc. (exemple de informaţii în sens
general: o teorie, un concept, rulajul unui cont de
pasiv sau activ în contabilitate, o secvenţă dintr-un
program software)

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 36

 Prin cunoştinţe înţelegem o formă mult mai „finisată”
a diferitelor informaţii existente în organizaţii,
societate sau în mintea indivizilor.
 Informaţiile acumulate în istoria de milenii a umanităţii
au fost şi sunt permanent sistematizate sub forma
unor cunoştinţe, pentru a facilita accesul
cercetătorilor la diverse categorii de cunoştinţe.
 Există zeci de abordări cu privire la crearea şi
procesarea cunoştinţelor, transferul şi transformarea
lor pe diverse tipuri (exemple de cunoştinţe în sens
general: un model de management, un model
matematic, un program complet de software, un
manual, o bază de date, balanţa contabilă şi bilanţul
contabil etc) Sisteme informatice de asistare a deciziilor 37
 Cunoştinţele reprezintă următorul nivel de
înţelegere. Ele derivă din informaţii cărora li se aplică
reguli şi euristici. La acest nivel acţionează tehnicile
de data mining, care pot identifica tendinţe ascunse
sau modele nebanale.
 „Inducţia de reguli" este o tehnică de data mining
care furnizează rezultate de forma: „oamenii care
cumpără lapte cumpără şi pâine în 80% din cazuri".
 Cunoştinţele, la care se adaugă judecăţi şi valori,
precum şi experienţă şi învăţare, se transformă în
înţelepciune. Pe acest nivel se realizează utilizarea
cunoaşterii acumulate.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 38

 „Inţelepciunea” acumulată de individ rămâne o
formă superioară a cunoştinţelor pe care le posedă la
un moment dat acesta.
 Mai recent, teoria propune termenul
„enlightenment”, această noţiune desemnând o
„calitate” a cunoştinţelor dusă dincolo de
înţelepciune.
 Mai precis, este vorba despre cea mai înaltă formă a
înţelegerii la care poate ajunge o persoană (intuitiv
spunem că este vorba despre cea mai înaltă formă a
experienţei acumulată de expertul uman într-o
anumită profesiune).

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 39

Sursa: Adaptat după: Apurva A., Singh M.D., Understanding Knowledge Management: a literature review,
International Journal of Engineering Science and Technologie (IJEST, vol.3, no.2, 2011)

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 40

 Aliment Pret unitar

Lapte 20

 Datele, acumulate într-un context cu semnificaţie, devin

informaţii.
 Ele sunt abstracţii informale, care nu pot fi formalizate printr-o
teorie logico-matematică.
 Dacă spunem „Suceava e un oraş frumos", această informaţie
are o natură subiectivă, depinde ce înţelege fiecare om prin
„frumos".
 Enunţul anterior este reprezentabil într-un calculator, însă sub
formă de date; pentru a fi prelucrat computaţional, „frumos" ar
trebui cuantificat de exemplu pe o scară numerică, de la 1 la 10.
 Diferenţa fundamentală dintre date şi informaţii este faptul că
datele au un caracter pur sintactic, pe când informaţiile dispun
de caracteristici semantice.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 41

Aliment Pret unitar Cantitate vândută Volum vânzări

Lapte 20 110 2200

Pâine 5 850 4250

Mere 15 90 1350

Dacă din cantitatea vândută şi preţ unitar deducem

volumul vânzărilor, acesta este o informaţie.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 42

  Uneori este utilă separarea şi regruparea informaţiilor după
anumite criterii. Această analiză ajută la determinarea relaţiilor,
modelelor, tendinţelor şi excepţiilor, sub forma informaţiilor
analitice.
 Vânzările pentru lapte şi pâine nu depind de perioadă, cele
pentru mere depind:

