Mulțimi și elemente de logică matematică

Numere reale

Operații cu numere reale

Mulțimi cunoscute .

Operații elementare.
Opusul lui x este – x. Exemplu: opusul lui 10 este - 10.
:
Fie x un real nenul. Inversul lui x este 1 : x.
Exemplu: inversul lui 10 este 1:10.
:
Există distributivitatea inmulțirii față de adunare: a(b+c) = ab + ac
:
Într-o expresie se prelucrează mai întâi parantezele cele mai interioare.
În aceste paranteze se evaluează puterile, înmulțirile și împărțirile,
adunările și scăderile. Aceasta este ordinea de efectuare a operațiilor.
:
Regula semnelor la adunare: - 5 + 2 = - 3 ; -5-2=-7
Regula semnelor la înmulțire: (- 3) • (- 5) = + 15 ; (- 3 ) • (+ 2) = - 6

1
 Operații suplimentare
cu numere reale

Alte operații elementare.

Radicalul.
Fie a un numar real mai mare sau egal cu zero.
Radical din a este un număr real mai mare sau egal cu zero care
ridicat la pătrat este numărul a. Exemplu: radical din 25 este 5.

Relația de ordine pe mulțimea numerelor reale.

Se știe că axa numerelor reale este o dreaptă la care s-a stabilit
o origine, un sens denumit sens pozitiv și un segment unitate denumit
și unitate de măsură.
Numărul a este mai mic decât b înseamnă că a se află la stânga lui b
pe axa numerelor reale.

2
 Relația de ordine pe R

Relația mai mic.

Relația de ordine pe R și operațiile algebrice.

3
 Modulul unui număr real

Definiție și exemple. Câteva proprietăți.

Alte proprietăți foarte folosite în probleme.

| x | = 2 înseamnă x = 2 sau x = - 2.

4
 Aproximări prin lipsă. Aproximări prin adaos.
De ce se folosesc?
Aproximarea numerelor pozitive

Scrierea zecimală.
Se știe din clasele 5..8 că un număr real se reprezintă sub forma
unei fracții zecimale finite, infinite periodice sau infinite neperiodice,
ultimele fiind denumite iraționale. Nu se pot preciza toate zecimalele
numerelor iraționale și de aceea s-a ales alt mod de descriere decât
acela cu ajutorul zecimalelor. Așa este de exemplu scrierea √ 2
În calcule se folosește o parte din zecimale și se consideră că
se obține o valoare aproximativă.

Aproximarea numerelor pozitive.

Fie x = x0,x1x2x3 ... un număr real.

5
 Aproximări prin lipsă. Aproximări prin adaos
Aproximarea numerelor negative. Rotunjiri

Aproximarea numerelor negative.

Fie x = x0,x1x2x3 ... un număr real.

Trunchieri. Rotunjiri.

6
 În practică se aplică un mod de lucru mai simplu decât cel de mai sus.
Fie numerele a=2,15 si b= - 3,24.

Aproximarea lui a prin lipsă la o zecime (adică având o eroare mai mică
de 10-1) este 2,1 iar aproximarea prin adaos este 2,2.

Aproximarea lui b prin lipsă la o zecime este -3,3, iar prin adaos -3,2.
Am aflat pentru |b| aproximările 3,2 prin lipsă si 3,3 prin adaos
la o zecime și am obținut 3,2 < |b| < 3,3, adică 3,2 < - b < 3,3
deci - 3,3 < b < -3,2.
La stânga este aproximația prin lipsă iar la dreapta se află
aproximația prin adaos a numărului b.

7
 Partea întreagă și partea fracționară a unui număr real

Definiții și exemple.
Fie x un numă r real.
Partea întreagă a lui x, notată [x], este cel mai mare număr întreg
care este totuși mai mic sau egal cu x.
Așadar [x] ≤ x < [x] + 1 și [x] ∈ Z.
Câteva exemple: [-3,2] =-4, [1,41] = 1, [-5] = -5, [0] = 0.

Partea fracționară a lui x, notată {x}, este numărul x - [x].

