UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI

FACULTATEA DE G EOG RAFIE SI G EOLOG IE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
DOMENIUL GEOGRAFIA MEDIULUI

IMPACTUL SISTEMIC AL ACTIVITATII DE

PREPARARE A SUBSTANTELOR
MINERALE UTILE ÎN JUDETUL SUCEAVA
Rezumatul tezei de doctorat

Conducator stiintific
Prof. univ. dr. em. Irina Ungureanu Doctorand
ing. Anca Ionce

Iasi
2010

1
 CUPRINS

p.
Partea I. Introducere. Cadru l na tural si cont extul social - economic al extractiei si preparari i substantelor
minerale utile

1. Introducere. Motivatia studiului............................................................................................... 2

2. Cadrul natura l al judetului Suceava ........................................................................................ 3

Partea a II-a. Activitatile d e extractie, preparare, va lorificare a subst antelor minerale utile si impactul lor
sistemic

1. Minereurile neferoase/feroase. Activitati de extractie si preparare . Efecte sistemice

1.1. Ac tivitati de extractie si preparare a minereurilor neferoase/feroase...................... 10

1.2.Efecte sistemice ale activ itatii de preparare a minereurilor neferoase
1.2.1.Impactul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului ............................ 11
1.2.2.Impactu l poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice.......... 17
1.2.3. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane.................................... 19
1.2.4. Influenta unor conditii naturale asupra impactului sistemic al poluantilor......... 20

2. Minereurile nemetalifere. Acti vitati de extractie si preparare. Efecte sistemice

2.1.Acti vitati de extractie si preparare a minereurilor nemetalifere ................................. 21

2.2.Efect e sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor neferoase
2.2.1. Impact ul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului.............................. 22
2.2.2. Impact ul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice............ 25
2.2.3. Impact ul poluantilor specifici asupra asezarilor umane ..................................... 26
2.2.4.Influenta unor conditii naturale asupra impactului sistemic al po luantilor.......... 27

Partea a III -a. Calitatea actuala a mediului în judetul Suceava sub impactul activitatilor de preparare a
substantelor minerale u tile

1. Sisteme generale de supraveghere si evaluare a poluarii si calitatii mediului....................... 28

2. Cuantificarea nivelului de poluare. Evaluarea impacturilor specifice .................................... 29
3. Calitatea actuala a mediului în arealul unitatilor de preparare a substantelor minera le utile din
judetul Suceava ............................................................................................................... 36
4. Reducerea impactului sistemic, reabilitari ecologice
4.1. Metode de reducere a impactului activitatii de preparare a substantelor minerale
utile .............................................................................................................................................. 43
4.2. For me actuale de atenuare a impactului activitatii de preparare a minereu lui complex, a
minereului de mangan, a sulfului, a sarii geme, a baritinei.............. 45
4.3. Masuri st rict necesare pe termen scurt, medi u si lung de limitare a impactului acti vitatilor de
preparare a substantelor minerale utile....................................... 45
4.4. Re abilitarea ecologica a areal elor degradate prin activitati miniere în judetul
Suceava.............................................................................................................. 47

Concluzii generale ........................................................................................................................... 49

Bibliogra fie selectiva ...................................................................................................................... . 61

2
Partea I. Introducere. Cadrul natural si contextul socio- economic al extractiei si
prepararii substantelor minerale utile

1.Introducere. Motivatia studiului

Ce le doua categorii de resurse naturale care abunda- una regenerabila, padurile si una
neregenerabila, mine rala, au dus - firesc- la dezvoltarea preponderenta în judetul Suceava a
doua ramuri de activitate: cea de exploa tare si prelucrare a masei lemnoase si cea de
exploatare- preparare a substan telor minerale utile.
Ca în toate amplasamentele unde se rea lizeaza exploatarea si prepararea unor resurse
minerale, o seama de probleme de mediu au aparu t si se res imt mai mult sau mai putin acut:
degradarea peisajelor naturale, poluarea apei si aerului, impact negativ asupra ecosistemelor
terestre si acvatice, a sanatatii populatiei, precum si efecte de natura socio- economica .
Cu motivatia analizei acest or probleme a fost realizata si lucrarea de fata. Ea se întemeiaza
pe observatiile si datele adunate în cei sapte ani de activitate în industria miniera din judetul
Suceava si în cei 17 ani de activitate în domeniul protectiei mediulu i, în care m-am ocupat
preponderent de impa ctul multiplu produs de activitatile min iere. Cunoasterea detaliata a
acestora, de la prospectiuni pâna la reab ilitari si în special a prepararii substantelor minerale
utile, mi-a permis sa identific principalele lor caracteristici si forme generatoare de r isc sever
pentru mediul natural si pen tru sanatatea uma na.
Cun oscând capacitatea de impact complex a secventei preparare din valorificarea
substantelor minerale utile, analiza care a reprezentat obiectivul principal al luc rarii noas tre s-
a oprit asupra uzinelor de preparare Tarnita (minereu complex si bar ita), Fundu Moldovei
(minereu complex), Iacoben i (minereu de man gan), Calimani(sulf), Pârtestii de Jos (sare
gema).
În ceea ce priveste documentarea adaugata sau precedând observatiile si studiile
personale directe, lucrarea se bazeaza pe consultarea unui volum mare de studii si cercetari
efect uate de -a lungul timpului, pub licate în format scris sau electronic sau existen te în
arhivele diferitelor institutii.
În evaluarea impactului sistemic al ac tivitatii de prep arare a substantelor minerale ut ile din
judetul Suceava, pentru acuratetea rezu ltatelor, nu am f olosit analizele p roprii ale operatorilor
minieri ci rezultatele provenind din trei surse fiabile: Agentia pen tru Protectia Mediului
Suceava, Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava si SC GEOMOLD SA Câmpulung
Moldoven esc (care m-a sprijinit înde osebi în analizarea probelor prelevate pen tru evaluarea
poluarii solului la Uzina de Preparare Tarnita), care au efectuat sistematic analize ale apei,
aerului si solului. De asemenea, în analiza evolutiei calitatii factorilor de mediu, (pentru
comparatie si completari de serii de informatii) am utilizat si rezultatele unor institute de
specialitate care s -au axat doar pe unele elemente si au vizat perioade scurte de timp.
Concluzi ile lucrarii au la baza evaluarile impa ctului asupra unor factori de med iu efectuate
de catre institute de specialitate, completate însa cu studiul propriu asupra unor segmente
insuficient acoperite- calitatea solului în arealul de influenta a l activitatii Uzinei de Preparare
Tarnita, drenajul acid al rocilor la depozitele de steril uzina l, evaluarea riscului pent ru iazurile
de decantare precum si observatiile directe de-a lungul celor peste 20 de a ni de implicare ca
geolog, inspector de mediu, con silier pe probleme de protectia solului, subsolului si refacerea
ecosistemelor în problema tica de mediu generata de indus tria miniera .
Pentru accesul neconditionat la informatia solicitata si pe ntru sprijinul acordat în
analizarea probelor necesare evaluarii calitatii apei si solului în siturile miniere cu activitate
sistata, multumesc în mod deosebit structurilor de conducere ale Agentiei pentru Protectia
Med iului Suceav a, Sectorului de Gospodarire a Apelor Suceava, precum si SC GEOMOLD
SA Câ mpulung Moldovenesc.
Îmi exp rim întreaga gratitudine fata de persoanele c are m-au s prijinit si sfatuit, care mi-au
oferit suportul moral de a finaliza aceasta lucrare, care m-au îndrumat în momentele dificile-
doamnei profesor univ. em. dr. Irina Ungureanu conducatorul acestei lucrari, sub a carei

3
atenta îndrumare am reusit sa orientez, structurez si sintetizez rezultatele muncii mele din
ultimii douazeci de ani, domnu lui ing.dr. Flor in Florea. De asemenea, as dori s a îi multumesc
domnului ing. J. Morosanu pentru spijinul în reprezentarea grafica a rezultatelor analizelor
efect uate.

2. Cadrul natural al judetului Suceava

Substratul geologic al judetului Suceava se încadreaza în doua ansambluri geostructurale

majore (figura 1).
Un prim ansamb lu îl co nstituie domeniul consolidat, ad ica regiuni care si-au încheiat
evolutia de arii labile înainte de începutul Mezo zoicului, dec i nu au mai fost afectate de
cutarile Orogenezei Alpine. Ce l de-al doilea ansamblu îl constituie domeniul alpin, care
corespunde marginii active a placii continentale euro –asiatice si inc lude arii cutate în
Orogeneza Alpina.

Figura nr.1 Harta geologica a zonei (dupa Harta geologica 1:1000000 a Institutului de Geologie si
Geofizica(b) ( 1978)

?Delimitata la est de râul Prut, la vest de Muntii Car patii Orientali, la nord de o portiune
din granita tarii iar la sud de catre Depresiunea Bârladului, Platforma Moldoveneasca este cea
mai veche unitat e de platforma, fiind consolidata în Proterozoicul Mediu. Din punct de vedere
geologic, ea reprezinta continuarea spre vest a Platformei est- europene, care este alcatuita,
dintr -un soclu cristalin rigid pe neplenizat, ce suporta depozite paleozo ice, mezozoice,
neozoice si cuaternare (V. Mutihac et al.,2004).
?Zona de orogen. În arhitectura actua la a Orogenului carpatic se disting mai multe zone de
structuri care de fapt corespund unor etape structogenetice bine definite din evolutia acestui
segment montan. Începând de la vest la est se delimitea za: zona cristalino-mezozoica, zona
flisulu i, zona molasei pericarpatice. Acestora li se adauga zona vulcanitelor neogene si
depresiunile intramontane.

4
 În cristalinul Carpatilor Orientali, sunt cantonate mineralizatiile de sulfuri polimetalice
singenetice exploatate în perimetrele miniere : Lesu Ursului, Manaila, Fu ndu Moldovei- Dealu
Negru, Pârâul Lesu- Pârâul Câinelui- Pârâul Ursului, etc. s i prelucrate la uzine le de preparare
de la Tarnita si Fundu Moldovei. Tot aici sunt cantonate si zacamintele de baritina exploatate
în sectoarele miniere Ostra, Holdita, Alunis si pre lucrate la UP Tarnita.
Zacamintele de man gan din judetul Suceava sunt localizate în cuartitele negre din baza
unitatii epimetamorfice, cuartite ce formeaza un orizont reper în Cristalinul Car patilor
Orientali. Zacamintele de mangan se grupeaza în mai multe sectoare: Cârlibaba (zacamântul
Dadu), Ciocanesti (Tolovan, Mestecanis, Oita); Iacobeni (Arsita, Nepomuceni, Argestrut,
Capraria); Saru Dornei ( Dealu Rusului), Ulm (recent intrat în exploatare, în comuna Dorna
Arini) si sunt preparate la UP Iacobeni.
În zona de molasa, î n judetul Su ceava , se gaseste un important zacamânt de sare gema, la
Cacica, de vârsta badeniana, situat la mar ginea estica a acesteia.
Acu mularile de sulf nativ (exploatate si preparate în instalatiile construite in situ) din
masivul vulcanic Calimani s-au format dupa încheierea eruptiilor de lave, din emanatii reci de
gaze , în urma unor reactii chimice între gazele vulcan ice emanate si apele subterane ce au
circulat p rin depozitele afânate .
Con sideram ca, în evaluarea impaculu i ac tivitatii de preparare a substantelor minerale
utile din judetul Suceava importanta este si analiza succinta a fenomenului de alterare, ca
proces geologic, a rocilor din respectivele areale. Activitatile de exploatare a minereurilor
corelate cu cele de preparare, situate pe amplasamente foarte apropiate din necesitati
economice, au condus la schimbari/ dezechilibre în mediul geologic prin: defrisari masive,
excavari subterane, executarea de fundatii si lucrari de constructii (ba raje, diguri, cladiri
industriale, administrative, locuinte- în masivul Calimani, depozitarea deseurilor la suprafata
sau în spatii subterane). Prin desfasurarea activitatilor miniere, s-a exercitat o actiune directa
de eroziune, transport, sedimen tare si c onsum de masa geologica, dar si o actiune indirecta de
transformare, voita sau involuntara, a naturii mediului geolog ic.

Clima. Pozitia judetului Suceava între 47 0- 48 0 latitudine nordica si 250- 26 0 longitudine

estica determina o clima temperat-continentala.
Ampla desfasurare pe verticala a reliefului jude tului explica variab ilitatea manifestarilor
climatice. Contrastele climatice temporale si spatiale sunt accentuate de o dina mica
atmosferica foarte activa si de interven tia factorului uman în mediul natural, în care ultimele
doua secole au adus modificar i profunde ale caracteristicilor suprafetei active, prin defrisari
masive, destelen iri, amenajari ale bazinelor hidrografice , extinderi ale intravilanului
localitatilor, etc.
Importanta pentru procesele de emisie, dispersie si propagare a poluan tilor proveniti din
activitatile miniere (si nu numai), este distributia în altitudine a valorilor temperaturii aerului ,
care det ermina anumite tipuri de stratificare termica a atmosferei. Daca în general distributia
pe verticala a temperaturii aerului este normala (valorile de temperatura scad odata cu
altitudine a, fapt ce favorizeaza dispersia poluantilor în zonele de emisie), în zonele
depresionare- Depresiunea Dornelor, valea Moldovei, valea Suhai (cu o frecventa mai redusa
însa aici)- frecventa si durata inversiunilor ter mice accentueaza caracterul po luator al no xelor
provenite din activitatea de exploatare- preparare a substantelor minerale utile.
Vâ nturile care bat din directia nord- vest sunt cele mai frecvente în zona de podis. Sunt
urmate ca frecventa de cele din directia sud- est. În zona montana înalta vânturile bat
predominant din sectoarele vestic sau nord - vestic. În aria montana joasa, depresionara, sau pe
vai, directiile predominante ale vântului sunt conforme cu orientarea respectivelor forme de
relief, iar vitezele cele mai mari le au tot vânturile dominante (D. Mihaila, V. Bud ui, I.Al.
Cristea, I. Tanasa, 2006).
Vântul constituie princip alul vector al noxelor, p ropagarea acestora urmarind cu prioritate
directia vâ ntului. Concomitent, v ântul contribuie si la dispersia noxelor, la viteze mai mar i de
3 m/s atingând capacitatea sa maxima depolua toare.

5
 Precipitatiile atmosferice prezinta o distributie si un regim ca re depind de distributia
lunara si anuala a temperaturii, de regimul vân turilor si de specificul reliefului. Cantitatea
anuala de precipitatii sca de dinspre vest- sud-vest catre est- nord -est, din Calimani, unde
depaseste 1000 mm, spre valea Siretului, unde se înregistreaza mai putin de 600 mm anual.
Precipitatiile atmosferice actioneaza direct asupra gradului de poluare al atmosferei, prin
„spalarea” ei si diminuarea pe aceasta cale a concentratiilor noxelor din aer (dar vehiculând
noxele respective catre sol, ape de suprafata, vegetatie, etc.). De asemenea, prin modul de
manifestare a precipitatiilor lichide , acestea detin un potential ridicat de erodabilitate,
accelerând procesele de spalare a terenurilor decopertate si a haldelor, fenomen evident la
haldele de steril din Ca limani, la iazurile de decantare de la Tarnita si Fundu Moldovei.

Relieful. Jude tul Suceava este situat în partea de nord-est a tarii, între Pietrosul Calimanilor
(2100 m altitudine) si albia Siretului (233m) (figura 2).

Figura nr.2. Harta geomorfologica a jud. Suceava (dupa Atlasul Geografic autori: Tufescu et. al.,
1985)

Pr incipala caracteristica a teritoriului jude tului Suceava este marea diversitate a formelor
de relief si dispunerea lor sub forma de fâsii paralele, orientate nord -vest - sud-est, aceasta
dispozitie având explicatia în istoria geologica înde lungata si complicata.
Individualizarea formelor de pe cuprinsul jude tului s -a facut concomiten t cu definirea în
timp a principalelor trasaturi ale peisajului. Re lieful, cu îna ltimea si gradul sau de
fragmentare, cu înclinarea si expozitia sa diferita, a impus un anumit mod de asociere,a
celorlalte elemente ale peisajului natural.
Aria montana apartine grupe i nordice a Carpatilor Orientali, în peisajul geografic aparând
pre gnanta influenta litologiei si a structurii geologice: în masivitatea si configuratia culmilor
si a masivelor , în intercalarea unor depresiuni sau culoare de vale, în desfasurarea bazinelor
hidrografice, în particularitat ile scurgerii sau în diversificarea proceselor pedogenetice, în
procesele metalogenetice, în diseminarea unor variate resurse ale subsolului (Geografia
României, 1983). Aceasta unitate se dispune de la granita de nord a tarii pâna la culoarul
Bârgau- Dorna -valea Moldovei. Conform sursei citate, unitatea include munti cristalini, de flis
si vulcanici, fiind extrem de neomogena sub aspectul genezei reliefului specific, ceea ce a si
generat caracteristici extrem de difer ite ale morfologiei montane: masive cristaline înalte si
semete, depasind 2000 m în centru, culmi de flis prelun gi si joase (cca. 800 m în Obc inele

6
Humorului în est, platouri vulcanice care ab ia depasesc 800 m în vest (Oas), maguri si dyke-
uri în centru (Tibles- Bârgau).
Aria de podis , este reprezentata de subunitati ale Podisului Moldovei si anume Podisul
Sucevei si Pod isul piemon tan Ciungi- Corni (incluzând si culo arul Moldova - Siret).
Ex ploatarea si prelucrarea substantelor minerale utile, cu preponderenta în aria montana,
au condus la o accentuata antropizare a peisajului.Exploatarile miniere de suprafata (Calimani,
Ostra) au introdus în peisaj e xcavatii de zec i de metri adâncime, precum si forme p ozitive de
dimen siuni impresionante, rezultate în urma depozitarii materialului steril (ha lde de steril). De
asemenea, ca rezultat al activitatii de preparare a minereurilor au fost construite iazuri de
decantare.
Frecventele despaduriri si desteleniri, având ca finalitate amplasarea constructiilor
industriale, a utilitatilor, cailor de acces , depozitelor de materiale si de reziduuri, adaugate
fragmentarii ver ticale a reliefului, înc linarii accentuate a terenurilor, precum si dens itatii mari
a vailor - furnizoare ale unor impor tan te cantitati de apa necesare activitatii de prelucrare- sunt
factori care amplifica procesele de versant. Climatul montan specific acestor zone- cu
precipitatii mai abundente, temperaturi reduse, umiditate accentuata, amplifica aceste
fenomene. În special de spadurirea a avut ca efect, în primul rând pe versantii cu înclinare
puternica, intensificarea dezagregarii mecanice, a eroziunii torentiale, a eroziunii areolare
(Tarnita, Calimani).
Pe lânga caracteristicile dimensionale ale reliefului, relevante în evaluarea impactului
sistemic al activitatii de preparare a substantelor minerale utile sunt si însusirile calitativ
genetice ale acestuia. Astfel asocierea frecventa a reliefului structural cu cel petrografic,
frecventa pe faciesurile mai putin rezistente ale cristalinului si pe flis a depresiunilor de
eroz iune diferentiala (Fundu Moldovei, Câmpulung Moldovenesc,etc.) sectoarele înguste,
orientate transversa l în roci dure (pe Bistrita, pe Moldova) favorizeaza si maresc persistenta
noxelor specifice, dirijeaza curenti de aer spre zone locuite .

Apele de suprafata si subterane. Reteaua hidrografica a judetului Suceava însumeaza 3092

km. Dens itatea retelei hidrografice este de 0,361 /km2, valoare superioara celei medii pe tara.
Pr incipalele cursuri de apa ce strabat judetul Suceava sunt: Siretul si afluentii sai, râu rile
Suceava, Somuzu Mare, Moldova, Bistrita (figura 3). Suprafata totala a luciilor de apa din
judet este de 5542,63 ha (reprezinta 0, 65% din suprafata totala a judetului) .

Figura nr. 3.Reteaua hidrografica a judetului Suceava

7
 O trasatura importan ta a râurilor sucevene este ca îsi au obârsia în regiunea de munte iar
cele mai importante (Bistrita, Moldova, Suceava) strabat pe distante de 80-100 km cele trei
trepte mari d e relief. Aceasta particularitate corelata cu trecerea de la rocile dure din regiunea
de munte la cele moi din regiunea subcarpatica si de platforma, confera profilelor o
concavitate pronuntata.
Prin executarea lucrarilor de constructie a minelor (galerii, suitori, pu turi) se produce asecarea
si de tensionarea orizonturilor acvifere freatice si de adâncime. La apele subterane se adauga
apele de infiltratie care patrund de la su prafata în lucrarile subterane.
Comp ozitia chimica a acestor ape, denumite „ape de mina”, variaza functie de natura
rocilor pe care le strabat. Astfel, de exemplu, apa cantonata în formatiunile cristaline din
perimetrul minier Lesu Ursului- Tarnita este caracterizata de prezent a ionilor metalici ce
provin din alterarea sulfurilor polimetal ice. În perimetrul minier Dealu Negru, concentratia
ionica a apelor de mina se încadreaza în tipul sulfato- bicarbonic- calco- magnezian.
În cariera Negoiul Românesc s -au evidentiat acumulari subterane de apa în cursul
excavatiilor de pe flancu l sudic al carierei, în zona izvoarelor pârâului Puturosu, în roca
silicioasa cu cao lin si andez ite alterate, cu sulfuri.
La Salina Cac ica, în subteran, s -au interceptat numeroase izvoare cu caracter bicarbonic-
cloruric- sodic.
De mentionat sunt si acv iferele care se formeaza în corpul iazurilor de decantare.
Urmarirea nivelului acestora este deosebit de importanta pentru monitorizarea stabilitatii
depozitelor de steril uzina l. Acumularea unor „pungi” de a pa, dato rita neexploatarii co recte a
iazului de decantare, poate conduce (si evenimentele produse la iazurile de decantare
Tarnicioara, Valea Strajii, Poart a Veche, Pârâul Cailor a confirmat acest fap t) la fenomene de
subsidenta, cu alunecarea materialului steril, uneori cu consecinte catastrofale pentru
ecosistemele, infrastructura sau comunitatile umane din zonele limitrofe.
În peisajul n atural, prin acu mularea apelor pluviale si a izvoarelor interceptate de lucrarile
miniere de suprafata, în cuva carierelor au aparut „lacuri” artificiale- cum s-a întâmplat în
car ierele Ostra (exploatare baritina) sau Manaila (exploa tare minereu cuprifer); apa din
acestea este contamina ta cu sarur i ale metalelor grele, bariu, etc. De asemenea, lacuri
artificiale apar si în spatele digurilor de coada datorita exploatarii incorecte a iazurilor de
decantare construite pe vai naturale, cum este cazul la iazul de decantare Valea Strajii (ce a
deservit UP Tarn ita), acumulare de apa care constituie un factor de risc pentru stab ilitatea
depozitului de steril uzinal.

Tipurile de ecosisteme din jude tul Suceava sunt conditionate de formele de relief variate si
de elementele pedo -climatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podis spre cea munte.
? Ecosist eme forestiere
Avâ nd în vedere preponderenta reliefului înalt, ponder ea maxima a habitatelor o constituie
padurile, care reprezinta o resursa naturala importanta a judetului. Suprafata totala a padurilor
reprezinta cca. 49, 2 % din suprafata totala a judet ului, respectiv 95,9 % din fondul f orestier al
judetului Suceava, care este de 435.482 ha.
? Pa jistile alpine se întâlnesc la peste 1600 m în muntii Calima ni, Suhard, Giumalau si
Barnar. În Rarau, ele coboara pâna la 1500 m. O mentiune speciala, având în vedere impactul
deosebit ne gativ pe care l-a avut si îl are activitatea miniera trebuie facuta referitor la Parcul
National Caliman i, care se întinde pe o suprafata de 24.041 ha si care cuprinde ecosisteme
diferite: paduri de ames tec de molid si fag în defileul Muresu lui, paduri de molid în amestec
cu zâmbru, jnepenisuri si ienuparete iar la peste 1800 m, pajisti alpine.
? Turbarii si mlastini. În zona coniferelor se interca leaza turbariile cu Sphagnum din
bazinul Dornelor (Poiana Stampei, Cosna) si de la Sarul Dornei, cunoscute sub numele de
tinoave. Sunt turbarii înalte, caci sunt instalate în depresiune la altitudini de 900 - 1000 m.
? Ec osisteme de lunca . Intrazonal, în sesurile Siretului, Sucevei si Moldovei, de la iesirea
din munte a acestor râuri, apare o asociatie de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau
ierboase (rogoz, pipirig, izma, picior ul cocosului, coada calului).

8
 ? Eco sisteme acvatice , pot fi diferentiate dupa cine tica ape i în doua grupe majore:
curgatoare care reprezinta med iul lotic (pâraie, râuri) si stagnante (lacuri, balti, mlastini, etc. ),
care reprezinta med iul lentic.
Activitatea miniera, îndeosebi ce a de preparare a minereurilor, este mare consumatoare de
apa- ceea ce p resupune si evacuarea unor cantitati însemnate de ape contaminate, insuficient
epurate, în apele naturale. Ace st fapt coroborat cu defrisarile pentru constructiile miniere care
modifica regimul de curgere, deb itul si chimismul apelor de suprafata si subterane, noxele
eliminate în atmosfera în cursul procesului productiv, conduc la degradarea ecosistemelor
acvatice si terestre (fapt demonstrat îndeosebi de studiile de caz efectuate de ICAS
Câ mpulung Moldovenesc la Tarnita si în Calimani).

Populatia judetului Suceava

Judetul Suceava, prin diversitatea formelor sale de relief, prin reteaua hidrografica densa,
resursele minerale, varietatea res urselor vegetale si animale, a fost un tinut locu it din timpuri
vechi. Cu o populatie de aproape 714.000 locu itori loc uitori estimata la nivelul anului 2008,
judetul Suceava ocupa locu l sapte pe tara, din punct de vedere demografic. Repartitia
populatiei prezinta mari diferentieri. În unele comune din partea vestica, aproape exclusiv
montana a jude tului, da torita conditiilor na turale dens itatea populatiei este frecvent sub 40
locuitor i/ km2, în timp ce în Podisu l Sucevei dens itatea depaseste 100 si chiar 150 locu itori/
km2.
Populati a ocupata (la nivelul anului 2007) era de 243.600 persoane, din care cele mai
multe în agricultura si silvicultura, urmate de industrie, si apoi de co mert, învatamânt,
transpo rturi etc. În industria e xtractiva lucreaza cca. 2% din numarul total al salar iatilor din
judetul Suceava (figura 4).

48.06%
35.14%

16.80%

agricultura si silvicultura industrie comert, învatamânt s.a

Figura nr. 4. Do meniile ocupa tionale ale populatiei în jud. Suceava (dupa Anuaru l Statistic, 2008)

Re teaua de asezari .
În prezent judetul Suceava are urmatoarea organizare administra tiv - teritoriala: 5
municipii (Suceava, Falticen i, Radauti, Câ mpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei); 11 orase
(Gura Humorului, Siret, Solca, Brost eni, Cajvana, Do lhasca, Frasin, Liteni, Milisauti, Salcea
si Vicovu de Sus); 98 comune si 379 sate.

Ac tivitati economice traditionale

Judetul Suceava ocupa un loc distinct în economia româneasca datorat diversitatii si -în
unele cazuri- abundentei bogatiei resurselor sale naturale. Peste 52 % d in suprafata judetului
este acoperita de paduri, respectiv cca. 7% din suprafata tarii, în sub sol se gasesc z acaminte de
mangan , minereuri c uprifere, sulf, barita, sare, gaze naturale, ape minerale, mine reu uranifer,

9
etc. iar cca. 42% din suprafata este reprezentata de terenuri arab ile, major itatea fiind situate
de-a lungul vailor Siretului, Moldovei si Sucevei.

