Aplicatie Informatica VARIANTA FINALA

CUPRINS
CAPITOLUL I...................................................................................................6
STUDIUL ȘI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT...................................6
1.1 Prezentarea succintă a unității economico-sociale...................................6
1.2 Principalele activități desfășurate în cadrul restaurantului Prestij.......6
1.3 Studiul sistemului de conducere. Studiul sistemului condus...................7
1.4 Studiul sistemului informațional................................................................9
1.41. Schema fluxului informațional aferent temei........................................9
1.4.2. Descrierea documentelor utilizate. Proceduri de prelucrare a datelor
utilizate.............................................................................................................................9
1.4.3. Analiza critică a sistemului actual și identificarea neajunsurilor
existente în funcționarea sistemului existent...............................................................11
1.4.4. Direcții de perfecționare a sistemului actual......................................11
CAPITOLUL II...............................................................................................12
APLICAȚIILE INFORMATICE UTILIZATE DE RESTAURANTE.....12
2.1 Aplicațiile informatice și rolul lor............................................................12
2.2 Proiectarea de ansamblu a aplicațiilor informatice...............................14
2.3 Tehnologii utilizate pentru realizarea aplicației informatice................19
2.3.1.Visual basic.............................................................................................19
2.3.2 Visual C#.................................................................................................19
2.3.3 Java..........................................................................................................19
2.3.4. MySQL...................................................................................................22
2.3.5 Php...........................................................................................................23
CAPITOLUL III.............................................................................................27
PROIECTAREA DE DETALIU A APLICATIEI INFORMATICE PENTRU
ADMINSITRAREA VANZARILOR..........................................................................27
3.1 Definirea obiectivelor aplicației informatice...........................................27
3.2. Proiectarea logică și fizică a ieșirilor.......................................................27
3.3. Proiectarea logică și fizică a intrărilor...................................................29
3.4. Structura bazei de date............................................................................29
3.5 Etapele aplicației informatice...................................................................32
3.6. Schema de flux informațional a noului sistem.......................................49
1
3.7 Propuneri de dotare cu echipamente IT și costuri aferente..................49
CAPITOLUL IV..............................................................................................51
PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE.........................................51
4.1 Cerințele platformei hardware și software ale produsului program. . .51
4.2. Descrierea funcțiunilor aplicației............................................................52
...........................................................................................................................53
CAPITOLUL V..............................................................................................53
EFICIENȚA ȘI UTILITATEA APLICAȚIEI INFORMATICE...............54
5.1. Condiții privind implementarea aplicației.............................................54
5.2. Considerații privind eficiența aplicației informatice............................55
CONCLUZII....................................................................................................57
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................59
ANEXE.............................................................................................................61
2
INTRODUCERE
În perioada de incertitudini şi instabilitate economică pe care o traversăm în

momentul actual, eficientizarea activităţii firmelor reprezintă unul dintre mijloacele de
protejare a afacerii acesteia.
.Organizația este o componentă a societății contemporane care creează sau
mijlocește crearea de bunuri și servicii necesare existenței noastre și ni le pun la dispoziție.
Ele influențează puternic atât viața indivizilor unei societăți, cat și societatea în ansamblul
ei. În perspectiva fenomenului de globalizare a economiei și de vizualizare a mediului de
afaceri, precum și a crizei economice globale care a cuprins întreaga planetă, organizațiile
înregistrează profunde transformări, care le determină să își reconsidere obiectivele
strategice, în special ținând cont de oportunitățile oferite de noile tehnologii informatice și
de comunicație.
În cadrul organizației, informarea constituie baza desfășurării oricărui tip de
activitate, individuale sau colectivă, formală sau informală.
Renumitul sociolog Daniel Bell de la Universitatea Harvard a numit societatea,
marcată de la începutul anilor 1956-1957, drept societatea post-industrială. În fapt, este
vorba despre ceea ce alți analiști au numit societatea informațională, axată pe tehnologia
computerelor și a sistemelor informatice.
O tendință generală a majorității organizațiilor a fost dezvoltarea unor sisteme
informatice eterogene atât din punct de vedere al concepției de proiectare, cat și sub
aspectul cerințelor informaționale, definite punctual de utilizatori, în funcție de prelucrarea
automată a datelor, existente la un moment dat1.
Astfel, prin restructurarea sistemului de management, a subsistemelor sale şi a
modului de operaţionalizare a funcţiilor managementului se poate obţine eficientizarea
activităţii unei firme, indiferent de domeniul său de activitate.
Pe de altă parte, trebuie să ținem cont în realizarea acestui proces de eficientizare,
rolul determinant şi în continuă creştere ce revine tehnologiilor informatice şi de
comunicare. Adică, trebuie să fim conștienți de faptul că adoptarea la nivelul firmei a unor
soluţii informatice moderne, poate contribui în mod hotărâtor la perfecţionarea
managementului şi creşterea performanţelor procesului de conducere.
1
Radu Ion, Ursăcescu Minodora, Vlădeanu D., Cioc Mihai, Burlacu S., Informatică și management, Editura
Universitară, București, 2005, p.73
3
Apariția tehnologiilor electronice de prelucrare a informației bulversează
metodele tradiționale de lucru, rolul individului în organizație și însăși maniera de abordare
a anumitor probleme. „Impactul noilor tehnologii de informare este considerabil, devenind
astăzi nerealist să se vorbească de sisteme informatice, fără a face referire la tehnologiile
informatice”2.
Informatizarea unei întreprinderi se realizează ținând cont de contextul economic
al acesteia și de activitățile specifice pe care aceasta le desfășoară. În acest proces, se
impune de cele mai multe ori ca firmele să-şi modernizeze aplicaţiile mai puţin eficiente
sau chiar să le înlocuiască, cu altele mai performante, care să asigure fundamentarea în
timp real şi eficient a deciziilor şi deci a procesului de conducere.
Această strategie este indicat să fie aplicată și de către companiile turistice.
Adaptarea rapidă la schimbările ce au loc în toate domeniile de activitate, la
nivelul cererii și al ofertei, reprezintă cheia de succes pentru orice companie In același
timp, adaptarea presupune stabilirea variabilelor prin care întreprinderea poate să-și
realizeze obiectivele propuse și măsura în care ele îi pot influența activitatea.
Sistemele informaționale „au existat, într-o formă sau alta, pe toate treptele
dezvoltării societății omenești, informarea constituind o condiție fundamentală a realizării
oricărui proces managerial, în calitatea sa de proces de însușire și transmitere a
informațiilor”3.
Sistemele informatice sunt în zilele noastre prezente tot mai mult în activitatea
umană, ele devenind o componentă esențială în realizarea succesului pentru orice
organizaţie sau întreprinzător. În cazul de față, pentru succesul în cadrul restaurantelor.
Realizarea unei informări complete și de calitate, precum și valorificarea integrală
a informației poate fi posibilă doar în cadrul unui sistem conceput ca un ansamblu integrat,
care cuprinde: proceduri, metode și tehnici folosite atât pentru generarea și păstrarea
datelor, cat și pentru transformarea lor în informații4.
Industria restaurantelor este o activitate economică din sfera serviciilor şi, ca orice
domeniu economic, este reglementată printr-un ansamblu de acte normative, prin care se
asigură un cadru unitar de desfășurare a activităţilor, stabilind anumite standarde privind
activitatea serviciilor şi comportamentul adecvat în relaţiile cu clienţii.
2
Ursacescu Minodora, Sisteme informatice – o abordare între clasic și modern, Editura Economică,
București, 2002, p.35
3
Bob Constantin A., Visean Mirela, Fulea Mihai, Saseanu Andreea, Sisteme informatice in comerț, Editura
ASE, București, 2003, p.3
4
4
Importanţa sistemelor informatice rezidă în principal în înţelegerea efectivă şi
responsabilă de către toţi conducătorii (managerii) sau persoanele dintr-o organizaţie a
necesităţii adaptării la societatea informaţională globală. Sistemele informatice devin astăzi
tot mai mult o componentă vitală a succesului în afaceri pentru o organizaţie sau un
întreprinzător.
Lucrarea este formată din cinci capitole pe parcursul cărora am prezentat
modalitatea de utilizare a aplicațiilor informatice în cadrul restaurantelor. În cadrul
primului capitol am realizat o prezentare a restaurantului Prestij și a sistemului informatic
din cadrul acestuia. În capitolul al doilea am prezentat pe scurt aplicațiile informatice
utilizate de restaurante, a rolului acestora, precum și a eficienței aplicațiilor pentru bunul
mers al activității restaurantelor, precum și cele mai utilizate tehnologii în realizarea
aplicațiilor informatice, astfel acestea sunt: visual basic, visual c#, java, Php și MySQL.
În cadrul capitolului al treilea am realizat o analiză a aplicației informatice
realizate în cadrul unui restaurant. Astfel, am prezentat succint care sunt pașii în realizarea
aplicației, precum și în rezultatul apărut în urma comenzilor introduse în program.
În capitolul al patrulea am prezentat pe scurt care sunt cerințele platformei
hardware și software ale produsului prezentat, pentru ca în ultimul capitol – cel de-al
cincilea - am creionat pe scurt considerații privind eficiența aplicației informatice.
5
CAPITOLUL I
STUDIUL ȘI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT
1.1 Prezentarea succintă a unității economico-sociale

Societatea ADABEL IMPEX S.R.L a fost înființată în anul 2014 în Ploiești, str.
Gheorghe Grigore Cantacuzino, 160B.
Compania dispune de două locații în orașul Ploiești, mai exact de restaurantul
Prestij și de Trattoria Prestije.
Astfel, restaurantul Prestij este situat în cea mai selecta zona a Ploieștiului, în
cadrul unei clădirii din anii 1930, care păstrează originalitatea decorațiunilor și arhitecturii
secolului al XIX-lea.
În anul 2004 acesta a fost renovat integral cu un concept elegant și modern asupra
modului de a satisface cele mai avangardiste cerințe, astfel, a devenit locul ideal pentru
întâlnirile de afaceri și nu numai.
Capacitatea restaurantului Prestij este de 150 locuri și dispune de 2 saloane VIP,
iar pe Terasă sunt disponibile 220 de locuri, iar în Pub 60 de locuri pentru clienții săi.
Compania pe lângă restaurantul Prestij oferă clienților săi și o Trattorie - Trattoria
Prestij.
Aceasta oferă clienților săi o atmosferă relaxantă, cu muzică bună și specialități
pentru gusturi variate, cu bucate gătite ca în inima Italiei, completate de un vin bun sau de
o bere savuroasă5.
Capacitate Trattoriei Prestij în interior este de 140 locuri, pe terasă de 300 locuri
iar în Pub de 60 locuri.
1.2 Principalele activități desfășurate în cadrul restaurantului Prestij

Principala activitate a companiei este aceea de servire și preparare de preparate
culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi etc.
Restaurantul Prestij are o oferă foarte bogată de mâncare și de băutură. Astfel,
acesta oferă clienților săi atât preparate din bucătăria românească cat și din cea
internațională, în funcție de preferințele fiecărui client.
Bucătăria restaurantului oferă o varietate largă de mâncăruri care sunt compuse
din: carne, pește, legume, lactate, mezeluri, dulciuri, etc. Mereu proaspătă și gustoasă,
mâncarea e pregătită de bucătari calificați, care utilizează produse de calitate superioară.
5
http://www.prestij.ro/, accesat în iunie 2017
6
Pe lângă mâncarea și băutura pe care restaurantul Prestij o oferă clienților săi,
acesta oferă și o serie de alte servicii suplimentare. De exemplu:
•Internet Wireless GRATUIT
•Parcare Privată
•Muzică Live în fiecare seară
•Catering pentru firme
Astfel oferta restaurantului Prestij este una destul de complexă și completă
reușind să satisfacă clienții care revin periodic.
1.3 Studiul sistemului de conducere. Studiul sistemului condus

