Metodica…de adaptat

I.6. ASPECTE METODICE PRIVIND VALORIFICAREA ELEMENTELOR DIN ORIZONTUL LOCAL

ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA GEOGRAFIEI FIZICE

I.6.1. Formarea la elevi a noţiunilor de geografie generală

Realizarea obiectivelor şi a competenţelor prevăzute de programa şcolară de
geografie pentru învăţământul preuniversitar se pot îndeplini prin valorificarea orizontului
local.
Prevederile programei şcolare de geografie privind formarea unei „culturi geografice” prin
însuşirea cunoştinţelor referitoare la elementele de geografie fizică nu pot fi realizate
decât integrând cunoştinţele despre orizontul local în context general, iar orizontul local
trebuie să devină un laborator geografic, în care elevii să vină în contact pe viu cu
fenomenele geografice.
Încă din primii ani de viaţă copilul vine în contact direct cu natura (cei din mediul
rural mai mult decât cei din mediul urban), fapt care ajută în activitatea didactică,
profesorului revenindu-i sarcina de a corecta eventualele greşeli pe care elevul le face în
perceperea realităţii înconjurătoare.
Noţiunile de bază se formează pornind de la percepţii şi reprezentări despre obiecte şi
fenomene care apoi sunt supuse proceselor de gândire: abstractizarea, generalizarea,
analiza etc.
Conţinutul noţiunilor geografice trebuie stabilit în funcţie de particularităţile de
vârstă ale elevilor. Asimilarea noţiunilor se face prin cunoştinţe dobândite teoretic, dar şi
prin activităţi practice. În acest sens, o importanţă deosebită o reprezintă utilizarea
permanentă a hărţii, prin exerciţii de citire şi interpretare a hărţilor topografice, climatice
sau biografice ale orizontului local.
La sfârşitul etapei de formare a noţiunilor geografice generale, a deprinderilor practice, a
capacităţii de a observa orizontul local, elevii vor fi capabili:
- să explice corect noţiunile însuşite;
- să descrie un fenomen observat direct;
- să identifice relaţiile dintre fenomenele observate;
- Să identifice relaţiile de tip cauză-efect;
- să utilizeze corect termenii geografici;
- să identifice elementele principale ale unei reprezentări cartografice;
- să elaboreze şi să redea imagini cartografice simple;
- să redea procesele elementare care au loc în mediul înconjurător.
I.6.2. Cunoașterea elementelor de geografie fizică

1
 Orizontul local situat în jurul localităţii Bogdănești, până la o distanţă de câţiva zeci
de kilometri, are anumite elemente comune cu cel din alte părţi. Aceste elemente sunt:
aspectul suprafeţei terenului (adică relieful său), existenţa unor râuri sau lacuri, plantele,
animalele şi solul, aşezările omeneşti, populaţia care realizează diferite activităţi economice,
căile şi mijloacele de transport.
Aceste elemente, precum şi cele legate de vreme sau de climă, formează aspectul
geografic al orizontului local. Putem spune că, împreună, acestea reprezintă elemente care
definesc geografia orizontului local.
Felul în care se îmbină elementele geografice principale (relief, vegetaţie, aşezări,
activităţi economice) se pun în evidenţă prin aspectul lor exterior, care formează un un
anumit tip de peisaj.
Elementele de geografie fizică și umană sunt studiate în ciclul gimnazial, doar în
cadrul orelor de geografie de la clasa a V -a. Tematica orelor de geografie cuprinde la
fiecare sfârșit de capitol câte o temă, în care elementul de geografie fizică și umană studiat
în capitolul respectiv se raportează la orizontul local prin intermediul aplicațiilor teoretice
și practice.
La sfârșitul capitolului ,,Reprezentarea suprafeței terestre” aplicațiile practice se pot
axa pe determinarea poziției și localizarea geografică, pe măsurarea unor distanțe în cadrul
comunei Bogdănești, folosind o hartă topografică, măsurarea distanței între diferite
localități și localitatea Bogdănești.
Fiecare elev va avea de calculat distanța între comuna Bogdănești și alte localități.
Distanțele măsurate cu rigla pe hartă vor fi raportate la scara hărții și se va determina
distanța reală din teren.
Valorile obținute localități vor fi trecute în caiete și se vor analiza cauzele care
determină diferența dintre acestea.
În cadrul capitolului ,,Relieful terestru” aplicațiile practice în orizontul local pot
cuprinde ieșiri în zona din apropierea școlii, Dealul Gri (deoarece oferă o imagine de
ansamblu a zonei), unde se vor observa elementele principale ale văii (albia minoră, albia
majoră, terasele, versanții etc), dar și unele procese actuale (alunecări de teren, eroziunea
malurilor), tipurile de roci etc.
Clima orizontului local poate fi analizată la sfârșitul capitolului ”Atmosfera terestră”.
Elevii vor identifica cu ajutorul informațiilor de la lecția Climatele Terrei – factorii
genetici ai climei orizontului local (poziția geografică, valoarea medie a radiațiilor solare,
influențele climatice exterioare, factorii antropici).
Cu ajutorul datelor obținute de la stația meteorologică Fălticeni (stație care s-a
desființat din 2010, cea mai apropiată de comuna Bogdănești) elevii vor realiza grafice cu
valorile medii lunare ale temperaturii, precipitațiilor etc.

