Cuprins

1.Definitia batranetii..................................................2
2.Proverbe despre batranete:..................................3
3.Batranetea - perioada extraordinara..................4
4.Intrebari despre batranete...................................5
5.Perioada batranetii..................................................7
5.1.Regresia biologica................................................7
5.2. Probleme de natura psiho-afectiva si
comportamentala.........................................................9
5.3. Stadiile perioadei de batranete....................10
5.4.Noi roluri in familie............................................10
6. Poezie - Batranetea………………………………………….…13
 1. Definitia batranetii
Batranetea este vazuta de cele mai multe persoane ca fiind doar o
colectionara de boli si suferinte. Ea aduna si astfel de lucruri, dar nu se rezuma
doar la ele. Pentru unii batranetea sta intr-o vesnica nemultumire - ca nu sunt
tratati cum trebuie, ca familia nu le acorda suficient timp, etc, dar pentru altii
batranetea inseamna liniste, retragere in ei insisi, o preocupare mai intensa pentru
"a fi” si nu pentru "a face”.

Sunt persoane care nici dupa trecerea multor ani, nu vad dincolo de biologic,
nu simt nevoia sa se implineasca spiritual. Acestor persoane le este greu sa isi
asume suferintele si neputintele vietii si ajung cu usurinta la disperare.

Dimpotriva, batranul care sta de vorba cu Dumnezeu, le primeste pe toate cu

bucurie. Este curat in privire si in gesturi. Este si intelept tot timpul. Poate ca nu-i
intamplator ca termenul „calugar” vine din grecescul kalos - frumos, bun si gheron -
batran, de vreme ce batranul este chipul omului ca plinatate. Cine se apropie de
astfel de persoane simte cu usurinta o placuta senzatie de caldura, mangaiere si o
putere binefacatoare. Acesti oameni au adunat atat de multe lucruri in ei, incat
orice gest de care dau dovada este semnul bunului simt, al randuirii si al frumosului.

Noi ne-am obisnuit ca atunci cand vorbim de batranete sa luam in discutie

rezistenta redusa a organismului: inima incepe sa bata cu o forta tot mai slaba,
plamanii se fibrozeaza, puterea de gandire scade, etc, dar se pierde din vedere ca
batranetea este si o stare de spirit. Sunt batrani care desi sunt ajutati sa mearga,
dau dovada de mai multa viata decat multi tineri, caci ei traiesc altfel timpul, dau
importanta fiecarei clipe, spre deosebire de tanarul caruia i se pare ca viata este
fara de sfarsit. Devine prezenta si asa se face placut lui Dumnezeu. Sa nu uitam, in
fata lui Dumnezeu nu conteaza
anii, ci ce am adunat in acesti ani.