Calitatea resurselor umane dintr-un restaurant determină direct succesul afacerii
respective. Asigurarea resurselor umane nu trebuie făcută întâmplător ci pe baza unei
strategii a fiecărei societăţi comerciale, prin care să se definească politicile de personal,
formarea şi gestionarea potenţialului uman.
În relaţia personal-client, comportamentul personalului, atitudinea acestuia, modul
de a acţiona şi a reacţiona reprezintă criteriile esenţiale de apreciere a calităţii serviciilor în
ansamblul lor, elementele care generează mulţumirea şi satisfacţia clientului.
Servirea clienţilor presupune multiple exigenţe, cărora trebuie să le facă faţă cei ce
îşi aleg o meserie din acest sector. Beneficiarii de servicii trebuie să găsească în restaurante
amabilitate, ambianţă plăcută, discreţie, o atmosferă de destindere şi reconfortare, evident
pe fondul unei solicitudini şi promptitudini desăvârşite din partea personalului. Pentru a
putea îndeplini funcţiile specifice serviciilor, lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în
acest sector, trebuie să corespundă, ca pregătire, cerinţelor postului şi să posede o serie de
calităţi necesare bunei desfăşurări a activităţii. De aceste criterii, trebuie să se ţină seama,
încă de la recrutarea tinerilor pentru calificare în meseriile specifice sectorului, cât şi
pentru promovarea în funcţii operative.
Astfel, pentru însuşirea şi practicarea meseriilor specifice sunt necesare o serie de
aptitudini fizice şi fiziologice, generale şi speciale.
Gustul şi mirosul au un rol deosebit de important, după caz, uşurând examinarea
organoleptică a preparatelor, băuturilor şi produselor oferite spre consum clienţilor. După
cum se ştie, întotdeauna acestea trebuie să fie de o calitate neîndoielnică, să corespundă
prescripţiilor din reţetele de fabricaţie, standardelor, normelor interne etc.
7
Fizionomia lucrătorilor care efectuează diferite servicii trebuie să fie plăcută,
atrăgătoare. Întreaga ţinută trebuie să exprime eleganţă, supleţe, sobrietate, prestanţă,
seriozitate şi demnitate.
Ţinuta fizică, trebuie să fie întregită de o ţinută vestimentară corectă :
îmbrăcăminte impecabilă, de calitate, bine croită, curată, fără pete şi bine călcată. Atenţia
cuvenită se va da şi încălțămintei care va fi decentă, comoda, uşoară şi bine lustruită.
Aptitudinile intelectuale, cunoştinţele, deprinderile trebuie să se situeze la un nivel
corespunzător cerinţelor fiecărei funcţii. Se impune a avea un nivel suficient de cunoştinţe
de cultură generală, pentru a fi capabil să susţină cu turiştii-clienţi conversaţii pe diferite
teme: istorie, geografie, literatură, artă, sport etc. Trebuie de asemenea, să cunoască una
sau două limbi de circulaţie internaţională corespunzătoare structurii turiştilor majoritari
din unităţile respective.
Simţul ordinii şi al curăţeniei condiţionează realizarea unor servicii de calitate, în
condiţii de igienă, care sporesc încrederea consumatorilor pentru serviciile prestate; să fie
conştiincios în muncă, pentru a efectua servicii de înaltă ţinută profesională; să respecte
regulile de servire; să aibă atenţie distributivă, pentru a realiza servicii prompte şi la
solicitarea clienţilor; să manifeste interes profesional, disciplină şi punctualitate; pasiunea
pentru meserie asigură, fără îndoială un randament superior, lucrătorii pasionaţi pentru
meserie nu se plictisesc; să dea dovadă de rezistenţă la monotonia muncii; spiritul de
echipă trebuie să fie prezent la toţi cei care îşi desfăşoară muncă în restaurante; spiritul de
organizare, imaginaţia în vederea realizării serviciului în condiţii bune şi în timp foarte
scurt;
Restaurantul Prestij are o structură a personalului care nu diferă mult faţă de o
structură clasică:
- şef restaurant
- asistenţi şef restaurant
- bucătar şef
- responsabil mic dejun
- asistent şef bucătar
- ospătari
- bucătari
- hostess
8
- ajutor bucătar şi spălător vase. Atribuţiile şefului de restaurant, bucătarului şef şi
a subalternilor acestora se regăsesc în fişa postului, care este întocmită pentru fiecare post
în parte.
Eficienţa cu care sunt utilizate resursele materiale şi financiare de către societate
depinde hotărâtor de volumul şi calitatea resurselor umane.
În tabelul 1.1 este prezentată structura personalului restaurantului Prestij şi
numărul acestora.
Tabel nr. 1.1 Numărul salariaţilor în restaurantul Prestij

Restaurant Prestij Număr salariaţi
Asistent director 2
Chelneri 20
Bucătar şef 1
Bucătari 14
Ajutor de bucătar 4
Total 41
Sursa : documente interne ale restaurantului Prestij
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, numărul cel mai mare al
angajaților este reprezentat de chelneri/ospătari, dar și de bucătari.
1.4 Studiul sistemului informațional

1.4.1. Schema fluxului informațional aferent temei
În firma există 5 computere necesare pentru desfăşurarea activaţii: unul folosit de
Directorul General, unul de contabilul șef, unul de managerul de marketing și două
utilizate de către managerii de vânzări.
1.4.2. Descrierea documentelor utilizate. Proceduri de prelucrare a datelor

utilizate
Principalele etape parcurse de către restaurantul Prestij pentru realizarea
sistemului său informatic sunt:
● Analiza sistemului existent – s-a studiat sistemul informatic existent şi s-a
stabilit neajunsurile sale şi cerinţele ce urmează a fi satisfăcute de viitorul sistem
informatic. În această etapă s-a stabilit rentabilitatea folosirii sistemului informatic.
9
● Proiectarea sistemului informatic – s-a conceput sistemul, elementele
componente ale acestuia, structura lor şi modul de realizare. Datorită complexităţii, această
etapă este la rândul ei descompusă în doua etape:
- Proiectarea de ansamblu - s-a stabilit arhitectura de ansamblu, modul de
descompunere pe componente, intrările şi ieşirile sistemului. S-a finalizat printr-o schemă
de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elementele.
- Proiectarea de detaliu - fiecare element descris în etapa anterioară este descris în
detaliu.
● Elaborarea programelor – s-au scris programele sistemului într-un limbaj ales
anterior.
● Implementarea sistemului - după ce a fost realizat sistemul, s-a trecut la
implementarea sistemului.
● Exploatarea şi întreţinerea sistemului - aceasta este faza finală a proiectului în
care se trece la exploatarea acestuia. Este necesară în paralel şi o serie de operaţii de
întreţinere a acestuia.
Pentru aceasta s-a făcut o analiză a acestui domeniu şi pentru a cunoaşte
particularităţile acestuia, precum şi analiza sistemului actual, înainte de informatizare, al
acestui domeniu.
Trebuie stabilit clar scopul, rezultatele, ceea ce trebuie obţinut în final din
prelucrarea datelor, cât şi datele de intrare. S-a construit programul principal cu meniurile
aplicaţiei.
S-a stabilit deci că aplicaţia va avea următoarele module:
1. Introducere date - cu ajutorul acestui modul se introduc datele în sistem.
2. Vizualizare/modificare date - permite vizualizarea şi/sau modificarea/corecţia
anumitor date introduse.
3. Prelucrare date
Sistemul informatic al restaurantului Prestij este proiectat pentru a îndeplini un
număr variat de sarcini/obiective, cum ar fi stocarea informaţiilor sau poate fi folosit ca
instrument pentru planificarea, cercetarea şi dezvoltarea activităţilor.
Pentru cei care se bucură de facilităţile Internetului, restaurantul Prestij a
deschis o pagină de Web în care se pot accesa toate informaţiile momentului: preturi,
condiţii şi meniuri. Pe pagină oficială se pot găsi informaţii despre meniuri, fotografii,
preţuri, şi multe alte lucruri pe care mulţi le găsesc interesante.
10
Vânzarea serviciilor se face și prin Internet, fie direct de la restaurant, fie prin
comandă online. Acest sistem este din ce în ce mai folosit pentru a oferi clientului potenţial
o informare cât mai completă asupra ofertei.
1.4.3. Analiza critică a sistemului actual și identificarea neajunsurilor

existente în funcționarea sistemului existent
În urma unei analize a sistemului informatic actual al companiei putem reliefa o
serie de probleme care se pot remedia în urma introducerii de soluții software
personalizate. Astfel, se pot rezolva:
- problemele clienților în ceea ce privește vizualizarea produselor pe care doresc
să le comande
- posibilele erori de integritate a datelor, deoarece acestea sunt introduse manual
de către angajați prin intermediul unui fișier Excel
- migrarea către o altă soluție de management al clienților și al stocurilor este
greoaie
1.4.4. Direcții de perfecționare a sistemului actual

Pentru o bună funcționare a activității companiei este nevoie și de existența unui
sistem informatic foarte bun. Astfel, pentru perfecționarea sistemului actual este nevoie de:
- modul de culegere și prelucrare a informațiilor trebuie să se facă în mod unitar
din punct de vedere metodologic
- codificarea informațiilor trebuie să se bazeze pe asigurarea compatibilității între
toate componentele sistemului informațional
- sistemul informațional trebuie să fie suficient de flexibil pentru a permite
modificarea caracteristicilor sale conform necesitaților
- respectarea subordonării şi funcţionării sistemului informaţional cerinţelor
managementului organizației
- existența unor produse software specializate
11
CAPITOLUL II
APLICAȚIILE INFORMATICE UTILIZATE DE RESTAURANTE
2.1 Aplicațiile informatice și rolul lor

Sistemele informaționale au existat, într-o formă sau alta, pe toate treptele
dezvoltării societății omenești, informarea constituind o condiție fundamentală a realizării
oricărui proces managerial, în calitatea sa de proces de însușire și transmitere a
informațiilor6.
Noțiunea de sistem a fost folosită pentru prima dată în cursul anului 1940. În
literatura de specialitate au fost formulate o serie de definiții noțiunii de sistem, iar de-a
lungul timpului au fost, de asemenea foarte multe interpretări. Astfel, potrivit lui
Bertalanffy prin sistem se înțelege observarea unui ansamblu de elemente în interacțiune,
capabile să funcționeze, care se organizează și transformă energia materială și
informațională pentru atingerea unor finalități (obiective), dintre care una este aceea de
menținere a propriei sale organizări7.
Sistemele informatice devin astăzi tot mai mult o componentă vitală a succesului
în afaceri pentru orice organizaţie sau întreprinzător, deci și pentru industria turistică.
Un sistem este compus din mai multe părți între care au loc o serie de relații, care
se întrepătrund și au același obiectiv comun prin acceptarea de intrări și ieșiri dintr-un
proces.
Noțiunea de sistem „are un rol de bază în domeniul sistemelor informatice. Odată
înţeles, acesta vine să fundamenteze alte concepte conexe din domeniile tehnologiei,
aplicațiilor, dezvoltării şi managementului sistemelor informatice”.8
Conceptul de sistem informatic a devenit astăzi la fel de uzual ca și cel de sistem
mecanic în epoca industrială, literatura informatică fiind extrem de vastă în jurul acestei
noțiuni, definită în diferite moduri.
Sistemele informatice joacă un rol vital în succesul unei organizaţii. Astfel, prin
acestea se pot asigura infrastructura informaţională internă (prin Intraneturi) sau externă,
interorganizaţională (prin extraneturi) pentru necesităţile business-ului în:
- Asigurarea eficienţei operaţionale;
6
7
Radu Ion, Ursăcescu Minodora, Vlădeanu D., Cioc Mihai, Burlacu S., Informatică și management, Editura
Universitară, București, 2005, p.14
8
Mihălcescu Cezar, Sion Beatrice, Titrade Cristina, Managementul sistemelor informatice în turism, Editura
Pro Universitaria, București, 2008, p.36
12
- Asigurarea unui management eficient;
- Asigurarea unui avantaj competiţional.
Succesul unui sistem informatic nu trebuie măsurat numai prin eficienţa sa (în
minimizarea costurilor, timp sau utilizarea resurselor de informaţie) ci şi prin suportul pe
care îl asigură.
Sistemele informatice trebuie să răspundă la problemele legate de administrarea
hardware-ului, software-ului, a datelor, precum şi a reţelelor informatice, într-un mod
strategic pentru succesul în afaceri9.
Un sistem este „format dintr-un grup de componente între care se stabilesc relații
și care conlucrează spre un scop comun prin acceptarea de intrări și producerea de ieșiri
printr-un proces de transformare”10.
Conceptul de sistem „are un rol de bază în domeniul sistemelor informatice.
Odată înţeles, acesta vine să fundamenteze alte concepte conexe din domeniile tehnologiei,
aplicațiilor, dezvoltării şi managementului sistemelor informatice”.11
Sistemul informatic este un sistem care are o serie de resurse de diferite tipuri:
umane, de hardware și software pentru a realiza intrările și ieșirile în și din sistem.
Un sistem informatic proiectat pentru o întreprindere tradițională, component a
sistemului informațional, se poate extinde, cu unele adaptări și la întreprinderi sau
organizații virtuale.
Sistemul informatic reprezintă componenta sistemului informațional, care asigură
o prelucrare automată, cu mijloace electronice de calcul, a datelor și a informațiilor. Mai
exact, sistemul informatic este un sistem de tip utilizator-calculator, care produce
informație pentru a asista factorul uman în procesele decizionale12.
Proiectarea și realizarea unui sistem informatic complex necesită ca urmare mai
întâi o proiectare globală, de ansamblu, în care sunt identificate și precizate subsistemele,
relațiile dintre ele și aplicațiile componente, colecțiile de date comune, intrările și ieșirile
din sistem13.
9
Onete Bogdan, Sisteme informatice - Elemente fundamentale, Editura ASE, București, 2003, p.4
10
11
12
13
Căruțașu George, Botezatu Cezar, Ionescu Sorin Cristian, Botezatu Cornelia Paulina, Joița Alin Cristian,
Sisteme integrate informatice pentru management, Editura Universitară, București, 2011, p.112
13
Aplicația informatică este un sistem care are o serie de resurse de diferite tipuri:
umane, de hardware și software pentru a realiza intrările și ieșirile în și din sistem.
Importanţa sistemelor informatice reiese în primul rând din înţelegerea
responsabilă de către toţi conducătorii (managerii) sau persoanele dintr-o companie a
necesităţii adaptării la societatea informaţională globală 14. Sistemele informatice devin
astăzi tot mai mult o componentă vitală a succesului în afaceri pentru o organizaţie sau un
întreprinzător.
Sistemul informatic reprezintă componenta sistemului informațional, care asigură
o prelucrare automată, cu mijloace electronice de calcul, a datelor și a informațiilor. Mai
exact, sistemul informatic este un sistem de tip utilizator-calculator, care produce
informație pentru a asista factorul uman în procesele decizionale15.
Proiectarea și realizarea unui sistem informatic complex necesită ca urmare mai
întâi o proiectare globală, de ansamblu, în care sunt identificate și precizate subsistemele,
relațiile dintre ele și aplicațiile componente, colecțiile de date comune, intrările și ieșirile
din sistem16.
2.2 Proiectarea de ansamblu a aplicațiilor informatice