2
 Datele obținute vor folosite pentru calculul temperaturii medii anuale și a
amplitudinii termice, realizându-se și comparații cu alte grafice de la diferite stații din țară.
Același tip de grafice vor fi relizate și în cazul cantităților medii lunare a precipitațiilor
La capitolul ,,Hidrosfera”, elevii deprind noțiuni și despre rețeaua hidrografică a
orizontului local. Aplicațiile practice vor avea în vedere măsurători ale nivelului și debitului
râului Râșca în anumite puncte. Se vor analiza sectoarele râului unde eventualele inundații
ar putea produce pagube însemnate precum și măsurile ce se impun a fi propuse, pentru
prevenirea inundațiilor.
O altă aplicație practică legată de hidrografia orizontului local s-ar putea desfășura
în clasă unde elevii vor analiza harta fizică a județului Suceava și vor identifica direcția de
curgere a râului Râșca, afluenții, locul de vărsare și râul în care se varsă, putând realiza în
final o schiță de hartă a bazinului hidrografic al râului Râșca.
Totodată se pot stabili activitățile umane care duc la poluarea apelor de suprafață,
cât și subterane, identificându-se și soluții de prevenire și combatere a pouării, în general.
În cadrul temei ,,Biosfera și solurile” pot fi studiate elementele biopedogeografice
din orizontul local. Prin observaţii directe în teren elevii vor identifica tipuri de specii ale
vegetației naturale, dar și principalele plante de cultură.
Pentru studierea solurilor se poate efectua o secțiune a solului într-o zonă din
apropierea școlii și observarea caracteristicilor fiecărui orizont (grosime, textură, structură,
culoare).
La sfârșitul observațiilor pe baza celor notate de elevi aceștia pot întocmi o fișă cu
principalele elemente biopedogeografice din orizontul local.
I.6.3. Aplicaţii practice – activităţi desfăşurate cu elevii în orizontul local

Aplicaţiile practice în orizontul local au un pronunţat caracter de cunoaştere,

acestea obişnuindu-i pe elevi cu exersarea gândirii logice de la simplu la complex, de la
apropiat la îndepărtat. Aplicaţiile practice dezvoltă judecata, puterea de analiză şi sinteză.
Efectuarea aplicaţiilor practice solicită atenţie deosebită faţă de obiectul sau
fenomenul studiat.
În timpul unei aplicaţii practice ce vizează observaţii asupra reliefului se pot urmări
mai multe aspecte:
- Morfologia reliefului;
- Formele de relief şi originea lor;
- Expoziţia versanţilor şi consecinţele climatice;
- Aprecierea altitudinii cu ajutorul hărţilor topografice;
- Modificării ale peisajului determinate de intervenţia omului: canale, diguri, gropi,
movile, ramblee;

3
 - Fenomenele de degradare: eroziune de suprafaţă, organisme torenţiale, alunecări
de teren şi alte procese geomorfologice.