Ac tivitati economice moderne

Anal izele statistice arata ca în perioada actuala activitatile care contribuie cel mai mult la
dezvoltarea economico- sociala a judetului Suceava sunt indisolubil legate de exploa tarea
padurilor, dezvoltarea turismului si revigorarea agriculturii în care, sectorul cresterii
animalelor ocupa un loc prioritar.
În ceea ce priveste activitatea miniera, dupa 1990 aceasta s-a redus drastic, ramânând în
exploatare, în afara carierelor si balastierelor pen tru r oci de constructie, doar mina de sare de
la Cacica, cea de uraniu d e la Crucea, cariera Ma naila pe ntru minereu cuprifer si cariera Ulm
pentru minereu de mangan.
În judetul Suceava activitatea de preparare a substantelor minerale utile s-a desfasurat sau
se mai desfasoara în urmatoarele unitati miniere (figura 5):
- Sucursala Salina Cacica – Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos (în
activitate)
- Uzina de Preparare a minereului de mangan si comp lex(în activitate), la Iacobeni;
- Uzina de Preparare a baritei si minereului complex Ta rnita(activitate sistata);
- Uzina de Preparare a minereului complex Fundu Moldovei(activitate sistata) ;
- Exp loa tarea Miniera Calima ni – exploatare si preparare a sulfului (activitate sistata).

Figura nr.5 Amplasamentul unitatilor de preparare a s.m.u. din judetul Suceava

10
Partea a II -a. Activitatile de extractie, preparare, valorificare a substantelor minerale utile
si impactul lor s istemic

1. Minereur ile neferoase si feroase. Activitati de extractie si preparare. Efecte sistemice

1.1. Activitati de extractie si preparare a minereuri lor neferoase si feroase

? Din punc t de vedere genetic, mineralizatiile de sulfuri polimetalice din Cristalinul

Carpat ilor Orientali apar sub forma de lentile sinmetamor fice si sub forma de filoane
hidrotermale.
Ca racteristicile geo- miniere ale zacamintelor influenteaza metodele de preparare ale
acestora, în vederea obtinerii ef icien te a concentratelor cuprifere, zincoase.
Astfel, în instalatia de la uzina de preparare mecano- chimica de la Tarnita, au fost
utilizate minereurile exploa tate prin lucrari miniere subterane de la Crucea, Lesu Ursului- Pr.
Câ inelui, Isipoa ia, Puzdra, Manaila, iar în cea de la uzina de preparare Fundu Moldovei
zacamintele de la Dealu Negru, Tonigaresti, Prasca, Valea Putnei.
Pr incipalele minerale sulfurice ce compun minereurile de cupru - zinc sunt: calcoz ina,
calcopirita, b lenda, pirita, pirotina. Minereurile de Cu- Zn din punct de vedere al regimu lui de
flotatie se considera a fi dintre cele mai dificile.
Dup a continutul de pirita si alte sulfuri de fier minereurile sunt fie compacte fie de
impregnatie. Ce le compacte se prepara mai greu, dificultatea datorându-se în primul rând
concresterii intime a particulelor de s ulfuri pe ntru desfacerea carora este necesara o mac inare
avansata.
? Minereul de mangan este cantonat în nivelul de cuartite negre al grupului de Tulghes-
Tg2. Forma de zacamânt este aceea de lentila sa u lentila strat, concordanta cu cuartitele negre.
Mineralizatiile sunt de origine vulcanogen -sedimentara, metamorfozate, s i sunt constituite
din minereuri primare (carbonati, silicati de man gan) si din minereuri secundare (oxizi si
hidroxizi de mangan).
Cea ma i mare parte a lucrarilor miniere de deschidere, pregatire si abataj se desfasoara în
pachetul de cuartite negre si în corpurile de mine reu si numai unele în sisturile din culcu s.
Minereul de mangan este dur, compact si se excaveaza greu. Prezinta tendinte de
desprindere în zonele de contact cu roca sterila din acoperis sau în zonele de oxidare( de
întrepatrundere a minereului primar cu cel secundar).

Fluxul tehnologic de preparare a minereului complex la U. P. Tarnita si U. P. Fundu

Moldovei

? Fluxul tehnologic de preparare a minereului neferos la U. P. Tarnit a cuprinde mai multe

faze, dupa cum urmeaza: receptia minereului- sfarâmarea minereului- macinarea minereului-
flotarea sau concentrarea- îngrosarea- filtrarea si ex pedierea concentratelor.
Mineralele utile de la Lesu Ursului se desfac de steril la finetea de macinare 0,08 mm.
Însa, la aceasta finete, 10 -15% din mineralele de Cu si 25-30% din blen da (ZnS) ramân
concrescute în special cu pirita, dar si între ele. Deci, concresterile de minerale utile trebuie
flotate, remacinate si separate.
Ex tractiile de metale sunt de 80% Cu în concentrat de Cu si 65% Zn în concentrat de Zn.
Sterilul uzinal rezultat în urma p rocesu lui de preparare este depozitat în iazurile de decantare
Ostra, Poarta Veche, Tarnicioara si Valea Strajii.

? Fluxul tehnologic de preparare a minereului cuprifer la U. P. Fundu Moldovei . Minereul

cuprifer provenit din sectorul Dealu Negru a fost prelucrat în vederea obtinerii concentratului
cupros si a concentratului de pirita, la Uzina de Preparare Fundu Moldovei. Activitatea a fo st
întrerupta de la începutul anului 200 2.

11
 Ca pacitatea nominala (proiectata) a uzinei de preparare a fost de 500 t/zi pe doua lin ii
tehnologice.
Fluxu l tehnologic de preparare a minereului comporta urmatoarele faze: receptia
minereului- sfarâmarea minereului-însilozarea- macinarea- flotarea si filtrarea.
În urma prelucrarii minereurilor neferoase cuprifere în instalatia de preparare prin
procedeul de concen trare prin flotare selectiva se obtine au urmatoarele concentrate:
concentrat cupros cu 14,5 % Cu si concentrat piritos cu 48% S.
Sterilu l uzinal rezultat în urma procesu lui de preparare a minereurilor neferoase cuprifere
cu un continut de 0,10 % Cu este depozitat în iazurile de decantare Dealu Negru si Pârâul
Cailor.

? Fluxul tehnologic de preparare a minereului de ma ngan la U. P. Iacobeni

Initial „Uz ina de saruri” Iacoben i a fost pusa în functiune în 1989 pentru valorificarea
superioara a zacamintelor indigene de mangan si producerea de compusi chimici de mangan,
la o capacitate de 1400 t/an de sarur i acide (sulfati) si de 1200 t/an de saruri bazice
(carbonati).
Începând cu anul 1992, din lipsa solicitarii sarurilor de mangan pe piata interna la un nivel
apropiat capacitatii puse in functiune, Uzina de saruri Iacobeni a functionat cu intermitenta ca,
de la 01.08 .1993 sa fie oprita si trecuta în conservare. Sterilul uzinal rezultat a fost depozitat
în iazul de decantare Valea H ajului.
Tehnologiile ap licate pentru obtinerea sarurilor de mangan, au fost:
• Obtinerea sulfatului de mangan si a carbonatului de mangan cristalizat
• Obtinerea carbonatului de mang an tehnic cristalizat
• Obtinerea oxidului de mangan.

1.2. Efecte sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor neferoase/feroase

1.2.1. Impactul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului

? Impactul poluantilor specifici asupra aerului

? Activitatea Uzinei de Preparare Tarnita s-a desfasurat, aproape pe toata perioada sa de
functionare, cu doua sectii de flotare: sectia de preparare a minereurilor neferoase (1965-
2007) si sectia de preparare baritina (1968- 2003). Întrucât impactul activitatii celor doua
sectii s-a resimtit în acelasi areal, cu aceeasi receptori ai noxelor evacuate în timpul prepararii
celor doua tipuri de minereuri, având aceleasi depozite de steril uzinal, vo i trata aici asp ectele
legate de poluarea factorilor de mediu de catre activitatea în ansamblu a Uzinei de Preparare
Tarnita.
Pr in natura proceselor de productie desfasurate în cadrul Uzinei de Preparare Tarnita,
principa lele noxe potential poluan te degajate în atmosfera în zona obiectivului erau pulberile
în suspensie, oxizii de sulf , oxizii de azot si hidrogenul sulfurat.
Pentru conturarea unei imagini asupra nivelului poluarii aerului din zona obiectivului
Uzina de Preparare Tarnita, în perioada de act ivitatea a ac esteia s-au realizat o serie de studii
si anume : determinari efectuate de laboratorul Frasin al S.M. “Bucovina” Vatra Dornei
(1994), de Institutul de Cercetari Biologice Iasi, Statiunea de cercetari “ Stejarul” (1995 si
1996), determinari efectuate de catre laboratorul Frasin în anul 2000 si masuratorile Agentei
pentru Protectia Mediului Suceava ulterior anului închiderii sectiei de barita si pâna la
închiderea sectiei de neferoase în 2007.
Dup a anul 2000, activitatea de preparare a baritinei reducându-se semnificativ, pâna la
oprirea definitiva , din determinarile efectuate de catre APM Suceava pen tru indicatorul
pulberi sedimentabile( 2001- 2006), s-a constatat încadrarea ac estuia în limitele prevazu te de
standardele în vigoare .

12
 ? În zona de influenta a E.M.Fundu Moldovei (activitatea de exploatare- preparare a
acesteia fiind sistata în anul 2002) , dintr-un studiu efectuat de c atre SC ANDEZITUL SRL în
anul 2000, deci în perioada de functionare a uzinei, a rezultat faptul ca cel mai important
agent poluant din zona îl constituie pulberile în suspen sie.
În ceea ce priveste aciditatea precipitatiilor, valorile masurate în punctele de observatie
Câ mpulung si Pojorât a au aratat ploi acide în perioada de activitate maxima a instalatiei,
1995- 1999, dupa care pH-ul precipitat iilor a început sa creasca usor. Ploile acide de la
Câ mpulung Moldovenesc în an ii 2004, 2006 se datoreaza activitati i industriale din acest
municipiu.

? În incinta industriala Iacobeni, având în vedere ca activitatea de preparare a sarur ilor de

mangan a fost de foarte scurta durata (cca 3 ani), si la o capacitate mica de productie,
principa la noxa potential poluanta din cadrul obiectivului o cons tituie pulberile în suspensie
degajate de la operatiile de p relucrare a minereului de mangan.
În prezent sunt în deru lare probe tehnologice la instalatia de flotare a minereului cuprifer
exploatat din cariera Manaila, com. Breaza, pen tru obtinerea concentratului de cupru, în
incinta fostei uzine de preparare a sarurilor de mangan.
Determinarile efectuate de catre APM Suceava în perioada 1992- 2008 pentru urmarirea
calitatii precipitatiilor din zona Iacobeni, releva faptul ca dupa anul 1996 acestea nu au mai
avut caracter acid. Acest an coincide cu reducerea substantiala a activitatii în acea sta incinta.

? Impactul poluantilor specifici asupra apelor

Ramura prepararii minereurilor utilizeaza cantitati importante de apa, datorita faptului ca

majoritatea proceselor tehnologice de concentrare a substantelor minerale uti le se realizea za în
mediu umed.

? Amplasamentul instalatiilor de flotare a minereului polimetalic si a baritinei, ap artinând

Uzinei de Preparare Tarnita pe ambele maluri ale pârâului Bra teasa, depozitele de
concentrate si micro iazurile (care preluau sterilul uzinal în momentul aparitiei de
disfunctionalitati la conductele de transport al acestuia de la uzina spre iazurile de decantare)
situa te pe malul dre pt al p. Brateasa, precum si pozitiona rea depozitelor de steril (fie pe
cursuri de apa, cum sunt iazurile de decan tare Tarnicioara si Valea Strajii, fie în imediata
vecinatate a acestora, cum sunt iazurile de decan tare Ostra si Poarta Veche), toate acestea
reprezinta poten tiale- si reale -surse de poluare a apelor de suprafata si sub terane.
Re teaua hidrografica de altfel este densa în arealul uzine i, cu pâraie c u debit semnificativ
si cu bazine de receptie întinse.
Pentru determinarea indicatorilor de calitate ai apelor de suprafata din zona de influenta a
uzinei (contaminate direct sau indirect cu cele tehnologice) , au fost prelevate si analizate,în
anul 2003 – îna intea înch iderii sectiei de prelucrare a baritei- probe din pârâul Brateasa, pe
tronsonul din zona de influenta a uzinei – aval de iazurile de decantare.
Prelevarea si prelucrarea rezultatelor analizelor au fost efectuate de catre SC
ANDEZI TUL SRL Câmpulung Moldovenesc; pentru fiecare compus analizat, rezultatele au
fost comparate cu valorile maxime admise prin standardele si normativele î n vigoare.
În perioada urmatoare, cu spijinul laboratorului APM Suceava, am prelevat si analizat
personal probe de apa din cursul p. Brateasa, pentru a evidentia efectul scurgerilor de steril
uzinal si de material antrenat de pe platforma industriala, de pe depozitele de concentrate de
zinc si pir ita, din microiazuri .
În urma investigatiilor efectuate si a prelucrarii rezultatelor ana lizelor, este de remarcat
faptul ca rezultatele analizelor pen tru indicatorii cupru si zinc arata depasiri constante ale
acestor parametri, la indicatorul zinc aratând o c restere constanta dupa înc hiderea activitatii;
aceste concentratii se datoreaza antrenarilor de material din microiazuri si din depoz itul de

13
concentrat zincos, situat pe malul pârâu lui Brateasa, precum si exfiltratiilor din iazurile de
decantare Tarnicioara, Valea Strajii si Poarta Veche (figura 6) .

Cu(mg/l) val. lim. cl. I val. lim. cl. III

Activitate sistata 2007 val. lim. cl. II
0,45

0,4

0,35

0,3

0,25

0,2

0,15

0,1

0,05

0
1993 1994 1998 2000 2001 2002 2005 2006 2007

Figura nr.6. Evolutia continutului în ioni de cupru, pârâul B rateasa

? Uzina de Preparare Fundu Moldovei

Re zultatele analizelor parametrilor fizico- chimici ai ap elor pârâului Pârâul Cailor, care
este emisarul exfiltratiilor de la iazul de decantare Pârâul Cailor precum si a apelor preluate de
sonda inversa de pe plaja depozitului precum si rezultatele analizelor parametrilor fizico-
chimici ai râului Moldova, emisaru l apelor pluviale care spala incinta industriala, a
exfiltratiilor provenite de la iazul de decantare Dealu Negru au condus la urmatoarele
concluzii:
- pentru cursul de apa Pârâu l Cailor, da torita aportului de ape impurificate (exfiltratiile
active din corpul iaz ului de decan tare) continutul în ioni de Fe si Cu depaseste limitele
maxime admisibile prevazute de Ordinul 161/ 2006 pen tru aprobarea Normativului
privind clas ificarea calitatii ape lor de suprafata în vederea stabilirii starii ecolog ice a
corpurilor de apa si dupa închiderea activitatii uzine i de preparare;
- pentru râul Moldova, se constata o depasire atât pentru ionii de Fe, cât si pentru cei de
Cu si Zn în anu l 1998, ca urmare a unei avarii la conducta de hidrotransport a sterilului
iar dupa închiderea activitatii, depasiri la ionii de cupru; valoarea sens ibil egala a
concen trasiei aces tui element si amonte de uzina se poate explica prin aportul
afluentului de stânga al râului Moldova, p. Tonigaresti, contaminat de apele de mina
din perimetrul minier cu acelasi nume.

? Uzina de Preparare Iacobeni

În activitatea de preparare a minereurilor din incinta industriala Iacobeni (granularea
minereului de mangan , obtinerea de concentrate de oxizi de mangan, prepararea prafului de
curatat) nu se utilizeaza ape industriale în retetele de fabricatie, procesele tehnologice
desfasurându-se în med iu uscat. Constituie o exceptie apele pluviale care spala platforma
industriala Iacoben i si care se încarca cu suspensii. Func tionarea incorecta a sistemului de
colectare a apelor pluviale a condus la încarcarea în ioni de Mn si Fe a râului Bistrita,
receptorul acest or ape( figurile 33-34).
Din august 1993, iazul Valea Hajului nu mai functioneaza, ca urmare a sistarii activitatii
Uzinei de saruri de mangan. Aceasta era unicul consumator de apa industriala din cadrul
incintei Iacobeni. Cursul pârâului Valea Hajului subtraverseaza printr-o galerie corpul iazului;
nu au fost observate exfiltra tii, ceea ce semn ifica o buna asecare a depozitului de steril uzinal,

14
pe acesta crescând o vegetatie spontana, ierboasa, abundenta. Analize ale compo zitiei
sterilulu i depozitat au relevat un co ntinut în mangan eficient economic, ceea ce a condus la
valorificarea în indus tria metalurgica a peste jumatate din corpul depozitului.

? Impactul poluantilor specifici asupra solului

? Sursele potentiale de poluare a solului din cadrul arealului ocupat de activitatea de

preparare a minereurilor neferoase si nemetalifere Tarnita, sunt urmatoarele:
- sterilul depus în iazurile de decantare a tulburelii rezultate de la flotatiile de minereuri
neferoase si de barita;
- pulberile sedimentabile de la operatiile de sfarâmare (antezdrobire) a minere ului neferos si a
baritinei;
- pulberile se dimentabile antrenate de pe platformele de depozitare a concentratelor;
- pulberile se dimentabile antrenate de pe plajele si digurile iazur ilor de decantare;
- scurgerile accidentale de produse petroliere de la depozitele de carburanti, de combustibil
lichid usor utilizat la centrala termica si de la operatiile de alimentare a mijloacelor auto si a
utilajelor terasiere stationare;
- deseurile solide (de productie, menajere, etc.), slamu l de carbid de la generatoarele de
acetilena;
- namolul de la statiile d e epurare a apelor industriale si menajere.
Avâ nd în vedere amploarea activitatii ce s-a desfasurat în incinta Tarnita, existenta celor
patru iazuri de decantare, dintre care trei prezentând fenomene de drenaj acid al rocilor
(Tarnicioara, Poarta Veche, Valea Strajii), precum si scurgerile de material steril din ce în ce
mai frecvente din iazul de decantare Tarnicioara, ca si, în luna mai 2005, din iazul de
decantare Poarta Veche, cu riscul reprezentat de acestea (în caz de alunecare) pentru
comunitatile din aval (localitatea Ostra), o analiza a calitatii solului er a necesara.
Singurul studiu anterior asupra calitatii solului în aceasta zona a fost realizat în anul 1996,
de catre Institutul de cercetari Biologice Iasi - Statiunea de Cercetari “ Stejarul” Piatra Neamt.
Cu ajutorul SC GEOMOLD SA Câmpulung Moldovenesc si al laborato arelor SC
MINBUCOVINA SA si APM Suceava, am analizat calitatea solului în zona de influenta a
uzinei de preparare.
Atât pentru cunoasterea modului de evolutie al efectelor negative, deja produse, cât si
pentru actualizarea informatiei cu privire la calitatea solului în aria de influenta a uzinei de
preparare, am relua t analizele respective.
Determinarea concentratiilor a fost efectuata prin metode spectrale de emisie. La
prelucrarea si interpretarea datelor s-au avut în vedere valorile de alerta, respectiv de
interventie, aferente terenurilor încadrate în categoria “mai putin sensibile”, în sensul
prevederilor Ord.756/1997 al MAPPM. Argumen tul principal îl constituie faptul ca
amplasamentul analizat este situat în extravilanul localitatii si nu se preconizeaza, cel putin
pentru viitorul apropiat, schimbarea destinatiei suprafetelor respective.
Re zultatele analizelor probelor de sol prelevate (pentru indicatorii cupru si bariu) sunt
redate în modelarile din figurile 7-8:

15
Figura nr.7 .UP Tarnita - Distributia conti nutului de cupru în sol

16
Figura nr. 8. UP Tarnita - Distributia continutului de bariu din sol

17
 În concluzie, a rezultat ca prin natura proceselor de prelucrare desfasurate în cadrul
perimetrului, pot fi re tinute urmatoarele:
- se contureaza o zo na de poluare a solului cu bariu si cup ru, sursa principala constituind-o
activitatea de prelucrare a minereurilor, inclusiv iazurile de decantare si, în ma i mica ma sura,
prezenta carierei de baritina Ostra. Zonele a fectate (cu valori mai mari decât pragul de alerta)
sunt situate în vecinatatea sectiilor de prelucrare si a digur ilor iazurilor de decantare;
- în perimetrul zonei de poluare cu cele doua elemente, se distinge un areal de poluare
semnificativa (cu valori ale concentratiilor mai mari decât pragul de interventie) cu o
suprafata de 6 ha, suprafata corespunzatoare amplasamentului uzinei, zonelor limitrofe
acesteia si iazurilor de decantare.
? Principa lele surse potentiale de poluare a solului, existen te în cadrul arealului de
desfasurare a activitatii Uzinei de Preparare Fundu Moldovei, odata cu încetarea activitatii,
sunt iazurile de decantare Dealu Negr u si Pârâul Cailor.
Ana lizele efectuate la Agentia pentru Protectia Mediului Suceava pe probe de sol
prelevate de pe o pasune situata aval de iazul de decantare Dealu Negru, au relevat atinger ea
pragului de alerta pentru Cu si Pb, pentru adâncimea 0-5 cm si în an ul 2002, ultimul an de
activitate al instalatiei de preparare .
Valorile- dupa sistarea activitatii în anul 2002- s ub pragul de interventie ale c oncentratiei
metalelor aval de iazul d e decantare Dealu Negru, se datoreaza probab il faptului c a în aceasta
zona scurgerile de material steril de pe depozit sunt colectare într-un sant de garda, depasirile
la suprafata solului pe ntru cupru si plumb datorându-se unor antrenari accidentale, la
precipitatii abundente, a acestuia. Scaderea ulterioara a concentratiilor s-a produs ca urmare a
spalar ii acestor urme de catre ploi ori a înde partarii lor (este o pasune particulara) de catre
proprietarul terenului. Pe aceasta pasune creste afin, merisor si am iden tificat si gentiane.
Re levant însa ar fi u n studiu a supra calitatii solului din gospodariile limitrofe platformei
industriale, dat fiind faptul ca valorile pentru Pb si Cu depasind pragurile de alerta în stratul
superficial al acestuia, acestea afecteaza calitatea legumelor cultivate si a pasunii ce asigura
hrana animalelor .

? Sursele potentiale de poluare a solului din cadrul inc intei industriale Iacobeni , au fost
urmatoarele :
- zgurile provenite de la centrala termica;
- pulberi sedimentabile degajate de la centrala termica, de la granularea minereului de
mangan, de la obtinerea concentratelor de oxizi de mang an si a prafului de curatat “LUX” ;
- na molul de la stat ia de epurare a apelor menajere;
- slam de c arbid de la generatoarele de acetilena, deseurile solide menajere;
- scurgerile accidentale de produse petroliere (carburanti si lubrifian ti) de la depozitul de
carburanti si de la operatiile de alimentare a mijloacelor auto si a utilajelor terasiere stationare.
Ulterior, prin Agentia pen tru Protectia Mediului Suceava, am urmarit evolutia ca litatii
solului aval de incinta industriala, elementele analizate fiind fierul si manga nul. Desi
concentratia în fier nu este normata, se constata o crestere a concentratiei acestuia în sol,
începând cu 2007, probabil datorita asocierii oxizilor de fier cu oxizii de mangan prelucrati la
Iacobeni, precum si o cres tere semnificati va, mult pe ste pragul de interventie pentru mangan.

1.2.2. Impactul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice

Po trivit tehnologi ilor aplicate în prepararea minereurilor neferoase, precum si

determinarilor de laborator efectuate, se considera ca cei mai impor tanti poluanti din zona
sunt reprezentati de ionii metalelor grele proveniti din mineralizatiile neferoase si de baritina
prelucrate, precum si de unele substante tensioactive (cianuri, xan tati), u tilizate în procesul de
preparare. Actiunea acestora se manifesta în special asupra apelor freatice si de suprafata si,
indirect, asupra solului.

18
 Efectele sterilului depus in iazurile de decantare asupra med iului natural sunt comp lexe si
se produc pe mai multe ca i si sub divers e forme:
- actiunea directa asupra solului, în sensul ca suprafetele ocupate de iazuri sunt practic
compromise, refacerea solului si implicit a vegetatiei necesitând perioade foarte îndelungate
(cca. 60-100 ani s -au mai mult);
- efecte date de antrenarea, de catre apele pluviale, a sterilului de pe taluzurile din a val a le
digurilor de amorsare si de înaltare, resimtite în special în albiile minore ale pâraielor
Tarnicioara, Straja, Brateasa, Pârâul Ca ilor, afectând ecos istemele acvatice;
- efecte indirecte asupra solului s i a vegetatiei, prin intermediul apelor f reatice contamina te
cu fluidele din iaz si cu pu lberile sedimentab ile antrenate de pe plajele si dig urile acestora;
- efecte ale e misiilor de gaze de combustie sau provenite din oxidarea sulfurilor metalice,
asupra vegetatiei si a asezarilor umane;
- efecte asupra asezarilor umane si a mediului na tural în general, în cazul producerii de
accidente sau avarii cu consecinte catastrofale (ruperea digurilor iazurilor de decan tare si
deplasarea în masa a sterilului ha lda t).
Într-un studiu efectuat de catre cercetatorii din cadrul Statiunii Experimentale de Cultura
Molidului Câmpu lung Moldovenesc asupra gradului de afectare a ecosistemelor forestiere din
zona Tarnita prin activitatea de preparare, s-a ajuns la ur matoarele concluzii:
- molidul reprezinta specia cea mai puternic afectata de catre factorii de stres din zona;
la majoritatea s-a constatat un grad de defoliere între 25% - 60 %, functie de distanta
fata de sursele de poluare si altitudine;
- bradul, specie naturala principala în edificarea ecosistemelor forestiere din zona
Tarnita, se dovedeste a fi foarte sensibil la poluare. Peste 50 % din a rborii studiati se
încadreaza în clasa de vatamare II- IV (arbori bolnavi), în apropierea surselor de
poluare si pe directia de difuzare a poluantilor de catre vânturile dominan te în lungul
vaii;
- datorita ponderii reduse în compozitia arboretelor, fagul este mai putin afectat, mai
ales în jurul surselor de poluare. Zonele de risc poten tial sunt localizate la baza
versantilor si pe directi a de circulatie a maselor de aer (Popa I., Barbu I.,2001)
Alte aspecte care sunt de remarcat în ceea ce priveste fixarea vegetatiei pe iazurile de
decantare ce a u deservit unitatile de preparare a minereurilor neferoase (cuprifere) si feroase
(mangan), si care necesita investigatii aparte, în vederea realizarii unei ecologizari eficiente,
cu integrarea depozitului în peisajul local, sunt urm atoarele:
- dezvoltarea spontana a vege tatiei naturale la baza iazurilor de decantare de la Fundu
Moldovei, probabil si da torita neutiliza rii în procesul tehnologic de preparare a
minereului cu prifer de la UP Fundu Moldovei a cianurilor;
- încercarea facuta în anul 2001 de a vegeta cu plantatie arboricola ( molizi) iazurile de
decantare Dealu Negr u- UP Fundu M oldovei si Tarnicioara- UP Tarnita, s-au so ldat cu
esec în proportie de 90 %, respectiv 100%;
- pe iazul de decan tare Ostra ( UP Tarnita), unde înainte de a se semana vegetatie
ierboasa, s -a realizat un pat din rumegus, gunoi de grajd si p amânt, aceasta s-a prins în
proportie de 80- 90%; vegetatia arboricola de pe treptele inferioare ale depozitului
(arin, mesteacan, pin, brad), este robusta;
- pe iazul de decantare Valea Hajului ( UP Iacobeni) vegetatia ierboasa s-a instalat
imediat dupa sistarea depunerii de steril, probabil da torita existentei sarurilor de
mangan- care stau la baza obtinerii îngrasamintelor chimice pentru solurile pod zolice,
îngrasaminte foliare si îngrasaminte cu microelemente pentru vita de vie, rosii, etc.
Un alt efect frecvent întâlnit si sesizat este cel reprezentat de modificarea caracterelor
organoleptice ale apei, de terminând reactii sen zoriale dezagreabile (gust si miros particular,
modificari vizibile de turbiditate si culoare, spumarea apei- cum este cazul pârâu lui Cailor, de
la Fundu Moldovei, al pâraielor Valea Strajii si Brateasa de la Tarnita, al râului Neagra din
Ca limani) sau chiar senzatia iritanta provocata la contactul cu apa). Efectul produs de
poluarea chimica a apei cel mai frecven t consta în influenta diverselor substante poluante

19
asupra proceselor biologice care se petrec în apele naturale. El este cunoscut sub denumirea
generala de efect ecologic. În adevar, e chilibrul ecologic al diferitelor biocenoze din apa este
atât de sensibil încât schimbar i infime, dar persistente, în compozitia apei pot duce la
perturbari profunde si cu consecinte din cele mai importante. Se poate produce astfel o
distrugere a microorganismelor din apa si ca atare oprirea sau încetinirea fenomenelor
naturale de autopurificare a apei, c u persistenta poluarii si a consecintelor sale asupra utilizarii
apei în diferite scopuri. Uneori pot aparea si consecinte economice din cele mai grave, prin
distrugerea florei si faunei acvatice, în mod special a pestilor, care sunt foarte sens ibili la
poluarea chimica.
Din interpretarea datelor determinar ilor efectuate în cadrul laboratorului de analize
biologice al SGA Suceava au rezultat, în princ ipal, urma toarele :
„Scaderea gradului saprob în aval de UP Tarnita este datorata prezen tei iazurilor de decantare
care influenteaza biocenoza acvatica. Influenta n u e ste dramatica, acest lucru fiind datorat în
primul rând puterii de adaptare a macronevertebratelor acvatice si în al do ilea rând procesului
de autoepurare natural, caracteristic unui sistem biotic” (C N „Apele Române” S.A., SGA
Suceava, Studiul biocenozelor acvatice pârâul Brateasa , 2007,pg.2).
Studiul biocenozelor întocmit de specialistii Serviciului de Gospodarire a Apelor Suceava
în cursurile de apa ce au tangente cu Uzina de Preparare Fundu Moldovei, confirma influenta
negativa a activitatii de prelu crare asupra calitatii ecos istemelor acvatice din zona.