În cele mai multe companii aplicațiile informatice moderne cuprind aplicații
pentru modelarea diferitelor tipuri de activități, a prelucrării automate a datelor din
domenii concrete de activitate. Organizațiile ce utilizează sisteme informatice pentru a-și
dezvolta sau pentru a-și conduce afacerile trebuie să își asigure un înalt nivel de
confidențialitate, de identificare a utilizatorilor care transmit date și de securizare a
comunicațiilor17.
Sistemelor informatice ale întreprinderii ar trebui să urmeze pașii necesarei unei
proiectări de ansamblu a acestora; astfel că în continuare voi încerca să prezint etapele
menite să conducă la realizarea acestora.
Prezentare generală
14
Onete Bogdan, Sisteme informatice - Elemente fundamentale, Editura ASE, București, 2003, p.4
15
16
17
Botezatu Cezar, Caruțasu George, Botezatu Cornelia Paulina, Sisteme informatice pentru managementul
organizațiilor virtuale, Editura Universitară, București, 2011, p. 180
14
Proiectarea de ansamblu este o activitate distinctă în proiectarea unor sisteme
informatice sau aplicații complexe, care au structuri complexe, în care se pot identifica
subsisteme pe mai multe nivele.
În această etapă se realizează practic analiza globală și specificarea cerințelor
noului sistem, modelul de ansamblu al sistemului informatic, structurarea datelor și
specificarea soluțiilor de administrarea datelor, proiectarea arhitecturii configurației de
echipamente și planificarea realizării noului sistem de părți componente. Această
proiectare la nivel global este urmată, în astfel de cazuri, de o proiectare de detaliu a
fiecărei componente în parte, cu cele două forme ale sale: proiectare logică de detaliu și
proiectare tehnică de detaliu.
Proiectarea de ansamblu, denumită și etapă de concepere a sistemului informatic,
cuprinde o succesiune de activități, cum sunt: definirea obiectivelor sistemului, structurarea
sistemului informatic pe subsisteme și componente, definirea globală a ieșirilor, definirea
globală a intrărilor, definirea colecțiilor de date comune, alegerea soluțiilor tehnice,
estimarea necesarului de resurse, estimarea eficienței economice18.
Definirea obiectivelor sistemului informatic și a ariei de cuprindere a acestuia
Aria de cuprindere a sistemului informatic se stabilește în strânsă legătură cu
obiectivele definite pentru acesta. Aceste obiective nu vor fi identice pentru toate
societățile beneficiare, căci ele vor fi definite în urma unei analize complexe a stării și
comportamentului sistemului economic respectiv, efectuată împreună cu conducerea
unității de la toate nivele ierarhice19.
În urma acestei activități de documentare și analiză critică se vor identifica
punctele slabe ale sistemului, eventualele rezerve interne, eventualele necorelări și
contraindicații care ar puntea fi eliminate sau introducerea noului sistem informatic. Astfel,
pe baza acestor constatări se formulează obiectivele sistemului informatic ce se va
proiecta, se identifică sarcinile ce vor fi preluate de acesta, se justifică necesitatea,
oportunitatea și fezabilitatea sistemului.
18
Sisteme integrate informatice pentru management, Editura Universitară, București, 2011, p.122-123
19
15
Structurarea sistemului informatic
Necesitatea structurării sistemului în elemente componente, ierarhizarea după
anumite criterii, este impusă, în practica de realizare a sistemelor informatice. Elaborarea
modelului de ansamblu al sistemului informatic presupune deci descompunerea sistemului
informațional-decizional în subsisteme relativ autonome. Fiecare subsistem al sistemului
informatic va avea funcțiunile, intrările și ieșirile sale, colecții de date specifice, algoritmi
de transformare a intrărilor în ieșiri informaționale.
Structurarea sistemului informatic se impune cel puțin din următoarele
considerente: numărul mare de elemente și legături care compun, de regulă, un sistem
informatic face aproape imposibilă definirea și precizarea pană în cele mai mici detalii a
acestora, stabilirea priorității unor obiective față de altele, resurse financiare, umane și
materiale limitate, necesitatea acumulării experienței în domeniul proiectării sistemelor
informatice20.
În cadrul sistemului informatic orice aplicație este alcătuită din programe,
proceduri manuale și date care, utilizând echipamentele specificate în documentația
aplicației, realizează prelucrarea automată a datelor și conduc la obținerea performanțelor
dorite.
Definirea ieșirilor sistemului
Obiectivele oricărui sistem informatic se concretizează practic în satisfacerea
cerințelor informaționale ale conducerii, pentru fundamentarea sau asistarea deciziilor.
Concret, acesta înseamnă furnizarea la cerere sau periodic a situațiilor, a
rapoartelor de ieșire care grupează informații, date necesare cunoașterii realității curente.
Utilitatea și viabilitatea sistemului informatic este determinată de tipul, conținutul
și operativitatea cu care se transmit situațiile de ieșirea la factorii de decizie. Ieșirile
sistemului vor fi definite pentru fiecare subsistem în parte. Prin ieșirile unui subsistem
informatic înțelegem totalitatea informațiilor furnizate de acesta beneficiarilor interni și
externi. Definirea ieșirilor fiecărui subsistem informatic la nivel global presupune în primul
rând, stabilirea la nivel global a informațiilor necesare conducerii pe diferite trepte
ierarhice, precizând, pentru fiecare în parte, conținutul informațional, periodicitatea,
numărul de exemplare, destinatarul21. Astfel, că pe baza acestora se va realiza apoi
proiectarea logică și fizică de detaliu a ieșirilor.
20
21
16
Definirea intrărilor sistemului
Definim intrărilor sistemelor informatic ca fiind totalitatea datelor primare
necesare obținerii informațiilor de ieșire ale sistemului. Datele primare reflectă starea și
dinamica fenomenelor și proceselor economice din unitatea economică, necesare pentru
crearea, actualizarea bazei de date și obținerea situațiilor de ieșire. Acestea pot fi externe
sau interne unității economice22.
Determinarea intrărilor presupune o analiză care are ca punct de plecare
informațiile de ieșire din subsistem. După determinarea intrărilor sub aspectul conținutului
global al acestora, pentru fiecare document de intrare se va stabili sursa de proveniență,
periodicitatea, volumul, numărul de exemplare etc.
Stabilirea globală a colecțiilor de date
În această etapă se realizează proiectarea modelului conceptual de ansamblu al
datelor, se identifică tipurile de entități și relațiile dintre acestea, se definesc astfel, la nivel
global, colecțiile de date, se face analiza soluțiilor pentru administrarea și manipularea
datelor. Pornind de la datele definite global în toate aceste activități, se trece la gruparea lor
în colecții de date pe baza unor criterii, pentru fiecare subsistem în parte și la nivelul
întregului sistem23.
Alegerea tipurilor de modele matematice ce urmează a fi utilizate
Pentru optimizarea proceselor economice dintr-o unitate economică sistemul
informatic trebuie să se bazeze pe folosirea metodelor și tehnicilor din teoria sistemelor și
cibernetica economică, pe introducerea unor modele economico-matematice care să-i
confere valențe sporite în analiza proceselor economice și fundamentarea deciziilor. Toate
acestea au ca scop descoperirea rezervelor interne, creșterea volumului de producție,
reducerea costurilor, sporirea profitului, creșterea productivității muncii. Alegerea tipului
de model utilizat depinde de domeniul în care urmează să se realizeze sistemul informatic,
de specificul problemei abordate, de echipamentele de calcul și programele existente etc.24
Alegerea tehnologiei de prelucrare și estimarea necesarului de resurse
Alegerea tehnologiei de prelucrare automată a datelor se face în funcție de
calitatea și dimensiunile resurselor alocate, de specificul sistemului obiect, dar și de
modelul în care aceste resurse pot fi utilizate pentru satisfacerea cerințelor impuse
22
23
24
17
sistemului informatic. Alegerea tipului de tehnologie de prelucrare se va face după o
analiză a tuturor cerințelor legate de prelucrarea datelor, formulate de beneficiar, a
posibilităților de organizare și structurare a acestora, dar li a posibilităților financiare ale
beneficiarului de a achiziționa cele mai adecvate și moderne sisteme și echipamente de
comunicații necesare25.
Estimarea necesarului de resurse financiare presupune comensurarea tuturor
cheltuielilor necesare pentru dotarea hardware și software corespunzătoare, pentru
proiectarea, realizarea și exploatarea sistemului informatic.
Cheltuielile pentru achiziționarea echipamentelor necesare este strict legată de
dotarea existentă, dar li de soluția aleasă pentru tehnologia de prelucrare, transmitere și
stocare a datelor.
Planificarea realizării sistemului informatic
Planificarea realizării unui sistem informatic are la bază principiul eșalonării. Prin
eșalonare înțelegem ordinea în care vor fi abordate și realizate componentele sistemului
informatic, începând cu proiectarea de detaliu, programarea, implementarea, pană la
introducerea în exploatare curentă, cu asigurarea condițiilor pentru integrarea lor treptată.
Proiectarea obiectivelor componente poate fi stabilită ca cerință expresă a
beneficiarului, care și-a stabilit o ordine de abordare a componentelor sistemului sau poate
să fie stabilită de echipa de proiectare. Asigurarea legăturilor între componente este o
problemă deosebit de importantă, căci la nivel global ele se definesc chiar din etapa
proiectării de ansamblu. Disponibilitatea resurselor reprezintă un criteriu care va influența
în mod direct ordinea de abordare și realizare a componentelor sistemului informatic
depinzând de: limita fondurilor ce pot fi alocate în timp pentru realizarea sistemului
informatic, nivelul de dotare cu tehnică de calcul existent în etapa de concepere și cel
prevăzut a fi realizat26.
2.3 Tehnologii utilizate pentru realizarea aplicației informatice