Aplicaţie: Orizontul local: aspecte fizico- geografice

Clasa a V- a și a VIII a

Desfăşurarea aplicaţiei:
Stabilirea traseului : Școala Bogdănești - râul Râșca- Dl. Gri
Se distribuie fiecărui elev harta topografică a comunei, pe care trebuie să se marcheze
aspectele care vor fi cercetate și analizate ulterior, precum:
- caracteristici ale reliefului;
- albia râului:
- lunca;
- acumulările de sedimente;
- activităţile de exploatare a rocilor de construcţie din albia minoră şi majoră a
râului şi efectele acestora;
- arealele cu deşeuri;
- alunecările de teren care sunt vizibile pe majoritatea versanților;
- vegetația orizontului local;
- realizarea unor fotografii asupra elementelor observate.
Pe hartă elevii marchează traseul parcurs, observă pe baza explicațiilor profesorului
care sunt elementele unei văi (albie minoră, talveg, albie majoră), analizează cauzele
prezenței deșeurilor în lunca râului, identifică soluții de combatere a poluării mediului
înconjurător.
Ne îndreptăm spre sud, urcăm pe Dealul Grii, la aproximativ 487 m altitudine, timp în care
se pot observa alunecarile monticulare, care sunt deja stabilizate prin existența unei vegetații
forestiere pe versantul nordic, alunecări care pe latura opusă, versantul sudic, sunt active. De
la această altitudine se observa clar cursul râului Râșca și panorama ântregii localități.

Foto 4-6. Elevii Școlii Gimnaziale nr. 1 Bogdănești în aplicație de teren (O. Heciu,
2012)

Elevii observă procesele geomorfologice, marchează pe hartă aceste fenomene,

încercând ulterior să identifice cauzele precum și modalitățile de stabilizare ale
acestora (Foto 4- 6).
Pe parcursul traseului, elevii își fixează cunoștințele teoretice cu privire la vegetația și
fauna locală, sunt realizate fotografii din diferite locații, de pe traseu, în vederea
realizării unui proiect cu titlul ,,S.O.S. NATURA".

4
PROIECT DE ACTIVITATE PRACTICĂ

DISCIPLINA: Geografia orizontului local – CDȘ

TEMA: Orizontul local: Aspecte fizico - geografice de pe teritoriul comunei Bogdănești
CLASA: a VIII-a
PROF. OVIDIU HECIU
RESURSE DE TIMP: 3 ore
COMPETENȚE SPECIFICE:
2.2 să relaționeze obiectele din realitate cu poziția lor pe un suport cartografic
3.1 să definească sensul termenilor de bază
3.2 să utilizeze termeni simpli în contexte cunoscute
4.2 să descrie și să coreleze fenomene observate direct sau indirect
5.1 să dovedească interes pentru cunoașterea mediului înconjurător

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Pe parcursul acestei lecției elevii trebuie să fie capabili:
O1 - Să utilizeze concepte: hartă topografică, scară topografică, semne convenționale,
legendă.
O2 - Să analizeze treptele de relief, tipuri de relief și forme de relief din orizontul local.
O3 - Să identifice agenți morfogenetici și procese geomorfologice din orizontul local.
O4 - Să calculeze distanțe cu ajutorul scării numerice și a scării grafice pe baza hărții
orașului.

RESURSE MATERIALE: planul urbanistic, harta topografică, busolă, aparat de fotografiat.