Se observă că 0 ≤ {x} < 1.
Câteva exemple: {-3,2} = -3,2 - [-3,2] = -3,2 - (-4) = 0,8, {3,2} = 0,2

Proprietăți importante ale părții întregi și părții fracționare:

8
 Intervale mărginite

Definiții și exemple.
Fie a,b numere reale, a ≤ b.
Fie A(a) și B(b) punctele corespunzătoare lui a și b pe axa numerelor
reale. Așadar a și b sunt coordonatele lui A și B pe axa numerelor reale.

Interval închis cu extremitățile a, b înseamnă mulțimea

[a,b] = {x∈R | a ≤ x ≤ b}. Pentru a = b se obține [a,b] = {a}.
Imaginea geometrică pe axa reală (axa numerică) a intervalului [a,b]
este segmentul [AB], segment închis.

Interval deschis cu extremitățile a, b înseamnă mulțimea

(a,b) = {x∈R | a < x < b}.
Imaginea geometrică pe axa reală a intervalului (a,b)
este segmentul (AB), segment deschis.

Interval semideschis cu extremitățile a, b, închis la stânga și deschis

la dreapta înseamnă mulțimea [a,b) = {x∈R | a ≤ x < b}.
Imaginea geometrică pe axa reală a intervalului [a,b) este mulțimea
de puncte A ∪ (AB).

Interval semideschis cu extremitățile a, b, deschis la stânga

și închis la dreapta înseamnă mulțimea (a,b] = {x∈R | a < x ≤ b}.
Imaginea geometrică pe axa reală a intervalului (a,b] este mulțimea
de puncte (AB) ∪ B.

9
 Intervale nemărginite

Definiții și exemple.
Fie a un număr real și A(a) punctul corespunzător
pe axa numerelor reale.

Interval închis la stânga și nemărginit la dreapta înseamnă

mulțimea [a, + ∞) = {x ∈ R | a ≤ x }

Interval deschis la stânga și nemărginit la dreapta înseamnă

mulțimea (a, + ∞) = {x ∈ R | a < x }

Interval închis la dreapta și nemărginit la stânga înseamnă

mulțimea (– ∞, a] = {x ∈ R | x ≤ a }

Interval deschis la dreapta și nemărginit la stânga înseamnă

mulțimea (– ∞, a) = {x ∈ R | x < a }

Imaginea geometrică a intervalului [a, + ∞) este semidreapta

închisă [AX, cu originea în A și care trece prin punctul X.
Imaginea geometrică a intervalului (a, + ∞) este semidreapta
deschisă (AX, cu originea în A și care trece prin punctul X.
Din figură se observă imaginea geometrică și pentru intervalele
nemărginite la stânga.

10
 Operații cu intervale de numere reale.
Interval simetric. Interval centrat

În ce constau de fapt aceste operații?

Se poate observa că intervalele de numere reale sunt mulțimi.
Așadar se pot efectua cu intervale toate operațiile cunoscute
cu mulțimi. Vă amintiți de reuniune, intersecție, diferență de mulțimi.

Operații cu mulțimi aplicate la intervale.

Fie I și J intervale de numere reale.
Reuniunea intervalelor I și J se noteaza I ∪ J și înseamnă
I ∪ J = {x ∈ R | x ∈ I sau x ∈ J}
adică elementele lui I împreună cu elementele lui J luate o singură dată.
Pentru un număr finit de intervale I1, I2 ... In se poate defini reuniunea:
I1 ∪ I2 ∪ ... ∪ In = {x ∈ R | x ∈ I1 sau x ∈ I2 sau ... x ∈ In }

Intersecția intervalelor I și J se noteaza I ∩ J și înseamnă

I ∩ J = {x ∈ R | x ∈ I și x ∈ J}
Pentru un număr finit de intervale I1, I2 ... In se poate defini intersecția:
I1 ∩ I2 ∩ ... ∩ In = {x ∈ R | x ∈ I1 și x ∈ I2 și ... x ∈ In }

Diferența intervalelor I și J se noteaza I \ J și înseamnă

I \ J = {x ∈ R | x ∈ I și x ∉ J}

Complementara unui interval

Fie I și J intervale de numere reale, astfel încât J ⊂ I.
Complementara intervalului J în raport cu intervalul I este mulțimea
CI (J) = I \ J

Intervale simetrice. Intervale centrate.