2.3.1.Visual basic
În jurul anului 1960, un colectiv al Universității din Datrmouth din Statele Unite
ale Americii a dat naștere limbajului Basic.
25
26
18
Mai târziu, în 1991Microsoft a elaborat primele versiuni de VISUAL-BASIC,
destul de asemănător cu BASIC, iar în 10 ani s-a ajuns la versiunea a opta a limbajului,
versiune ce include facilități de administrare a bazelor de date, posibilitatea de a utiliza şi
de a comunica cu alte aplicaţii dezvoltate sub Windows prin intermediul interfeţelor DDE,
OLE, AxtiveX, ODBC şi multe alte beneficii.
Ceea ce diferențiază limbajul Visual Basic de celelalte limbaje din epoca DOS
este aceea că este un limbaj de programare care este „comandat de evenimente”.
Caracterul „Visual” al limbajului prevede interfaţa cu utilizatorul care se
programează separat, și care include pe un şablon toate „elementele de control” (obiectele)
aplicaţiei.
O parte dintre obiecte pot fi: butoane de comandă, etichete, ferestre de texte,
ferestre de liste, "butoane radio", bare de defilare, casete "combo", etc.. Fiecare obiect are
un set de proprietăți ce determină culoarea, forma, textul afişat pe el, dimensiunea, poziţia.
2.3.2 Visual C#
Visual C # este un limbaj de programare care este proiectat cu scopul de a
construi o varietate de aplicații care rulează pe NET Framework.
C # este un program simplu, puternic, care oferă aplicațiilor siguranță și orientare
spre obiect. Cele mai multe inovații în C # permite dezvoltarea rapida a aplicațiilor
păstrând în același timp expresivitatea și eleganță.
2.3.3 Java
Java este o tehnologie lansată de către compania Sun Microsystems în anul 1995.
Aceasta a avut un impact foarte mare asupra întregii comunități a dezvoltatorilor de
software și s-a impuse prin calități remarcabile ca de exemplu: simplitate, robustețe și nu în
ultimul rând portabilitate.
La început a primit numele de OAK, pentru ca mai apoi să se numească
tehnologia Java.
Aceasta este formată dintr-un limbaj de programare de nivel înalt pe baza căruia
sunt construite o serie de platforme destinate implementării de aplicații pentru toate
segmentele industriei software.
Limbajul de programare Java a fost folosit la dezvoltarea unor tehnologii dedicate
rezolvării unor probleme din cele mai diverse domenii. Aceste tehnologii au fost grupate în
platforme de lucru, ce reprezintă seturi de librării scrise în limbajul Java, precum și diverse
19
programe utilitare, folosite pentru dezvoltarea de aplicații sau componente destinate unei
anume categorii de utilizatori27.
Limbajele de programare Java sunt de două feluri, în funcție de modul de
execuție:
- Interpretate: instrucțiunile sunt citite linie cu linie de un program numit
interpretor și traduse în instrucțiuni mașină.
Avantajul acestei soluții este în primul rând simplitatea și faptul că este
interpretată direct sursa programului și astfel obținem portabilitatea. Dezavantajul evident
este viteza de execuție redusă.
- Compilate: codul sursă al programelor este transformat de compilator într-un
cod ce poate fi executat direct de procesor, numit cod mașină. Avantajul este execuția
extrem de rapidă, dezavantajul fiind lipsa portabilității, codul compilat într-un format de
nivel scăzut nu poate fi rulat decât pe platforma de lucru pe care a fost compilat.
Crearea oricărei aplicații Java presupune efectuarea următorilor pași28:
1. Scrierea codului sursă
class FirstApp {
public static void main( String args[]) {
System.out.println("Hello world!");
}
}
Toate aplicațiile Java conțin o clasă principală(primară) în care trebuie să se
găsească metoda main. Clasele aplicației se pot găsi fie într-un singur fișier, fie în mai
multe.
2. Salvarea fișierelor sursă
Se va face în fișiere care au obligatoriu extensia java, nici o altă extensie nefiind
acceptată. Este recomandat ca fișierul care conține codul sursă al clasei primare să aibă
același nume cu cel al clasei, deși acest lucru nu este obligatoriu. Să presupunem că am
salvat exemplul de mai sus în fișierul.
C:\intro\FirstApp.java.
3. Compilarea aplicației
Pentru compilare vom folosi compilatorul javac din distribuția J2SDK.
27
Frăsinaru Cristian, Curs practic de Java, Editura Matrix Rom, Bucureşti 2005, p.12
28
Frăsinaru Cristian, Curs practic de Java, Editura Matrix Rom, Bucureşti 2005, p.15
20
Apelul compilatorului se face pentru fișierul ce conține clasa principală a
aplicației sau pentru orice fișier/fișiere cu extensia java. Compilatorul creează cate un fișier
separat pentru fiecare clasă a programului. Acestea au extensia .class și implicit sunt
plasate în același director cu fișierele sursă.
javac FirstApp.java
In cazul în care compilarea a reușit va fi generat fișierul FirstApp.class.
4. Rularea aplicației
Se face cu interpretorul java, apelat pentru unitatea de compilare corespunzătoare
clasei principale.
Deoarece interpretorul are ca argument de intrare numele clasei principale și nu
numele unui fișier, ne vom poziționa în directorul ce conține fișierul FirstApp.class și vom
apela interpretorul astfel:
java FirstApp
Rularea unei aplicații care nu folosește interfața grafică, se va face într-o fereastră
sistem.
Atenție
Un apel de genul java c:\intro\FirstApp.class este greșit!
Limbajului Java lucrează în mod nativ folosind setul de caractere Unicode. Acesta
este un standard internațional care înlocuiește vechiul set de caractere ASCII și care
folosește pentru reprezentarea caracterelor 2 octeți, ceea ce înseamnă că se pot reprezenta
65536 de semne, spre deosebire de ASCII, unde era posibilă reprezentarea a doar 256 de
caractere.
Mai jos voi încerca să prezint câțiva operatori Java, care sunt cu mici deosebiri,
cei din C++29:
• atribuirea: =
• operatori matematici: +, -, *, /, %, ++, -- .
Este permisă notația prescurtată de forma lval op= rval: x += 2 n
-= 3
Există operatori pentru autoincrementare și autodecrementare (post și pre): x++, +
+x, n--, --n
Evaluarea expresiilor logice se face prin metoda scurtcircuitului: evaluarea se
oprește în momentul în care valoarea de adevăr a expresiei este sigur determinată.
• operatori logici: &&(and), ||(or), !(not)
29
Frăsinaru Cristian, Curs practic de Java, Editura Matrix Rom, Bucureşti 2005, pp.19-20
21
• operatori relaționali: <, <=, >, <=, ==, !=
• operatori pe biți: &(and), |(or), ^ (xor), ~ (not)
• operatori de translație: <<, >>, >>> (shift la dreapta fără semn)
• operatorul if-else: expresie-logica ? val-true : val-false
• operatorul , (virgulă) folosit pentru evaluarea secvențială a operațiilor:
int x=0, y=1, z=2;
• operatorul + pentru concatenarea șirurilor:
String s1="Ana";
String s2="mere";
int x=10;
System.out.println(s1 + " are " + x + " " + s2);
• operatori pentru conversii (cast) : (tip-de-data)
int a = (int)’a’;
char c = (char)96;
int i = 200;
long l = (long)i; //widening conversion
long l2 = (long)200;
int i2 = (int)l2; //narrowing conversion
2.3.4. MySQL
MySQL este un sistem foarte rapid şi robust de management al bazelor de date.
Un sistem de baze de date permite stocarea, căutarea şi stocarea eficientă a datelor.
MySQL foloseşte limbajul SQL (Structured Querz Language), limbajul standard de
interogare a bazelor de date30.
MySQL este un server de baze de date specializat pentru aplicații Web care nu
necesită un grad maxim de securitate a datelor. Marea majoritate a aplicațiilor Web
funcționează foarte bine fără tranzacții. Acesta este cel mai eficient server de baze de date,
dovadă stă faptul că sunt foarte multe portaluri Web gigant care îl folosesc, de exemplu
Yahoo care este folosit de milioane de utilizatori.
MySQL este un produs bazat pe paradigma client-server. Ca urmare, este nevoie
de un nume de cont și de o parolă pentru fiecare client în parte în vederea accesării
autentificate a serverului care ga găzdui baza de date.
30
Buraga Sabin, Aplicații Web la cheie. Studii de caz implementate în PHP, Editura Polirom, Iaşi, 2003, p.
18
22
2.3.5 Php
PHP (PHP: Hypertext Processor) este un limbaj de tip script proiectat special
pentru Web, care ruleză pe server.
Limbajul PHP a fost conceput în anul 1994, inițial fiind rezultatul muncii lui
Rasmus Lerdorf. A fost adoptat apoi şi de alți programatori talentați, trecând prin trei mari
îmbunătățiri pană a ajuns la produsul pe care îl folosim astăzi, adică PHP 431.
În anul 2001 limbajul PHP era folosit pe aproape cinci milioane de site-uri Web
din lume, iar treptat numărul a crescut și mai mult.
Limbajul PHP este un limbaj de tip script, procedural, oferind și suport pentru
programarea orientată-obiect.
Programele PHP (stocate în mod uzual de fișiere cu extensia .php) vor fi
accesibile direct din cadrul paginilor Wb. Sintaxa limbajului este insiprată din cea a
limbajelor C/C++ și Perl.
Puterea limbajului constă în setul cuprinzător de funcții puse la dispoziție în
special pentru manipularea bazelor de date într-un dialect SQL sau pentru procesarea
conținutului unei largi palete de tipuri de fișiere.
Scripturile PHP pot fi incluse în paginile Web în diferite moduri, uzual folosindu-
se construcția <?php … ?>. Comentariile pot fi scrise în stilul comentariilor din limbajele
C/C++ ori Perl. Declarațiile și instrucțiunile se separă prin „;” ca și în C, Perl sau Java.
Orice secvență de cod PHP începe cu < ? php sau ?>. Tot ceea ce se află cuprins
între acești delimitatori este procesat de către interpretatorul PHP, iar rezultatul este trimis
browser-ului sub forma de cod HTML (sau orice altceva), navigatorul urmând a-l
interpreta și afișa pentru utilizator.
Funcționarea analizatorului (motorului) PHP este următoarea: procesorul PHP va
determina construcțiile PHP delimitate între tag-urile <?php … ?> și le va interpreta,
ignorând restul conținutului documentului pe care îl va trimite, la ieșirea standard,
nealterat.
Tipurile de date suportate sunt cele simple (scalare): logic (boolean), întreg
(integer), flotant (float, double, real) și șir de caractere (string). Tipurile compuse sunt
31
23
23
reprezentate din tipul tablou (array) – indexat și asociativ - și din tipul obiect (object). Mai
sunt disponibile și două tipuri speciale: tipul resursă (resource) și nul (NULL) 32.
Șirurile de caractere se pot delimita între ghilimele sau apostrofuri, în acest caz
inhibându-se evaluarea variabilelor din interiorul șirului respectiv.
Variabilele în PHP se reprezintă prin intermediul unui identificator prefixat de
caracterul „ș”. Numele variabilei este case-sensitive și este compus din caractere alfa-
numerice și simbolul „_”. Tipul unei variabile se determină în funcție de valoarea pe care o
stochează. Variabilele se pot folosi fără a trebui să fie declarate în prealabil. Există, de
asemenea, și diverse variabile predefinite, mai ales cele specifice serverului Web.
Constantele pot fi considerate variabile ale căror valori sunt fixate și nu mai pot fi
alterate pe parcursul programului. Pentru a defini o constantă se va folosi construcția
define {}. Ca exemple de constante predefinite: PHP_VERSION, PHP_OS sau
CHAR_MAX.
PHP pune la dispoziție un set impresionant de operatori. Acești operatori sunt cei
disponibili în limbaje precum C sau Perl. Categoriile importante de operatori sunt33:
- aritmetice
- de asignare (ca de exemplu „+=”)
- pe biți
- relaționali
- de control al erorilor (există un singur operator „@” care inhibă erorile ce pot
apărea în cadrul expresiei pe care o prefixează)
- de incrementare/decrementare („++” și „--”)
- logici (and or sau „!”)
- pentru șiruri
- de conversie de tipuri
- de manipulare a șirurilor de caractere
- de prelucrare a tablourilor
- de acces la resursele sistemului de operare și de lucru cu fișiere
- de manipulare a bazelor de date
- pentru accesarea fișierelor având tipuri speciale: PDF, XML, etc.
32
241
33
242
24
Instrucțiunile sunt cele uzuale din alte limbaje de programe. Sunt disponibile
instrucțiuni de asignare (de forma $variabilă = expresie), instrucțiuni de test (if și switch),
instrucțiuni repetitive (while, do, for, foreach) și instrucțiuni de control (break, continue,
return) 34.
Ce poate face PHP?35
- PHP poate genera dinamic pagina
- PHP poate crea, deschide, citi, scrie, șterge și închide fișiere de pe server
- PHP poate colecta formă de date
- PHP poate trimite și primi cookie-uri
- PHP poate adăuga, șterge, modifica datele în baza de date
- PHP poate permite utilizatorilor să acceseze anumite pagini de pe site
- PHP poate cripta date
Prin intermediul PHP - ului utilizatorul nu este limitat doar la simpla afișare
HTML, ci poate crea imaginii de ieșire, fișiere PDF și chiar filme Flash.
Un script PHP poate fi plasat oriunde în document și începe cu <php și se termină
cu?>:
<?php
// PHP code
?>
De asemenea, extensia implicită este „.php”.
Comentarii în PHP
PHP permite crearea de comentarii, care sunt reprezentate de line care nu poate fi
executată, dar care face parte din program. Aceste comentarii au drept scop:
- oferirea de informații celorlalți programatori cu care se lucrează (dacă se
lucrează în grup, pentru a le permite acestora să afle ceea ce se lucrează pas cu pas).
- reamintirea programatorului a ceea ce au făcut, dacă reiau programul peste o
perioadă lungă de timp.
- ajută la reamintirea ideii inițiale pentru care s-a scris codul
Voi încerca să prezint pe scurt care este structura unei aplicații informatice unde s-
a folosit programul php.
Meniul trebuie să apară pe două pagini: index.php (prima pagină) și
programming.php (pagina dinamică).
34
242
35
http://www.w3schools.com/php/php_intro.asp, PHP Introduction, accesat în mai 2017
25
1. Content general (care este general valabil pentru toate paginile site-ului)
a. connect.php - conectarea la baza de date [înainte de orice]
b. head.php - header-ul paginii, banner-ul, logo-ul, etc. [bara cu with=*,
height=50-100]
c. navigation.php - meniul principal, cu linkuri către domeniile site-ului
d. q_search.php - pentru o căutare rapida a unui cuvânt
e. login.php - pentru logarea in site, necesara newsletters-urilor si altor facilitati
de gen [toate in lateral-stanga]
f. advertising.php - un banner pentru un eventual venit de pe urma site-ului
[lateral-drepta]
g. tail.php - footer-ul paginii, cu copyright, email webmaster si alte maruntisuri
[bara cu with=*, height=50]
h. vote.php - jumatate de bara, cu linkuri catre topuri, ranking systems, etc.
i. counter.php - cealalta jumatate din bara, cu cateva statistici generale
2. Content specific
In index.php, după (si înainte de) include-urile de rigoare, putem adăuga content
dinamic.
26
CAPITOLUL III
PROIECTAREA DE DETALIU A APLICATIEI INFORMATICE PENTRU
ADMINSITRAREA VANZARILOR
3.1 Definirea obiectivelor aplicației informatice