5
RESURSE PROCEDURALE: conversația, observația, analiza hărții, explicația,
problematizarea, cubul (S.O.S. NATURA).

SITUAȚII DE ÎNVĂȚARE

O1 - să analizeze relieful orizontului local

- Observați ce forme de relief sunt prezente pe teritoriul comunei. Care este tipul
predominant de relief?
- Care sunt principalii agenți externi care modelează relieful orizontului local și ce
procese geomorfologice generează acestea?
- Ce înclinare au versanții?
- Care sunt locurile favorabile pentru amplasarea locuințelor?

O2 - să identifice pe harta comunei Bogdănești, obiective reprezentate prin semnele

convenționale din legendă.
- Observați legenda hărții. Ce semne convenționale cuprinde legenda hărții?
- De zona dealului Grii, elevii răspund întrebărilor adresate de profesor.
- În ce parte a comunei este situată școala?
- Ce construcții publice sunt situate în această zonă?

O3 - să calculeze distanțe de pe hartă.

- Se identifică pe hartă două repere la distanța de 2000m, între două borne kilometrice.
- Se calculează pe hartă distanța dintre cele duoă repere utilizând scara de proporții.
- Se compară rezultatul obținut cu distanța reală din teren de 2000m

Evaluare: Ce dovezi există că elevii au învățat lecția?

- Răspunsurile la întrebări
- Identificarea elementelor în teren și pe hartă
- Calculele certe pentru stabilirea distanțelor folosind harta comunei.

Evaluarea aplicației cu tema: : „Orizontul local: aspecte fizico- geografice în……….. .”

Loc de desfășurare: Cabinetul de geografie

Resurse de timp: 50 minute
Resurse procedurale: metoda cubului
Resurse materiale: harta topografică, planul localității Bogdănești, fotografii, pliante, planșe.

6
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DE EVALUARE

Metoda este folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii
din mai multe perspestive. Se oferă astfel elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele
necesare unei abordări complexe şi integratoare. Procesele de gândire implicate sunt
asemănătoare cu cele specificate în taxonomia lui Bloom.

Etape:

1. realizarea unui cub (din carton) pe ale cărui feţe se notează şase verbe, de exemplu:
descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează;
2. anunţarea temei/subiectului pus în discuţie;
3. împărţirea grupului de elevi în şase subgrupuri, fiecare subgrup urmărind să examineze
tema aleasă din perspectiva cerinţei de pe una din „feţele" cubului, astfel:
 Descrie: formele de relief, peisajul natural de pe traseul aplicației efectuate în teren;
 Compară: unitățile de relief cunoscute, cu cele observate în teren;

 Asociază: termenii din lista dată și realizează o descriere a reliefului comunei;

 Analizează: impactul alunecărilor de teren obseravate în timpul aplicației și propune

măsuri de prevenire;

 Aplică: cu ajutorul fotografiilor realizate în teren crează un poster care să redea modul
de utilizare a terenurilor;
 Argumentează: pro sau contra faptul că resursele orizontului local pot susține anumite
activități economice.
Forma finală a scrierii este împărtăşită întregului grup, lucrarea în forma finală poate fi
desfăşurată pe tablă sau pe pereţii clasei, iar elevii vor observa modul de rezolvare.
În descrierea tehnicii cubului nu se explică cum anume se valorifică răspunsurile
elevilor, ceea ce lasă libertate de acţiune profesorilor. Această procedură are dezavantajul că
vizitarea expoziţiei este similară vizionării unui spectacol sau a unei galerii de tablouri când
atenţia observatorului se concentrază în special pe culori şi forme şi mai puţin pe reflecţia
asupra conţinutului.
Pentru evitarea acestor aspecte se poate apela la următorul demers didactic: se împarte
tabla în şase coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Fiecare coloană va fi completată
de câte un reprezentant din fiecare grupă corespunzătoare sarcinii primite.