1.2.3. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane

Evalua rea impactului a supra fact orului uman este dif icila, c u atât mai mult cu cât la noi nu
exista o legislatie co mpleta specifica acestui segment, cu exceptia Ordinului nr. 191/ 2003
pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapida a riscului pentru mediu si sanatatea
umana, care se refera la evacuarea unor substante periculoase în mediul acvatic. În vederea
unei e valuari preliminare mai realiste, am conceput un chestio nar adresat comun itatilor locale
în care se desfasoara sau s-au desfasurat activitati de preparare a substantelor minerale utile si
anume în localitatile Ostra , Fundu Moldovei, Iacobeni, Saru Dornei, Pârtestii de Jo s, pe care l -
am avansat primariilor din comunele respective.
Che stionarul se refera la modul prin care se asigura implicarea comun itatii loca le în
dezvoltarea proiectului minier, la interactiunea comunitate- operator minier precum si la
probleme de sanatate si securitatea muncii.
Re feritor la câteva din raspunsurile da te de comunitatile din localitatile Ostra, Fundu
Moldovei s i Iacobeni, unde au functionat uzine le de preparare minereuri ne feroase si feroase,
sunt de specificat urmatoarele:
- ca impact social, dar si economic, comunitatea din localitatea Ostra este cea mai
afectata de activitatea miniera, care a condus la dezvoltarea excerbata a unui s ingur tip
de activitate- exploatarea si prepararea substantelor minerale utile, cu un aport
însemnat de persoane din afara localitatatii, persoane care ridica azi procentul de
saracie; oportunitatile dupa închiderea Uzinei de Preparare Tarnita nu s -au materializat
printr-un program de reconversie sociala, asa cum prevedea legislatia; fiind declarata
zona defavorizata, un singur investitor a deschis o afacere în zona- o fabrica de
cherestea si suban samble de lemn;
- la întrebarea daca exista vreun studiu de baza privind sanatatea populatiei din zona
afectata de minerit, toate primariile raspund ca nu exista;
- comunitatea este solicitata sa se implice în lucrarile de reabilitare ecologica iar la
Iacobeni au fost angajati, în noua uzina de preparare a minereului cuprifer, specialisti
min ieri din co munitate( 30 de persoane);
- Primaria comunei Fundu Moldovei este nemultumita de tergiversarea demararii
lucrarilor de reabilitare ecologica a siturilor miniere din localitate: numa i în zona
rezidentiala exista unitatea de preparare a minereului cuprifer, cu iazul de decantare

20
 Dealu Negru si tre i perimetre miniere de e xploatare a minereului cuprife r, cu halde ce
se „revarsa” spre gospodariile cetatenilor.
O importanta deosebita pentru securitatea zonelor locuite, o are stabilitatea iazurilor de
decantare, precum si riscul producerii acciden telor tehnice la sistemul de hidro transport al
sterilulu i.
În cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tarnicioara, de exemplu, se
estimeaza a fi afectate 120 de gospodarii si operatori economici. La acestea se adauga
infrastructura de transport, de alimentare cu energie electrica , asigurarea cu apa potabila a
populatiei , etc. Iazu l de decantare Dealu Negru, care a deservit Uzina de Preparare Fundu
Moldovei, este amplasat pe malul drept al râului Moldova, care este sursa de alimentare cu
apa potabila pentru numeroase localitati din aval (Câmpulung Moldovenesc, Gura
Humorului, etc.).
Pentru verificarea sigurantei de functionare a iaz urilor au fost efectuate în ultima perioada
o serie de studii si expertize de specialitate.

1.2.4. Influenta unor co nditii naturale asupra impactul ui sistemic al poluantilor

• Influenta conditiilor climatice

Fenomenele de risc climatic si meteorologic din ultimii an i, s-au resimtit puternic si în
afect area stabilitatii iazurilor de decantare Tarnicioara( 2002, 2005, 2006, 2007, 2008), Poarta
Veche (2003), Dealu Negru (2008), când, datorita precipitatiilor abundente, s- au antrenat
mase mari de steril în apele de suprafata - în anul 2006 fiind imine nta evacuarea populat iei din
comuna Ostra care îsi au locu intele de-a lungu l cursului pr. Brateasa, precum si acumularea de
apa din spatele iazului de decantare Valea Straji i.
Re feritor la dinamica aerului implicata în emisia, propa garea si dispersia noxelor
atmosferice de la Uzina de Preparare Tarnita, es te de relevat faptul ca zona se caracterizeaza
printr-o frecventa r idicata a circulatiei aerului d e tip mu nte- vale, car e conduce la poluarea în
timpul zilei a zone lor din amonte, respectiv în timpul nop tii a celor din aval. Inversiunile
termice, factor ce contribuie la stagnarea noxelor . De asemenea, fenomenul de dispersie a
poluantilor atmosferici este atenuat de dominarea climatului de adapost, de viteze mici ale
vântului, umez eala relativ ridicata.
• Influenta apelor de suprafata si subterane
În situa tia uzinei de preparare de la Tarnita, un rol important în amplitudinea impactului
activitatii miniere asupra factorului de mediu „apa” îl are si marimea bazinelor hidrografice
din zona. Reteaua hidrogra fica este bine reprezen tata, de cursuri de apa cu debite variind între
20- 60 m3/ s. Recep torul tuturor evacuarilor de ape impurificate este pârâul Brateasa, atât
direct cât si prin afluentii sai pr. Scaldatori, pîrâul Tarnicioara, pârâul Pietrii, pârâul Valea
Strajii, etc. si numeroase izvoare ce au contact cu depozitele de steril uzinal sau instalatiile
propriu- zise. Astfel de izvoare au fost iden tificate în zona iazului de decantare Tarnicioara-
patru, în zona iazului de decantare Poarta Veche -cinci, pe iazul de decantare Valea Strajii -
trei, un altul strabate incinta sectiei de flotare minereu polimetalic.
• Influenta tipurilor de sol
Solurile prezen te în cele doua areale în care sunt situate instalatiile de preparare a
minereurilor cuprifere- UP Tarnita si UP Fundu Moldovei- , au în general valori de pH situate
în domeniile moderat si slab acide, astfel încât influenta activitatii miniere din acest punct de
vede re asupra calitatii solului este greu decelabila.
Din punct de vedere pedologic, solurile care apar în cadrul zonei Iacobeni apartin
raionu lui pedogeografic al Obcinei Mestecanisului. Prezenta în zona a unor secvente de
substrat calcaros, vine în sprijinul fixarii ma i rapide a vegetatiei spontane pe solurile afectate
de activitatea miniera Iacobeni
Re zultatele unui studiu efectuat pentru stab ilirea compozitiei floristice a fitocenozelor
instalate pe ha lde de steril în conditii edafice limitate, pe o perioada de trei ani (Anca Ionce,
Mar gareta Grudnick i, 1995) arata ca pe o halda de steril provenita de la exploa tarea

21
minereului de mangan , pe o suprafata de 1 mp, s-au dezvoltat , pe lânga vegetatia ierboasa
(Achillea millifolium, Tussilago farfara, Plantago lanceolata, Viola odorata, Lamium album,
s.a), si un numar de opt molizi (Picea abies), care au rezistat în proportie de 90%. Acestia sunt
bine dezvoltati în pre zent.

2. Minereurile nemetalifere. Activitati de extractie si preparare. Efecte sistemice

2.1. Activitatile de ex tractie si preparare a minereurilor nemetalifere

? Muntii Ca limani reprezinta singurul loc din tara unde s -au acumulat zaca minte de sulf
exploatabile, sulful fiind prezent ca impregnatii, cuiburi si filonase .
Re zervele de roca cu sulf din sectorul Negoiul Româ nesc au fost calculate initial si
confirmate în anul 1971 pentru exploatare în subteran, dar ulterior s -a deschis cariera, ceea ce
a impus recalcularea rezervelor prin metoda sectiunilor orizontale, reprezentate prin fâsii de
treapta la echidistanta de 10 m, echivalente cu treptele de exploa tare în ut il.
Dificultatile tehn ice întâmpinate de exploa tarea selectiva, la care se adauga morfologia
corpurilor de roca cu sulf, mai complicata decât cea anticipa ta, arata ca ex ploa tarea în cariera
a acestui zacamânt nu era adecvata, afirmatie sprijinita si de consumul mare de carburanti, de
clima nefavorab ila cariere i, de uzura prematura a parcu lui auto, a excavatoarelor, a forezelor
si mai ales de volumul ma re de descopertaca si de poluarea si degradarea med iului .

? Zacamântul de sare gema la Cacica se situeaza pe teritoriul comunei cu acelasi nume,

din jud. Suceava. Incinta Salinei Ca cica este localizata pe versantul stâng al pârâului Cac ica,
la nord de confluenta cu pr. Blândetu, fiind amplasata aproximativ în centrul co munei.
Sarea gema din acest zacamânt este de ca litate inferioara, deoarece contine un procent
mare de impur itati terigen e, ce p ot ajunge în anumite zone la 40 %, fiind alcatuite din marne,
argile, gips, calcit.
Datorita continutului mare de material insolubil, sarea de la Cacica s-a exploatat initial
prin dizolvare în bazine subterane, sistem utilizat în Galitia rasariteana. Exploatarea cu sonde
s -a asimilat la sfârsitul anilor ’50 . Continutul med iu de NaCl este de 84,7 %.
Metoda de exploatare este cea prin dizolvare cinetica, cu ridicari continue a coloanelor de
exploatare.

? Extractia minereu lui de baritina s-a realizat din cariera Ostra si din mina Alunis.
Mineralizatiile de baritina din perimetrele Ostra - Greben si Alunis- Clife se gasesc cantonate
în gnaise le de Rarau sub forma de lentile, filoane, cuiburi si impre gnatii, f iind situate de
obicei în imediata apropiere a contactului tec tonic dintre formatiunile cristaline si
sedimentarul mezozoic.
În activitatea de preparare, principlalul component daunator este considerat dioxidul de
siliciu, aceasta si din cauza proportiei ridicate pe care o are în substanta minerala utila. Si
ceilalti oxizi ( Al2 O3 si Fe 2 O3) au o actiune negativa în cursul procesului de concen trare a
sulfatului de bariu, dar ponderea lor fiind mai re dusa au o influenta mai mica.

Fluxurile tehnologice de preparare a minereurilor nemetalifere

? Fluxul tehnologic de p reparare a sulfului la E. M. Calimani s-a desfasurat dupa

urmatoarea tehnologie : concasarea minereului de sulf- macinarea umeda si clasarea
minereului- flotatia minereu lui în su spensie apoasa, în pre zenta reactivilor de flotatie-
îngrosarea concentratului flotat - tratarea termica a concentratului de sulf- depoz itarea, racirea
si ex peditia sulfului tehn ic.

22
 ? Fluxul tehnologic de preparare a sarii în Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de
Jos este urmatorul: saramura (sarea în solutie) extrasa din subteran, este condusa gravitational,
de la rezervorul de saramura aflat în gura putului pe un saleduct suprateran, pe o distanta de
cca 4,7 km, pâna în incinta d e preparare Pârtestii de Jo s. Aici, saramu ra bruta este supusa unui
procedeu de purificare (epurare) necesar eficientizarii procesului de evaporare –recristalizare .
Dup a purificare (epurare) saramura este dirijata la instalatia de evaporare. Procesul de
evaporare utilizat se bazeaza pe principiul “multiplu efect sub va cuum” în trei trepte
legate în paralel .
Procesul de uscare se realizea za într-un uscator “ în pat fluidizat” cu aer cald iar sarea
rezultata din aceasta secven ta a f luxului tehnologic este condusa la sectia de clasare -ambalare
.
Sarea tratata si sortata se ambaleaza conform cerintelor beneficiar ilor.
Întreaga instalatie este supravegheata printr-un sistem DCS, a carui baza este un PC
profesional echipat cu toate interfetele A/D si D/A necesare si conec tate la PLC care
controleaza toate intrarile si iesirile cum sunt secvente, alarme etc.

? Fluxul tehnologic de preparare a baritei la U. P. Tarnita a fost pus în functiune în anul

1968 prin prelucrarea mine reului din cariera Ostra si din lucrarile miniere subterane Alunis -
Greben si Holdita. Începând cu anul 1985, sortul de minereu din cariera a început sa scada
pâna aproape la disparitie, astfel încât în anul 2003 activitatea sectiei de preparare a
minereurilor nemetalifere a fost sistata.
Faze le fluxului tehnologic de preparare sunt: receptia minereului brut- sfarâmarea
minereului- macinarea minereului- flotarea sau con centrarea propriu- zisa- îngrosare- filtrare -
calcinare- micronizare- însacuirea si expedierea concentratului.

2.2. Efecte sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor nemetalifere

2.2.1. Impactul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului

? Impactul poluantilor specifici asupra aerului

? În zona Calimanilor , unitatea miniera reprezinta singura sursa majora de poluare a

aerului, poluantii raspândindu-se circular, preponderent spre nord, pe valea Negrei Sarului, în
special în timpul nop tii si în prima parte a d iminetii, pe componenta descendenta a circ ulatiei
munte – vale.
Principa lele noxe emise în atmosfera au fost : dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat si
particulele solide. Aceste noxe au avut o puternica actiune toxica asupra florei, faunei si
omului.
Def initor ii pentru nivelul de poluare a a tmosferei în perioada de functionare a unitatii de
exploatare si preparare a sulfului, sunt analizele efectuate în perioada 1990- 1992 de catre
Laboratorul de Cercetari Acvacultura si Ecologie Acvatica din Piatra Neamt. Re zultatele
obtinute de catre acest institut în primii doi ani au surprins trasaturile generale ale poluarii
aerului pe platforma industriala, fapt confirmat ulterior printr - un numar mult mai mare de
analize efectuate de catre ICPMSN Cluj Nap oca.
Oda ta cu diminuarea activitatii în incinta miniera (urmata de sistarea definitiva în anul
1997), în per ioada 1995-1996 sulful tehnic nevalorificat de la depozitul Argestru (Vatra
Dornei) a fost transportat pe platformele superioare ale haldelor de steril Puturosu si Pinu, fapt
ce a creat conditii de crestere a aciditatii precipitatiilor în zonele Caliman i –incinta si Gura
Haitii în 1996. Semnificativa e ste si valoarea ridicata a aciditatii precipitatiilor din anul 2001
la Ortoaia (Dorna Arini), care se poate datora însa, preponderent, functionarii unei statii de
asfalt si a centralelor termice ale unitatilor industriale din Vatra Dornei, aceasta pe fondul
frecventei ridica te a inversiun ilor termice în Depresiunea Dornelor.

23
 ? În Incinta de preparare a sarii de la Pârtestii de Jo s, cea mai impor tanta sursa potential
poluanta a constituit-o centrala termica, poluantii caracteristici evacuati în procesul de arde re
a pacurii f iind pulberile si oxizii de sulf, azot si carbon, hidrocarburi. Prin modernizar ea
centralei termice de la instalatia de cristalizare a sarii de la Cacica în se nsul trecerii acesteia de
pe combustibil solid pe combustibil lichid si utilizându -se pacura cu un continut de sulf sub
1%, emisiile de noxe au fost reduse substantial, acest lucru fiind deo sebit de important atât
pentru factorii naturali ai mediului câ t si mai ales- pentru sanatatea comunitatatii umane care
locuieste în imediata vecinatate a instalatiei. Cea mai apropiata locuinta este amplasat a la cca.
20 m de centrala termica .

? Impactul poluantilor specifici asupra apelor

? În ceea ce priveste degradarea calitatii apelor care traverseaza perimetrul minier

Calimani precizam urmatoarele:
- p ârâul Puturosu în care ajung apele care spala car iera si haldele d e steril, este caracterizat
prin urmatoarele conditii hidrochimice cu influenta negativa majora asupra râului Neagra
Saru lui : pH puternic a cid (2,5- 2,7) , aciditate totala s i reala foarte mare (14,3- 16,5 respectiv
5,2- 9,5 mva l/l), c oncentratii foarte ridicate de sulfati (883- 1016 mg/l) si fier (88- 222 mg/l),
încarcare minerala globa la mare (rezidu u fix : 1440 - 1736 mg/l).
- efectul negativ al apelor impurificate se resimte în sch imbarea calitatii recep torului
final, râul Neagra Sarului, ca re la origine (la captare) are un pH =5,2- 5,9 iar dupa preluarea
apelor acide (la statia de pompe Dumitrelu) ajunge la un pH= 2,3- 4,5. Cu un aport impor tant
de aciditate si fier dizolvat participa si apele rezultate din exfiltratiile iazului de decantare
Dumitrelu care, prin intermediul pârâului Dumitrelu, ajung în ac elasi emisar principal.
- pe traseul râului Neagra Sarului, de la confluenta cu p. Dumitrelu, ultimul afluent cu
aport însemnat de noxe, pâna la varsarea în râul Bistrita, caracteristicile hidrochimice si
geochimice ale acestui râu înregistreaza un proces destul de important de ameliorare, astfel
încât, la Gura Negrii, aval de confluen ta cu pârâul Haita, pH-ul apei si sedimentelor este cu
cca. 4 unitati pH mai mari decât amonte de confluen ta cu acest pârâu iar continutul de sulf
total din sedimente reprezinta numa i 5,84% d in cel gasit în sedimente în statia din amonte de
conf luenta.
Deb itul mare al râului Bistrita, comparativ cu cel al Neag rei Saru lui, face ca influenta
acesteia din urma asupra caracteristicilor fizico- chimice ale apei si sedimentelor sale sa se
manifeste pe o distanta relativ redusa- pâna la Cheile Zugreni (cca. 15 km); în sectiunea din
aval de chei- Barnar (Brosten i) de urmarire a calitatii râu lui Bistrita de catre Sectorul de
Gospodarire a Apelor Suceava, apa se încadreaza în clasa I de calitate .

? Afectarea calitatii apei datorita activitatii Sucursalei Salina Cacica

Oda ta cu demararea probelor tehnologice în instalatia de recristalizare a sarii de la
Pârtestii de Jos (1993), ca urmare a sesizarilor facute de cetatenii din imediata vecinatate a
uzinei, Agentia pentru Prot ectia Med iului Suceava a monitorizat calitatea apelor din fântâni,
conturându-se, în functie de încarcarea apelor din freatic în cloruri, doua zone (figura 9).

24
 Figura nr.9. Zonele cu concentra tii în cloruri a freaticului din loc. Pârtestii de Jos

Interpretarea analizei probelor de ape prelevate din fântâni a permis mai multe concluzii
dintre care principalele sunt:
- poluarea maxima se încadreaza într -un teritoriu delimitat de incinta si santul de
scurgere al apelor pluviale ;
- în zona I-a, poluarea cu cloruri a fântânilor a crescut de cca .10 ori fata de anul
1992 ;
- în partea sud-estica a zonei I continuturile mai redus e de cloruri fata de restul zonei
se datoreaza atât cresterii distantei fata de incinta, cât si, în principa l, influentei
majore a apelor pârâului Inata asupra freaticului si implicit asupra calitatii apelor
din fântân i;
- în zona a II -a, nivelul clorurilor a scazut fata de 1992, el încadrându-se în
majoritatea cazurilor în limitele de concentratie admise.

? Impactul poluantilor specifici asupra solului

? Calitatea solului a suferit modificari semnificative în arealul Ex ploatarii Miniere

Calimani datorita produsilor toxici emisi din toate fazele f luxului tehno logic.
În perimetrul industrial Caliman i, categoriile de materiale depozitate care constituie surse
de noxe, sunt :
- ha lde le constituite din depozitarea materialului inert, rezultat din decopertarea
minereului si a rocilor sterile sau slab mineralizate, precum si a sterilulu i rezultat din fluxul
tehnologic ;
- de pozitele superficiale - rezultate din procesul de spalare a solului de catre apele
pluviale si din aluviuni le pâraielor.
Din analiza probelor de steril reco ltate din zona Calimani, rezulta valori foarte mari pentru
pentru major itatea metalelor totale analizate si valor i foarte mici ale pH-lui pentru probele de

25
pe halda de steril si pen tru solul polua t, reco ltat din zona limitrofa haldei de steril Puturosu
(proba martor este de la Gura Haitii)( tabelul nr.1) :
Tabel nr. 1.Compozitia solului si a sterilului din zona EM Cal imani

Denu m. pH Sulf e le m. Fe total Mn tot. Zn tot. Cu tot. Cd tot. Ni tot. Co tot. Cr tot.
Proba (%) (ppm) (ppm) (ppm) (ppm) (ppm) (ppm) (ppm) (ppm)
Halda steril 2,02 8,9 43087 1323 97,24 30 ,14 0,545 19,38 19,96 36,54
Sol a fectat 3,05 33658 138,1 22,27 17 ,21 0,24 10,02 3,15 19,29
Martor 6,75 8579 9,2 9,79 9,79 0,154 20,78 17,07

Din analiza variatiei pH-ului pentru solul afectat (martor si steril din area lul Caliman i)
rezulta ca mentinerea la valori extrem de mici a acestuia se datoreste prezentei sulfului si
react iilor de oxidare a acestuia, reactii cu impact direct în transformarea metalelor în ioni
mobili.
? În ceea ce priveste sursele potentiale de influenta negativa asupra indica torilor de
calitate ai s olulu i si subsolului ca urmare a desfasurarii activitatii Instalat iei de recristalizare
a sarii Pârtestii de Jos, trebuie sa mentionam faptul ca nu s -a urmarit, prin analize, calitatea
solului din zona de influenta a activitatii de exploatare si preparare a sarii, însa sunt zone unde
s -a constat efectul nociv al deversarilor de saramura: culturi afectate din gospodariile
cetatenilor. Un exemplu este cel al suprafetei de teren din curtea familiei Gorcea Vasile,
situa ta în imediata vecinatate a incintei de prelucrare unde, datorita înfundarii canalizarii din
incinta si deversarii accidentale de ape tehnologice în curtea aces tei familii, s-au uscat
legumele, plan tele cu flori si un po m fructifer.

2.2.2. Impactul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice

? Incinta miniera Calimani , cu exceptia zonei iazului de decantare, ocupa 1% din

suprafata Parcului National Cali man i.
Proportiile impa ctului industrial asupra structurilor naturale vii sunt foarte mari,
exercitându- se asupra tuturor formelor de organizare biotica si au fost constatate de multi
specialisti.
În urma desfasurarii acestei activitati vegetatia forestiera a suferit atât un impact direct,
prin înlaturarea vegetatiei arborescente si arbustive cât si unul indirect, concretizat prin:
- efecte distrugatoare asupra padurii aflate la baza taluzurilor haldelor , datorita apelor
puternic acide ce spala haldele (pH de 2,0). Cele mai vizibile efecte sunt pe partea estica a
haldei Ilva, unde atât molidisul cât si jnepenisul sunt uscate;
- efecte de uscare totala în zonele afectate de scurgerile d e steril de pe halde, favoriza te de
modificarile con tinui ale pantei taluzu rilor.
Cu toate acestea, se remarca încercari timide de revegetare naturala pe halda Ilva.
Re zultatele unor experimente de reconstructie ecologica, realizate de ICAS Câmpulung
Moldoven esc, prin plantarea pe platf orma superioara a halde i Pinu a d ifer ite specii lemnoase,
a demonstrat importanta refacerii ec osistemului forestie r pentru reintegrarea zonei Caliman i în
landsaftul local. Astfe l, s -a constatat o rata de prindere destul de ridica ta pentru puietii de
jneapan si zâmbru, în gropi cu humus forestier.
Re feritor la calitatea ecosistemelo r acvatice, o serie de poluanti rezultati din procesul
tehnologic de obtinere a sulfului tehnic au degradat calitatea apelor aval de exploatare.
Datorita impactului acestora, apa râului Neag ra Sarului prezinta modificari ale proceselor de
receptare a poluantilor si chiar o degradare a proceselor de dezintoxicare (autoepurare),
exprimate prin schimbarile comp ozitiei calitative si cantitative a florei algale.
Din analiza zoop lanctonului pe toate cursurile de apa ce izvorasc din muntii Calimani,
acesta este foarte slab dezvoltat sub aspect calitativ si ca ntitativ, prezenta sa accidentala
neputând a fi concludent a pentru caracterizarea hidrobiologica a arealului inves tigat.