Aplicațiile informatice pentru administrarea vânzărilor din cadrul restaurantelor
sunt foarte importante pentru bunul mers al activității acestora. Aplicațiile pe lângă faptul
că oferă angajaților un control al comenzilor și al circuitului activității acestora, sunt foarte
importante și pentru gestionarea corectă a restaurantului de către manageri.
Mai jos, pentru a înțelege modul de funcționare a sistemului informatic al
restaurantului, am prezentat pas cu pas fiecare etapă de analiză a aplicației informatice.
Înaintea începerii propriu zise a proiectării aplicației informatice este nevoie de
realizarea unei analize a cerințelor dar ș a posibilității reale de realizare.
Adică, este foarte important să se știe pentru ce anume se construiește aplicația, ce
se dorește să se obțină în urma realizării acesteia, dar și care sunt posibilitățile de
construire.
În cazul de față, se dorește realizarea unei aplicații informatice pentru un
restaurant care are drept scop principal: modalitatea de afișare a meselor din cadrul
companiei, dar și selectarea unei mese prin introducerea și memorarea comenzilor aplicate.
Aplicația se deschide prin comenzile de intrări și se încheie cu cele de ieșiri din
program.
3.2. Proiectarea logică și fizică a ieșirilor

Intrările sistemului informatic, reprezintă datele ce reflectă dinamica fenomenelor
şi procesului economic din domeniul analizat, necesare creării şi actualizării bazei de date,
precum şi a obţinerii rapoartelor de ieşire.
Intrările sunt reprezentate de introducerea de produse și de mese în cadrul
aplicației. Mai jos, vreau să prezint modalitatea de intrare a produselor și a meselor:
27
Crearea unui cont de utilizator
Pentru crearea unui cont de utilizator sunt necesare următoarele date:
• „Nume” – numele utilizatorului
• „Prenume” – prenumele utilizatorului
• „E-mail” – e-mailul utilizator
• „Telefon” – numărul de telefon al utilizatorului
• „Adresa” – adresa utilizatorului
• „Parolă” - parolă de acces a contului
Adăugarea unui produs

 „Nume” – numele produsului
 „Categoria” – categoria din care face partea produsului
 „Stoc” – cantitatea care se află pe stoc
 „Imagini” – imagini cu produsul prezentat
 „Preţ” – preţul produsului
Adăugarea unei categorii

 „Nume” – numele categoriei
 „Categoria părinte” – în cazul în care este o subcategorie, trebuie specificată
categoria părinte
 „Imagini” – imagine reprezentativă pentru categorie
28
3.3. Proiectarea logică și fizică a intrărilor
Ieşirile unei aplicații informatice furnizate de acesta beneficiarilor interni şi
externi, precum rapoarte, facturi, note de informare etc.
La nivel global se prezintă caracteristici ale ieşirilor sistemului proiectat precum
număr de exemplare, destinaţia exemplarului, periodicitate etc.
La finalizarea comenzilor, se introduc în aplicație comenzi de ieșire, reprezentate
de bon de masă, stare mese, finalizare comandă:
Aplicația informatică din cadrul restaurantului oferă un circuit complex: de la

deschiderea unei mese noi pană la scoaterea bonului de masă.
3.4. Structura bazei de date

Formularele sunt acele modalități prin intermediul cărora utilizatorii trimit date
serverului Web. Pentru crearea unui formulare XHTML se utilizează elementul form.
Mai jos, am prezentat câteva exemple de implementare formular pentru fișierul
adauga_masa.php:
1. creare formular html:
<form action="adauga_masa.php" method="POST">
<table border="0">
<tr>
<td>Pozitie: </td><td><input type="text" name="pozitie"></td>
</tr>
<tr>
<td>Nr persoane: </td><td><input type="text"
name="nr_persoane"></td>
</tr>
29
<tr>
<td>Imagine:</td><td><input type="text" name="imagine"></td>
</tr>
<tr>
<td>Descriere: </td><td><input type="text"
name="descriere"></td>
</tr>
<tr>
<td><input id="button" type="submit" value="Add table!"><td>
</tr>
</table>
</form>
"Action" reprezintă acțiunea pe care o efectuează formularul, respectiv fișierul pe

care il apelează
"Method" reprezintă metoda cu care îl apelează ("POST" in cazul de față, mai este
și "GET")
Câmpurile formularului sunt introduse într-un tabel, pentru formatare (pe prima
coloana denumirea, coloana doi input-ul)
"Type" se refera la tipul câmpului, cele în care se introduc date sunt "text" și
butonul are tip "submit"
"Name" este denumirea după care recunoaștem câmpul mai târziu
- tr = table row, td = table data
2. conexiunea la baza de date:

O altă etapă a formularelor este reprezentată de conexiunea la baza de date.
<?php
define('DB_SERVER', '127.0.0.1');
define('DB_USERNAME', 'root');
define('DB_PASSWORD', '');
define('DB_DATABASE', 'restaurant');
$db =
mysqli_connect(DB_SERVER,DB_USERNAME,DB_PASSWORD,DB_DATABASE)
?>
30
3. Preluarea datelor din POST:
$pozitie = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["pozitie"]);
$nr_persoane = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["nr_persoane"]);
$imagine = "mese/" . mysqli_real_escape_string($db,$_POST["imagine"]);
$descriere = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["descriere"]);
- mysqli_real_escape_string - citeste Stringul din POST asa incat sa poata fii

adaugat in baza de date fara probleme
- $_POST["pozitie"] - citeste efectiv campul din POST (adica acela cu
name="pozitie" din formular)
4. Creează interogarea:
$insert_masa = "INSERT INTO masa (positie, nr_persoane, imagine, descriere,
disponibila) VALUES ('$pozitie', '$nr_persoane', '$imagine', '$descriere', 0)";
- retine interogarea intr-un string

- insereaza in "masa" valorile care le-a citit mai devreme din "POST"
5. Executa interogarea:
$data = mysqli_query($db,$insert_produs);
6. Verifica daca interogarea s-a făcut cu succes:

if($data)
echo "<script>alert('Masa adaugata cu success!');</script>";
else
echo "<script>alert('Nu s-a putut adauga masa!');</script>";
- if($data) verifica daca interogarea a avut vreun rezultat
- echo "<script>alert('Masa adaugata cu success!');</script>"; php-ul printeaza un
javascript care afiseaza o alerta referitoare la starea interogarii.
3.5 Etapele aplicației informatice
Pentru realizarea acestei aplicații s-au parcurs pașii necesari în programul
informatic PHP.
Etapele realizării unui proiect informatic sunt:
31
1. LOGIN
Se începe aplicația prin introducerea ușerului și a parolei în baza de date.
Astfel, după cum putem observa din imaginea de mai jos, primul pas este
introducerea User
$sql = "SELECT*FROM user WHERE name='$user_name' and

pasword='$password'";
-- prelucreaza rezultatul din baza de adte
$result=mysqli_query($db,$sql);
$row=mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC);
$active=$row['id'];
$user_type=$row['status'];
$count=mysqli_num_rows($result);
Dacă există 1 user care se potrivește în baza de date creează cookie-uri cu id-ul
user-ului și tipul lui (admin, normal)
if($count == 1) {
header("location: welcome.php");
setcookie("user_type", $user_type);
setcookie("user_name", $user_name);
setcookie("user_id", $active);
$_SESSION['login_user']=$user_name;
} else {
32
header("location: Index.php");
$error = "Numele sau parola este invalida!";
}
2. NEW USER
Următorul pas este acela de verificare dacă există un user cu acelaşi username și
dacă parolele se potrivesc în cele doua imputuri
function signUp($db) {
$user_name = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["user_name"]);
$sql = "SELECT * FROM user WHERE name = '$user_name'";

if(!$row) {
$password= ysqli_real_escape_string($db,$_POST["password"]);
$password_retyped= mysqli_real_escape_string($db,
$_POST["retyped_password"]);
if($password != $password_retyped) {
echo "Password dose not match in both fields";
} else {
newUser($db, $user_name, $password);
}
} else {
33
echo "$user_name is already taken";
}
}
Se creează efectiv noul user și se adaugă în tabela de client:
function newUser($db, $user_name, $password) {

$insert_user = "INSERT INTO user (name, pasword, status) VALUES
('$user_name', '$password', 1)";
mysqli_query($db,$insert_user);
Se verifică dacă s-a adăugat userul:

$get_user_id = "SELECT * FROM user WHERE name = '$user_name'";
$result=mysqli_query($db,$get_user_id);
Se adaugă efectiv clientul:

if(1 == mysqli_num_rows($result)) {
$nume = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["nume"]);
$prenume = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["prenume"]);
$adresa = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["email"]);
$telefon = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["adresa"]);
$email = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["telefon"]);
$id = $row['id'];
$insert_client = "INSERT INTO client (nume, prenume, user_id,
adresa, telefon, email) VALUES('$nume', '$prenume', '$id', '$adresa', '$telefon', '$email')";
34
mysqli_query($db,$insert_client);
setcookie("user_type", 1);
setcookie("user_name", $user_name);
setcookie("user_id",$row['id'] );
header("location: welcome.php");
}
}
3. PRODUSUL NOU
Pentru introducerea produselor noi se iau datele din form și se adaugă în tabela de
produse, pentru fiecare produs nou în parte:
$denumire = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["denumire"]);
$ingrediente = mysqli_real_escape_string($db,
$_POST["ingrediente"]);
$timp_de_preparare = $_POST["timp_de_preparare"] * 60;
$pret = $_POST["pret"];
$image_name = "mancaruri/" . mysqli_real_escape_string($db,
$_POST["image_name"]);
$insert_produs = "INSERT INTO produse (denumire, ingrediente,

timp_de_preparare, pret, image_name) VALUES ('$denumire', '$ingrediente',
'$timp_de_preparare', '$pret', '$image_name')";
35
if($data)
echo "<script>alert('Product added successfuly');</script>";
else
echo "<script>alert('Failed to add product');</script>";
4. LOGOUT
Următoarea etapă este de ștergere a cookie-urile userului și de întoarcere la
Index.php
if (isset($_COOKIE['user_type'])) {
unset($_COOKIE['user_type']);
unset($_COOKIE['user_name']);
unset($_COOKIE['user_id']);
setcookie('user_type', null, -1, '/');
setcookie('user_name', null, -1, '/');
setcookie('user_id', null, -1, '/');
}
if (isset($_COOKIE['order_stuff'])) {
unset($_COOKIE['order_stuff']);
setcookie('order_stuff', null, -1, '/');
}
echo '<script>alert("Ati fost delogat!")</script>';

header("Refresh: 5; url=Index.php");
5. ADAUGĂ MASĂ
Pentru adăugarea unei mese se iau datele din form și se adaugă în tabela:
36
După cum putem observa şi din imaginea de mai sus, putem adăuga masa după
logare, după care se adaugă produsele dorite. Se poate modifica atât produsul cât şi masa
introduse.
$pozitie = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["pozitie"]);
$nr_persoane = mysqli_real_escape_string($db,
$_POST["nr_persoane"]);
$imagine = "mese/" . mysqli_real_escape_string($db,
$_POST["imagine"]);
$descriere = mysqli_real_escape_string($db,$_POST["descriere"]);
$insert_produs = "INSERT INTO masa (positie, nr_persoane,

imagine, descriere, disponibila) VALUES ('$pozitie', '$nr_persoane', '$imagine',
'$descriere', 0)";
if($data)
echo "<script>alert('Masa adaugata cu success!');</script>";
else
echo "<script>alert('Nu s-a putut adauga masa!');</script>";
6. COMANDA
Aplicația informatică permite modificarea produselor în funcție de solicitările
clienților. Astfel, se poate adăuga un produs, modifica şi șterge. De asemenea, se poate
vedea totalul comenzii de pe masa respectivă. În dreptul produsului se află o coloană cu
ingredientele conținute de produsul respectiv, urmat de o altă coloană cu preţ pre produs.
37
Primul pas este de selectare a tuturor produselor:
$sql = "SELECT * FROM produse";
$products = array();
Apoi, se încărca din cookie produsele deja salvate
if(isset($_COOKIE['order_stuff']))
$products =
unserialize($_COOKIE['order_stuff']);
Dacă tocmai s-a selectat un produs îl adăuga în cookie:

if($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "GET") {
if(isset($_GET['id'])) {
if(empty($products))
$products = array($_GET['id']);
else
array_push($products,
$_GET['id']);
setcookie('order_stuff',
serialize($products));
}
38
}
Se afișează tabelul cu produse:
while($row = mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC)){
echo '<tr><td><img src="' . $row['image_name'] . '"></td>';
echo '<td>' . $row['denumire'] . '</td>';
echo '<td>' . $row['ingrediente'] . '</td>';
echo '<td>' . $row['pret'] . '</td>';
if(isset($products))
if(in_array($row['id'],$products)) {
echo '<td>Adaugat</td>';
} else {
echo '<td><a href="comanda.php?id=' . $row['id'] .
'&status=1">Adauga la comanda</a></td>';
}
echo '</tr>';
}
7. FINALIZEAZĂ COMANDA
În cadrul acestei etape se parcurg mai mulți pași:
a) Se selectează toate produsele
b) Se încărcă produsele din cookie

$products = unserialize($_COOKIE['order_stuff']);
-- removes product from order and saves the new list
if(!empty($products))
if(($key = array_search($_GET['id'], $products)) !== false) {
39
unset($products[$key]);
}
setcookie('order_stuff', serialize($products));
}
}
-- returns the client address
function getClientAddress($db, $id_client) {
$adresa_client = "SELECT * FROM
client WHERE user_id='$id_client'";
$result=mysqli_query($db,
$adresa_client);
return $row['adresa'];
}
c) Se întoarce valoare comenzii
function getOrderValue($db, $result, $products) {
$value = 0;
if(in_array($row['id'],
$products)) {
$value = $value + $row['pret'];
}
}
mysqli_data_seek($result, 0);
return $value;
}
40
d) Se adăugă produse la comandă
function insertOrderItems($db, $id, $result, $products) {

while($row =
mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC)){
if(in_array($row['id'],$products)) {
$id_produs = $row['id'];
$sql = "INSERT INTO detalii_comanda (id_comanda,
id_produs, nr_produse) VALUES ('$id', '$id_produs', 1)";
mysqli_query($db,$sql);
}
}
}
e) Se introduce id-ul clientului ce corespunde userlului logat
function getClientId($db, $user_id) {
$sql = "Select id FROM client WHERE user_id='$user_id'";
return $row['id'];
}
41
f) Se creează o nouă comandă
Pentru crearea unei noi comenzi se intră în aplicație cu ID-ul celui care folosește
aplicația şi deschide o noua masa, pentru a crea comanda.
if($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST") {
$id_client = $_COOKIE['user_id'];
$adresa_client = getClientAddress($db, $id_client);
$valoare_comanda = getOrderValue($db, $result, $products);
$c_id = getClientId($db, $id_client);
$comanda_noua = "INSERT INTO comenzi (id_client,

adresa, valoare, status) VALUES ('$c_id', '$adresa_client', '$valoare_comanda', 0)";
mysqli_query($db,$comanda_noua);
$id_comanda = mysqli_insert_id($db);
insertOrderItems($db, $id_comanda, $result, $products);

}
-- afișează produsele
42
if(isset($_COOKIE['order_stuff'])) {
while($row =
if(in_array($row['id'],
$products)) {
echo '<tr><td><img src="' . $row['image_name'] . '"></td>';
echo '<td>1</td>';
echo '<td><a href="finalizeaza_comanda.php?id=' . $row['id'] .
'&status=1">Sterge</a></td>';
echo '</tr>';
}
}
}
8. AFIȘEAZĂ LISTA DE PRODUSE SĂ FIE SELECTEATĂ PENTRU

COMANDA LA MASA X
- Se selectează toate produsele

43
- Se selectează produsele selectate pentru comanda
$products =
unserialize($_COOKIE['order_stuff']);
- Se adaugă produs la comanda
if($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST") {
if(isset($_POST['id'])) {
$id = $_POST['id'];
$number = $_POST['count'];
if(empty($products))
$products = array($id => $number);
else
$products[$id] = $number;
setcookie('order_stuff', serialize($products));
}
}
- Se afișează produsele
44
$id = $row['id'];
echo '<tr><form action="adauga_comanda_la_masa.php"
method="POST"><input type="hidden" name="id" value="'.$id.'">';
echo '<td><img src="' . $row['image_name'] . '"></td>';
if(isset($products)) {
if(array_key_exists($id,$products)) {
echo '<td><input type="text" value="' . $products[$id] . '"
name="count"></td>';
} else {
echo '<td><input type="text" value="0" name="count"></td>';
}
} else {
echo '<td><input type="text" value="0" name="count"></td>';
}
echo '<td><input type="submit" value="Adauga la masa"></td>';
echo '</form></tr>';
}
-- trece la următoare pagina

<form action="selectează_masa_pentru_comanda.php" method="POST">
<input type="submit" value="Selecteaza masa">
</form>
10. CREEAZĂ COMANDĂ PENTRU MASA CARE ESTE SELECTATĂ

45
$products = unserialize($_COOKIE['order_stuff']);
if($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "GET")
{
$id_comanda = createNewOrder($db, $result, $products);
$sql = 'UPDATE masa SET disponibila=' . $_GET['status'] .
', id_comanda=' . $id_comanda . ' WHERE id=' . $_GET['id'];
$data = mysqli_query($db,$sql);
insertOrderItems($db, $id_comanda, $result, $products);
}
}
function getOrderValue($db, $result, $products) {

$value = 0;
while($row =
if(array_key_exists($row['id'],
$products)) {
$value = $value + $row['pret'] * $products[$row['id']];
}
}
return $value;
}
function createNewOrder($db, $result, $products) {

$valoare_comanda = getOrderValue($db, $result, $products);
$comanda_noua = "INSERT INTO comenzi (id_client,
adresa, valoare, status) VALUES (-1, 'local', '$valoare_comanda', 0)";
mysqli_query($db,$comanda_noua);
46
return mysqli_insert_id($db);
}
function insertOrderItems($db, $id, $result, $products) {
while($row =
if(array_key_exists($row['id'],$products)) {
$id_produs = $row['id'];
$no_products = $products[$id_produs];
$sql = "INSERT INTO detalii_comanda (id_comanda,
id_produs, nr_produse) VALUES ('$id', '$id_produs', $no_products)";
mysqli_query($db,$sql);
}
}
}
$sql = "SELECT * FROM masa";
while($row =
echo '<tr><td>' . $row['id'] . '</td>';
echo '<td>' . $row['positie'] . '</td>';
echo '<td>' . $row['nr_persoane'] . '</td>';
echo '<td><img src="' . $row['imagine'] . '"></td>';
$available = $row['disponibila'];
if($available == '0') {
echo '<td>Disponibila</td>';
} else {
echo '<td>Ocupata</td>';
}
echo '<td>' . $row['descriere'] . '</td>';
if($available == '0') {
echo '<td><a href="selecteaza_masa_pentru_comanda.php?id=' .
$row['id'] . '&status=1">Selecteaza masa</a></td>';
47
} else {
echo '<td> </td>';
}
echo '</tr>';
}
if(isset($data)) {
if($data) {
echo "<script>alert('Comanda
adaugata la masa cu success');</script>";
} else {
echo "<script>alert('Adaugare
comanda esuata');</script>";
}
}
}
Încărcarea datelor privind preparatele (denumire, poză, preţ unitar, gramaj) se

poate realiza fie folosind o pagină destinată acestui scop, accesibilă doar administratorului
bazei, sau direct, folosind PHPMyAdmin.
3.6. Schema de flux informațional a noului sistem

Aplicația informatică prezentată mai sus conține o serie de aspecte pozitive. O
parte dintre aceste puncte tari sunt:
► este o aplicație ce conține o interfața ușor de înțeles
► la o primă vedere nu sunt suficiente informații, însă dacă apăsăm pe butoanele
intermediare din dreptul fiecărui grup de instrumente vom observa cum numărul şi
varietatea acestora creşte şi oferă toate informațiile necesare.
► utilizarea și accesul în același timp a mai multor persoane la baza de date, fără
să apară blocaje sau probleme de conectare
► integritatea datelor şi a tranzacţiilor
► protejarea datelor şi a sistemului de acces neautorizat
48
► informațiile pot fi introduse din puncte diferite repartizate geografic, iar datele
se pot obţine indiferent de localizare
► protejarea datelor în timp, prin proceduri performante de arhivare
3.7 Propuneri de dotare cu echipamente IT și costuri aferente

Având în vedere toate facilitățile oferite, conectarea la o aplicație informatică sau
la INTERNET trebuie să fie în asentimentul politicii interne a restaurantului, care să
contribuie la facilitarea activității angajaților.
Informaticii îi revine în condiţiile actuale un rol important în procesul de
perfecţionare a conducerii activităţii economico-sociale şi implicit a activităţilor din cadrul
restaurantelor.
Se impune, ca urmare, ca proiectanţii şi utilizatorii de aplicații informatice să
găsească cele mai raţionale soluţii funcţionale şi constructive de proiectare a sistemelor
utilizate în restaurante astfel încât să asigure o creştere a eficienţei economice a întregii
activităţi din unităţile respective.
Permanenta îmbunătățire a softului, precum şi continua dezvoltarea aplicației sunt
foarte importante deoarece permite adaptarea la diferitele situații ce pot să apară, dar şi la
oferirea rezultatelor dorite.
Voi încerca să conturez câteva propuneri de îmbunătățire a aplicației, dar şi de
posibile dezvoltări ale acesteia:
 realizarea posibilității utilizatorilor de a se loga fără conexiune la internet,
deoarece lipsa conexiunii poate produse foarte multe probleme
 sistemul informaţional trebuie să fie corelat cu sistemul decizional
 sistematizarea, analiza şi prelucrarea informaţiei trebuie efectuată de persoane
competente;
 aplicația informatică trebuie să fie eficientă şi flexibilă
Scopul şi rolul acestei aplicații informatice este pe de o parte acela de a oferi
conducerii acces facil şi rapid la informaţiile despre factorii cheie, decisivi în atingerea
obiectivelor generale ale restaurantului, în exercitarea controlului managerial eficient şi
eficace, iar pe de altă parte acela de a oferi angajaților restaurantului o organizare eficientă
a activității lor.
49
CAPITOLUL IV
PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE
4.1 Cerințele platformei hardware și software ale produsului program