ASOCIAZĂ

Termenii următori:
Termenii sunt: forme de relief, dealuri, versant, terasă, albie majoră, Râșca, dealul
Grii, alunecări de teren, pajiști stepizate.
Realizaţi un afiş, prin care să redați câteva caracteristici ale cadrului natural din
comună, pe care să-l expuneți ulterior, într-un cadru extins (elevii claselor V-VIII).

DESCRIE

7
Pe baza informațiilor oferite de profesor și a celor constatate în teren:
 Peisajul natural existent pe teritoriul bazinului…….
 Cum explicați prezența acestui tip de peisaj natural?

ARGUMENTEAZĂ
 Posibilitatea utilizării cadrului natural, în diferitele activități economice, care se pot
realiza la nivel de comună.
 Considerați că s-ar putea implementa și alte activități?

APLICĂ
Pe baza cunoştinţele învăţate şi răspunde cerinței :
 Cum poate fi folosit, din punct de vedere economic, cadrul natural existent?

COMPARĂ
 unitățile de relif din orizontul local, cu cele din zonele aflate în vecinătate;
ANALIZEAZĂ
 o unitate de relief din zonă , precizând: aspectele specifice ale reliefului, altitudinea,
componența petrografică, înclinarea versanților și expunerea lor.
Notaţi, pe scurt, concluziile fiecărei grupe într-un tabel.

GRUPA CONCLUZII
1.

VI.7.1. METODE ACTIV- PARTICIPTIVE ÎN PREDAREA – ÎNVĂȚAREA

GEOGRAFIEI

Moto - ,,Elevii pot învăţa orice dacă materia este abordată prin metode
compatibile cu elementele forte ale stilului lor de învăţare. Aceiaşi elevi
înregistrează eşecuri dacă materia este abordată după metode incompatibile cu
elementele lor forte” ( Dunn Rita, Rita Dunn answers questions on learning styles,
în Educational Leadership, 1990, pag 18).

Noile cerinţe ale demersului educaţional impun restructurarea lecţiei de

geografie în direcţia folosirii mai frecvente a metodelor interactive de predare-învăţare.
Ele schimbă rolul profesorului în clasă , acesta devenind un moderator al unei
dezbateri de idei şi probleme , susţinător al motivaţiei şi interesului elevilor pentru
geografie , ghid al elevilor în procesul de dobândire de noi competenţe , deprinderi şi
cunoştinţe.
Odată cu deplasarea accentului de  pe activitatea profesorului pe cea a elevului,
noile metode îi determină pe elevi să înţeleagă mai bine logica fenomenelor şi
8
proceselor geografice, stimulează formarea de opinii personale argumentate,
încurajează munca individuală, însă în funcţie de situaţii şi spiritul de echipă,
contribuie la formarea de deprinderi şi atitudini durabile.
Prezentăm în continuare câteva metode aciv - participative ce pot fi folosite în
cadrul orelor de predarea – învățarea geografiei în școală. Metodele se înscriu în
categoria strategiilor active bazate pe dezbatere, problematizare, tehnici de organizare
grafică a informațiilor, tehnici de reflecție, gândire creativă și spirit creativ.
Metodele alese benficiază și de o prezentare teoretică, valorificând cele mai noi
lucrări de specialitate în domeniu, dar și rutina didactică.
Diagrama Venn;
Metoda „Ciorchine”;
Știu / Vreau să știu ? Am învățat;
Metoda „ Cubului”;
Metoda „Mozaic”;

VI.7.2. DIAGRAMA VENN

Este o tehnică pe care o poate folosi profesorul ca alternativă la metoda

organizatorului grafic. Aceasta reprezintă o modalitate grafică care permite
evidențierea asemănărilor și deosebirilor în cazul a două concepte, personaje sau
evenimente utilizând două elemente matematice, diagramele intersectate
(asemănările sunt în partea comună ,în timp ce deosebirile sunt la marginea
fiecărei diagrame). Elevii pot lucra individual, în perechi sau în grup, iar în final
se realizează un poster care se prezintă clasei.