Aliment Preţ Cantitate vândută Volum vânzări

Primăvara Vara Toamna Iarna Primăvara Vara Toamna Iarna

Lapte 20 27 26 28 19 540 520 560 5S0

Pâine 5 211 213 212 214 1055 1065 1060 1070

Mere 15 5 10 60 15 75 150 900 225

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 43

 Noţiunea de înţelepciune a fost mult studiată şi din punct de
vedere filosofic. De-a lungul timpului, filosofii au încercat să
înţeleagă natura înţelepciunii şi modul în care aceasta poate fi
atinsă.
 Însuşi cuvântul „filosofie" înseamnă etimologic „dragoste de
înţelepciune". În acest context, înţelepciunea poate fi văzută şi
ca „frica de unicitate".
 Reprezentarea ierarhică a cunoaşterii are şi critici. Aceştia
consideră că unele cunoştinţe depind într-adevăr de mai multe
date, dar sunt cazuri în care aceleaşi date sunt implicate în mai
multe aspecte ale cunoştinţelor.
 De aceea, ei consideră că piramida nu este simbolul potrivit şi
că datele, informaţiile şi cunoştinţele fac parte dintr-un tot unitar,
continuu, ale cărui părţi nu pot fi considerate separat.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 44

 Cercetările efectuate în cadrul unor domenii printre care:
psihologia cognitivă, lingvistica, filozofia, informatica
(inteligenţa artificială), au condus la o serie de concluzii
importante privind reprezentarea şi procesarea
informaţiei în cadrul proceselor cognitive la fiinţa umană
şi în cadrul sistemelor artificiale şi anume:
 Toate sistemele cognitive operează cu simboluri şi au
la bază un set de simboluri fundamentale;
 Orice proces cognitiv poate fi definit cu ajutorul unui
program utilizând un formalism simbolic.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 45

 Un sistem de procesare a informaţiei constă (conform
lucrărilor lui Newell şi Simon) din patru componente
fundamentale:
 memoria,
 procesorul,
 organele efectoare,
 organele receptoare;
 Gândirea umană este guvernată de programe care
organizează procese informaţionale simple în secvenţe
ordonate care se constituie în structuri complexe;
 Procesorul primeşte, ca intrări, structuri simbolice şi
realizează la ieşire noi structuri simbolice ca rezultat al
prelucrării.

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 46

 În contextul celor prezentate, arhitectura minţii
umane (memoria) constă din:
 memoria pe termen lung – este nelimitată,
permanentă, necesită timp îndelungat pentru
memorarea informaţiei însă oferă posibilitatea
regăsirii instantanee a informaţiei;
 memoria pe termen scurt (memoria de lucru) – are
capacitate limitată, iar informaţia memorată poate
fi doar procesată atunci când această memorie
este activă;

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 47

 Procesorul cognitiv – permite execuţia operaţiilor
mentale organizate sub forma unor procese
elementare controlate sau automate, cum ar fi:
regăsire simboluri, comparare simboluri, etc.
 Procesele controlate sunt procese interpretative şi pot
fi executate sub atenţia conştientului.
 Procesele automate nu adresează cereri memoriei de
lucru, sunt declanşate automat funcţie de structura
informaţiei curente activate şi se bazează pe învăţarea
secvenţei de operaţii corespunzătoare (pot fi
comparate cu programele compilate ale
calculatoarelor).

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 48

 Organele efectoare: picioare, mâini, gură
(motoare)
 Organe receptoare: neuronii (senzori)

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 49

|Sumar
 Care sunt principalele idei?
 Ce este un sistem inteligent?
 Ce este Inteligenţa umană?
 Ce este inteligența artificială?
 Ce este cunoașterea și câte categorii de
cunoaștere sunt (după Giarratano)?
 Deducțiile logice, judecățile
 Tipuri de reprezentări
 Ierarhia cunoașterii
 Semnale (semne), date, informații, cunoștințe,
înțelepciune, enlightenment

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 50

 Vă mulțumesc pentru atenție...Întrebări?

Sisteme informatice de asistare a deciziilor 51