În ceea ce priveşte partea hardware, se poate face o estimare luând în considerare
resursele consumate de aplicaţie, cât şi o estimare a numărului de utilizatori conectaţi
simultan. Prin conexiune simultană se înţelege începerea unui proces PHP în acelaşi timp
cu un alt utilizator sau în timp ce procesul PHP al unui alt utilizator este încă în
desfășurare.
Aşadar, având în vedere că piaţa armelor şi muniţiilor este destul de restrânsă se
poate estima că vor avea loc până la 15 conexiuni simultane din partea utilizatorilor
externi, precum şi 3 conexiuni simultane din partea utilizatorilor interni (1 administrator şi
2 tehnicieni). Având în vedere că aplicaţia consumă în medie 30 MB memorie RAM, o
configuraţie hardware minimală, potrivită pentru acest site ar fi următoarea:
· Memorie RAM: 512 MB
· Memorie HDD: 120 GB (pentru stocarea datelor, imaginilor pentru produse,
precum şi pentru realizarea unui backup zilnic a acestor informaţii)
· Lăţime de bandă: minimum 20 Mb/s (cu o lăţime de bandă de minimum de
20 Mb/s, la 17 conexiuni simultane estimate, se poate obţine o viteză de peste 1 Mb/s per
utilizator ceea ce asigură o experienţă rapidă în utilizarea aplicaţiei)
· Procesor: minimum dual-core 1.2 GHz (avantajul unui sistem dual core este
acela că procesul bazei de date poate rula pe un alt „core” al procesorului lăsând liber unul
dintre nuclee pentru procesul PHP care rulează aplicaţia)
Din punct de vedere software, pentru găzduirea site-ul cerinţele minimale sunt
cele cerute de framework-ul Laravel :
· Server Apache sau nginx
· Activarea modulului mod_rewrite în cazul în care se foloseşte Apache
· PHP, minimum versiunea 5.3
· Modulul FileInfo pentru PHP
50
4.2. Descrierea funcțiunilor aplicației
Fiecare subsistem al sistemului informatic va avea funcțiunile, intrările și ieșirile
sale, colecții de date specifice, algoritmi de transformare a intrărilor în ieșiri
informaționale.
Structurarea sistemului informatic al restaurantului Prestij se impune cel puțin din
următoarele considerente: numărul mare de elemente și legături care compun, de regulă, un
sistem informatic face aproape imposibilă definirea și precizarea pană în cele mai mici
detalii a acestora, stabilirea priorității unor obiective față de altele, resurse financiare,
umane și materiale limitate, necesitatea acumulării experienței în domeniul proiectării
sistemelor informatice .
În cadrul sistemului informatic orice aplicație este alcătuită din programe,
proceduri manuale și date care, utilizând echipamentele specificate în documentația
aplicației, realizează prelucrarea automată a datelor și conduc la obținerea performanțelor
dorite.
51
52
CAPITOLUL V
EFICIENȚA ȘI UTILITATEA APLICAȚIEI INFORMATICE
5.1. Condiții privind implementarea aplicației

Este de neconceput ca orice activitate în orice organizație să nu fie exercitată prin
intermediul informațiilor. Sistemul este la rândul său condus din mai multe subsisteme,
care împreună asigură buna funcționare a societății.
Restaurantele fac parte din sisteme deschise către mediul lor extern cu care
schimbă fluxuri de produse, de personal şi de bani, toate implicând, corelativ, fluxuri de
informaţii.
În derularea activității lor, restaurantele au apelat la folosirea de aplicații
informatice pentru facilitarea activității, pentru optimizarea acesteia, fiecare adaptându-le
obiectului lor de activitate.
Succesul cunoscut de informatizarea activităţii restaurantelor este de necontestat,
iar astăzi desfăşurarea unei activităţi eficiente fără utilizarea unor astfel de sisteme este de
neconceput.
În zilele noastre își face din ce în ce mai mult simțită prezența existența necesității
folosirii de manageri a sistemelor informatice și a tehnologiei informației. Deoarece,
tehnologia informației oferă posibilitatea managerilor de a utiliza mult mai bine
interdependența organizațională într-un întreg.
Tehnologia informației este disponibilă pentru manageri devenind în condițiile
actuale și o provocare managerială.
Modalitatea în care resursele de sisteme informatice ale unei companii sunt
gestionate nu mai revine unui anume specialist, ci această sarcină îi revine managerului.
De-a lungul timpului au apărut o serie de aplicații informatice în restaurante cu
scopul facilitării activității acestora, dar și a realizării unei bune administrări a vânzărilor.
Fiecare restaurant a apelat la aplicația informatică care i s-a părut a fi cea mai
potrivită activității sale.
Obiectivul principal al folosirii sistemelor informatice în cadrul restaurantelor îl
reprezintă creșterea operativității si eficientizarea activității lucrătorilor (ospătari, barmani,
bucătari). Astfel, atenția si efortul acestora trebuie sa fie concentrat pe servirea clientului si
nu pe completarea comenzilor, întocmirea bonurilor fiscale sau a notelor de plata.
Un alt obiectiv al aplicației informatice în restaurant este analiza la nivel cantitativ
- valoric al aprovizionărilor, vânzărilor și stocurilor. Astfel, se pot lua decizii corecte în
53
baza informațiilor reale și corecte, dar se și pot cunoaște informații clare privind: vânzările
totale, pe grupa sau produs, ospătari, mese, zile, ore, stocurile din gestiune in orice
moment.
5.2. Considerații privind eficiența aplicației informatice

Eficiența economică se măsoară, în general, printr-un raport între efectele obținute
și cheltuielile antrenante.
În mod corespunzător, eficiența economică a unui sistem informatic se va
determina prin compararea efectelor obținute în urma exploatării lui curente cu cheltuielile
necesare pentru realizarea și funcționarea sa.
Estimarea celor două elemente se face ținând cont de caracterul deosebit de
complex al efectelor obținute prin introducerea noului sistem și de ansamblul factorilor în
care funcționează sistemul informatic realizat.
Pentru estimarea eficienței economice a unui sistem informatic concret trebuie
identificate sursele de date necesare pentru calculul indicatorilor de eficiență. Astfel că, în
majoritatea cazurilor se cunosc sau se pot estima costurile de realizare, de întreținere și de
dezvoltare, dar efectele economice sunt greu de estimat.
Proiectarea și realizarea unui sistem informatic implică un consum mare de
resurse (forța de muncă, echipamente, produse program, consumabile, etc. ce pot fi
exprimate sub formă de costuri) pentru a obține servicii exprimate sub forma de venituri.
Sistemul informatic având o durată de viață bine determinată, realizarea lui poate fi
asimilată cu o investiție și pe această cale putem estima eficiența economică cu ajutorul
indicatorilor oferiți de analiza cost beneficiu.
Atunci când se calculează costurile sistemului trebuie luată în considerare două
mari categorii:
- costurile iniţiale, determinate de costurile echipamentelor, ale cablării şi ale
softului, avem în vedere în acest sens costurile pentru softul de bază, sisteme de operare şi
programe utilitare, dar şi costul pentru softul de aplicaţii proiectat şi realizat sau
reproiectat, dezvoltat, modernizat.
- costuri operaţionale sau funcţionale, care cuprind costurile cu personalul, cu
funcţionarea şi întreţinerea calculatoarelor.
Nu se poate da o reţetă exactă de apreciere a eficienţei unui sistem informatic, ea
fiind influenţată de specificul, de importanţa şi necesitatea fiecărui sistem în parte.
54
Prin utilizarea sistemelor informaționale de management se obține calitatea
informației, fără a produce cantități imense de hârtie cu minimum de rapoarte tipărite, în
același timp cu oferirea unei informări complete și continue a conducerii companiei.
Aceste sisteme reprezintă o categorie de sisteme informatice proiectate pentru
sprijinirea și îmbunătățirea procesului decizional, pentru realizarea unui control cat mai
eficient și mai bun.
Un sistem informațional, reprezintă, deci, un ansamblu complex, organizat de
oameni, mașini, programe, procese și activități practice, concretizate prin intermediul
căruia se elaborează și se folosesc informațiile. Astfel spus, sistemul informațional
constituite un angrenaj care procură informațiile, le transformă într-o formă susceptibilă de
a fi utilizate de fiecare treaptă de conducere, transmite și prelucrează deciziile, urmărește
efectele aplicării acestora, atât în timpul execuției, cat și după terminarea acțiunii lor.
Dezvoltarea actuală a sistemelor informatice în întreprinderi având diferite forme
de organizare, vechime sau locație fizică ori virtuală trebuie să pornească de la ideea de
integrare a sistemelor informatice existente prin definirea riguroasă a infrastructurii de
integrare, stabilirea legilor și principiilor utilizate în integrare a sistemelor informatice
existente prin definirea riguroasă a infrastructurii de integrare.
Datele care există într-o organizație trebuie structurate și puse în valoare pentru a
obține un avantaj în competiția cu alte organizații din multiple puncte de vedere: creșterea
randamentului, îmbunătățirea relațiilor cu clienții sau cu furnizorii, noi strategii de
marketing, etc..
55
CONCLUZII
Procesul de evoluţie al civilizaţiei umane a fost însoţit, şi determinat totodată, de

evoluţia procesului informaţional.
Pe măsură ce activităţile umane s-au diversificat volumul informaţiilor a cunoscut
o creştere exponenţială, fapt care a dat naştere concomitent la necesitatea adoptării unei
modalităţi eficiente de culegere, stocare şi prelucrare a informaţiilor.
„Informaţia” este unul dintre cuvintele cel mai des folosite în prezent; sensul
original al cuvântului informaţie este acela de noutate, o ştire care ne face ceva cunoscut şi
care se raportează în special la aspectul comunicativ şi la cel cantitativ.
În prezent se constată o creştere a ponderii şi rolului sistemului informatic în
ansamblul sistemului informaţional.
În marile organizaţii, mai ales din domeniul serviciilor şi cu precădere în sectorul
turistic, sistemul informatic reuneşte peste 90 % din totalitatea elementelor informaţionale.
Importanţa sistemelor informatice rezidă în principal în înţelegerea efectivă şi
responsabilă de către toţi conducătorii (managerii) sau persoanele dintr-o organizaţie, a
necesităţii adaptării la societatea informaţională globală. Sistemele informatice devin astăzi
tot mai mult o componentă vitală a succesului în afaceri pentru o organizaţie sau un
întreprinzător.
Un rol important în procesul de administrare al unei afaceri îl au aplicațiile
informatice ca părţi distincte ale sistemului informaţional, ştiut fiind faptul că, în domeniul
serviciilor, mai ales în sectorul turistic, sistemul informatic reuneşte peste 90% din
totalitatea elementelor informaţionale.
Un sistem informațional, reprezintă, deci, un ansamblu complex, organizat de
oameni, mașini, programe, procese și activități practice, concretizate prin intermediul
căruia se elaborează și se folosesc informațiile. Astfel spus, sistemul informațional
constituite un angrenaj care procură informațiile, le transformă într-o formă susceptibilă de
a fi utilizate de fiecare treaptă de conducere, transmite și prelucrează deciziile, urmărește
efectele aplicării acestora, atât în timpul execuției, cat și după terminarea acțiunii lor.
Dezvoltarea actuală a sistemelor informatice în întreprinderi având diferite forme
de organizare, vechime sau locație fizică ori virtuală trebuie să pornească de la ideea de
integrare a sistemelor informatice existente prin definirea riguroasă a infrastructurii de
integrare, stabilirea legilor și principiilor utilizate în integrare a sistemelor informatice
existente prin definirea riguroasă a infrastructurii de integrare.
56
Datele care există într-o organizație trebuie structurate și puse în valoare pentru a
obține un avantaj în competiția cu alte organizații din multiple puncte de vedere: creșterea
randamentului, îmbunătățirea relațiilor cu clienții sau cu furnizorii, noi strategii de
marketing, etc..
În prezent, desfăşurarea unei activităţi eficiente fără utilizarea unor astfel de
sisteme este de neconceput, deşi mulţi administratori de unităţi de cazare sunt sceptici în
ceea ce priveşte utilizarea unui sistem informatic de gestionare a locurilor de cazare pentru
că nu înţeleg pe deplin noile modele de afaceri pe internet şi oportunităţile acestora.
Sistemele informatice, ca parte integrată a sistemului informaţional la nivelul
companiei, cuprind atât fazele manuale cât şi cele automatizate ale culegerii şi înregistrării
informaţiilor, analizei informaţiilor şi cele ale prelucrării informaţiilor.
Sistemele informatice, ca parte integrată a sistemului informaţional la nivelul
companiei, cuprind atât fazele manuale cât şi cele automatizate ale culegerii şi înregistrării
informaţiilor, analizei informaţiilor şi cele ale prelucrării informaţiilor.
Majoritatea restaurantelor au apelat la utilizarea sistemelor informatice specifice
pentru anumite activităţi specifice obiectului lor de activitate. Succesul cunoscut de
informatizarea activităţilor din restaurante este de necontestat, iar astăzi desfăşurarea unei
activităţi eficiente fără utilizarea unor altfel de sisteme este de neconceput.
57
BIBLIOGRAFIE
1. Avornicului C., Avram-Niţchi R., Bazele prelucrării informaţiilor şi tehnologie