Exemplu: Relieful Podișului Sucevei și relieful Câmpiei Moldovei

 cueste  dealuri
 văi structurale Structura de
platformă;

strST Roci sedimentare

9
 VI.7.3. METODA CIORCHINE. Este o variantă de brainstorming neliniar
care stimulează gândirea conexiunilor dintre idei. Poate fi utilizată atât în evocare
(momentul de reactualizare a cunoştinţelor) obţinându-se o bună inventariere şi
organizare grafică a cunoştinţelor elevilor, cât şi în etapa de reflexie (recapitulare,
sistematizarea cunoştinţelor), evidenţiindu-se conexiuniele dintre idei. Această metodă
prezintă două variante: ciorchine iniţial sau nestructurat; ciorchine revizuit sau
structurat.
Etapele de lucru sunt:
 se scrie un cuvânt/ temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau pe o
foaie de hărtie;
 elevii vor fi solicitaţi să-şi noteze toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele pe
care le au în minte în legătură cu tema respectivă în jurul cuvântului din centru,
trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;
 în timp ce elaborează idei noi, le notează şi apoi trag linii între acestea și
cuvântul inițial, în funcţie de conexiunile făcute. Activitatea se încheie când se
epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată.
Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel
se îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică
profesorului care le notează pe tablă într-un ciorchine, fără a le comenta sau judeca. În
etapa finală a lecţiei (reflecţia)64, ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite
concepte supraordonate , găsite de elev sau de profesor. Elevii pot desena ciorchini pe
anumite teme recapitulative ca lucru individual. Ciorchinii astfel obţinuţi pot face parte
din portofoliul de evaluare al elevului.

Exemplu: Dinamica populației.

Bilant total

natalitate migratiile

Evolutia populatiei
mortalitatea Dinamica

populației

10
Bilantul natural
densitatea
 VI.7.4. ŞTIU/VREAU SĂ ȘTIU/ AM ÎNVĂȚAT

Etapele de lucru în cadrul acestei tehnici sunt următoarele:

- se formează perechi care lucrează pe tot timpul activităţii, se cere elevilor să facă o
listă cu tot ce ştiu despre subiectul ce urmează a fi discutat, se împarte tabla şi foile
elevilor în trei coloane: ştiu / vreau să ştiu / am învăţat;
- se cere câtorva perechi să spună ce au scris pe listă şi se notează lucrurile cu care
toată lumea este de acord în coloana din stânga;
- individual şi apoi în perechi se vor formula întrebări despre subiectul propus, care
apoi vor fi scrise în coloana a doaua pe foi şi pe tablă;
- se solicită elevilor să citească textul.
Apoi, urmează verificarea informaţiilor din prima coloană şi validarea lor;
descoperirea răspunsurilor la întrebările coloanei a doua şi scrierea înformaţiilor în
coloana a treia. Prin această strategie se pot trasa şi noi direcţii de investigaţie pentru
elevi atunci când le rămân întrebări fără răspuns sau probleme neelucidate.

Exemplu:

11
 ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT

VI.7.5. METODA MOZAICULUI (Jigsaw)