26
 ? Poluarea Solonetului cu ape contaminate cu cloruri provenite de la instalatie este
confirmata si de studiul biologic efectuat de specialistii Serviciului de Gospodarire a Apelor
Suceava. Se poate vorbi de o influenta cu efect c umulativ a factorului natural la poluarea din
zona, caruia i se suprapune, cu caracter masiv, influenta negativa a activitatii de prelucrare a
s arii.
Cuantificarea aportului la poluare a l celor doi f actori (natural si antropic) este o problema
deosebit de complexa, care necesita studii aprofundate privind regimul de curgere si
alimentare a a pelor freatice din zona, supravegherea ca litatii apelor de suprafata, influentata,
la rândul ei, de parametrii cantitativi si ca litativi ai ape lor freatice si de adâncime.
Pr in noua tehnologie de preparare, finalizata în anul 2000, nu mai sunt evacuate în emisar
(pârâu l Solonet) ape tehnologice uzate, încarcate cu cloruri (princ ipalul agent poluant din
zona), instalatia de prelucrare functionând în circu it înch is, cu sistemul de exploatare prin
dizolvare cinetica în zacamânt.
2.2.3. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane

? Desi sunt situate la distante relativ mari de perimetrul minier Caliman i, a sezar ile umane
se afla înca sub influenta sa remanenta, care se manifesta prin emanatii de aerosoli din cariera
si din halde , prin antrenari de pulberi si hidrotransport de pe acestea. În mod frecvent,
caracteristicile fizico- chimice ale apelor de suprafata sunt afectate de apele meteorice ce
percoleaza depozitele de steril minier si platformele industriale precu m si de ape le evacuate si
cele exfiltrate din i azul de decantare.
La chestionarul adresat administratiei pu blice locale- Primaria Saru Dornei, aceasta a avut
un punct de vedere oarecum deoseb it referitor la impactul pe care l-a avut activitatea miniera
asupra comunitatii, prin comp aratie cu alte localitati unde sunt unitati de preparare:
- la Exploatarea Miniera Calimani, majoritatea lucratorilor a fost din alte zone, minerii
localnici preferând sa lucreze la sectoarele miniere de exploatare a manganului, aflate în
aceeas i zona si active înca. Din acest motiv, efectele înch iderii activitatii nu au avut
repercusiuni profunde asupra nivelului ec onomic al comunitatii;
- activitatea desfasurata în Calimani a atras dezvoltarea unor retele de utilitati- apa , canal
si ca i de co municatie;
- activitatea traditionala, de crestere a animalelor, a ramas si a capatat amploare, prin
crearea de „ferme ecologice”;
- comunitatea locala este cooptata în pro gramul de ecologizare, comunicarea între
proiectant- constructor- comunitate locala functionând corect;
- oportunitatile eco –turistice favorizate de ex istenta Parcului National Calimani, a sitului
Natura 2000 Tinovul Saru Dornei precum si de descoperirea, în iu lie 1987, a megalitului cu
gravuri din valea Paltinu- satul Gura Haitii, care integreaza masivul Calima ni în arealul
“civilizatiei megalitice”, deschid noi posibilitati de dezvoltare economica a comunitatii.
? În ceea ce priveste activitatea Instalatiei de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos,acesta
este situa ta în zona rezidentiala a localitatii, existând gospodarii la distan ta de cca. 5 m de
instalatii (figura 10):

27
 Figura nr. 10.Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos

Înca de la înc eputul activitatii în aceasta instalatie, populatia a facut numeroase sesizari
privind scurgerile de saramura d in instalatiile de preparare care au salinizat apa din fântânile
limitrofe, scurgeri de ape încarcate cu cloruri si având temperatura de cca. 500C, în grad ini,
afect ând culturile si scurgeri accidentale d e saramura din saleduct, în cursul pârâului Solonet
si pe terenurile agricole. Un alt element reclamat era zgomotul produs de ce le doua
ventilatoare ale turnului de racire.
Ace ste aspecte negative au fost remed iate dupa retehnologizare, Sucursala Salina Cacica
obtinând de altfel si Certificat ISO 14001 : 2004 privind implementarea sistemu lui de
management de mediu.
În raspunsur ile la Chestionarul pr ivind implicarea/interactiunea d intre operatorul minier si
comunitate pe care l -am conceput, sunt de remarcat urmatoarele aspecte :
- la întrebarile “ Ce întreprinde compania pentru promovarea unei dezvoltari durabile” si
“ Ce se întreprinde pentru a se asigura ca economi a locala nu va deveni dependenta de
activitatile miniere” , raspunsurile sunt concrete: dezvoltarea turismului de agre ment si
terapeutic, prin amenajarea subteranului în incinta Cacica pentru vizitare si tratare cu aerosoli
salini, amenajarea unui strand cu saramura, în aceeasi incinta, precum si asigurarea cu apa
potabila a locuitorilor din Cacica si a loc uitor ilor din zona ide ntificata ca zona I de afectare a
freaticului din localitatea Pârtestii de Jo s;
- monitorizarea gradului de afectare a factorilor de mediu prin activitati de preparare este
transparenta pen tru comunitat ea locala.

2.2.4. Influenta unor conditii naturale asupra impactul ui sistemic al poluantilor

? Amplasarea în caldera masivului vulcan ic Calimani a unei lucrari de anvergura celei de

exploatare si preparare in situ a zacamântului de sulf, nu putea sa nu aiba consecinte
devastatoare asupra ecosistemelor din zona. Astfel, au fost afectate ecosisteme subalpine
(pajisti, jnepenisuri), ecosisteme forestiere, ecosisteme acvatice. Surse de impact negativ se
afla în toate etapele tehnologice: desc opertare si haldare, exploatare si transport, preparare.
Zona de impact maxim se afla situa ta în bazinul râului Neagra Sarului, care debuseaza
spre nord în compartimentul Sarul Dornei al Depresiunii Dornelor .
Datorita climei, caracterizata prin cantitati importante de precipitatii, si datorita modului
de manifestare al acestora, se remarca un potential ridicat de erodab ilitate, accelerând
procesele de levigare în special pe terenurile decopertate si pe halde. De asemenea,
fenomenele de înghet- dezghet, corelate cu lipsa stratului de zapada (cca. 18,6 zile fara strat

28
de zapada din cele 63,8 zile cu fenomene de înghet- dezghet/ an) produc cele mai de amploare
modificari în conf iguratia haldelor de steril.
În ceea ce prives te rolul regulator al solului în regimul scurgerii apelor, aces ta es te destul
de redus, av ând în vedere faptul ca domeniul solurilor forestiere se s itueaza în general în aval
de cariera si de pricipalele halde de steril.
Efectul ploilor acide este partial contracarat de componentii cu caracter bazic (carbonati
de Na, Mg, Ca ) ai solurilor din zona .
În ceea c e priveste implicarea apelor în impactul sistemic al poluantilor, este de remarcat
dinamica accentuata a apelor de suprafata care, a tât areolar cât si pe trasee definite, c u debite
temporare sau permanente, vehiculeaza volume poluate importante. Un cumul de conditii
interactive favorizant e face sa actioneze concomitent cu alimentarea bogata din precipitatii,
permeabilitatea redusa a patului albiilor si concentrarea rapida a scurgerii în albii cu sectiune
transversala modesta, ceea ce genereaza debite apreciabile, formate în intervale scurte, pe
pâraie mici.
? Zacamântul Cacica. Factorul natural declansator/ favorizan t al impactului negativ al
poluantilor specifici este cel geologic (structural si pe trograf ic), p rezenta sarii într -o structura
sinclinala favorizând si amp lificând efecte poluante la nivelul ap elor de suprafata si sub terane,
al solului si ecosistemelo r naturale si antropice. Valorificarea zacamântului si impactul
negativ aferen t pot fi interpretate drept consecinte (secundare) ale unui impuls dat de oferta
naturala.
Pârâul Solonet, cel care traverseaza zona si capteaza toate izvoarele din arealul Cacica,
inclusiv pe cele sarate, traverseaza localitatile Pârtestii de Sus, Cacica, Pârtestii de Jos,
contribuie din plin la ridicare a gradului de poluare din zona.
Reteaua hidrografica din zona este puternic afectata de acumularile de sare din zona care
încarca atât apele de suprafata cât si freaticul si apele subterane de adâncime. Forajele
executate în incinta Pârtestii de Jos au aratat ca si apele subterane au continuturi mari în
cloruri (233-570 mg/l).
Sub a spectul po luarii solului din zona intereseaza, în primul rând, s tarea solonceacurilor si
soloneturilor. În aceasta cl asa sunt incluse solurile care au ca orizont de diagnostic un orizont
salic sau un orizont natric si care sunt tipice pentru zonele în care se gasesc acumulari
naturale de sare sau care sunt contaminate în urma desfasurar ii activitatilor de extractie si de
prelucrare a sarii. De ac eea o saraturare suplimentara a solului, pe fondul na tural deja existent,
conduce la dezechilibre ale ecosistemelor terestre.

Partea a III-a. Calitatea actuala a mediului în judetul Suceava sub impactul activitatilor de
prepara re a substant elor minerale utile

1. Sisteme generale de supraveghere si evaluare a poluarii si calitatii mediului

Monito rizarea mediului în domeniul industriei miniere este necesara în cadrul tuturor
etapelor ciclului de viata al unei investitii miniere , care include: explorarea, elaborarea
proiectului, exploatarea minei, pre lucrarea minereului, transportul si închiderea minei.
Programele de monitorizare a mediului la uzinele de preparare a substantelor minerale
utile de pe teritoriul judetului Suceava sunt organizate pe doua module:
? Monitorizarea calitatii factorilor de med iu, în perioada de activitate a uzinei,de catre
operatorii minieri prin:
- determinari sistematice, în labo ratorul propriu, al calitatii ap elor uzate evacuate si al
emisarului f inal (pârâul Br ateasa pentru U.P.Tarni ta, râu l Moldova pentru U.P. Fundu
Moldovei, râul Bistrita pentru U.P. Iacobeni, râul Neagra Sarului pentru E.M.
Calimani si pârâul Solonet pentru Instalatia de recristalizare a s arii Pârtestii de Jos );

29
 - determinari ale cantitatii de pulberi sedimentabile în incinta si în zona de influenta a
uzinei.
În arealul si zone le de influenta ale u zinelor de preparare a substantelor minerale utile din
judetul Suceava, analize sistematice a le calitatii a erului nu s-au efectuat decât în pe rioadele de
activitate ale acestora, sau dupa 1990, si doar pe perioade de terminate de timp, ca urmare a
unor comenzi din partea operatorilor economici catre institutii de specialitate, în vederea
elaborarii uno r studii de impac t asupra mediului.
Astfel, la U. P. Tarn ita, în anii 1995 si 1996, Institutul de Cercetari Biologice Iasi-
Statiunea de Cercetari „ St ejarul” Piatra Nea mt, în baza unui Contract de cercetare stiintifica
cu Sucursala Miniera Gura Humorului, în subordinea caruia se afla uzina, a realizat o analiza
a poluarii a tmosferei cu pulberi sedimentabile în punctele critice de pe Vaile Suha si Moldova
(sectorul Tarnita - Fras in), în functie de regimul meteosinoptic si de desfasurarea fazelor în
procesul de productie.
? Urmarirea stabilitatii iazurilor de decantare, atât în perioada de activitate cât si în
perioada postînchidere.
Stabilitatea iazur ilor este monitorizata prin masurarea defor matiilor si prin controlul
adâncimii apei subterane.
• Deformatiile- deplasarile orizontale ale corpului iazului, se urmaresc prin masuratori
topografic e lunare ale reperelor montate pe taluzul si berma depozitului.
• Pentru urmarirea nivelului ape lor subterane d in corpul iazurilor de decantare din jude tul
Suceava, în luna augus t 2009, printr-un proiect PHARE „Achizitie de echipa mente pentru
reteaua de monitorizare a depozitelor de deseuri provenite din industria extractiva-
monitor izarea factorilor de mediu pentru 5 iazuri de decantare din zona Bucovina”, s -au
rea lizat foraje pentru piezometre, foraje pentru inclinometre si câte un modul Data Logger
pentru colectarea informatizata a datelor pentru iazurile de decantare Tarnicioara, Poarta
Veche si Valea Strjii ce au deservit UP Tarnita, pentru iazurile de decantare Dealu Negru si
Pârâul Cailor ce au deservit UP Fund u Moldovei si pen tru iazul de decantare Dumitrelu, ce a
deservit UP Cali mani.
Apa de scurgere care dreneaza lucrarile miniere si depozitele de steril mineral este
contaminata ca rezultat al reactiilor ch imice cu rocile expuse în urma operatiunilor miniere.
Aceasta contamina re- cunoscuta ca Drenajul Acid al Rocilor (DAR) implica, de obicei,
oxidarea su lfurilor metalice în conditii ac ide .
Monitoriza rea are toate sansele sa reprezinte o parte integrant a a strategiilor de
administrare a DAR. Ea trebuie sa se concen treze pe cei mai adecvati indicatori de
performanta si, de asemenea, trebuie sa fie parte a planului integrat care va sta la baza oricaror
actiuni, modificar i si îmbunatatiri.
Pâna în prezent nu a existat o monitorizare a DAR, cu o exceptie si anume când, ca
urmare a aparitiei exfiltratiilor cu încarcare mare în Fe din iazul de decantare Tarnicioara, în
perioada 2002-2003, S.C. IPROMIN S.A. Bucuresti a realizat un studiu asupra cauzelor si
solutiilor de eliminare a efectelor exfiltratiilor prin corpul barajului valea Tarnicioara si a
poluarii chimice a pârâului Brateasa (M. Dracea,coord., 2003). Desi fen omenul a continuat si
dupa anul 2003, nu s-a mai facut o monitorizare a acestuia, din lipsa de fonduri.
Practic, o monitoriza re – dar nu sistematica- s-a efectuat doa r la Sucursala Salina Cacica,
unde se fa c de terminari fizico- chimice a le calitatatii apelor reziduale evacuate de la instalatia
de recristalizare a sarii, din localitatea Pârtestii de Jos, în emisa r- pârâul Solonet.

2. Cuantificarea nivelului de poluare. Evaluarea impacturilor specifice

Evaluarea impac tului asupra mediului produs de activitatile miniere este un proces
complex, care trebuie sa aiba la baza o serie de indicatori atât de mediu- ecologici- câ t si
socio- economici. Ac esti indicatori, reprezentativi pentru f unctionarea norm ala a unui sistem,

30
sunt evaluati cantitativ si calitativ, metodele de evaluare globala a impactului fiind
multicriteriale.
Pentru evaluarea impactului produs de activitatile de preparare a substantelor minerale
utile din judetul Suceava, am ales doua metode:
? O metoda cantitativa , metoda (ilustrativa) de apreciere globala a starii de calitate a
mediului. Aceasta metoda se bazeaza pe calcu larea unui indice de poluare g lobala, ca rezultat
al raportului dintre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate,
considerati spec ifici pentru factorii de mediu analizati. Metoda presupune parcurgerea mai
multor etape de a precier i sintetice, bazate pe indicatori de calitate capabili sa reflecte o stare
generala a unuia din factorii de mediu analizati si apoi corelarea acestora printr -o metoda
grafica (Rojanschi V., Bra n Florentina, 2002).
? O metoda calitativa , matriceala, adaptata dupa matricea Leopold. Modelul matriceal
general de evaluare globala a impactului asupra mediului, metoda Leopold, reprezinta una
dintre cele mai bune modele de evaluare globala a impactului activitatilor de preparare a
substantelor minerale utile asupra f actorilor de mediu da torita posibilitatilor mari de a lua în
analiza o gama foarte mare de componente de mediu si diverse forme de activitati care pot
genera impact asupra mediului ( V. Rojans chi, 2002).
Am adaptat matricea la specificul activitatii de preparare a substantelor minerale utile,
rezultând urmatoarele grupe de activitati care afecteaza mediul:
- matricea I: modificarea habitatelor,alterarea stratului superficial, alterarea hidrologiei
subterane,modificarea debitului si cur surilor apelor de suprafata, influenta canalizarii,
a zgomotului si vibratiilor, a emisiilor atmosferice;
- matricea II: transformarea terenului si constructiilor (incinte industriale, drumuri,
cabluri de tensiune electrica, diguri, baraje, constructii de pozite materii prime si
reziduuri preparare, depozite de substante si preparate chimice periculoase);
- matricea III: procese de prelucrare (receptie minereu, sfarâmare- macinare, flotare,
filtrare, depozitare, expediere preparat minier);
- matricea IV: depo zitarea si tra tarea deseurilor (amp lasarea si depozitarea deseurilor
tehnologice, acumularea scurgerilor de produse petroliere si uleiuri uzate, descarcare
ape u zate tehnologice , descarcare ape uzate menajere, depuneri pulberi sedimentabile,
condensatori cu PCB);
- matricea V: acciden te si factori de risc (accidente operationale, scurgeri din conducte
tehnologice, deversari de material steril datorate unor eveniment e climatice deosebite,
factorul politico- economic- nealocarea de fonduri pentru remedierea, reabilitarea
ecologica a siturilor miniere).
Ca racteristicile de mediu care se urmaresc într -o analiza a impact ului sunt:
- caracteristici fizico- chimice ale: solului, ap ei, aerului;
- flora, fauna;
- factori culturali: utilizarea terenurilor, recreere, estetic si interesul oamenilor( sanatate
si securitate, utilitati, retele de transport);
- relatii eco logice, cum ar fi: salinizarea resurselor de apa, acidifier ea resurselor de
apa,etc.
Tabelul nr.2. Grila de apreciere a amplitud inii magnitudinii si importantei impactului (indicele de impact)

Ma gnitud ine Nota Impo rtanta Nota I Im pact Indice

M Im pact
MxI
Mediu antrop izat,ecosisteme 1 Foarte importa nt(zone 1 Major- mediu d egradat, 1- 5
reduse rezidentiale, rezervatii ecosisteme distruse
naturale)
Poluare majora 2 Important 2 Semnifi cativ - mediu 6 -10
grav afecta t de
activitatea umana,
periculos formelor de
viata

31
 Polua re de nivel med iu 3 Im portan ta medie 3 Ma re -m ediu afectat de 11-15
ac tivit. umana,
producând tulburari
formelor sensibile de
viata
Poluare redusa 4 Ma i p utin imp ortant 4 Mediu -mediu afectat de 16-20
activitatea umana,
producând disco nfort
Mediu natural nesemnificativ 5 Neimport ant 5 Scazut - mediu sup us 21-25
afectat efectului activit. umane
în limite adm isibile

Valorile amplitudini i magnitudinii si ale importantei impactului le-am stabilit pe baza

evaluarii efectelor poluan tilor specifici activitatii de procesare a substantelor minerale utile
pentru fiecare unitate de preparare în parte, asupra caracteristicilor si conditiilor de mediu
existente în fiecare areal.

Pentru o evaluare globala a starii de calitate a med iului, c a rezultat a l efectelor sistemice
ale activitatilor de preparare a substan telor minerale utile din judetul Suceava, în figura 95
este prezen tata o co mparatie a indici lor de poluare globala calculati pentru cele cinci unitati de
procesare.

IPG 3. 5

2. 5

3.03 3.03
2.04
1. 5
1.81
IPG
1.79
1

0. 5

0
Uz ina de Sal ina Caci ca U zi na de Exploata rea U zi na de
prepar are pr eparar e m ini era pr eparare
Fundu M oldovei Tar nita Cali m ani Iacobeni

Figura nr.11 . Valoarea indicilor de poluare globala pen tru unitatile de preparare a substan telor minerale utile
din judetul Suceava

Se observa faptul ca, datorita retehnologizarilor dar si reducerii activitatii, prin

intro ducerea sistemu lui de managemen t al mediului la Sucursala Salina Cacica, da torita
obligativitatii respectarii nor melor de mediu, a legislatiei aparute în anul 2008 referitor la
deseurile din industria e xtractiva si de preparare precum si a celei referitoare la inves tigarea
mediului geologic contaminat, indicele de poluare globala pentru cele doua unitati de
prelucrare ramase în activitate- Uzina de Preparare Iacobeni si Instalatia de recristalizare a
sarii Pârtestii de Jos denota un mediu supus efectului activitatii umane în limite admisib ile.
Situatia cea ma i grava, ramâne înca pen tru EM Calimani si UP Tarnita, evaluarea indicilor
de poluare globala indicând un mediu grav afectat de activitatea umana, periculos pentru
formele de viata, cele doua unitati fiind urmate îndeaproape de UP Fundu Moldovei.
În ceea ce priveste modelul matricea l general de evaluare globala a impactului asu pra
mediului, adaptat dupa matricea Leopold (figurile 12-16) este de remarcat fap tul ca cele mai
expuse accidentelor si factorilor de risc sunt Exploa tarea Miniera Calimani si Uzina de
Preparare Tarnita, precum si Uzina de Preparare Fundu Moldovei, la care amplasarea iazului

32
de decantare Dea lu Negru si a instalatiei de prelucrare în intravilan constituie o permanenta
sursa de nesiguranta pentru locuitorii din zona .
Din punct de vedere a l modificarii regimului, impactul este semnif icativ la EM Calimani,
data fiind magnitudinea poluarii.
La U.P. Tarnita masuri de stabilizare au demarat numai pentru iazul de decantare
Tarnicioara, lucrarile începând în anul 2008. În vara anului 2008 însa, ca urmare a ploilor
torentiale, în zona Scaldatori s-au acumulat circa 100.000 m3 de apa în amonte de b araj, din
cauza blocarii cu aluviuni a intrarii în galeria de subtraversare a iazului de decantare. În ac est
context, în zona barajului de coada de la Tarnicioara, acumularea de apa din precipitatii a
condus la activarea unei sonde inverse inactive de pe plaja iazu lui si totodata a aparut o ravena
adânca în corpul taluzului principal, pr in care erau exfiltratii cu un debit de aproximativ u n 1
m3 /s, care au antrenat material steril spre cursul p. Brateasa. Acest eveniment atrage sever
atentia asupra necesitat ii monitor izarii stab ilitatii iazului de decantare atât pe durata executarii
lucrarilor de reconstructie ecologica, cât si în pe rioada post închidere.
15

12

16

15
U.P. T arnita
15

13

14

U.P. Fundu M old ovei 14

A. Caracteristici
fizico- chimice

IM Calim ani
13

13

12

13

B. Conditii biologice

C. Factori culturali
16

15

15

16

Salina Cacica

D. Relatii ecologice
21

18

17

18

U.P. Iacobe ni

0 10 20 30 40 50 60 70 80 valori im pact

Matricea I. Modificarea regimului

Figura nr.12. Valori medii ale impactului actiunii „modificarea regimului” în un itatile de preparare a s.m.u.
din jud. Suceava

33
 U.P. Tarnita

13

12

12

13
14

14

12

13
U.P. Fundu Moldov ei
A. Caracteristici
fizico- chimice

IM Calim ani

12

13

11

13
B. Conditii biologice

Salina C acica C. Factori culturali

15

16

17

18
D. Relatii ecologice
16

18

15

18
U.P. Iacobeni

0 10 20 30 40 50 60 70 80 valori im pact

Matrice a II. Tra nsform area Te re nului si a constructiilor

Figura nr.13. Valori medii ale impactului actiunii „transformarea constructiilor” în unitatile de preparare a
s.m.u. di n jud. Suceava

U.P. T arnita
14

18

12

16
14

12

10

15

U.P. Fundu M oldo vei

A. Caracteristici
fizico- chimice

IM Calim ani
12

B. Conditii biologice

C. Factori culturali
17

16

14

15

Salina Ca cica

D. Relatii ecologice
16

14

13

17

U.P. Iaco beni

0 10 20 30 40 50 60 70 valor i im pact

Matricea III. Procese de pre lucrare

Figura nr.14.Valori medii ale impactului actiunii „procese de prelucrare” în unitatile de preparare a s.m.u. din
jud . Suceava

34
 14

14

14

13
U.P. Tarnita

16

15

14

16
U.P. Fundu Moldovei
A. Caracteristici
fizico- chimice

15

15

18

16
IM Calim ani
B. Conditii biologice

Salina Cacica C. Factori culturali

17

19

18

18
D. Relatii ecologice
20

17

18

18
U.P. Iacobe ni

0 10 20 30 40 50 60 70 80 valori impact

M atri ce a IV. De pozita re a si tra ta re a de se urilor

Figura nr.15.Valori medii ale im pactului actiunii „depozitarea deseuri lor” în un itatile de preparare a s.m.u.
din jud. Suceava

U.P. Tarnita
8

U.P. Fundu Moldove i

9

A. Cara cte ristici

fizico- chi m ic e

IM Calim ani
8

B. Conditii biologice

C. Factori cul tura li

13

12

11

Salina Cacica
9

D. Re latii ec ologic e
11

11

12

U.P. Iacoben i
9

0 10 20 30 40 50 valori im pac t

M atr ice a V. Accide nte si facto ri de ri sc

Figura nr.16.Valori medii ale impactului actiunii „accidente si factori de risc” în unitatile de preparare a
s.m.u. di n jud. Suceava

În afara interpretarilor prin referinte matriceale în expresie spatiala cel putin pâna în
perioada actua la aceste rezultate nu pot fi redate. Dificultatile importante la nivelul catitatii de
informatie pe factori naturali, ca si precaritatea infor matiei cantitative la nivelul unuia si
aceluias i element de refer inta, la care se adauga lipsa de omogenitate/ coerenta a datelor în
diferitele unitati de preparare descurajeaza prelucrarea informatica si fac inco mpatibil
demersul cu oricare program de calculator.