informaţională, Editura Intelcredo, Deva, 1996
2. Bemard, M., Societatea cucerită de comunicare, Editura Polirom, Iaşi, 2000
3. Bob Constantin A., Visean Mirela, Fulea Mihai, Saseanu Andreea, Sisteme
informatice in comerț, Editura ASE, București, 2003
4. Botezatu Cezar, Caruțasu George, Botezatu Cornelia Paulina, Sisteme
informatice pentru managementul organizațiilor virtuale, Editura Universitară, București,
2011
5. Buraga Sabin, Aplicații Web la cheie. Studii de caz implementate în PHP,
Editura Polirom, Iaşi, 2003
6. Căruțașu George, Botezatu Cezar, Ionescu Sorin Cristian, Botezatu Cornelia
Paulina, Joița Alin Cristian, Sisteme integrate informatice pentru management, Editura
Universitară, București, 2011
7. Cibela Neagu, Mircea Udrescu, Managementul organizației, București, Editura
Tritonic, 2008
8. Frăsinaru Cristian, Curs practic de Java, Editura Matrix Rom, Bucureşti 2005
9. Lungu I. și alți, Sisteme Informatice, Analiza, Proiectare si Implementare,
Editura Economica, București, 2003
10. Mihălcescu Cezar, Sion Beatrice, Titrade Cristina, Managementul sistemelor
informatice în turism, Editura Pro Universitaria, București, 2008
11. Militaru Gheorghe, Sisteme informatice pentru management, Editura BIC All,
Bucureşti, 2004
12. Onete Bogdan, Sisteme informatice - Elemente fundamentale, Editura ASE,
București, 2003
13. Radu Ion, Ursăcescu Minodora, Vlădeanu D., Cioc Mihai, Burlacu S.,
Informatică și management, Editura Universitară, București, 2005
14. Stepau, A. şi alţii, Fundamentele proiectării şi realizării sistemelor
informatice, Editura Mirton, Timişoara, 1995
15. Ursacescu Minodora, Sisteme informatice – o abordare între clasic și modern,
Editura Economică, București, 2002
16. Ursăcescu Minodora, Vlădeanu D., Cioc Mihai, Burlacu S., Informatică și
management, Editura Universitară, București, 2005
58
17. http://www.w3schools.com/php/php_intro.asp, PHP Introduction
18. http://prestij.ro/
59
ANEXE
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
Structura de tabel MYSQL pentru fiecare comandă
--
--Structura de tabel pentru tabelul `client`
--
CREATE TABLE IF NOT EXISTS `client` (
ìd` int(10) NOT NULL AUTO_INCREMENT,
`nume` varchar(10) NOT NULL,
`prenume` varchar(10) NOT NULL,
ùser_id` int(5) NOT NULL,
àdresa` varchar(50) NOT NULL,
`telefon` varchar(11) NOT NULL,
èmail` varchar(20) NOT NULL,
PRIMARY KEY (ìd`),
UNIQUE KEY ùser_id` (ùser_id`)
) ENGINE=InnoDB DEFAULT CHARSET=latin1 AUTO_INCREMENT=4 ;
--
-- Salvarea datelor din tabel `client`
--
INSERT INTO `client` (ìd`, `nume`, `prenume`, ùser_id`, àdresa`, `telefon`,
èmail`) VALUES
(2, 'ex123', 'ex123', 9, 'ex123', 'ex123', 'ex123'),
(3, 'Marin', 'Ionut', 10, 'marin@yahoo.com', 'Bucuresti, ', '0725555552');
-- --------------------------------------------------------
--
-- Structura de tabel pentru tabelul `comenzi`
--
CREATE TABLE IF NOT EXISTS `comenzi` (

ìd_client` int(10) NOT NULL,
àdresa` varchar(200) NOT NULL,
71
`valoare` float NOT NULL,
`status` int(2) NOT NULL,
PRIMARY KEY (ìd`),
UNIQUE KEY ìd` (ìd`)
--
-- Salvarea datelor din tabel `comenzi`
--
INSERT INTO `comenzi` (ìd`, ìd_client`, àdresa`, `valoare`, `status`) VALUES

(26, 0, '', 0, 0),
(27, -1, 'local', 180, 1),
(28, -1, 'local', 0, 1);
-- --------------------------------------------------------
--
-- Structura de tabel pentru tabelul `detalii_comanda`
--
CREATE TABLE IF NOT EXISTS `detalii_comanda` (

ìd_comanda` int(10) NOT NULL,
ìd_produs` int(10) NOT NULL,
`nr_produse` int(10) NOT NULL,
PRIMARY KEY (ìd`)
72
--
-- Salvarea datelor din tabel `detalii_comanda`
--
INSERT INTO `detalii_comanda` (ìd`, ìd_comanda`, ìd_produs`, `nr_produse`)

VALUES
(36, 27, 22, 12);
-- --------------------------------------------------------
--
-- Structura de tabel pentru tabelul `masa`
--
CREATE TABLE IF NOT EXISTS `masa` (

`positie` varchar(20) NOT NULL,
`nr_persoane` int(2) NOT NULL,
ìmagine` varchar(50) NOT NULL,
`disponibila` int(2) NOT NULL,
`descriere` varchar(200) NOT NULL,
ìd_comanda` int(10) NOT NULL,
PRIMARY KEY (ìd`)
--
-- Salvarea datelor din tabel `masa`
--
INSERT INTO `masa` (ìd`, `positie`, `nr_persoane`, ìmagine`, `disponibila`,

`descriere`, ìd_comanda`) VALUES
(9, 'centru', 2, 'mese/table.jpg', 1, 'Masa centrala', 25),
(10, 'centru', 4, 'mese/table2.jpg', 1, 'Masa simpla', 0),
(11, 'fereastra', 4, 'mese/table3.jpg', 0, 'Fancy table', -1),
73
(12, 'La perete', 2, 'mese/table4.jpg', 0, 'retro', -1),
(13, 'centru', 4, 'mese/table5.jpg', 0, 'Old school', 0),
(14, '12', 2, 'mese/3', 0, '432', 0);
--
-- Structura de tabel pentru tabelul `produse`
--
CREATE TABLE IF NOT EXISTS `produse` (

`denumire` varchar(50) NOT NULL,
ìngrediente` varchar(200) NOT NULL,
`timp_de_preparare` int(10) NOT NULL,
`pret` int(10) NOT NULL,
ìmage_name` varchar(50) NOT NULL,
PRIMARY KEY (ìd`)
--
-- Salvarea datelor din tabel `produse`
--
INSERT INTO `produse` (ìd`, `denumire`, ìngrediente`, `timp_de_preparare`,

`pret`, ìmage_name`) VALUES
(22, 'Pizza', 'rosii, mozarella, cedar, tlemea, oregano', 1800, 16,
'mancaruri/pizza.jpg'),
(23, 'Paste', 'paste', 1200, 15, 'mancaruri/paste_carbonara.jpg'),
(24, 'Spaghetti', 'rostii, spaghetti', 600, 13, 'mancaruri/spaghetti.jpg'),
(25, 'Cola', 'cola', 0, 5, 'mancaruri/cola.jpg'),
(26, 'Creme brulee', 'zahar', 1200, 9, 'mancaruri/creme_brulee.jpg');
-- --------------------------------------------------------
--
74
-- Structura de tabel pentru tabelul ùser`
--
CREATE TABLE IF NOT EXISTS ùser` (

`name` varchar(255) NOT NULL,
`pasword` varchar(255) NOT NULL,
`status` int(1) NOT NULL,
PRIMARY KEY (ìd`)
75

Aplicatie Informatica VARIANTA FINALA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatie Informatica VARIANTA FINALA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

În perioada de incertitudini şi instabilitate economică pe care o traversăm în

1.1 Prezentarea succintă a unității economico-sociale

1.2 Principalele activități desfășurate în cadrul restaurantului Prestij

1.3 Studiul sistemului de conducere. Studiul sistemului condus

Tabel nr. 1.1 Numărul salariaţilor în restaurantul Prestij

1.4 Studiul sistemului informațional

1.4.2. Descrierea documentelor utilizate. Proceduri de prelucrare a datelor

1.4.3. Analiza critică a sistemului actual și identificarea neajunsurilor

1.4.4. Direcții de perfecționare a sistemului actual

2.1 Aplicațiile informatice și rolul lor

2.2 Proiectarea de ansamblu a aplicațiilor informatice

2.3 Tehnologii utilizate pentru realizarea aplicației informatice

3.1 Definirea obiectivelor aplicației informatice

3.2. Proiectarea logică și fizică a ieșirilor

Adăugarea unui produs

Adăugarea unei categorii

Aplicația informatică din cadrul restaurantului oferă un circuit complex: de la

3.4. Structura bazei de date

"Action" reprezintă acțiunea pe care o efectuează formularul, respectiv fișierul pe

2. conexiunea la baza de date:

- mysqli_real_escape_string - citeste Stringul din POST asa incat sa poata fii

- retine interogarea intr-un string

6. Verifica daca interogarea s-a făcut cu succes:

$sql = "SELECT*FROM user WHERE name='$user_name' and

$sql = "SELECT * FROM user WHERE name = '$user_name'";

Se creează efectiv noul user și se adaugă în tabela de client:

function newUser($db, $user_name, $password) {

Se verifică dacă s-a adăugat userul:

Se adaugă efectiv clientul:

$insert_produs = "INSERT INTO produse (denumire, ingrediente,

echo '<script>alert("Ati fost delogat!")</script>';

$insert_produs = "INSERT INTO masa (positie, nr_persoane,

Dacă tocmai s-a selectat un produs îl adăuga în cookie:

b) Se încărcă produsele din cookie

function insertOrderItems($db, $id, $result, $products) {

$c_id = getClientId($db, $id_client);

$comanda_noua = "INSERT INTO comenzi (id_client,

insertOrderItems($db, $id_comanda, $result, $products);

8. AFIȘEAZĂ LISTA DE PRODUSE SĂ FIE SELECTEATĂ PENTRU

- Se selectează toate produsele

-- trece la următoare pagina

10. CREEAZĂ COMANDĂ PENTRU MASA CARE ESTE SELECTATĂ

$sql = "SELECT * FROM produse";

function getOrderValue($db, $result, $products) {

function createNewOrder($db, $result, $products) {

Încărcarea datelor privind preparatele (denumire, poză, preţ unitar, gramaj) se

3.6. Schema de flux informațional a noului sistem

3.7 Propuneri de dotare cu echipamente IT și costuri aferente

4.1 Cerințele platformei hardware și software ale produsului program

5.1. Condiții privind implementarea aplicației

5.2. Considerații privind eficiența aplicației informatice

Procesul de evoluţie al civilizaţiei umane a fost însoţit, şi determinat totodată, de

1. Avornicului C., Avram-Niţchi R., Bazele prelucrării informaţiilor şi tehnologie

CREATE TABLE IF NOT EXISTS `comenzi` (

INSERT INTO `comenzi` (ìd`, ìd_client`, àdresa`, `valoare`, `status`) VALUES

CREATE TABLE IF NOT EXISTS `detalii_comanda` (

INSERT INTO `detalii_comanda` (ìd`, ìd_comanda`, ìd_produs`, `nr_produse`)

CREATE TABLE IF NOT EXISTS `masa` (

INSERT INTO `masa` (`id`, `positie`, `nr_persoane`, `imagine`, `disponibila`,

CREATE TABLE IF NOT EXISTS `produse` (

INSERT INTO `produse` (`id`, `denumire`, `ingrediente`, `timp_de_preparare`,

CREATE TABLE IF NOT EXISTS `user` (