Jigsaw ( în limba engleză înseamnă mozaic) sau „metoda grupurilor

interdependente" este o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team-learning). Fiecare
elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în acelaşi timp şi
responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi elevi. Învăţarea
diferenţiată67 se bazează pe ideea că unii elevi pot cunoaşte mai bine anumite aspecte
ale conţinutului (specializare), dar că toţi elevii au aceleaşi cunoştinţe generale despre
întregul subiect..
Etape:
1. Se împarte clasa în grupe eterogene de patru elevi (grupe iniţiale). După aceea
se numără până la patru, astfel încât fiecare membru al grupei să aibă un număr de la 1
la 4. Fiecărui membru al grupei i se dă o fişă de învăţare care cuprinde o unitate de
cunoaştere (fragment din lecţie). Lecţia are atâtea părţi câte grupe se constituie, fiecare
grupă primind câte o parte.
Profesorul discută titlul lecţiei şi subiectul pe care îl va trata. Textul ce urmează a fi
studiat se împarte în prealabil în 4 părţi de dimensiuni şi grade de dificultate similare.
2. Urmează reaşezarea elevilor în sală (grupe de experţi): toţi elevii cu numărul 1
vor forma un grup de experţi, cei cu numărul 2 etc..., obţinându-se astfel patru
grupuri de experţi:
1111 2222 3333 4444
grup de experţi 1, grup de experţi 2, grup de experţi 3, grup de experţi 4. Elevii din
grupurile de experţi au sarcina de a învăţa cât mai bine din materialul de studiu care le-
a fost atribuit, pentru ca mai apoi să o poată preda colegilor din grupa iniţială. În
grupul de experţi elevii discută despre conţinutul fragmentului, identifică eventualele
neclarităţi, încearcă să le rezolve sau solicită sprijinul profesorului. După înţelegerea
textului, elevii vor opta pentru strategiile de predare şi materialele folosite pentru
explicarea lui în grupul iniţial.
3. Experţii revin în grupele iniţiale. În fiecare grup vom avea 4 elevi specializaţi,
fiecare într-o parte diferită a lecţiei şi fiecare dintre aceştia va preda partea lui:

1234 1234 1234 1234

grup iniţial Agrup iniţial B grup iniţial C grup iniţial D
Este foarte important ca evaluarea sau verificarea să se facă din întregul
cunoştinţelor acoperind toate părţile lecţiei. Astfel, toţi elevii vor fi stimulaţi să înveţe
toate părţile lecţiei predate de colegii lor. Se atrage atenţia, din nou, că este foarte
important ca fiecare individ din grup să stăpânească conţinutul, tuturor secţiunilor
articolului. E bine să noteze orice întrebări sau nelămuriri au în legătură cu oricare din
fragmentele textului şi să ceară clarificări expertului pe acea secţiune.
La final, profesorul reaminteşte tema şi le cere elevilor să prezinte oral în
ordinea iniţială, fiecare parte a temei aşa cum au asimilat-o în cadru grupului de

12
experţi. Astfel, tema se va trece în revistă în ordinea ei logică. Pentru feed-back-ul
activităţii, profesorul poate aplica un test, poate adresa întrebări pentru a verifiica
gradul de înţelegere a noului conţinut, capacitatea de analiză, de argumentare a
afirmaţiilor făcute.
Avantaje ale folosirii metodei :
- are caracter formativ;
- stimulează încrederea în sine a participanţilor;
- dezvoltă abilităţi de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului;
- dezvoltă gândirea logică, critică, independentă;
- dezvoltă răspunderea individuală şi de grup.
Utilizarea „Mozaicului” în lecţie are multe avantaje pentru elevi. Elevii sunt
obligaţi să descifreze singuri mesajele existente, să le organizeze într-o formă
accesibilă colegilor şi să le prezinte acestora. Elevii constată adevărul afirmaţiei: „Cel
mai bine învăţ când îl învăţ pe altul!".
Dialogul între elevi este foarte valoros deoarece dispare teama de a formula
întrebări şi de a răspunde la ele. Chiar dacă unele răspunsuri sunt greşite, faptul că nu
toţi colegii ascultă, scade din anxietatea celor timizi, care încep să dobândească
încredere în sine şi curaj. Pentru dezvoltarea personalităţii elevului este valoroasă
asumarea responsabilităţii individuale, dar şi a celei de grup. Elevii învaţă să
colaboreze pentru ca toţi membrii grupului să reuşească să înveţe şi să realizeze
obiectivele propuse de profesor. Fiecare va deveni expert în subiectul discutat în cadrul
grupului de experţi şi va fi responsabil de predarea acestui fragment celorlalţi membrii
ai grupului iniţial. La finalul lecției se vor sistematiza cunoștințele într-un organizator
structurat.