35
3.Calitatea actuala a med iului în arealul unitatilor de preparare a substantelor minerale
utile din judetul Suceava

Pe baza cuantificar ii nive lului de poluare rezultat din desfasurarea a ctivitatii de p reparare
a substantelor mine rale utile în cele cinci uni tati economice de profil din jude tul Suceava , am
considerat posibila si ne cesara o analiza SWOT, pe domeniile: apa, sol- deseuri, aer,
conservarea biodiversitatii si cel soc ial, în vederea identificarii unor prioritati de actiune si a
masurilor cele mai ef iciente pentru limitarea/remedierea problemelor de mediu.
Pentru fiecare domeniu în parte am lua t în considerare stadiul f iecarei u nitati de preparare
la nivelul anu lui 2008, interpretând si operând datele rezultate din analizele efectuate de:
Agentia pentru Protectia Mediului Suceava pe probe de sol din zonele afectate de activitatile
miniere; Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava si Directia Apelor „ Siret” Bacau pentru
determinarea starii ec ologice a cursurilor de apa (indicatori fizico- chimici si biologici)
receptoare finale ale apelor impur ificate la trecerea pr in perimetrele miniere (respectiv râurile
Bistr ita, Neagra Sarului, Moldova); APM Suceava asupra aciditatii/alcalinitatii precipitatiilor
din judet, urmarind si analizând DAR- drenajul acid al rocilor, la iazurile de decantare
Tarnicioara, Valea Strajii, P oarta Veche, Dealu Ne gru si Pârâul Cailor, evaluând riscul pent ru
iazurile de decantare care au deservit uzinele de preparare a substantelor minerale utile,
urmarind legislatia de mediu existen ta în domeniu.
? Întrucât un aspect pe care îl consider foarte important în eva luarea starii de siguranta a
iazurilor de decantare, si care nu a fost luat în calcul decât o singura data, la iazul de decantare
Tarnicioara, în anul 20 02, ca urmare a apa ritiei unei exfiltratii puternice pe taluzul depozitului
si care a impurificat chimic apa p. Brateasa, este Acid Rock Drainage- DAR, am analizat în
timp ac est fenomen.Drenajul acid al rocilor l-am remarcat ca fiind prez ent în iazurile de
decantare Tarnicioara, Valea Strajii, Poarta Veche- care au deservit Uzina de Preparare
Tarnita si în iazurile Dealu Negru si Pârâul Ca ilor- ce au deservit Uzina de Preparare Fundu
Moldovei, atât pe perioada functionarii lor cât si dupa închiderea unitatilor. Pentru iazul de
decantare Dumitre lu, care a deservit Uzina de Preparare Calimani, au fost mentionate
exfiltratii acide din depozit într -un studiu realizat de catre SC ICPM SA Baia Mare în 1993.
Ulterior închiderii obiectivului nu s-au mai produs.
Re zultatele ana lizelor probelor prelevate din exfiltratii (media anuala ponderata), sunt
redate în figurile 17-20:

9 .00 8.50
unit .pH

8 .00

7 .00 6. 50
6.0 0 5.6 5 6.00 5.7 7 5 .73 2003-activ
6 .00
6 .00 5.50 5.5 3
5 .00
2008-i nactiv
5 .00

4 .00
u ni
3 .00

2 .00

F ara
1 .00
d ate

0 .00
Ta rnic ioar a Vale a Str ajii Po arta Vec he Dea lu N egru P ârâu l Ca ilor NTPA 0 01/
1998

Figura nr.17. Valoarea pH – DAR iazuri de decantare

36
m g /l 1000 . 00 932.03

900 . 00

800 . 00

700 . 00 2003-acti v

600 . 00
2008-i nacti v
500 . 00

400 . 00

300 . 00
163.40
200 . 00
77. 87 78.50
F ara
100 . 00 14.70 6.43 13. 90
6. 31 d ate 2. 16 5.00

0. 00
Tarn i ci oar a Valea Str aj ii Po ar ta Veche D ealu N eg ru Pâr âu l C ailo r N TPA 001 /
199 8

Figura nr.18. Concen tratia ionilor de fier – DAR iazuri de decantare

m g/ l 40. 00 38.00

35. 00

30. 00
2003-activ

25. 00
2008-inactiv

20. 00

15. 00

10. 00
5. 17
3. 70
5.00 Fara
1. 28 0.96
1.20 dat e 0. 35 0. 90 0.80
0.50

0.00
Tarnicioara Valea Straj ii Poarta Vech e Dealu Negru Pâr âul Cailor NTPA 001/
1998

Figura nr.19. Concen tratia ionilor de zinc – DAR iazuri de decan tare

37
 m g/ l 1. 60
1.44

1. 40

1. 20
2003-acti v
1.00 0.99
1. 00 2008-i nactiv

0. 80

0.56
0. 60

0.35
0. 40
0.25 0.24
0.17
0. 20 0.10 Fara 0.10
date

0. 00
Tarni cioara Val ea Str ajii Po arta Veche Dealu Negru Pâ râul Cailo r NTPA 001/
1998

Figura nr. 20 . Concentratia ionilor de cupru – DAR iazuri de decantare

Ana lizând datele obtinute în urma analizelor efectuate, precum si pe cele proven ite din
observatiile directe pe parcursul celor 17 ani de urmarire a comportamentului iazurilor de
decantare, se pot formula urmatoarele concluzii:
- exfiltra tiile din iazuri au în general o încarcatura în metale grele peste limitele stabilite
de normativul NTPA- 001/2002 si sunt rezultatul fenomenelor de drenaj min ier acid,
respectiv al biosolubil izarii sulfurilor din steril;
- iazul de decantare Dealu Negru (U.P. Fundu Moldovei), fiind un iaz de coasta, de
dimens iuni mai mici, prezinta o tasare si o asecare mai b una, exfiltratiile oprindu-se în
perioadele secetoase;
- exfiltra tia de la baza iazului de decantare Valea Strajii (U.P. Tarnita) are un aspect
artezian, cu un debit consta nt, ceea ce, coroborat cu aparitia lacului din spatele
depozitului, impune necesitatea unui studiu urgent de verificare a stabilitatii; lacul
acumulat în spa tele iazului denota un drenaj ineficient, iar exfiltra tia de la baza
taluzului principal semnifica acumularea unui volum de apa care poate determina
glisareacorpului iazului în aval.
? Evenimentele produse datorita precipitatii lor abundente din ultimii ani, în arealele
unitatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava, arata necesitatea
urgenta a evaluarii riscului de mediu pentru iazurile de decantare.
Am rea lizat evaluarea calitativa a riscului de med iu pentru iazurile de decantare aferente
unitatilor de preparare Tarnita (cu exceptia iazului de decantare Ostra, care este stabilizat si
înierbat), Fundu Moldovei si Calima ni. Ceea ce a ramas dupa valorificarea iazului de
decantare Valea Hajului (UP Iac obeni) este asecat si înierbat.
Grila de cuantificare a nivelurilor de risc pe care am utilizat-o, este redata în tabelul nr .3:
Tabel nr.3. Cuantificarea nivelurilor de risc

Nota Niveluri de risc

1- 4 Nesemnificative
5-9 Minore
10- 14 Moderate
15-19 Majore
20-25 Catastrofice

38
 Problemele iden tificate, pe baza observatiilor directe, a analizelor, a istoricu lui comport arii
iazurilor de decantare din punctul de vedere al stabilitatii, precu m si probabilitatea producerii
evenimen telor cu risc de mediu si consecintele acestora sunt introduse în matricea de evaluare
calitativa a riscu lui si a nive lurilor de risc pentru fiecare depozit de steril uzinal în pa rte.
Informatiile detinute se combina într-o estimare a riscului, conform relatiei (OM nr.184/
1997) :
R= P x G
Unde: R= riscul aparitiei unu i eveniment
P= probabilitatea aparitiei
G= gravitatea (consecinta) perico lului

Evaluarea riscului la iazurile de decantare Tarnicioara, Valea Strajii si Dealu Negru este
prezentata în tabelele 4 -6.

Tabel nr.4. Evaluarea riscului la iazul de decantare Tarnicioara - UP Tarnita

Nr. Natura pe ricolului Probabilitate a Gravitatea Nivelul

crt. risc
1. cedarea galeriei de subtraversare Sca ldatori 3 5 15
2. ruperi sau strapungeri ale digului principa l 4 5 20
3. ruperi ale digului de capat Tarnicioa ra 2 3 6
4. rupe ri ale digului de capat Scaldatori 3 3 9
5. exfiltratii -DAR -de ape cu antrenari de steril, 3 3 9
ravene (santuri), cratere ( sufozii cu antrenari de
steril), surpari, alunecari de teren
6. co lmatari la gratarele de protectie de la intrarile 4 4 16
în tunelurile de subtraversare Tarnicioara si
Scaldatori
7. avarii la sonda inve rsa 4 3 12

Nive lul max im de gravitate atribuit pericolului de cedare a galeriei de subtraversare

Scaldatori precum si celui de cedare a digului principal, este în strânsa legatura cu gradul de
afect are a structurii galeriei, marimea bazinului colector al ramurii Scaldatori si geometria
iazului de decantare. Nefunctionarea (înfundarea) sistemului d e drenare al pârâului Scalda tori
(în situatia producerii unor precipitatii abunden te sau a cedarii canalului de subtraversare)
determina colec tarea apelor pluviale pe platforma iazului si cres terea brusca a nivelului
hidrostatic din masa de steril, influe ntând în mod sensibil stabi litatea digurilor iazului.
Cedarea galeriei de subtraversare ar conduce la subducerea masei de steril spre valea pârâului
Bratea sa (cum s-a întâmplat în anul 2001, când numai datorita interven tiei rapide ca ntitatea de
steril scurs prin galerie a fost relativ mica , afectând totusi calitatea apei p. Brateasa). De
asemenea, am tinut cont de faptul ca antrenarea depozitului pe cursul de apa Brateasa, dat
fiind configuratia vaii (îngusta) si volumul mare de material din iaz, ar afecta grav
gospodariile situa te de -a lungul vaii în loca litatea Ostra, blocând si drumul judetean Frasin-
Brosteni.
Tabel nr.5. Evaluarea riscului la iazul de decantare Valea Strajii - UP Tarnita

Nr. Natura per icolului Probabilitate a Consecinte Nivelul de

crt. risc
1. cedarea galeriei de deviere a cursului p. 2 3 6
Valea Strajii
2. afectarea stabilitatii iazu lui de acumularea de 3 5 15
apa din spatele digului de capat
3. rupe ri sau strapungeri ale digului principal 2 5 15
4. colmatare a putului colector al apelor p. 3 3 9

39
 Valea Strajii
5. exfiltratii -DAR -de ape cu antrenari de steril, 3 3 9
ravene (santuri), cratere (sufozii cu antrenari
de steril), su rpari, alunecari de teren
6. avarii la so nda inversa 4 3 12

În cazul iazului de decantare Valea Strajii, la care preluarea apelor pârâului cu acelasi
nume se face prin galerie ocolitoare, prin versan t, c olmatarea putului colector al acestor ape
prezinta risc pentru stabilitatea depozitului prin surp lusul de ape care ar veni, ca un aport
permanent, în „ lacul” deja acumulat în spatele digului de capat si care are deja dimensiuni
semnificative (2,9 ha si adâncime de 7,5 m) . Am a preciat ca destul de mare probabilitatea de
colmatare a putului colector si ca mare cea de avarie la sonda inversa, care preia apele
limpezite de pe plaja iazului si le dirijea za spre p. Valea Strajii tinâ nd cont de frecventa
precipitatiilor abundente din areal si de lipsa supravegherii si a posibilitatii de interventie
rapida (accesul la iaz este îngreunat de ruperea drumului).

Tabel nr.6. Evaluarea riscului la iazul de decant are Dealu Negru - UP Fundu Moldovei

Nr. Natura per icolului Probabilitatea Consecinte Nive lul de

crt. risc
1. avarii la sonda inversa 3 3 9
2. ruperi sau strapungeri ale digului principa l 3 4 12
3. nepreluarea izvorului de pe versantul amon te 3 3 9
si dirijarea lui în afara co rpului iazului
4. ravene (sa nturi), cratere ( sufozii cu antrenari 4 5 20
de steril), s urpa ri
5. exfiltratii -DAR -de ape cu antrenari de steril, 4 4 16
alunecari de teren înspre gospodariile situa te
în vecinatatea depoz itului

Disfunctionalitatile iazului de decantare Dealu Negru, data fiind pozitionarea acestuia pe

malul râului Moldova, în imediata apropiere a gospodariilor, constituie un risc
permanentpentru comunitatea locala. Persona lul care supravegheaza iazurile Dealu Negru si
Pârâul Cailor nu dispune de mijloace de interventie rapida în caz de avarii. Amânarea
masurilor de stabilizare- reabilitare ecologica a iazului accentueaza ravenarile adânci de pe
taluz ul principal, urmate de deplasarea materialului înspre cursul râului Moldov a.
? În ceea ce priveste analiza SWOT pen tru activitatea de preparare a s.m.u.,un esantion a
acesteia este redat mai jos:
ANALIZA SWOT
pentru activitatea de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava
Domeniul Apa
Puncte tari Puncte slabe
• Restrângerea activitatii uzinelor de • Poluarea apelor de suprafata si
preparare s.m.u., surse de poluare a subterane din arealul uzinelor de
apelor de suprafata si subterane preparare s.m.u. ca urmare a c apacitatii
• Asuma rea obligatiilor de mediu impuse insuficien te sau a inexistentei
în acest dome niu de Directivele sisteme lor de epurare a apelor
Europene reziduale
• Transpunerea Directivelor Europene în • Utilizarea unui volum foarte mare de
domeniul „ apa” în legislatia apa în procesul de preparare
româneasca (procesarea minereurilor are loc în
• Retehnologiza rile aplicate la Instalatia mediu umed)

40
 de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos ,
care asigura elimina rea evacuarilor
acc identale de ape tehnologice
• Alocarea fondurilor pe ntru remedierea
eco logica a perimetreleor miniere
Pietricelu- Negoiu Românesc -
Calimani si pe ntru stabilizarea -
reabilitarea ecologica a iazului de
decantare Tarnici oara
Oportunitati Riscuri
• Promova rea la nivel national, prin
programe guvernamentale, a lucrarilor
de investitii pe cursuri de apa
• Existenta su rselor de finantare externe
pentru cercetare - impleme ntare a
tehnologiilor pe rformante de epurare a
apelor tehnologice uzate
Domeniul Sol- Deseuri
Puncte tari
• Implementarea Directivei 2006/21/CE
a Parlame ntului European si a
Consiliului Eu ropei privind ge stionarea
deseurilor din industriile extractive,
prin emiterea Hotarârii de Guvern nr.
856/ 2008
• Capacitatea de regenerare a solului în
zonele de exploatare - preparare a
minereului de mangan, su stinute de
tehnologiile putin poluante
• Emiterea pache tului legislativ privind
modalitatile de investigare si evaluare a
poluarii solului si subsolului ( HG
1408/ 2007) si de refa cere a zonelor în
care solul, subsolul si ecosistemele
terestre au fos t afectate (HG 1403/
• Deversari accidentale de ape de racire
cu temperaturi ridicate, în apa de
suprafata (instalatia de recristalizare a
sarii, 57 0 C), de saramura si steril
uzinal în emisar( Ca limani, Fundu
Moldovei, Tarnita, Cacica )
• Depozitarea si manipularea
de fectuoasa a substantelor poluante
utilizate în prep ararea minereurilor
(rea ctivi de flotare) si a produselor
pe troliere (Calimani, Ta rnita)
• Fenomenul de drenaj acid al rocilor are
repercu rsiuni asupra calitatii
emisarilor(p.B rateasa,râul Moldova, p.
Valea Strajii, p. Cailor)
• Neimplemen tarea programului de
monitorizare a calitatii apelor în
pe rimetrele miniere în timpul realizarii
lucrarilor de ecologiza re
• Dat fiind faptul ca unitatile de
preparare, mari consumatoare de apa si
depoz itele de steril uzinal, sunt
amplasate în apropierea sau pe cu rsuri
de apa, acestea sunt zone predispuse
inundatiilor
• Efectele poluarii ap ei asupra starii de
sanatate a populatiei
• Nesiguranta iazurilor de decantare a
sterilului uzina l poate sa afecteze starea
ecologica a apelor de suprafata
• Riscul neîndeplinirii angajamen telor
asumate în cadrul negocierilor de
aderare la Uniunea Europeana
Puncte slabe
• Degradarea solurilor în arealele de
activitate a unitatilor de preparare
minereuri
• Acidifierea suplimentara a solurilor
neacoperite da r afectate de scurgerile
din zona de activitate a uzinelor de
preparare ( Tarnita, Calimani, Fundu
Moldovei) sau accentuarea saraturarii
(Cacica)
• Modificarea reliefului z onei (Calimani,
Tarnita, Fundu Moldovei)
• Greutati financiare în sustinerea
lucrarilor de reabilitare ecologica a
terenurilor de gradate de activitatea
miniera
• Aborda rea amenajarii terenurilor
41
 2007)
• Alocarea de fonduri pentru reabilitarea
eco logica a perimetrelor miniere
Pietricelu- Negoiu Românesc -
Calimani
Oportunitati
• Existenta su rselo r externe de finantare
pentru gestionarea deseurilor
• Existenta su rselor externe de finantare
pentru reabilitarea ecologica a s iturilor
contaminate
• În Strategia Nationa la pentru
Dezvoltare Durabila a României,
Orizonturi 201 3- 2020 - 2030, este
prevazuta- pe termen mediu -
elaborarea unui Program National
privind Protectia si Conservarea
Solului
• Aparitia de tehnologii noi de tratare -
depozitare a sterilului uzinal si a unor
noi oportunitati de valorifica re a
acestora (U.P. Iacobeni)
Domeniul social
Puncte tari Puncte slabe
• Dezvoltarea geo turismului(Ca cica)
• Acces la informatie, cf. regulilor si
practicii internationale, prin
consultarea populatiei la dezvoltarea
proiectelor miniere
• Înfiintarea , în anul 1997, a Agentiei
Nationale pentru Dezvoltar ea si
Implementarea Programelor de
Reconstructie a Zonelor Miniere care
are drept scop promovarea masurilor si
actiunilor de dezvoltare a zonelor
miniere si atenuarea impactului social
produs de restructurarea sectorului
minier
Oportunitati Riscuri
• Crearea de retele de utilitati, de catre
companiile miniere, de care
beneficiaza si comunitatile locale
(Cacic a, Bros teni, Ostra, Fundul
Moldovei, Pârtestii de Jos)
• Cresterea nivelului de trai, datorita
salariilor mai mari din sectorul minier
• Posibilitatea accesarii de fonduri
42
de grada te în perspectiva limitata,
având ca unic scop productia, fara
implica rea în prob lemele comunitatilor
locale
Riscuri
• Modificarea calitatii naturale a
solurilor, prin degradarea indusa
antropic
• Alunecari de teren
• Contaminarea so lurilor cu metale grele,
substante pericu loase (produse
pe troliere, uleiuri uzate, azbest,
materiale bituminoase, etc. - Calimani,
Tarnita, Cacic a)
• Inexistenta ghidurilor de investigare si
evaluare a siturilor contaminate
• Nerespectarea catego riei de folosinta
adecvate pentru terenurile redate în
circuitul economic
• La sistarea activitatii, dezvoltarea
monoindus triala conduce la someri fara
alternativa locala
• Conflicte generate de utilizarea si
gestionarea terenurilor (Fundul
Moldovei, Ostra)
• Poten tiale tensiuni între co munitatile
locale si luc ratorii migranti, ca re pot
duce la reconfigurarea structurilor
sociale, a relatiilor si ide ntitatilor
locale (Ostra, Iacobeni)
• Activitatea unitatii miniere genereaza
ve nituri mari pentru un segment al
populatiei, cel implicat în proces ul de
productie; ca urmare, costurile vietii
cresc, fapt ce se rasfrânge negativ
asupra populatiei neimplicate în
proiectele industriale
• Poluarea estetica
• Afectarea starii de sanatate a
populatiei, prin expunere directa
(luc ratorii minieri) si indirecta
(populatia rezidenta în zona
amplasamentului unitatilor de
preparare)
• Impactul asup ra siguran tei
co munitatilor adiacente uzinelor de
 externe pentru regenerarea
eco nomica a zonelor miniere
socio - preparare ( U.P. Fundu Moldovei, U. P.
Iacobeni, U. P. Ta rnita, Instalatia de
recristalizare a sarii Pârtestii de Jos)
• Nerespectarea legislatiei de mediu
da torita problemelor sociale
• Lipsa atractivitatii inves titionale în
zone cu grave probleme de mediu

4. Reducerea impactului sistemic, reabilitari eco logice

4.1. Metode de reducere a impactului ac tivitatii de preparare a substantelor minerale utile

Industria miniera- atât cea extractiva cât si cea a prepararii substantelor mine rale utile-
reprezinta un sector important al economiei, fiind sursa de materii prime si co mbustibili
pentru celelalte ramuri economice. Activitatea de preparare este strâns legata de cea de
exploatare a resurselor, instalatiile de prelucrare fiind, din ratiuni economice, amplasate în
imediata apropiere a zonelor de extractie a substantelor minerale utile.
În acest sens, în anu l 1999, într -un sir de eforturi initiate de catre compan iile miniere cu
scopul de a schimba perceptia publicului asupra efectelor distructive ale mineritului, de a
întelege mai bine modalitatea de remed iere a acestor efecte si de a pregati sectorul pentru
Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabila care urma sa se tina la Johanne sburg, noua
dintre cele mai mari co mpanii miniere ale lum ii au lansat Initiativa Globala pentru Minerit. S-
a încheiat un contract cu Institutul International pentru Mediu si Dezvoltare (IIED), cu
sprijinul Cons iliului Mon dial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila (WBCSD), pentru a
pregati un studiu al sferei de activitate. Acest studiu recomanda Proiectul pentru Minerit,
Metale si Dezvoltare Durabila (IMMDD) si sfera sa de activitate un proces de cercetare si
consultare independent, de doi ani, lansat în 2000 si care urmarea sa explice car e es te cea mai
buna metoda prin care sectorul poate contribui la e volutia catre modele durabile de dezvoltare
economica.
Pent ru elaborarea unei politici adecvate în acest domeniu este necesar ca mai întâi sa se
cunoasca ex istenta si importanta problematicii acestor situr i si apoi, ca un prim pa s,
cunoasterea lor cât mai completa si într-un cadru de deplina transparenta. Aceasta cunoastere
trebuie sa se bazeze pe o inventariere s i cercetare sistematica a siturilor potential degradate cu
stabilire a u nor prioritati în privinta necesitatilor de remediere. Tratarea fiecarui sit trebuie sa
se faca în functie de impactul sau asupra mediului, de gr adul de risc si de utilizarea dorita.
? Cadrul legislativ
Ca metoda si ca baza de implementare a unor metode tehnice de reducere a impactului
activitatilor miniere asupra factorului ecologic, asupra sanatatii populatiei, în general, asupra
factorului socio- economic, este imperios necesara existenta unei legislatii adecvate.
? Metode tehnice de reducere a impactului activitatilor de preparare a substantelor minerale
utile
? În perioada de constructie- operare a unitatilor de preparare substante minerale, este
necesar sa fie selectata optiunea tehnologica cea mai performa nta ecologic, tinându-se cont si
de „ Documentul de Referinta asupra Celor mai Bune Tehnici Disponibile în Industria
Metalelor Neferoase” ,emis în decembrie 2001,document care contine informatii în legatura
cu articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a
poluarii mediulu i (Directiva IPPC).
În spiritul celor mentionate, unitatea de preparare a minereului polimetalic Manaila, care
se deschide în incinta industriala din comuna Iacobeni apartinând SC MINBUCOVI NA SA,
are preva zute tehnologii performante de prelucrare, în vederea obtinerii de concentrate de Cu
si Zn, cu utilizarea unor reactivi cu grad redus de toxicitate, cu reducerea volumului de
material steril uzinal prin filtrarea acestuia, rezultând astfel turte de namol filtrat cu o

43
umiditate de 6,63% care vor fi depoz itate în cuva amenajata (impermeab ilizata) a unei vechi
car iere, Oita, din co muna Ciocanesti.
Toate aceste aspecte indica necesitatea implementarii unu i pro gram de monitorizare a
surselor potentiale de emisii de noxe în mediu si utilizarea acestuia ca un instrument de
management al riscului. Deos ebit de importan ta este elaborarea unui Plan de interventie în caz
de urgenta, dupa sistemul APELL .
? Reducerea la minimum a reziduurilor din industria de prelucrare a substantelor
miner ale utile
Este deosebit de importanta stabilirea unei metodologii mana geriale care sa asigure un
mangementul ambiental sigur al reziduurilor de decantare în faze le de proiectare, de
constructie, exploat are, înch idere si abandonare pe termen lung a activitatii miniere.
? La închiderea activitatii de preparare a substantelor minerale utile , este necesar sa se
adopta metode de remediere a zonei afectate, care sa tina cont de particularitatile fiecarui tip
de tehnologie utilizata în procesul de flotatie, tehnologie care este determinata de tipul
substantei minerale utile preparate: minereu complex, sulf, sare, baritina, mangan .
Metodele de reab ilitare eco logica nu trebuie sa devina la rândul lor factori de poluare- asa
cum se întâmpla în situatia particulara a siturilor miniere cu activitate sistata din judetul
Suceava, practic abandonate, cu structuri într -o faza avansata de degradare ceea ce implica (la
preluarea de catre constructor a acestor perimetre în vederea executarii lucrarilor de
remediere) realizarea unor noi retele de utilitati, organizar i de santier si noi tipuri de deseuri
produse pe amplasamente.
? Introducerea controlului si reglarii automate a proceselor de preparare a minereur ilor cu
ajutorul calculatoarelor de proces este o metoda care ar asigura supravegherea întregului
proces de flotare, de la introducerea minereului brut si prepararea reactivilor, pâna la
obtinerea concentratelor si elimina rea sterilului, ceea ce ar reduce considerabil pier derile de pe
flux, realizându -se si o monitorizare au toma ta a cantitatii si tipurilor de noxe evacuate în
mediu.
? Instrumente socio -economice pentru reducerea impactului activitatii de preparare a
substantelor minerale utile
Începând cu anul 1997, s-a initiat un program de reducere accelerata a locurilor de munca
în industria miniera, cu scopul de a favoriza reorganizarea si efortul de restructurare. În scurt
timp (per ioada 1997-1998) numarul angajatilor s-a redus cu aproape 60 %. Procesul a surprins
însa autoritatile nepregatite sa faca fata problemelor sociale asociate, care s-au manifestat
puternic în zonele monoindus triale, traditional miniere .
În Anuarul statistic al judetului Suceava, 2008, emis de Institutul National de Statistica
Bucuresti, Direc tia Judeteana de Statistica Suceava este prezentata rata somajului (tabel 7), în
localitatile în care activitatea majoritara a fost cea miniera În toate localitatile mentionate,
activitatea preponderenta în prezent este cea de exploa tare- prelucrare a masei lemnoase.
Tabel nr.7. Populatia activa/ someri la nivelul anului 2008

Localitate a Po pulatie activa Some ri Rata somajului ( %)

Brosteni 2175 410 19
Cacica 1121 268 24
Iacobeni 1842 227 12,3
Ostra 1063 219 21
Pâ rtestii de J os 919 104 11,3
Saru Dornei 1961 156 8

În localitatea Saru Dornei, prin demararea în anul 2008 a activitatii de reconstructie

ecologica în perimetrele miniere Tarnita si Calimani, s-a resimtit o relaxare a presiunii
somajului, o parte din populatia activa gasindu-si un loc de munca conform pregatirii
profesionale.

44
 În schimb, în comuna Ostra, multi lucratori de la UP Tarnita, având locuintele în colonia
miniera construita în centrul localitatii, precu m si din considerente financiare (apartamentele
le-au ramas în proprietate) au ramas în zona, ridicând rata somajului.
Ra ta somajului foarte ridicata din comuna Cacica se datoreaza pe de o parte închiderii
instalatiei de preparare din aceasta localitate, reducerea cu aprox. 70 % a activitatii de
exploatare a sarii, înc hiderea sectiei de prelucrare lapte ( la toate aceste unitati economice lucra
populatia bastinasa).

4.2. Forme actuale de atenuare a impactului activitatii de preparare a minereului complex,

a minereului de mangan, a sulfului, a sar ii geme, a baritinei

Re structurarea sectorului minier, din cauza nerentabilitatii sale economice si a reducerii

subventiilor bugetare, nu a însemnat si stoparea impactului asupra mediului, ci doar o
diminuare a acestuia, asa cum s-a vazut si din analiza calitatii mediului în arealul unitatilor de
prelucrare a minereurilor în judetul Suceava.
Desigur, este improriu a se urmari o reconstituire a calitatii initiale a arealului afectat de
activitatea miniera (daca se are în vedere numai antropizarea solului, mod ificarea morfologiei
zonei prin excavari, de pozitari de deseuri miniere, ma terii prime nevalorifica te, contaminarea
solului cu produse petroliere, etc.) dar o remediere în sensul îmbunatatirii ca litatii sitului poa te
ajuta regenerarea naturala.
? Cu ocazia lucrarilor de închidere a doua orizonturi de exploatare subterana la Salina
Cacica, constând în rambleerea unora din camerele de exploatare uscata a sarii, luc rari
rea lizate în perioada 2003- 2005, s-au dezafectat si clad irile vechii instalatii de preparare prin
evaporare (exist au aici 1 0 evaporatoare încalzite cu combusti bil petrolier- figura 109) precum
si ha lda de slam tehnologic situata pe malul stâng al pârâului Solonet, în comuna Pârtestii de
Jos (unde se afla noua instalatie de recristalizare a sarii).Transportul slamului tehnologic în
subteran, pentru umplerea golurilor de exploat are, elimina o sursa de poluare a solului,
freaticului si apei pârâ ului Solonet, având în vedere co ntinutul acestuia: 30, 4% H2O, 51,68%
NaCl, 13,91% CaCO 3, 3,78% Mg (OH) 2.
? În ceea ce priveste prepararea sulfului tehnic în Calima ni, aceasta s-a dovedit a fi foarte
costisitoa re; consumurile mari de energie, randamentele mici, co nditiile de exploatare
nerentabile e conomic, continuturile slabe în sulf ale zacamântului si „solutia“ de eficientizare
a productiei prin realizarea inacceptabila a unei fabrici de acid sulfuric în plin Parc National-,
au condus la sistarea activitatii. Atenuarea impactului produs de activitatea miniera a fost
lasata, din 1997 pâna în anul 2008, pe seama naturii, ca re însa nu poate învinge în lupta cu
depozite de steril puternic agres iv, ca acela din haldele Puturosu si Pinu, din iazul de
decantare Dumitrelu sau cu taluzul carierei cu roca purtatoare de mineralizatii de sulf la zi.
? Deo sebit de eficace se dovedeste a fi însasi viata naturala, acolo unde conditiile pedo-
climatice i-au permis integrare a în peisaj a zonelor afectate de activitati miniere închise: iazul
de decan tare Valea Hajului, Iacobeni, unde , acolo unde a mai ramas steril nevalorificat
vegetatia s-a f ixat abundent, sau iazul de decan tare Pârâul Cailor, unde mestecenii avanseaza
pe taluz.