Fie r > 0 un număr real.
Interval simetric înseamnă [-r,r] sau (-r,r) și are mijlocul în origine.
Se reamintește că |x|<r înseamnă -r <x< r, |x|≤r înseamnă -r ≤x≤ r.
Se știe că |x|>r înseamnă x<-r sau r<x, iar |x|≥r înseamnă x≤-r sau r≤x.

Fie r > 0 și a ∈ R.
Interval centrat în a este [a - r, a + r] sau (a - r, a + r).
Se poate scrie x ∈ [a-r, a+r] ⇔ a-r ≤ x ≤ a+r adică |x-a| ≤ r,
și în mod asemănător x ∈ (a-r, a+r) ⇔ a-r < x < a+r adică |x-a| < r.
Se observă că un interval centrat în a, cu a=0 este un interval simetric.

11
 Tipuri de raționamente logice
Inducția matematică. Probleme de numărare

Definiții.
Un raționament logic reprezintă un șir de judecăți logice bazate
pe noțiuni fundamentale, axiome, legi logice, adevăruri deja
cunoscute care conduc la o anumită concluzie.

Raționament deductiv sau deducție înseamnă procedeu prin care

dintr-o propoziție cu caracter general se obțin propoziții cu caracter
particular. Exemplu:
Dacă un număr are ultima cifră un număr par atunci numărul
este divizibil cu 2. Cum 2004 are ultima cifră pară atunci 2 | 2004.
Am particularizat enunțul general dat, adică am luat numărul 2004
și am aplicat pentru el proprietatea generală.

Raționament inductiv sau inducție înseamnă metoda prin care

din mai multe propoziții particulare adevărate se ajunge
la o propoziție generală adevărată.

Principiul inducției matematice.

Fie P(n) o propoziție care depinde de un număr natural n,
n ≥ m, unde m este un număr natural fixat.
Dacă P(m) este propoziție adevărată și P(k) ⇒ P(k+1),
pentru orice k ≥ m atunci P(n) este adevărată pentru orice n ≥ m.

Așadar verificați mai întâi P(m). Aceasta este etapa de verificare.

Apoi verificați P(k) ⇒ P(k+1). Aceasta este etapa de demonstrație.

12
 Probleme de numărare

La ce sunt utile?
Probleme de numărare reprezintă probleme în care se cere
numărul de elemente ale unor mulțimi finite sau
numărul de submulțimi ale unor mulțimi finite sau
numărul de submulțimi cu proprietăți speciale ale unor mulțimi finite.

Termeni frecvent întâlniți.

Mulțime finită înseamnă mulțimea vidă Φ sau o mulțime ale
cărei elemente se pot nota cu a1, a2 ... an unde n este
un număr natural cunoscut.

Dacă A este o mulțime finită cu n elemente atunci

A are 2n submulțimi
Parte a lui A înseamnă submulțime a lui A.
Se poate spune că mulțimea părților lui A are 2 n elemente și se scrie
card P(A) = 2n

Fie A o mulțime. Cardinalul unei mulțimi este numărul elemente

ale mulțimii și se notează card (A), |A| sau A. Se acceptă card Φ = 0.

Fie A și B două mulțimi. Produsul cartezian al celor două mulțimi

este mulțimea perechilor ordonate care se pot forma cu elementele
celor două mulțimi. Exemplu:
A x B = {1,2} x {a,b,c} = { (1,a); (1,b); (1,c); (2,a); (2,b); (2,c) }

Formule utile în situații practice.

Principiul includerii și excluderii.
Dacă A, B, C sunt mulțimi finite atunci
card A ∪ B = card A + card B − card A ∩ B
și
card A ∪ B ∪ C = card A + card B + card C + card A ∩ B ∩ C −
− (card A ∩ B + card A ∩ C + card B ∩ C)

Principiul produsului.
card A x B = card A · card B
card A1 x A2 x ... x An = card A1 · card A2 · ... card An

13