13
 VI.7.6. IMPORTANȚA FOLOSIRII METODELOR ACIV-
PARTICIPATIVE ÎN PROCESUL PREDĂRII – ÎNVĂȚĂRII GEOGRAFIEI

Din multitudinea metodelor interactive aplicabile în predarea geografiei,

verificate de noi în timp şi care au demonstrat obţinerea unor bune rezultate în
activitatea la clasă cu elevii, ne-am oprit asupra următoarelor: organizatorul
grafic, diagrama Venn, , ciorchinele, ştiu-vreau să ştiu-am învăţat, cubul,
mozaicul.
Prin folosirea acestor metode se provoacă și se solicită participarea activă
a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situatii, de a le analiza, de a
lua decizii în ceea ce privește alegerea soluțiilor optime și se exersează
atitudinea creativă și exprimarea personalitatii. Prin prisma învățării centrate pe
elev metodele active reprezintă baza gândirii critice, elementul esenţial al
strategiei didactice, instrumentul de realizare a obiectivelor activităţii
instructive, totalitatea situaţiilor prin care elevii sunt transformaţi din ipostaza
de obiect al formării în subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare.
Atât metodele consacrate, ne referim la cele tradiționale, cât și cele noi,
interactive – prezentate în această lucrare – nu se substituie, ci se completează
reciproc. Scopul acestora rezidă din următoarele oportunități:
- favorizează înţelegerea conceptelor şi ideilor, dezvoltă competenţe de
comunicare şi relaţionare şi vizează formarea unei atitudini active: discuţia,
dezbaterea, jocul de rol, brainstorming-ul;
- stimulează gândirea şi creativitatea, îi determină pe elevi să facă reflecţii
critice şi judecăţi de valoare : studiul de caz, rezolvarea de probleme, jocul
didactic, exerciţiul;
- prin uzitarea lor elevii sunt învăţaţi să lucreze productiv cu alţii şi să-şi
dezvolte abilităţi de colaborare şi ajutor reciproc : mozaicul, turul galeriei ș.a.

14
 CONCLUZII

Lucrarea de față ,,Bogănești - studiu de geografie umană, cu implicații în

predarea geografiei” pune în valoare aspecte ale cadrului natural, populației,
economiei, vieții cotidiene transpuse într-o perspectivă didactică.
Pe parcursul lucrării am încercat lămurirea unor probleme legate de aspectele
geografice ale comunei, cum ar fi: toponimia, elemente de geografie fizică, populație,
situație economică și perspectivele de dezvoltare viitoare.

Metodico-pedagogic, lucrarea urmărește valorificarea elementelor de

geografie din orizontul local în cadrul lecțiilor de geografie utilizând aplicații practice,
teoretice, dar și valorificarea acestor elemente în cadrul unei discipline opționale –
”Comuna Bogdănești–studiu de geografie umană”.

Sursele de informație au fost diverse, de la lucrări de specialitate, până la

lucrări de pedagogie și transpunerea acestora în activitatea didactică. Am acordat
atenție deosebită și ilustrațiilor, fotografiilor, realizate personal, fie din arhivele
colegilor de catedră, fotocopii din diverse lucrări de specialitate, de pe sursele
Internet, Google Earth.

Sper că modesta contribuție, de îmbinare a studiului cu caracter științific, cu

cel pedagogic, legat de geografia orizontului local, să trezescă atenția cititorului fără a
pretinde că am soluționat toate problemele legate de acest subiect și totodată am
speranța că lucrarea de față va fi îmbunătățită cu noi informații, care să rezolve
problemele nesoluționate sau controversate pe care le-am rezolvat parțial.

Nu în ultimul rând, prezentul studiu se poate constitui într-o sursă de

informare pentru autoritățile locale pentru a cunoaște potențialul natural, uman și
posibilitățile de dezvoltare viitoare a localității.

15
16