4.3. Masur i strict necesare pe termen scurt, med iu si lung de limitare a impactului
activitatilor de preparare a substantelor minerale utile

În completarea obiectivelor ce deriva din strategiile, planur ile si programe le nationale de

dezvoltare, Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României, Orizonturi 2013-
2020- 2030 stabileste directiile princ ipale de actiune pentru însusirea si aplicarea principiilor
dezvoltarii durabile.
Strategia pentru Industria Miniera, aprobata prin HG 615/ 2004 a identificat, de
asemenea, un numar de actiuni pe termen scurt, mediu si lung de implementare a masurilor
sale.

45
 Cor oborând cele doua Strategii, si având în vedere analiza SWOT realizata pe domeniile:
apa, sol- deseuri, aer, c onservarea biodiversitatii, social , în arealul de influenta al unitatilor
de preparare a substan telor minerale utile din judetul Suceava, putem preciza câteva masuri
strict necesare, pe termen scurt, mediu si lung, în vederea limitarii impa ctului activitatilor
miniere:
a) P e termen scurt se impune:
• Reevaluarea legislatiei si realizarea unui pachet legislativ unitar care sa stabileasca un
cadru de implementare a strategiei globale care va facilita trecerea sectorului minier la
economia de piata, va promova un proces de restructurare transparent si participativ si va
specifica drepturile si raspunderile comunitatilor miniere. Un prim pas îl constituie aparitia a
doua Hotarâri de Guvern: 1408/ 2007, privind modalitatile de investigare si evaluare a
poluarii solului si subsolului si 1403/ 2007, privind refacerea zonelor în care solul, s ubsolul si
ecosistemele terestre au fost afectate.
Este în curs de derulare pro cedura de ident ificare preliminara a siturilor contaminate/potential
contaminate, pe s ite-ul Agentiei Nationale pe ntru Protectia Med iului gasindu-se, în faza pilot,
un inventar al acestora. litic
b) Pe termen mediu. Dupa anul 2006, Guvernul a trebuit sa se concentreze asupra
restructurarii facilitatilor de productie ale caror operatiuni vor înceta, redistribuind resursele
financiare minelor cu potential de profitabilitate, care ar putea fi de interes pen tru sectorul
privat, atenuând costul social asociat procesului de restructurare, oferind protectie sociala
personalului minier disponibilizat, si de zvoltând/ implementând programe pen tru a stimula
cresterea economica în loca litatile miniere si a absorbi anga jatii redundanti din industria
miniera. Guvernul trebuie sa implemen teze actiuni si masuri pentru a asigura reabilitarea
adecvata a mediului.
Totusi, din punctul de vedere al starii mediului si al starii segmentului social în domeniul
industriei miniere, în momentul de fata cu o sit uatia es te dezastruoasa. În jude tul Suceava s -au
închis 71 de perimetre miniere dupa 1991, perimetre pentru care sunt emise Hotarâri de
Guvern de sistare a activitatii, însa fonduri s-au alocat p entru reabilitarea ecologica a doar 21
perimetre (doua proiecte sunt în derulare: unul pentru perimetrul minier Pietricelu- Negoiu
Românesc- Ca limani si unu l vizând doar un segmen t din arealul Uzinei de Preparare Tarnita-
si an ume iazul de decantare Tarnicioara). Sunt zone unde dezvoltarea monoindustriala a dus la
accentuarea severa a saraciei dupa închiderea unitat ilor miniere (cum este localitatea Ostra).
În acest sens, o evaluare socio - economica a starii comunitatilor din zonele în care
activitatea miniera a fost închisa ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor
proiecte, în parteneriat public –privat, de dezvoltare a acestor regiuni.
Deo seb it de atent trebuie urmarita si tratata problema exfiltra tiilor (Drenajul Acid al
Rocilor) din corpul d epozitelor de steril uz ina l, care pot inform a destul de precis asupra starii
de stabilitate a acestuia.
c) Pe termen lung , consider deosebit de importanta co laborarea dintre institutiile de
cercetare si operatorii mine ri în vederea identificarii tehno logiilor celor ma i performante din
punct de vedere al eficientei economice (randamente mari, consumur i mici de apa,
energie,etc.), dar cu rep ercusiuni po zitive si asupra ca litatii med iului, pr in reducerea emisiilor
si gasirea unor solutii de valorificar e a deseurilor miniere.
Deo seb it de utila este si elaborarea/ implementa rea unor metode eco logice de remediere a
locatiilor miniere în care a fost sistata activitatea. Încercari în acest sens sunt:
- Proiectul derulat de ICAS Câmpulung Moldovenesc în perioada 1993- 2003 de
reconstructie ecologica a haldelor de steril, prin plantare cu vegetatie lemnoasa;
- Proiectul de cercetare “Reconstructia ecologica prin procedee de micoremediere a
solurilor degradate din activitatile miniere” derulat în perioada 2006- 2008 de catre
Univers itatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi, în parteneriat cu Universitatea de Medicina si
Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara
“Ion Ionescu de la Brad” Iasi, Universitatea “Ste fan cel Mare” Suceava si Insitutul de Chimie
Macromoleculara “ Petru Poni” Iasi. Ce rcetarea s- a desfasurat în perimetrul minier Calimani;

46
 - Proiectul „ Consolidarea potentialului de aplicare a tehnicilor durabile de remediere a
mediului.Aplicarea fitoremedierii în România”, cu implementarea practica în judetele
Maramures si Gorj a fos t depus spre f inantare, în aprilie 2008, de catre firma de consultanta si
management pe probleme de mediu, “Ecorem” din Belgia. Din luna mai 2009 Agentia pent ru
Protectia Mediului Suc eava,colaboreaza ca partener în acest proiect.
O masura pe care o cons ider necesara este cea , vehiculata dar nepusa în practica, a
dezvoltarii unui mediu de afaceri atractiv în fostele regiuni miniere. La înch iderea unei unitati
miniere ramân constructii, utilitati care, în per ioada de practic abandonare dintre momentul
sistarii activitatii si ce l al luarii masurilor de remediere ecologica , se distrug, în timp ce ar
putea fi utilizate în dezvoltarea unor afaceri care ar ocupa forta de munca disponibilizata din
miner it. Ideea de „turism minier”, de „geoparcuri”, ar putea fi foarte utila.
O alta masura, pe termen lung, este cea stipulata în Strategia Nationala pentru
Dezvoltarea Durabila a României- Orizonturi 2013- 2020- 2030, si anume aceea a elaborarii
unui Program National privind protectia si conservarea solului, conform principiilor
dezvoltarii durabile.

4.4. Reabilitarea ecologica a arealelor degradate prin ac tivitati miniere în judetul Suceava

? Forme incipiente de reabilitare ecologica

Desi pentru cele trei unitati de preparare a minereului c uprifer si baritei (Tarnita), cuprifer
(Fundu Moldovei) si sulfului (Calimani) , au fost emise Hotarâri de Guvern (imed iat dupa
închiderea lor), prin care sunt alocate fonduri pentru reabilitarea ecologica, a bia în anul 2008
masurile s-au pus în practica, si doar pentru perimetrul minier Caliman i si pe ntru iazul de
decantare Tarnicioara, care a deservit Uzina de Preparare Tarnita.
Lucrari de dezafectare-închidere -reabilitare ecologica în jude tul Suceava s-au realizat în
perioadele 1999- 2001, în 14 perimetre miniere si 2004 -2005 în 5 per imetre miniere, toate
provenind din activitatea de explorare geologica.
? Uzina de preparare Iacobeni - cea mai veche unitate de preparare a mine reurilor din
judetul Suceava, a avut în perioada 1989- 1993, o secventa de preparare a sarurilor de
mangan, activitate ce a generat si sterilul de flotatie depozitat în iazul de decantare Valea
Hajului, pozitionat pe valea pârâu lui cu acelasi nume. Închiderea sec tiei de preparare a
sarurilor de mangan, d esi initial pre supunea si eco logizarea iazului de decantare, ulterior, dat
fiind continutul rentabil economic î n mang an a sterilului ( 15% Mn, 9,3% Fe, 0,4% P, 1,2%S),
o cantitate însemnata din acesta a fost valorifica ta în industria metalurgica.
? Uzina de Preparare Tarnita , la care a fost sistata activitatea sec tiei de preparare a baritei
în anu l 2003 si a celei de preparare a minereului cuprifer în anul 2007, a beneficiat de alocarea
de fonduri pen tru stabilizarea- ecologizarea iazului de d ecantare Tarnicioara în 2008.
? Exp loatarea Miniera Calimani , a carei activitate de exploatare/ preparare a sulfului a
fost sistata în anul 1997, se întinde pe o suprafata de 492,88 ha din care cca. 66 ha sunt
ocupate de cariera, cca. 100 ha de haldele de steril, 10 ha de iazul de decantare a sterilului
uzinal, 30 ha de platforma industriala, constituind în continuare o sursa majora de poluare a
tuturor factorilor mediului natural din zona centrala a muntilor Calimani. Închiderea în anul
2003 a lucrarilor miniere subterane (prin ramb leerea acestora, constructia de diguri de beton la
gurile galeriilor si pozarea de conducte pentru evacuarea apelor de mina si a gazelor emanate
din subteran), aceste lucrari miniere reprezentand doar cca. 5 % din activitatea miniera din
areal, au redus nesemnif icativ impactul negativ asupra mediului. În toata aceasta perioada de
la închidere, în pofida amplasarii incintei miniere în interiorul Parcului National Calimani,
pâna în anul 2008 nu au fost deblocate fondurile necesare demararii lucrarilor de remediere
ecologica.
? Sucursala Salina Cacica, prin lucrarile de retehnologizare ale ins talatiei de recristalizare
a sarii si prin cele de ecologizare, atât pe platforma Cacica precum si pe platforma Pârtestii de
Jos, a redus sursele de salinizare în special ale apelor de suprafata si freatice.

47
? Perspectiva reabilitarii ecologice a arealelor degradate
Avându-se în vedere pierderile considerabile înregistra te de industria miniera dupa 1990,
precum si impactul de mediu si efectele rezultate ca urmare a activitatilor de exploatare si
preparare a resurselor minerale, începând cu anul 1998 s-a procedat la trecerea în conservare
si ulterior la înc hiderea definitiva a unor mine si car iere. Finantarea cheltuielilor de închidere
si reconstructie ecologica a zonelor afectate a fost preluata de Guvern, prin aloca ri buge tare de
stat si respectiv dintr-un împrumut acordat de Banca Mondiala.
Desi ex ista un cadru de reglemen tari care se adreseaza institutiilor de resort, operatorilor
minieri cu capital de stat, titulari de lice nta, totusi acestora le lipseste capacitatea
corespunzatoare de monitor izare si execu tare a lucrarilor de refacere a mediului.
Mas urile care trebuie lua te în contextul atât al desfasurarii activitatilor miniere cât si al
remedierii siturilor m iniere, dupa închiderea acestora, sunt:
? Continuarea e xploatarii resurselor minerale solide în conditii de protectie a mediului la
standarde internationale (a fost elaborat "Manualul de management de mediu în sectorul
minier", care ofera un ghid pentru abordarea probleme lor de mediu în industria miniera, pe
baza experientei inter nationale).
? Refacerea mediului a fectat de exploatarile minier e . Principalele as pecte care se urmaresc
în reab ilitarea ecologica a arealului pe care se desfasoara activitatea de preparare a
minereurilor neferoase si nemetalifere, pe lânga dezafectarile sub atenta supraveghere a
instalatiilor care mai pot contine materialul supus flotarii, reactivi, concentrate etc., sunt si
problemele legate de amenaja rea iazurilor de decantare si de monitorizarea postînchidere al
acestora.
Lucrari de stabilizare- ecologizare necesar a fi realizate în arealele un itatilor de preparare a
substantelor minerale utile din judetul Suceava, dar pentru care din lipsa fondurilor nu se
cunoaste data începerii, sunt:
? Monitorizarea gradului de stabilitate a depozitelor de steril uzinal, a nive lului apei
subterane din corpul iazului de decantare (deoarece cresterea nivelului acesteia poate conduce
la fenomene de sufozie si la crearea conditiilor de alunecare a masei de steril). Monitorizarea
este deosebit de importanta pentru iazurile Dealu Negru si Pârâul Cailor, care au deservit
Uzina de Preparare Fundul Moldovei, si Valea Strajii care a deservit Uzina de Preparare
Tarnita, întrucât eva luarea riscului pentru aceste depozite a relevat un potential ridicat de
destab ilizare în caz de calamitati naturale, cu repercusiun i majore asupra comunitatilor din
aval. SC CONVERSMIN SA, societate din cadrul Ministerului Economiei care se ocupa de
reabilitarea ecologica a perimetrelor miniere din fonduri de la bugetul statului, are în derulare
un proiect de realizare a unui lab orator pe teritoriul judetului Suceava care sa monitor izeze
calitatea factorilor de mediu în zonele miniere cu activitate sist ata.
• Lucrari complexe rec lama si situa tia iazului de decantare Poarta Veche ce a deservit
Uzina de Preparare Tarnita, iaz de coasta care prezinta exfiltratii puternice .
• Lucrari complexe impune si iazul de decantare Valea Strajii, ultimul iaz activ al Uzinei
de Preparare Tarnita,cu probleme deosebite în proiectarea lucrarilor de stabilizare-
ecologiza re, datorita faptului ca la baza digului princ ipal se semnaleaza exfiltra tii ce se mentin
în general co nstante si cu continut r idicat în me tale grele ca r ezultat al fenomenelor de drenaj
minier acid, precum si datorita „lacului” de apa format în spatele digului de coada, acumulare
de apa ce ocupa o suprafata de cca. 2,9 ha, având o adâncime de cca. 7,5 m- factor de risc
deosebit pe ntru stabilitatea iazului.
? Lucrari masive de reprofilare pen tru a stopa scurgerea de material steril catre cursul
râului Moldova, precum s i acoperirea întregii suprafet e a taluzului cu un strat de protectie din
material filtrant, în vederea prega tirii ve getarii acestuia, sunt necesare la iazul de decantare
Dealu Negru care a deservit Uzina de Preparare Fundu Moldovei.
? Iazul de decantare Pârâul Cailor, care a de servit de aseme nea UP Fundul Moldovei, este
construit pe valea pârâului cu acelas i nume, care este dirijat printr -o galerie de subtraversare a
depozitului. Aces t fapt necesita o atentie deosebita, cedarea galeriei creând o cale de s curgere
a materialului steril spre aval, unde sunt gospodarii. Pe lânga lucrari de consolidare a p eretilor

48
galeiei, care ar trebui facute în regim de urgenta, se impune o supraveghere permanenta a
functionalitatii acestuia.

Concluzii generale

Mineritul poate fi înteles în contextul dezvoltar ii durab ile daca impactul sau negativ
complex este bine gestionat, iar impactul pozitiv este maximizat si co rect distribuit. În
contextul de zvoltar ii durab ile, mineritul trebuie sa integreze toate dimen siunile de mediu,
sociale si economice în toate etapele proiectului de miner it, de la prospectare la dezvoltare,
exploatare si extractie, preparare, închidere si chiar post- închidere.
În toate amp lasamen tele unde se realizeaza exploa tarea si prepararea unor resurse
minerale apar si probleme de mediu, care se manifesta prin degradarea terenurilor naturale,
poluarea apei si aeru lui, impact nega tiv asupra ecosistemelor terestre si acvatice, a sanatatii
populatiei, precum si impac turi de natura socio- economica.
Degradarea si p oluarea siturilor miniere nu sunt provocate exclusiv de extractie/ preparare
ci pot proveni si din alte activitati sau infrastructuri conexe mineritului: trans porturi, depozite
de combustibili, instalatii de transformatoare electrice, ateliere mecan ice, precum si din
reziduurile organice rezultate din grupurile sociale sau din gospodariile anexe.
Dezvoltarea intensa a unitatilor miniere în judetul Suceava, cu tehnologii neperformante,
punându-se mereu interesul economic înaintea celui pentru mediu, a provocat la grave
dezechilibre ale ecosistemelor terestre si acvatice, degradarea solului, degradarea ca litatii
apelor ce strabat situr ile miniere si poluarea aerului.

Din prezen tul studiu referitor la impactul activitatilor de preparare a substantelor minerale
utile din judetul Suceava, se contureaza câteva concluzii:

? Cadrul legislativ

• Dupa 1990, când aspectele de mediu au început sa fie luate sistematic în considerare, s-
au efectuat diferite studii de cuantificare a gradului de poluare pe care îl produceau unitatile
de preparare, cu propuneri de schimbare, (dupa caz), a tehnologiilor existente cu altele
performante. Totusi, lipsa unei legislatii care sa reglementeze problemele de mediu (primul
act normativ a aparut în anul 1995 si nu exista obligativitatea obtinerii autorizatiei de mediu
pentru operatorii economici, prin care sa li se impuna respectarea unor norme în acest
domeniu) a determinat tergiversare a luarii uno r masuri reparatorii pe ntru zonele afectate de
activitatea miniera. Practic, bilanturi de mediu s-au realizat pentru unitatile miniere, doar la
sistarea activitatii lor, în vederea emiterii a vizului de înch idere. Aceste bilantur i nu au ur marit
evolutia calitatii factorilor de mediu din zone le miniere ci au reprezentat doar o baza pentru
stabilire a u nor masur i orientative de închidere a activitatilor de preparare, si pentru stabilirea
unor obligatii de mediu ce trebuiau prevazute ulter ior, dupa emiterea unor Hotarâri de Guvern
care aprobau sistarea activitatii, în Proiectele tehnice de realizare a lucrarilor de închidere-
ecologizare a siturilor miniere.
Re glementarile de med iu în domeniul minier au demarat cu Directiva 2006/21/CE a
Parlamentului Eu ropean si a Consiliu lui Eu ropei din 15 martie 2006 privind gestionarea
deseurilor din industria extractiva, care este transpusa în legislatia româneasca pr in Hotarârea
de Guvern nr 856/ 2008, care „stabileste cadrul legal privind liniile directoare, masurile si
procedurile si pen tru prevenirea sau reducerea pe cât posibil a o ricaror efecte negative asupra
mediului, în special asupra apei, aerului, solului, faunei, florei si peisajului, precum si a
oricaror riscuri asupra sanatatii populatiei, rezu ltate ca urmare a gestionarii deseurilor din
industriile ex tractive”.
Ca urmare a necesitat ii investigarii prejudiciilor aduse mediului geologic de catre
activitatile poluatoare, au fost promovate doua hotarâri de guvern: HG 1408/ 2007 privind

49
modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, care regleme nteaza
metodele d e investigare a contaminar ii acestora si HG 1403/ 2007 privind refacerea zonelor
în care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate (act normativ care stabileste
cadrul legal pe ntru desfasurarea activitatilor de curatare, remediere si/ sau reconstructie
ecologica a zonelor în care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate).

? Consecinte social economice si ecologice ale reglementarilor legale

• În judetul Suceava, procesul de disponibilizare a fortei de munca din sectorul minier a

înc eput din anul 1993, cân d din motive economice dar si ca urmare a incidentelor ecologice
(scurgerea unei cantitati însemnate de acid sulfur ic în râul Bistrita) s-a înch is activitatea
sectiei de preparare a sarurilor de mangan de la Iacobeni, urmata de închiderea oficiala, în
1997 (practic în 1995) a Exploatarii Miniere Calimani, ca re cuprindea si unitatea de preparare
a sulfului Ca limani, iar în anul 2003 s-au închis Uzina de Preparare Fundul Moldovei si sectia
de producere a concentratului de bar ita de la UP Tarnita.
Odata cu închiderea ultimului sector de exploatare a minereului complex din zona Lesu
Ursului (perimetru l minier Isipoaia, în anul 2006), nepretabilitatea prepararii tipului de
zacamânt polimetalic de la Mana ila în fluxul tehnologic existent la Tarnita, precum si
costurile enorme pe care le-ar f i presupus retehnologizarea uzinei, la care se adaugau cos turile
de transport (distanta dintre cariera Manaila si UP Tarnita este de peste 150 km) au determinat
închiderea si a sectiei de preparare a concentratelor de cupru si zinc.

? Evaluarea impactului sistemic al prepararii substantelor minerale utile si al evolutiei

unitatilor de preparare dupa închidere

• În evaluarea impactului sistemic al activitatii de preparare a substantelor minerale utile

din judetul Suceava am pornit de la cele câteva studii realizate de institute de specialitate,
utilizând apoi analizele pe care le-am efectuat la APM Suceava- un sprijin deo sebit de
important, având în vedere ca agentia este unitatea care monitor izeaza calitatea aerului si
nivelul rad ioactivitatii în judet, si nu a solului sau apei (analizele pentru aces ti doi factori
realizându-se doar pe baza de comenzi), analizele SGA Suceava care monitorizeaza calitatea
principalelor surse de apa di n judet si SC GEOMOLD SA; pentru evaluarea calitatii solulu i la
Uzina de Preparare Tarnita precum si pentru evaluarea în timp a calitatii exf iltratiilor din
iazurie de decantare, am analizat probele prelevate la APM Suceava si SC GEOMOLD SA
Câ mpulung Moldovenesc.

• Am inventariat sursele de poluare a mediului pen tru perioada de activitate a unitatilor

de preparare a substantelor minerale u tile ca si pe cele ra mase dupa închiderea activitatii la
uzinele de la Tarnita, Fundu Moldovei, Iacobeni, Calimani si Pârtestii de Jos, urmarind
evolutia calitatii factorilor de mediu în arealele de influenta ale acestora.
? Uzina de Preparare Tarnita
Pentru factorul de mediu aer, pe baza determinarilor efectuate în anul 1994 de catre
laboratorul S.M. “Bucovina” Vatra Dornei, confirmate în mare parte de cele efectuate în
perioada 1995-1996 de catre Statiunea de cercetari “ Stejarul” Piat ra Neamt, precum si de cele
efect uate ulterior pentru elaborarea prezentului studiu, a rezultat ca emisiile de pulberi (de la
oper atiile de prelucrare uscata a minereurilor, din antrenari de praf de pe digurile si plajele
iazurilor de decantare sau de pe platformele tehnologice), au avut impact negativ semnificativ
asupra aerului în perioada functionarii în special a sectiei de preparare a baritei, ulterior
reducându-se pâna la stadiul de „fara efecte decelabile cazu istic”.
În urma investigatiilor efectuate si a prelucrar ii rezultatelor analizelor pen tru calitatea apei
pârâului Brateasa care este receptorul tuturor scurgerilor de ape impurificate din incinta
miniera, sunt de remarcat urmatoarele: concentratile de fier tot al tind sa scada dupa închiderea
activitati, în schimb rezultatele analizelor pentru indicatorii cupru si zinc arata depasiri

50
constante ale acestor parametri, la indicatorul zinc aratând o crestere constan ta dupa
închiderea activitatii; aceste conc entratii se datoreaza antrenarilor de material din microiazuri
si din depozitul de concentrat zincos, situat pe malul p ârâului Brat easa, precum s i exfiltra tiilor
din iazurile de decantare Tarnicioara, Valea Straji i si Poarta Veche.
Avâ nd în vedere amploarea activitatii ce s-a desfasurat în incinta Tarnita, existenta celor
patru iazuri de decantare, dintre care trei prezentând fenomene de drenaj acid al rocilor
(Tarnicioara, Poarta Veche, Valea Strajii), precum si scurgerile de material steril din ce în ce
mai frecvente din iazul de decantare Tarnicioar a, iar în mai 2005, si din iazul de decantare
Poarta Veche, cu riscul reprezentat de acestea în caz de alunecare, pentru comun itatile din
aval (localitatea Ostra), cu ajutorul SC GEOMOLD SA Câmp ulung Moldovenesc , al
laboratorului APM Suceava si cel al SC MINBUCOVINA SA, am ana lizat calitatea solului
în zona de influenta a Uzinei de Preparare Tarnita. Rezultatele analizelor au relevat
urmatoarele:
- se contureaza o zo na de poluare a solului cu bariu si cup ru, sursa principala constituind-o
activitatea de prelucrare a minereurilor, inclusiv iazurile de decantare si, în ma i mica ma sura,
prezenta carierei de baritina Ostra. Zonele afectate (cu valori mai mari decât pragul de alerta)
sunt situate în vecinatatea sectiilor de prelucrare si a digur ilor iazurilor de decantare;
- zonele de poluare cu plumb si zinc au suprafete mici (cca 2.000 m2 , respectiv 8.000 m2),
toa te concentratiile acestor elemente fiind mai mici decât pragul de interventie.
Efectele negative ale poluantilor specifici activitatii de preparare asupra ecosistemelor
terestre si acvatice au fost relevate în studiile întoc mite de Institutul de Cercetari si
Ame najamente Silvice Câmpulung Moldovenesc, pen tru vege tatia forestiera, respectiv în cel
elaborat de catre Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava, în lab oratorul caruia au fost
efect uate determinari pentru reprezentantii urmatoarelor verigi trofice: fitoplancto n,
zooplancton, macronevertebrate (bentos).S-a constatat ca scaderea gradului saprob în aval este
datorata prezentei iazurilor de decan tare care influenteaza biocenoza acvatica.
? Uzina de Preparare Fundul Moldovei
Influenta activitatii de sfasurate în cadrul Uzinei de Preparare Fundul Moldovei, dat fiind
amplasamentul acesteia dar si al iazului de decantare Dealu Negru în zona reziden tiala, pe
malurile râului Moldova , se resimte cel mai p regnant în impurif icarea calitatii acestui curs de
apa . Valorile mari ale concentratiei pen tru ionii metalici sunt determina te de antrenarile de
material steril din depozit sau de concentrate si steril uzinal de pe platforma industriala, la
precipitatii abundente, cum au fost ce le din vara anului 2008. Pen tru cursul de apa Pârâul
Ca ilor, datorita aportului de ape impurificate (exfiltratiile active din corpul iazului de
decantare) continutul în ioni de Fe si Cu depaseste limitele maxime admisibile prevazute de
Ordinul 161/ 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea ca litatii ape lor de
suprafata în vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa si dupa închiderea activitatii
uzinei de preparare.
În ceea ce prive ste ca litatea solului studiul efectuat în anul 2000 de catre SC
ANDEZI TUL SRL Câmpulung Moldovenesc contureaza o zona de poluare poten tial
semnifica tiva a solului cu cupru, sursa principala constituind -o iazurile de decantare. Zonele
afect ate (cu valori mai mari decât pragul de alarma) sunt situate în ava l de iazurile de
decantare, înspre cursurile de apa.
Analizele efectuate la Agentia pentru Protectia Mediului Suceava pe probe de sol
prelevate de pe o pasune aval de iazul de decantare Dealu Negru, au relevat atingerea pragului
de alerta pentru Cu si Pb, pentru adâncimea 0-5 cm. Valorile în general reduse ale
metalelor aval de iaz ul de decantare Dealu Negru se datoreaza probabil fap tului c a în aceasta
zona scurgerile de material steril de pe depozit sunt colectate într-un sant de garda, de pasirile
la suprafata solului pe ntru cupru si plumb datorându-se unor antrenari accidentale, la
precipitatii abundente, a sterilului. Scaderea ulterioara a concentratiilor s -a produs ca ur mare a
spalar ii acestor urme de catre ploi ori a înde partarii lor (este o pasune part iculara) de catre
proprietarul terenului. Pe aceasta pasune cresc afin, merisor si am identificat si gentiene.

51
 Re levant ar fi un studiu pentru calitatea solului din gospodariile limitrofe platformei
industriale.
În ceea ce priveste aciditatea p recipitatiilor, valor ile pH masurate în punctele de observatie
Câ mpulung si Pojorât a au aratat ploi acide în perioada de activitate maxima a instalatiei,
1995- 1999, dupa care pH-ul precipitatiilor a început sa creasca usor. Ploile acide la
Câ mpulung Moldovenesc în anii 2004- 2006 se datoreaza numai activitatii industriale din
acest municipiu.
Influenta iazurilor de decantare, si dupa sistarea activitatii, este relevata si de evaluarea
biocenozei cursurilor de apa din zona, constatându -se degradarea acesteia în Pârâul Cailor.
Ca litatea apei râului Moldov a, însa, aval confluenta cu p.Cailor, nu este mult afect ata, râul
încadrându-se în zona ß- mezosaproba ( grad saprob 74%). Aceasta se poate explica da torita
debitului mic al Pârâului Ca ilor care se varsa în Moldova. Scaderea nesemnificativ a a gradului
de curatenie al apei nu constituie un factor limitativ pentru dezvoltarea biocenozei acvatice,
ceea ce duce la concluzia ca, pe lânga faptul ca pPârâul Cailor are un debit mic, care nu
influenteaza major calitatea apei, se realizeaza în bune conditii si procesul de autoepurare.
? Uzina de Preparare Iacoben i
Activitatea în aceasta unitate a avut un segme nt semnificativ poluant, în perioada 1989-
1993, când aici s-a desfasurat activitatea de preparare a sarurilor de mangan. Pentru aceasta a
fost construit iazul de decantare Valea Hajului, în care s-a depozitat sterilul uzinal.
Amplas amentul instalatiei între case, la aproximativ 10 m de malul râului Bistrita, reprezinta
el însusi un factor de risc pentru sanatatea populatiei si a med iului.
Determinarile efectua te în anul 2005 de catre SC ANDEZITUL SRL Câmpulung
Moldoven esc pentru parametrul pulberi sedimentabile arata ca ponderea pulberilor
sedimentab ile colectate care depasesc valoarea limita de 17 g/m2/luna impusa de STAS
12574/87 este data de emisi ile de la operatiile manipulare a minereului si de la granulare
Determinarile efectuate de catre APM Suceava în perioada 1992 - 2008, pentru urmarirea
calitatii precipitatiilor din zona Iacobeni, releva faptul ca dupa anul 1996 acestea nu au mai
avut caracter acid. Acest an coincide cu reducerea substantiala a activitatii în acea sta incinta.
Î n urma desfasurarii proceselor de preparare a oxizilor de man gan la Uzina de P reparare
Iacobeni, nu rezulta ape uzate care prin descarcarea în reteaua hidrografica sa se constituie
într-un factor poluant semnificativ (cu exceptia apelor pluviale care spala platforma
industriala si care se încarca cu suspensii).
Datele de laborator au relevat faptul ca pentru activitatea de preparare de la Iacobeni,
principalul element potential poluant al solurilor este manganul. Prin particularitatile sale
manganul prezinta o mobilitate redusa în soluri cu pH neutru, mobilitatea sa geochimica
crescând usor în medii cu pH acid, sub forma ionului Mn 2+ . Datorita acestui fapt, zonele de
contaminare sunt restrân se la suprafete mici situate în apropierea surselor de emisie.
Cu ajutorul Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava, am urmarit evolutia calitatii
solului aval de incinta industriala, elementele analizate fiind fierul si manga nul. Desi
concentratia în fier nu este normata, se constata o crestere a concentratiei acestuia în sol,
începând cu 20 07 (probabil datorita asocierii oxizilor de f ier cu oxizii de mangan prelucrati la
Iacobeni), precum si o crest ere semnificativa, mult peste pragul de interventie, pentru mangan.
? Exp loatarea Miniera Calimani
Pr in conturarea zacamântului de sulf din Ca limani, a fost demarata o activitate care s-a
dovedit un esec, cu repercusiuni grave asupra mediului: exploat area si prepararea sulfului
tehnic. Pe lânga neren tabilitatea zacamântului, tehn ologiile poluante utilizate în toate fazele
de productie au adus grave prejudicii unei zone protejate, Parcul National Calimani,
distrugându-se formatiuni geomorfologice unice, nemaiîntâlnite în alte zone vulcanice-
formatiunile de pseudo-carst cunoscu te sub denumirea Pesterile Luanei si periclitându- se pe
termen lung struct urile naturale si întregul peisa j..
Având în vedere impactul deosebit pe care EM Calimani l-a avut si îl are, înca, asupra
tuturor factorilor de mediu, precum si amplasarea sitului minier în Parcul National Calimani,
s -au efectuat de -a lungul timpului numeroase studii de evaluare a impactului pe care îl are

52
aceasta activitate, s tudii utilizate în aceasta lucrare si completate cu anal ize efectuate de catre
SGA Suceava pentru râu l Bistrita.
Nume roasele cercetari efectuate pentru determinarea nivelului de poluare a aerului în
zona de influen ta a unitatii de preparare, ca si analizele efectuate de catre Agen tia pentru
Protectia Mediului Suceava pentru parametrul pH al precipitatiilor, releva fap tul ca, da torita
suprafetelor întinse afectate prin exploatarea mine reului de sulf la suprafata si depozitar ilor
de steril cu continut mare d e sulf (care în urma unor reactii fotochimice este oxidat la dioxid
de sulf, iar în contact cu nucleele de ceata se transforma în aerosoli de acid sulfuric), se
constata înca prezenta ploilor ac ide, produse pâna la distan te destul de mari de sursa de
poluare- spre exemplu în orasul Vatra Dornei, situat la cca. 45 km de incinta miniera
Calimani.
Este de remarcat, mai mult, cresterea semnificativa a pH-ului precipitatiilor dupa sistarea
activitatii Exp loatarii Miniere Calimani, valor ile mai reduse ale acestui indicator prezente
înca, datorându-se în parte si emisiilor de la centrala termica a municipiulu i Vatra Dornei.
De pe platforma industriala a exploatarii minereului de sulf Calimani, si dupa sistarea
activitatii, sunt deversate cantitati însemna te de ape impurificate cu suspen sii, cu ioni de
hidrogen si metale care provin din spalarea haldelor de steril de catre precipitatii si cur surile
izvoarelor care le traverseaza. Cursurile de apa sunt puternic poluate prin dizolvarea acestor
impurificatori foarte toxici care au un puternic impact asupra biocenozelor .
Efectul nega tiv al apelor impurificate se resimte în sch imbarea calitatii receptorului final,
râul Neagra Sarului. Cu un aport important de aciditate si fier dizolva t participa si apele
rezultate din exfiltratiile iazului de decantare Dumitrelu, care prin inter mediul pârâului
Dumitrelu ajung în acelasi emisar pr incipal.
Deb itul mare al râului Bistrita, comparativ cu cel al râului Neagra Sarului, face ca
influenta acestuia din urma asupra caracteristicilor fizico- chimice ale apei si sedimentelo r
sale sa se manifeste pe o distanta relativ redusa- pâna la Cheile Zugreni (cca. 15 km); în
sectiunea Barnar (Brosteni) de urmarire a calitatii râului Bistr ita de catre Sectorul de
Gospodarire a Apelor Suceava, acesta se încadreaza în clasa I de calitate.
Din analiza variatiei pH-ului pentru solul afectat, (probe-martor si steril din arealul
Ca limani) rezulta ca mentinerea extrem de scazuta a acestuia se datoreaza prezentei sulfului si
react iilor de oxidare a acestuia, reactii cu impact direct în transformarea metalelor în ioni
mobili. Solul contaminat cu metale grele, ca urmare a activitatilor miniere, industriale si
urbane constituie sursa principala de po luare a vegetatiei, implicit a alimentatiei umane, motiv
pentru care s-a impus normarea limitelor maxime ad mise pentru diferite substante poluante
(metale, substante organice, anorgan ice, pesticide), a caror depasire conduce la modificari
irecuperabile ale ecosistemelor , cu grave repercusiuni asupra starii de sanatate a populatiei.
În urma desfasurar ii acestei activitati vegetatia forestiera a suferit atât un impact direct,
prin defrisarea, înlaturarea vegetatiei forestiere si dezgolirea unor mari suprafete, cât si unul
indirect, referitor la care mentionez câteva aspecte:
- efecte distrugatoare asupra vegetatiei aflate la baza taluzelor haldelor , datorita apelor
puternic acide care spala haldele. Ca urmare, vegetatia forestiera situat a într -o banda de latimi
diferite (5-25 m) es te uscata. Cele ma i vizibile efecte sunt pe partea es tica a halde i Ilva, unde
atât molidisul câ t si jnepenisul sun t uscate;
- efecte de uscare totala în zonele afectate de scurgerile de steril de pe halde, produse ca
urmare a modificarilor continui a pantei taluze lor;
- ca urma re a propagarii în atmosfera a pulberilor si noxelor gazoase din cariera si halde,
randamentul fotosintetic cunoaste o diminuare si se resimte si asupra vegetatiei forestiere din
zone mai înde partate. Astfel la molid, zâmbru si jneapan se constata o diminuare de 25 %,
precum si o micsorare a latimii med ii a inelului anual cu 9,3 %, în raport cu perioada
anterioara deschiderii ex ploatarii;
Referitor la calitatea ecosistemelor acvatice se constata ca din procesul tehnologic de
obtinere a sulfului tehnic au rezultat o serie de poluanti care au modificat calitatea apelor aval
de exploatare. Datorita impactului acestor surse de impurificare Neagra Sarului prezinta în

53
cursul sau modificari a le receptarii, în sensul degradarii a proceselor naturale de dezintoxicare
(autoepurare), soldate cu modificari negative- calitative si cantitative- prin schimbarile
compozitiei ale flor ei algale.
? În cazul Sucursalei Salina Cacica, principalul- si cel mai eviden t- factor de mediu,
afect at de activitatea de preparare a sarii prin recristalizare, este apa.
Oda ta cu demararea probelor tehnologice în instalatia de recr istalizare a sarii Pârtestii de
Jos (1993) si ca urmare a sesizarilor facute de cetaten ii din imed iata vecinatate a uzinei,
Agentia pentru Protectia Mediului Suceava a monitorizat calitatea apelor din fântâni,
conturându-se, în functie de încarcarea apelor din freatic în cloruri, doua zone. Mentionez
câteva din principalele concluzii rezultate din interpretarea rezu ltatelor analizelor probelor de
ape prelevate din fântâni :
- sursa de poluare a fântânilor din zona I-a este incinta de preparare Pîrtesti ;
- în zona I, poluarea cu cloruri a fântânilor a crescut de cca.10 ori fata de anul 1992 ;
- în zona a II -a nivelul clorurilor a scazut fata de 1992, el încadrându-se în majoritatea
cazurilor în limitele de concentratie admise .
Re iese clar, în final, influenta cumulativa a factorului natural la poluarea din zona, careia i
se suprapune, cu efect major , influenta negativa a activitatii de prelucrare a sarii. Cresterea
continuturilor de cloruri în zonele afectate în ultima perioada, este dovada evidenta a
deteriorarii grave a modului de functionare a utilajelor, pe fondul scadereii volumului
productiei din ulti mii ani.
Cuantificarea aportului celor doi factori (natural si antropic) este o problema deosebit de
complexa, care necesita studii aprofundate privind regimul de curgere si alimentare a apelor
freatice d in zona, supravegherea calitatii apelor de suprafata, calitate influentata, la rândul ei,
de parametrii ca ntitativi si calitativ i ai apelor freatice si de adâncime.

• Nerent abilitatea economica a proiectelor miniere dezvoltate exacerbat înainte de 1989, a

condus dupa 1990 si în judetul Suceava, ca de altfel în întreaga tara, la implemen tarea unui
program de reducere accelerata a locurilor de munca în industria miniera, cu scopul de a
favoriza reorganizarea si efortul de restructurare.
Situatia sociala creata în regiunile min iere - pe de o parte de dispo nibilizarile masive iar pe
de alta parte de lipsa unor sectoare co mplementare alternative activitatii miniere- precum si
situa tia economico- financiara a companiilor/societatilor miniere proprietate de stat, care a
continuat sa se degradeze, înregistrând „pierderi pe ste nivelul subventiilor, obligatii neachitate
la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor
speciale” ( Strategia pentru Industria Miniera, 2004) a impus, ca prioritate a strategiei pentru
industria miniera, actiuni care sa asigure reducerea si prevenirea impa ctului soc io- economic.

? Nivelul si modul de conlucrare al actantilor în perioada post- închidere

O eva luare socio- economica a starii comunitatilor din zonele în care activitatea miniera a
fost închisa, ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte, în parteneriat
public - priva t, de dezvoltare a acestor regiun i. Es te important de stiut, în evaluarea sistemica a
impac tului activitatii de preparare a su bstantelor minerale utile, cum es te perceputa aceasta de
comunitatile locale, avâ nd în vedere ca o parte din unitatile miniere îsi au amplasame ntele în
zone rezidentiale (Iacobeni, Pârtestii de Jos) sau nu departe de acestea (Ostra), daca exista un
dialog între cei doi actori.
În acest sens, am conceput un chestionar adresat co munitatilor locale în care se
desfasoara ori s -au desfasurat activitati de preparare a substantelor minerale utile si anume
localitatile Ostra, Fundu Moldovei, Iacobeni, Saru Dornei, Pârtestii de Jos, pe care l-am
avansat primariilor din comunele respective.
Che stionarul se refera la modul în care este asigurata implicarea comunitatii loca le în
dezvoltarea proiectului minier, interactiunea comunitate- operator minier privind modul în
care garanteaza operatorul minier participarea comunitatii în pro gramele sale de dezvoltare,

54
daca au existat sau exista conflicte între cei doi actori, daca a ex istat sau exista un dialog între
cei doi despre rezu ltatele si implica tiile rezultatelor monitorizarii efectuate de unitatea
miniera, daca de exemplu evaluarile de impact de mediu sunt disponibile pentru co munitate.
Re feritor la raspunsurile date de comun itatile din localitatile Ostra, Fundu Moldovei,
Iacobeni, Saru Dornei si Pârtestii de Jos, sun t de specificat urmatoarele:
? Cu privire la impactul social- economic
- comunitatea din localitatea Ostra este cea mai afectata de proiec tul minier, care a
condus la dezvoltarea excerbata a unui singur tip de activitate- exploatarea si
prepararea substantelor minerale utile, cu un aport însemnat de persoane din afara
populatiei localnice, persoane care azi agraveaza nive lul de saracie; dupa închiderea
Uzinei de Preparare Tarnita oportunitatile nu s-au materializat printr-un program de
reconversie socio- profesionala, asa cum prevedea legislatia; desi declarata zona
defavorizata, un singur investitor a deschis o afacere în zona- o fabrica de cherestea si
subansamble de lemn;
- la Exploatarea Miniera Calimani, ponderea mare a lucratorilor a fost din alte zone,
specialistii miner i localnici preferând sa lucreze în sectoarele miniere de exploat are a
manganului, aflate în aceeasi zona; major itatea localnicilor însa, zona nefiind
cooperativizata în perioada comunista, au desfasurat activitatile traditionale,
preponderent de crestere a animalelor . Din ac est motiv, efectele închiderii activitatii
nu au avut repercusiuni profunde asupra nivelului economic al co munitatii, fapt relevat
si de numarul cel mai mic de someri;
? Cu privire la impactul asupra sanatatii umane
- pentru bolnavii de pneumoconioza dobândita în timpul activitatii prestate la unitatea
min iera, se asigura tratament în Spitalul de pneumoconioze Frasin;
- la întrebarea daca exista vreun studiu de baza privind sanatatea populatiei din zona
afectata de minerit, toate primariile raspund însa negativ;
? Cu privire la impactul asupra mediului
- ca impact asupra calitatii mediului, toate localitatile considera ca acesta se resimte
negativ; doua din amplasamentele miniere se gasesc în zona rezidentiala a
localitatilor- Fundu Moldovei si Iacoben i;
? Cu privire la nivelul de implicare în lichidari/ ecologizari
- comunitatea este solicitata sa se impl ice în lucrarile de reabilitare ecologica de la iazul
de decantare Tarnicioara si EM Calimani, iar la Iacobeni au fost an gajati, în noua
uzina de preparare a minereului cuprifer, specialisti minieri din co munitate (30 de
persoane);
- Primaria comunei Fundu Moldovei este nemultumita de tergiversarea demararii
lucrarilor de reabilitare ecologica a siturilor miniere din localitate (numai în zona
rezidentiala exista unitatea de preparare a minereului cuprifer, cu iazul de decantare
Dealu Negru si tre i perimetre miniere de exploatare a minereului cuprife r, cu halde ce
se „revarsa” spre gospodariile cetatenilor, în co muna mai existând 8 perimetre de
explorare geo logica abandonate);
? Cu privire la co municarea dintre operatorii minieri- comunitati locale
- administra tiile locale confirma existenta unei co municari între operatorul minier si
comunitate, aceasta din urma fiind informata refer itor la demersurile unitatii miniere si
ale lichidatorului (SC MINBUCOVI NA SA, care detine UP Tarnita, UP Fundu
Moldovei si UP Iacobeni, este în faliment financiar si judiciar, fiind preluata de un
lich idator); ar dori sa se faca o monitorizare a calitatii factorilor de mediu, ale carei
rezultate sa le fie comunicate;
- monitorizarea gradului de afe ctare a activitatii de preparare asupra fact orilor de mediu
este disponibila pentru comunitatea locala, doar în zona de activitate a Sucursalei
Salina Cacica;
? Cu privire la avantajele derivate din activitatea miniera/ lichidari/ reabilitari ecologice

55
 - activitatile desfasurate în zonele Ostra, Fundu Moldovei,Calimani, Pârtestii de Jos, au
atras dezvoltarea unor retele de utilitati- apa, canal si cai de comunicatie;
- ca urmare a lucrar ilor de reabilitar e ecologica realizate de Salina Cacica în perioada
2003- 2005, s-a dezvoltat turismul de agrement si terapeutic, prin amenajarea pentru
vizitare si tratare cu aerosoli salini a subteranului în incinta Cacica, amenajarea unui
strand cu saramura, în aceeasi incinta;
? Cu privire la solutii de dezvoltare durabila
- oportunitatile eco- turistice favorizate de existenta, Parcului National Calimani, a
situlu i Natura 2000 „ Tinovul Saru Dornei” precum si a megalitului cu gravuri din
valea Paltinu- satul Gura Haitii (descoperit în iulie 1987), care integreaza masivul
Calimani în arealul “civilizatiei megalitice”, deschid noi posibilitati de dezvoltare
economica a co munitatii din Saru Dornei.
Ana lizând aspectele relevate de raspunsurile la chestionarele pe care le-am adresat
comunitatilor locale din localitatile unde si-au desfasurat (Saru Dornei, Ostra, Fundu
Moldovei) sau îsi desfasoara (Pârtestii de Jos, Iacoben i) activitatea unitati de preparare a
substantelor de preparare a substantelor minerale utile am constatat urmatoarele aspecte:
- în zonele în care activitatea de preparare a substantelor minerale utile nu s-a e fectuat
preponderent cu populatia bastinasa (Saru Dornei) sau unitatea miniera este înca activa
(Iacobeni, Cacica), raspunsurile la chestionar sunt dest ul de subiective; de exe mplu, la
Saru Dornei, populatia es te de ac ord ca impactul p rodus de EM C alimani e ste nega tiv,
dar îl prives te ca având o valoare nesemnificativa în comparatie cu valoarea
determinata prin ana lize (aer, apa, vegetatie);
- cea mai vociferanta si nemultumita de impactul activitatii miniere este populatia din
Fundu Moldovei, probabil si din ca uza fapt ului ca unitatea de preparare, depozitele de
steril uzinal sunt în mare parte situate în zona rezidentiala a localitatii;
- un studiu privind starea de sanatate a populatiei din loc alitatile cu instalatii de
preparare a substantelor minerale utile o consider deosebit de utila.

? Eva luarea integrata a impactului

• Pentru evaluarea integrata a impactului produs de activitatile de preparare a

substantelor minerale utile din judetul Suceava, am ales doua metode :
? O metoda cantitativa, metoda ilustrativa de apreciere globala a starii de calitate a
mediului (Rojan sch i, 2002), si
? O metoda calitativa, matriceala (adap tata dupa matricea Leopold).
Din analiza indicilor de poluare globala se observa faptul ca, datorita retehnologizarilor dar
si reducerii ac tivitatii, prin intro ducerea sistemului de management al mediului la Sucursala
Salina Cacica si datorita obligativitatii respectarii nor melor de mediu precum si legislatiei
aparute în anul 2008 refer itor la deseurile din industria extractiva si de preparare ca si a celei
referitoare la investigarea med iului geologic contaminat, indicele de poluare globala pentru
cele doua unitati de prelucrare ramase în activitate- Uzina de Preparare Iacoben i si Instalatia
de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos denota un mediu supus efectului activitatii umane în
limite admisibile .
Situatia cea mai grava ramâne înca pentru EM Calimani si UP Tarnita, urmate îndeaproape
de UP Fundu Moldovei, evaluarea indicilor de poluare globala indicând un mediu grav afectat
de activitatea umana, periculos pentru orice forma de viata.
În ceea ce priveste modelul matriceal general de evaluare globala a impactului asupra
mediului, adaptat d upa matricea Leop old, el releva faptul ca cele mai exp use accidentelor si
factorilor de risc sunt Exploa tarea Miniera Calimani si Uzina de Pre parare Tarnita, precum si
Uzina de Preparare Fundul Moldovei la care amplasarea iazului de dec antare Dealu Negr u si a
instalatiei de prelucrare în intravilan este o permanenta sursa de nesiguranta pentru locu itorii
din zona.

56
 Nelua rea masurilor de stabilizare decât pentru iazul de decantare Tarnicioara- lucrarile au
început în anul 200 8; în vara anului 2 008, ca urmare a ploilor torentiale, în zona Scaldatori s-
au acumulat circa 100.000 m3 de apa în amonte de baraj, din cauza blocarii cu aluviuni a
intrarii în galeria de subtraversare a iazului de decantare. În acest context, în zona barajului de
coada Tarnicioara, acumularea de apa din precipitatii a condus la activarea unei sonde inverse
inactive de pe plaja iazului si totodata a aparut o ravena a dânca în corpul taluzului principal
prin care erau exfiltratii cu un debit d e aproxim ativ un 1 m3 /s, care au a ntrenat material steril
spre cursul p. Brateasa. Acest eveniment atrage atentia asupra necesitatii monitorizarii
stabilitatii iazului de decantare pe perioada executarii lucrarilor de reconstruc tie ecologica dar
si în per ioada post închidere.

• Pe baza cuantificarii nivelului de poluare rezultata din desfasurarea activitatii de

preparare substante minerale utile în cele cinci unitati economice de profil din judetul
Suceava, am considerat necesara si posibila realizarea unei analize SWOT , pentru domeniile:
apa, sol- deseuri, aer, conservarea bi odiversitatii si social , în vederea identificarii unor
actiuni prioritare si a masurilor necesare pentru limitarea/remedierea problemelor de mediu.

• Întrucât un aspect pe care îl consider foarte important în evaluarea starii de siguranta a

iazurilor de decantare, si care nu a fost luat în calcul decât o singura data (la iazul de
decantare Tarnicioara, în anul 2002, ca urmare a aparitiei une i exfiltratii puternice pe taluzul
depozitului, care a impurificat chimic apa p. Brateasa) este Acid Rock Drainage- DAR, am
analizat acest fenomen de drenaj acid al rocilor atât pe perioada de functionare a depozitelor
de steril uzinal, câ t si dupa închiderea acestora. Am realizat analizele fizico- chimice ale
calitatii exf iltratiilor, atât pentru perioada de activitate cât si pentru perioada de conservare a
iazurilor de decantare, la laboratorul APM Suceava.
Interpretând rezultatele obtinute în urma analizelor efectuate, precum si observatiile
directe pe parcursul celor 17 ani de urmarire a co mportamentului iazurilor de decantare, am
putut formula urmatoarele concluzii:
- exfiltra tiile din iazuri au, în general, o încarcatura în metale grele peste limitele
stabilite de normativul NTPA - 001/2002 si sunt rezu ltatul fenomenelor de drenaj
min ier acid, respectiv al biosolubilizarii sulfurilor din steril;
- încarcatura de metale grele a exfiltra tiilor de la baza iazurilor este în general mai mica
decât a exfiltratiilor din zona superioara a taluzului datorita prezentei în steril a
mineralelor carbonatice cu potential de neutralizare a aciditatii, minerale care
contribuie la neu tralizarea partiala a apelor subterane. În partea superioara a iazurilor
(cu exceptia iazului de decantare Poarta Veche de la UP Tarnita), în sterilul de pus
dupa anul 1996, când nu a mai fost desfacere pe piata pentru concentratul de pirita, SC
MINBUCOVINA SA dec izând transportul acestuia pe haldele de steril, se gaseste
expusa în conditii favorizant e drenajului minier acid o cantitate mai mare de pirita
decât în zona inferioara a iazurilor;
- iazul de decan tare Dealu Negru, fiind un iaz de coasta, de dimens iuni mai mici,
prezinta o tasare si o asecare mai buna, exfiltratiile oprindu-se în perioadele secetoase;
- exfiltra tia de la baza iazului de decantare Valea Strajii are un aspect artezian cu un
debit constant, ceea c e, corobo rat cu aparitia lacului din spatele depozitului, conduce
la ideea necesitatii unui studiu de verificare a stabilitatii; lacul acumulat în spatele
iazului de nota un drenaj ineficient iar exfiltra tia de la baza taluzului principal
semnifica acumularea unui volum de apa care poate duce la glisarea corpului iazului în
aval.

? Evalu area riscului de mediu

• Evenimentele produse datorita precipitatiilor abundente din ultimii ani, în arealele

unitatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava, arata necesitatea

57
evaluarii riscului de mediu pentru iazurile de decantare. În sensul acesta, am realizat
evaluarea calitativa a riscului de mediu pentru iazurile de decantare aferente unitatilor de
preparare Tarnita(cu excep tia iazului de decantare Ostra, care este stab ilizat si înierbat),
Fundul Moldovei si Calimani. Iazul de decantare Valea Hajului (ceea ce a ramas dupa
valorificarea acestuia) este de asemenea asecat si înier bat.
? Pentru iazul de decantare Tarnicioara, nivelul maxim de gravitate atribuit pericolului de
cedare a galeriei de subt raversare Scaldatori precum si celui de cedare a digului principal, este
în strânsa legatura cu gradul de afectare a str ucturii galeriei, cu marimea bazinului co lector al
ramur ii Scaldatori si cu ge ometria iazului de decantare.
? În cazu l iazului de decantare Valea Strajii, la care preluarea apelor pârâului cu acelasi
nume se face prin galerie ocolitoare, prin versan t, c olmatarea putului colector al acestor ape
prezinta risc pentru stabilitatea depozitului, prin surplusul de ape care ar veni, ca un aport
permanent, în „ lacul” deja acumulat în spatele digului de capat si care are deja dimensiuni
semnificative (2,9 ha si o adîncime de 7,5 m).
? Pentru iazul de decantare P oarta Veche, pe care depozitarea sterilu lui uzinal a încetat în
anul 1975, fiind un iaz de coasta de mici dimens iuni (motiv pentru care si notele pentru
gravitatea eve nimentelor sunt mici), r iscul c el mai mare îl reprezinta blocarea sondei inv erse;
în anul 2005, prin colmatarea acestei sonde cu deseuri menajere depozitate pe platforma
superioara a depozitului de catre Primaria comunei Ostra si prin reactivarea unor izvoare
amonte de corpul iazului, da torita precipitatiilor abundente, s-a produs o sufozie pe taluzul
principal, cu antrenare de material spre cursul pârâului Brateasa si blocarea unui drum
judetean.
? Disfunctionalitatile iazului de decantare Dealu Negru, data fiind pozitionarea acestuia pe
malul râului Moldova, în imediata apropiere a gospodariilor, constituie un risc pentru
comunitatea locala. Amânarea masurilor de stabilizare - reab ilitare ecologica a iazului
accentueaza ravenarile adânci de pe taluzu l princ ipal, cu dep lasarea materialului înspre cursul
râului Moldova- motiv pentru care, pentru acest element, nivelul riscului este c el mai mar e.
? Galeria de subtraversare a iazului de decantare Pârâul Cailor, prin care este d irijata apa
cursului omonim , pre zinta exfiltratii, ceea ce constituie un semnal al slab irii structurii
acesteia. Nivelul de risc cel mai mare este dat de exfiltratii -DAR-de ape cu antrenari de steril,
ravene (santuri), cratere (sufozii cu antrenari de steril), surpari, alunecari de teren.
? Istoricul evenimentelor petrecute în ultimii ani la iazul de decantare Dumitre lu, pe lânga
antrenarile de material steril de pe taluzul acestuia, arata ca principalul risc pentru
destab ilizarea depozitului îl reprezinta nefunc tiona litatea putului colector al apelor amonte de
corpul iazului.
Evaluarea riscului de mediu a releva t necesitatea realizarii unui Plan de urgenta care sa
puna accent pe comunicarea riscu lui catre comunitatile locale , având în vedere faptul ca
orice eveniment ecologic negativ afecteaza, datorita amplasamentului unitatilor de preparare,
starea de siguranta a populatiei. Deosebit de importanta, în acelasi context, este realizarea
unei baze de date accesibla populatiei, cu istoricul comportamentului de pozitelor de steril
uzinal, cu rezultatele monitorizarii starii de stabilitate a acestora si a calitatii factorilor de
mediu afectati de existenta iazurilor de decantare. Acest studiu poate fi un punct de pornire
pentru întocmirea acestei baze de datede uz public.

? Metode de reducere a impactului

• Metodele de reducere a impac tului activitatii de preparare a substantelor minerale utile

trebuie sa aiba la baza u n pachet legislativ ferm si clar.
Metodele de reducere a impa ctului dupa încetarea activitatii uzinelor de preparare a
substantelor mine rale utile, sunt în genere specificate în pachetul de legi privind normele si
regulamentele activitatilor extractive si de închidere si reconstructie ecologica a mine lor,
concretizate prin Manuale de închidere.

58
 Activitatea de preparare a substantelor minerale utile este o activitate complexa prin
natura proceselor tehnologice pe care le presupune si a reactivilor utilizati în procesul de
flotatie (unii fiind încadrati la categoria substante chimice periculoase), a volumului mare de
apa utilizata- rezultând astfel si o cantitate mare de ape uzate-, a volumului de deseuri
poluante; toate acestea conduc la ideea ca efectul asupra mediului si populatiei, în timpul
functionarii unitatilor dar mai ales în cazul producerii unor accidente sau avarii este deosebit
de grav. De aceea se impune o atentie deosebita, atât în fa za de constructie- operare cât si, mai
ales, în fa za de înch idere- postînchidere.
Urmarirea comportamentului în timp al iazurilor de decantare, analizarea evenimentelor
petrecute la perimetre miniere reabilitate ecologic, m-au condus la concluzia ca elaborarea
Proiectelor de reabilitare ecologica a oricarui sit minier trebuie sa se întemeieze p e principiul
ca lucrarile de remediere nu trebuie sa devina la rândul lor surse de impact. Alegerea unor
metode neconventionale de reabilitare ecologica, acolo unde acest lucru este posibil, poate
ajuta mai bine la stabilizarea în timp si integrarea în peisaj (unitatile de preparare îsi au
amplasamentele în zone de munte sau de deal).
În luna aprilie 2008 a fost depus spre finantare un proiect de catre firma de consulta nta si
management pe probleme de mediu, “Ecorem” din Belgia,
„ Consolidarea potentialului de aplicare a tehnicilor durabile de remediere a mediului.
Aplicarea fitoremedierii în România ”, cu implementarea practica în judetele Maramures si
Gorj. Din luna mai 2009 , Agen tia pentru Protectia Mediului Suceava colaboreaza, ca partener,
în acest proie ct. Am procedat astfel la identificarea unor zone afectate de activitatea miniera
–si care sa nu fie prinse în programele cu finantare de la bugetul statului pentru proiectele de
sistare a activitatii în perimetrele miniere-, fiind acum faza de cartare a acestor suprafete
(Tarnita si Calimani). Obiectivul acestui proiect este alegerea uneia sau mai multor locatii
contaminate de activitatea miniera si testarea unei noi tehnici de ecologizare – fitoremedierea ,
adicatratarea probleme lor de mediu prin folosirea plantelor, pentru fitoextractie (absorbtia si
concentrarea unor substan te din mediul înc onjurator în masa plantelor), fitostabilizare
(reducerea mobilitatii substantelor în med iu), fitotransformare (modificarea chimica a
substantelor din me diu), fitostimulare (instensificarea activitatii microbiene din sol în vederea
degradarii contaminantilor prin adaugarea unor organisme la radacina plan telor, care vor
fac ilita re zistenta lor în med iul poluat).

? Mas urile actuale de reducere a impactului

• Se poate afirma ca masurile actuale de atenuare a impactului activitatii de preparare a

substantelor minerale utile în judetul Suceava au demarat cu lucrarile de închidere a doua
orizonturi de exploatare subterana la Sucursala Salina Cacica , realizate în perioada 2003-
2005, când s -au dezafectat si cladirile vechii instalatii de preparare prin evaporare precum si
halda de slam tehnologic situata pe malul stân g al pârâu lui Solonet, în comun a Pârtestii de Jos
(unde se afla noua instalatie de recristalizare a sarii).Tra nsportul slamului tehno logic în
subteran pentru umplerea golurilor de exploat are elimina o sursa de poluare a solului,
freaticului si apei pârâ ului Solonet, având în vedere co ntinutul acestuia: 30, 4% H2O, 51,68%
NaCl, 13,91% CaCO 3, 3,78% Mg (OH) 2.
Re tehnologizarea instalatiei de recristalizare a sarii a redus semnificativ poten tialele scurgeri
de saramura, ape tehnologice cu continut mare de cloruri care au afectat calitatea freaticului
din zona Pârtestii de Jos .
În acelas i sens , introducerea unei tehnologii noi, cu utilizarea unor reactivi ecologici,
tehnologie care reduce volumul masei de steril, rezultând turte de namol, cu nivel umiditate
foarte scazut ce vor fi depozitate într-o halda ecologica, este o metoda de prelucrare
performanta, cu impa ct redus, a minereului complex la UP Iacobeni.

• Dintre masurile pe care le cons ider imediat necesare pentru limitarea impactului
activitatii de preparare a substantelor minerale utile, enumar câteva:

59
 - Elaborarea si implementa rea, de catre fiecare operator minier, a unui sistem de
monitor izare a factorilor de mediu în aria sa de activitate si facilitar ea accesului public, în
primul rând al comunitatilor loca le, la informatiile curente.
- Întocmirea, de catre operatorii minieri a Planului de gestionare a deseurilor si a Planului
de preven ire a accidentelor majore.
- O alta masura pe care o consider strict necesara vehiculata, comentata dar nepusa în
practica, este si cea a dezvoltarii unui mediu de afaceri atractiv în fostele regiuni miniere. La
închiderea unei unitati miniere ramân infrastructuri care, în perioada de (practic) abandonare
dintre momen tul sistarii activitatii si cel al aplicarii masurilor de remediere eco logica, se
distrug, în timp ce ar putea fi utilizate pentru localizarea si de zvoltarea unor afaceri care ar
ocupa for ta de munca disponibilizata din minerit. De asemenea , ideea de „turism minier”, de
„ geoparcuri”, ar putea fi mult ma i bine fructificata.
- Pâna la alocarea fondurilor pentru reabilitarea ecologica a siturilor m iniere, sunt necesare
masuri imediate de limitar e, pe cât posibil, a scurgerilor active de material steril an trenat de pe
iazurile de decantare si reactivarea piezometrelor de observare a nivelului freatic în corpul
depozitelor de steril uzinal.
- Inventarierea tuturor substantelor, preparatelor chimice sau reziduurilor pericu loase
ramase în incintele unitatilor de preparare (cum s-au descoperit, reziduuri petroliere, ulei uzat,
azbest, la cca. 10 ani de la închiderea activitatii în incinta miniera Caliman i).
- Evaluarea socio- economica a starii comun itatilor din zonele în care activitatea miniera a
fost închisa, ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte, în parteneriat
public –privat de dezvoltare a acestor regiuni (în judet este tipica situatia comunei Ostra, în
care dezvoltarea monoindustriala- activitatea miniera- a dus la accentuarea saraciei dupa
închiderea unitatilor miniere).

• Dialog permanen t între factorii implicati într-un proiect de reabilitare ecologica, impus
de experiente directe si severe:în anul 2008, când au început sa se desfasoare lucrarile de
stabilizare- reabilitare ecologica la iazul de decantare Tarnicioara si în perimetrul minier
Pietricelu- Negoiul Românesc- Calimani, Con siliul Stiintific al Parcu lui National Calimani nu
a putut accepta unele solutii propuse de proiectant; ca urmare a descoperirii unor cantitati de
deseuri periculoase care nu fusesera identificate în momentul întocmiri i documentatiei.
• Realizarea unui cadru legislativ care sa faciliteze accesarea de fonduri prin programul
POS Mediu (Program Operational Sectorial de Mediu) pentru reabilitarea e cologica a s itur ilor
degradate, lucru care nu est e pos ibil în momentul d e fata, dat fiind faptul ca zo nele miniere în
discutie sunt practic ale lichida torului lui SC MINBUCO VINA SA, unitate aflata în faliment,
si sunt prinse în proiecte aprobate prin ho tarâri de guvern dar pentru care nu exista fonduri.
Lipsa acestor fonduri necesare demararii p roiectelor de închide re s i ecologizar e, în special
pentru amplasamen tele unde au functionat unitati de preparare a substan telor minerale utile,
da nastere la tensiuni sociale, creând o acuta stare de nesiguranta a populatiei (Fundu
Moldovei, Ostra).

???

În finalul concluziilor si al întregii lucrari constatam si af irmam ca:

1. Po luarea si riscu l pentru comunitatile umane sau pentru ecos istemele naturale din
siturile miniere nu dispar odata cu încetarea activitatii de exploatare si preparare a
substantelor mine rale utile ci c ontinua si dupa încetarea aces tora. Situr ile respective ramân în
continuare surse de poluare si de risc. Neluarea în seama a acestor riscuri a condus uneori la
înregistrarea unor accidente sau chiar catastrofe, fie din punct de vedere ecologic, fie direct
asupra comunitatilor omenesti (Oros, Dami an, 2000).
2. Ev enimentele din ce în ce mai frecvente, petrecute în ultimii ani- des tabilizarea si
antrenarea unor cantitati mari de steril uzinal, abandonarea unor cantitati impor tante de

60
concentrate de metale la închiderea unitatilor de preparare, sc urgeri d e reziduuri petroliere, pe
sol si în reteaua hidrografica, folosita ca sursa de apa potab ila pen tru comunitatile din zona de
influenta a acestor unitati, atrag atentia asupra necesitatii urgentarii masur ilor impuse de
rezultatele analizei impactului produs de activitatile miniere.
3. De aceea, obiectivul central al acestei lucrari, pentru care am parcurs studii de
specialitate si am facut investigatii proprii timp de 17 a ni, este acela de a cons trui un început
pentru crearea unei baze de date de monitorizarea impactului activitatii de preparare a
substantelor minerale utile în judetul Suceava, atragând atentia asupra necesitatii real izarii
unui dialog între proiectant-operator minier-comunitate locala, precum si între proiectantul
tehnol ogiei de preparare si cercetatorii în domeniul protectiei mediului. Preocuparile privind
protectia mediului, în industria miniera, trebuie aplicate în toate fazele si pe toata perioada
duratei de cercetare- prospectare- exploatare- preparare a substantelor minerale utile, cat si pe
perioada postînchidere a unitatii miniere.

Bibliografie selectiva

1.Agentia pentru Protectia Med iului Suceava, „Anuar privind calitatea med iului în judetul
Suceava 1991-2003
2. Agentia pentru Pro tectia Mediului Suceava, „ Raport privind starea mediului 2004 - 2008”
3.Almasan B., (1982), „ Exploa tarea si valorificarea zacamintelor de substantelor minerale utile
solide”, Ed. Didactica si Pedago gica, Bucuresti
4. Anastasiu N., (1988), „Petrologie sed imentara”, Ed. Tehnica, Bucure sti
5. ANDEZITUL SRL Câmpulung Moldovenesc, (1999), Documentatie pentru încetarea definitiva a
activitatii de exploatare a sarii, în sta re uscata, la orizonturile I s i II, d in perimetrul Cac ica I, (arhiva
AP M Suceava)
6.ANDEZITUL SRL Câmpulung Moldov enesc, (2002 - 2003), Bilanturi de mediu pentru UP
Iacobeni si UP Fundu Moldovei , (arhiva APM Suceava)
7.APELL For Mining, (2001), „Guidance for the Mining Industry in Raising Awareness and
Preparedness for Emergencies at L ocal Level”. Technical Report No.41. United Nations Programme,
Division of Tehnology, Industry and Economics,
8.Apostol, L., Pârv ulescu, I., (1993), „ Rolul factorilor climatologici în poluarea si depoluarea
atmosferei în Muntii Calimani”, Analele Universitatii Oradea , Tom III, Fac ultatea de Geografie,
Oradea
9.Apostol L., Apavaloaie M., (1984), „Carac teristicile inversiunilor termice în Depresiunea
Dornelor” , Lucr. Semin.geogr. „Dim itrie Cantemir”, nr.4, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza Iasi”
10. Auty R., (2006), „ Mining en clave to economic catalyst: large minera l projects in developing
coun tries” în The Brown Journal of World Affairs, ed itia toamna/iarna, Volumul X III, Nr. I
11. Auty R., Mikesell R., (1998), „ Sustainable Development in Mineral Economies”,
Oxford:Clarend on Press
12.Barbu N., Ionesi L., (1987), „ Obcinele Bucovinei”, Ed. Sport- Turism, Bucure sti
13.Barbu. I., (1992), „ Moartea Bradului”, Ed.Ceres, pg. 2 1-23, 30-31, 113 -114, 177-178, Bucuresti.
14.Bastida Ana Elizabeth,Yup ari Aguado An ida, (2008) „Intensificarea contributiei min eritului la
dezvoltarea durabila din România: un cadru legal si politic” ca parte a asistentei juridice acordate
Fundatiei Soros si Camerei Deputatilor a Parlamentului României, în implementarea programului "
Exploa tarea resurselor naturale - cadru legal”,
15.Bacauanu V., (1980), „Podisul Moldovei” , Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti
16.Bancila I., (1958), „ Geologia Carpatilor Orientali”, Ed. Stiintifica si enciclopedica , Bucuresti
17.Bercia I., Bercia Elena, (1970), „ Contri butii la cuno asterea regiunii Vatra Dornei - Iacobeni” ,
Analele Inst. Geol., XXXVIII, Bucuresti
18.Botnariuc si Vadineanu., (1982 ), „Ecologie” , Ed. Didactica si pedago gica, Bucuresti
19.Brana V. ,(1967), „ Zacaminte nemetalifere din Romania”, Ed. Tehnica, Bucuresti
20.Brândus C., Grasu C., (1991), „Va lea Moldove i”, Editura pentru Turism, Bu curesti

61
21.Briggs, G. A., (1975), „ Plume Rise Predicatio ns”, In: Lectures on Air Pollution and Environmental
Impact Analyses, Haugen, D.A. (ed..) American Meteorogical Society, Bo ston
22.Brown L.R., (1997), „Probleme globale ale omen irii”, Ed. Tehnica , Bucuresti
23.Cojocaru, I., (1995 ), „Surse, procese si produse de poluare”, Editura Junimea , Iasi
24.Chirita V.,(2003), „Depresiunea Dornelor - studiu fizico -geografic”, Ed. Universitatii „Stefan cel
Mare”, Suceava
25.Condurache I., Ciudalbu O., (1984), „ Tehnologia lucrarilor miniere”, Ed. Didactica si
Peda gogica, Bucuresti
26.Costache Gh., (1982), „Apele subterane si captarea lor”, Ed.Tehnica Bucuresti
27.Crowson P , Astride Mining, (2003), „ Issues and Policies for the Minerals Industry”
(Londra icMining Journal Books)
28.Damian Gh.,Oros V., (2000), „Reabilitarea ecologica si managemen tul siturilor degradate din
ind ustria miniera”, Editura Unive rsitatii de Nord Baia Mare
29.Ditoiu Valeria, (2002), „Contributii privind stabilirea impactului produs de activitatile miniere
asupra ecosistemelor din zona Calimani”, teza de doctorat, Iasi
30.Donisa I., Poghire P ., (1968), „Valea Bistritei”, Ed. Stiintifica, Bucuresti
31.Drîmba O., (1985,1987), „Istoria culturii si civilizatiei”, vol. I, II, Ed.Stiinsifica si encicloped ica,
Bucuresti
32.Filipek L.H., Hatton C., Gusek J., Tsukamoto T., (2003), „ Passive trea tment of acid rock
drainage (ARD):state of the practice ”, Tailings and Mine Waste

tenth
the
of
Proceedings
?03.
international co nference on tailings and mine waste, 12- 13 october 2003, Colorado, USA, A.A.
Balkema Publishers
33.Florea N.M., (1996), „Stabilitatea iazurilor de decantare ”, Ed. Tehnica, Bucuresti
34.Fru mosu L., Filipoiu M., (2002), „Cultura Industriei - Economia si ecologia valorificarii
me talelor din deseuri”, Ed. Adevarul S.A., Bucuresti
35.Fodor D. , (2005), „ Pag ini din istoria mineritului”, Ed Infomin, De va
36.Gabr ian, Florea Cornel , (2005 ), „Contributii la amenajarea iazurilor de decantare din industria
miniera”, Ed. Maria Montessori, Baia Mare
37.Gandrabu ra E., (1983), „ Geochimie”, curs Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza” Iasi
38.Gheta D.E., DEG ENGINEERING SRL, (2004), „Plan de înce tare a activitatii carierei Ostra”
(Arhiva APM Suceava9
39.Girfford, F. A., (1976), Turbulent Diffusion – Typ ing Schemes: A Rewiev, Nucl. Saf.
40.Giurescu C. C., Giurescu D.C., (1975), „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri pâna
astazi”, Ed. Albatros , Bucuresti
41.Grasu C., Catan a C., Grinea D., (1988), „Flisul carpatic- Petrog rafie si consid eratii eco nomice ”,
Editura Tehnica, Bucuresti
42.Gonta Al. I., (1986), „ S atul în Mo ldova medievala - Ins titutiile”, Ed. Stiintifica si Encicloped ica,
Bucuresti
43.Harworth Mining Consultancy, (2002), Manage mentul med iului în sectorul minier. Coduri de
procedu ra (material consultativ)
44.Hosk in W ., (2005), „Mine c losure: The 21st approach”, în Internationa l and Comparative Mineral
Law and Policy : Trends and Prospects, Bastida E (et al) (Haga: Kluwer Law International)
45.Hotarâ rea Guvernului Româ niei nr.615/ 2004 de aprobare a Strategiei pentru Industria Miniera
46.Ichim I., (1979), „Muntii Stînisoara- Studiu geomorfologic” , Ed. Academiei R.S.R. , Bucuresti
47.ICPM S.A. Baia Mare , Laboratorul de Acvacultura si Ecologie Acvatica Piatra Nea mt (1993),
„ Studiu si analiza de impact- EM Calimani” (arhiva APM Suceava)
48.ICPM S.A. Baia Mare,(2006), „Memoriu tehnic - Închiderea si ecologi zarea perimetrului mini er
Calimani” ,(arhiva APM Suceava)
49.Institutul de Cercetari Biologice Iasi- Statiune a de Cercetari “Stejar ul” Piatra Neamt, (1996),
„ Imp actul activitatilor desfasurate la Uzina de Prepar are Tarnita, Incinta Fra sin s i Autobaza Frasin
asupra unor factori de mediu (aer si sol)”, (Arhiva A PM Suceava)
50.Institutul Nat ional de Statistica Bucuresti- Direc tia Judeteana de Statistica Suceava, (2008),
„ Anuaru l Statistic al Judetului Suceava”
51.Ionescu M., To ma I., Barbut Carmen, (1972), „Problema prevenirii si combaterii poluarii în
ind ustria miniera”, Ministerul Minelor Petrolului si Geologiei - Oficiul de documen tare si publicatii
tehnice, Bucur esti
52.Ionescu C., (2000), „ Cum s a construim si sa implemen tam un s istem de management de mediu în
conformitate cu ISO 14001”, Ed. Eco nomica, Bucure sti

62
53.Ionesi L., (1971), „Flisul pal eogen din bazinu l vaii Moldovei”, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti
54.Ionita I., (1979), „Mun tii Stînisoara, stud iu geomorfologic”, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti
55.Iosep I., (1972), „ Câteva consideratii geografice privind populatia si asezarile omenesti din judetul
Suceava”, Comunica ri si ref. de geografie, Suceava
56.IPROMIN S.A. Bucuresti, (2003), „ Determinarea cauzelor si stab ilirea solutiilor de elimi nare a
efectelor exfiltratiilor prin corpul barajului valea Tarn icioara si a poluarii chimice a pârâului
Brateasa”, (arhiva APM Suceava)
57.IPROMIN S.A. Bucuresti, (2001), „Norme pentru proiec tarea, execu tia si exp loatarea iazurilor
de decantare din industria miniera”
58.Jensen J., Mesman M., (2006), „Ecologica l risk assessment of contaminated land”, project
„Liberation”, Denmark
59.Lazar Maria, Du mitrescu I., (2008), „ Impa ctul industriei miniere asupra mediului si
rec onstructia eco logica a zonelor afectate”, luc rare p rezentata la Conferinta interna tionala „Mineritul
în Româ nia- solutii de viitor”, Bucu resti, 6 -7 noiembrie 2008
60.Lacatusu R., Rauta C., Neda C., Medrea N ., (1991), Efectul poluarii cu metale grele asupra
sistemului sol - planta - anima l din unele zone ale României, Mediul înconjurator, Vol. II, nr. 1,2
61.Lazarescu I. ,(1993), „ Protectia mediului înconjurator si industria miniera”, Ed. Scrisul
Românesc, Craio va
62.Lesenciuc D, (2006), „Masivul Giumalau - Studiu geomorfologic”, Ed. Tehnopress, Iasi
63.Lupchian Maria Magdalena, (2003), „ Disparitati teritoriale ale dinamicii populatiei în judetul
Suceava”, Analele Univ. Stefan cel mare Suceava , Sectiunea Geografie, Anul XX
64. Marszalek A.S.,( 1996), „Preven tative and Remedial Environmental Engineering Measure to
Control Acid Mine Drainage in Australia”, in Preprints of Papers, Engineering To morrow To day. Tha
Da rwin Summit, Nationa l Engineering Con ference, Darwin, Northern Terr itory, (21 -24 April, 1996 )
65. Malacea, I., (1969), „ Biologia apelor impurificate”, Ed. Academiei R.S.R., Bucu resti
66. Mihaila D., Budui V., Criste a I.Al. , Tan asa I., (2006), „Consideratii asupra riscurilor clima tice
în judetul Suceava”, Analele Unive rsitatii „Stefan cel Mare” Suceava, Sectiunea Geografie, Anul XV
67. Moraru R., Babus G., Goldan T., Babut S., (2000), „Evaluar ea riscului ec ologic”, Ed. Infomin,
Deva
68. Mutihac V., Stratulat Maria I uliana, Fechet Ro xana Magdalena, (2004), „ Geologia României”,
Ed. Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti
69.Naum, Tr . (1984), „Tipur i de relief vulcanic” , Analele Universitatii Bucuresti, Seria St. Naturii,
Geologie Geo grafie, nr. 2, Bucu resti
70.Negu lescu C., Negulescu Maria, Antoniu R. si colab., (1989), „Epurarea apelor uza te
ind ustriale”, Ed. Teh nica, Bucuresti
71.Obre janu Gr., Puiu St.,(1972), „Pedologie”, Ed Didactica si pedagogica, Bucuresti
72.Ontario Ministry for Northern Development and Mine, (1991), Rehabilitation of Mines -
Gu idelines for Proponen ts Version 1.1., Sudbury, Ontario, Can ada
73.Papacostea Petre,(1976), „Biologia solului”, Ed. Stiintifica si enciclo pedica, Bucuresti
74.Pauliuc S., Dinu C., (1985), „Geologie structurala”, Ed. Tehnica, Bucuresti
75.Pârvu C. si co lab., (2005), „Dictionar enciclop edic de mediu”, R. A. Monitorul Oficial, Bucure sti
76.Pietraru Janeta, (1982), „Ha lde pentru depozitarea slamurilor, cenusilor, zgurilor, sterilelor si
deseurilor menajere”, Ed. Teh nica, Bucuresti
77.Popa I ., Barbu I ., (2001), „Evaluarea gradului de v atamare a ecosistemelor forestiere din zona
Tarn ita prin tehnici GIS de analiza spatiala” , Rev ista Padurilor, Anul 116, nr. 6
78.Popp N., Iosep I., Pa ulencu D., (1973),„ Judetele Patriei-Judetul Suceava ”, Ed. Academiei R.S.R.,
Bucuresti
79.Porof M., (2004), „ Studiul geochimic al apelor de suprafata s i subterane din judetul Suceava ”,
teza de doctorat
80. Razumov K.A., (1970), „Proiectarea uzinelor de preparare”,ed. A II-a,ODPT, Bu cu resti
81. Rauta C., Cârstea S., (1983), „ Prevenirea si combaterea poluarii solului“, Ed. Ceres, Bucuresti
82. Richards, J.,(2002) „Sustainable Developmen t and the Minerals Industry ”, Soc iety ofoEcono mic
Geologist s Ne wsletter Nr. 48, lucrare republicata în CLPEP M Internet Journal, Volumul 13
83. Rojanschi V., Bran Florina., (2002), „ Politici si strategii de mediu“, Ed. Economica, Bucuresti
84. Rusu C. , (2002), „Masivul Rarau. Studiu de geografie fizica”, Ed. Academiei Române, Bucure sti
85.Sahama Th. G., Rankama K., (1970), „Geochimia”, Ed. Tehnica, Bucuresti
86.Seghedin, T. G . (1983), „Rezervatiile naturale din Bucovina” , Ed. Sport -Tu rism, Bucuresti
87.Scurtu I., Mihut A., (1978), „Valea Bistritei” , Ed. Sport -Turism, Bucu resti

63
88.Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României, Orizonturi 20 13 - 2020 - 2030
89.Stoica C., Gherasie I., (1981), „Sarea si sarurile de potasiu si magneziu din Romania”, Ed.
Tehnica, Bucuresti
90.Stugren B., (1982), „ Bazele ecologiei genera le”, Ed. Stiinsifica si enciclopedica, Bucu resti
91.Trelea S.,( 2002), „Avifauna Depresiunii Radauti”, Ed. Risoprint, Cluj Napoca
92.Ungureanu Al., (1980), „Orasele din Moldova- Studiu de g eografie economica ”, Ed. Academiei
Republicii Socialiste Român ia, Bucuresti
93.Ungureanu Irina, (2004), „Geografia regionala a României. Geografia Carpatilor si
Subcarpatilor”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi
94.Ungureanu Irina, (2005), „Geografia mediului”, Ed.Unive rsitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi
95.Universitatea din Bucuresti. Institutu l de Geogra fie, (1983), „ Geogr afia României”, Vol.I-
Geografia fizica, , Ed . Academiei RSR, Bucuresti
95. Vasilcu Despina, (2006), „ Repartitia spatiala a populatiei în sec torul mont an al vaii Moldovei”,
Analele Universit atii „Stefan cel Mare” Suceava, Sect. Geografie, Anul XV
96. Vlad I., Donita N. si colab., (1997), „ Silvicultura pe baze ecosistemice”, Ed. Ceres, Bucure sti

www.bio.uaic.ro
www.minind.ro
www.mmediu.ro
www.ea.gov.au/industry/sustainable/mini ng/boo klets

64