Imi plac batranii care nu

vad doar batrani, cei care stiu sa
se joace cu un copil, care se
bucura cand vad doi tineri de
mana, care traiesc intr-o lume
care nu este despartita de a
noastra.
 2. Proverbe despre batranete:
 Tineretea e timpul de a invata intelepciunea, batranetea e timpul de a o
aplica.
 Batranetea incepe ca toamna. Cu melancolii, cu umbre care se lungesc, cu
reverii si doruri vagi.
 Daca tinerea ar stii si batranetea ar putea…
 Batranetea isi are frumusetea ei, o frumusete care nu mai naste pasiuni
avantate, o frumusete care se linisteste, se stinge.
 Batranetea este verdictul vietii.
 Tragedia vietii este faptul ca imbatranim prea devreme si devenim intelepti
prea tarziu.
 Piersicul inflorit-il vezi si-nchizi ochii fiindca ai avut, cu o bataie de inima,
icoana intaii sarutari: buzele rosii care au zambit, obrajii copilaresti care s-
au inrosit. E trist un piersic inflorit, fiindca alaturi de el, oricat ai fi de
tanar, esti batran.
 Un om la 20 de ani trebuie sa fie admirat, la 30 apreciat, la 40 invidiat si la
60 stimat.
 Pentru urechile unui tanar, vorbele unui batran sunt ca vorbele unui tanar
pentru urechile unui batran; un zgomot fara noima.
 Cele mai dragi amintiri ale florilor bătrâne sunt fluturii tinereţii.
 Uitarea batranilor este o sita. Ei uita ce merita uitat, restul ramane.
 Batranetea incepe ca toamna.Cu melancolii,cu umbre care se lungesc,cu
reverii
si doruri vagi.
 In copilarie doresti totul,in tinerete si la maturitate...ceva anume,
la batranete...nimic.
 Catre unul care-i spuse: "Esti batran, e timpul sa te odihnesti", Diogene
raspunde: "Cum asa? Daca as alerga la surse si as fi aproape de tinta, ar
trebui sa ma las moale, in loc sa ma incordez si mai mult?"
 Ridurile ar trebui pur si simplu sa arate numai unde au fost zambete.
 Cand imbatranesti, nu mai ai inima, ai cord.
 3. Batranetea - perioada
extraordinara
Cel mai adesea, ii vedem singuri si abandonati, tablou care ne face sa ne
cutremuram la ideea propriei inaintari in varsta. Dar de ce trebuie sa fie
batranetea un chin? Aceasta realitate speciala a vietii nu e oare sub controlul
nostru, fie si partial? Cateva raspunsuri de la psihologi implicati in programe pentru
batrani. Pentru varstnici si nu numai.

Octavian Paler spune ca „batranetea incepe ca toamna. Cu melancolii, cu

umbre care se lungesc, cu reverii si doruri vagi.“ Varstnicii spun ca este foarte greu
sa imbatranesti, ca batranetea este grea, nu pot sa descrie in cuvinte ce inseamna.
Cei tineri cred ca ei nu vor imbatrani, ca vor ramane permanent in starea aceasta,
lucru care genereaza la unii dintre ei lipsa de respect fata de cei varstnici, dar si
fata de ei insisi, fata de propriul corp si propria minte. Batranetea poate fi privita
ca varsta intelepciunii, dar si ca perioada premergatoare mortii, cand se face
bilantul a ceea ce omul a realizat sau nu, o perioada de toleranta si de impacare cu
lumea, dar si de tristete, de neputinta, cand timpul este un dusman al idealurilor si
al planurilor inca nerealizate.

-  Este dificil sa accepti ireversibilitatea timpului, chiar si in tinerete. Omul neaga

propria batranete si moarte, se teme de necunoscut, de „dincolo“. Inaintarea in
varsta atrage dupa sine scaderea capacitatii fizice a organismului, regresii ale
functiilor psihice. Pensionarea este vazuta adesea ca punctul terminus al
dinamismului social si deseori se 
vorbeste de „boala pensionarii“, gene¬rata de lipsa de pregatire pentru aceasta
perioada a vietii.

-  Batranetea poate fi o perioada extraordinara daca luam in calcul avantajele

pe care le aduce cu sine: timpul liber, posibilitatea de a desfasura activitati
placute, de a calatori, de a rememora momente fericite si realizari, de a te dedica
unor cauze dragi, inclusiv prin voluntariat. Este importanta acceptarea batranetii
intr-un mod natural, apoi incercarea de a gasi solutii, alternative si modalitati de a
depasi greutatile ce vin odata cu varsta a treia. Importante in prevenirea si
combaterea efectelor negative ale inaintarii in varsta sunt activitatile sportive, un
mod de viata sanatos, asumarea unor noi roluri si incercarea de lucruri noi.

4. Intrebari despre batranete

 Exista tendinta – mai precis, a existat multa vreme – de a considera batranii

ca un segment inactiv din punct de vedere social. In ultima vreme, se reconsidera
aceasta atitudine si constatam o crestere a atentiei atat din partea autoritatilor,
cat si a unor ONG-uri asupra problemelor specifice batranilor, prin dezvoltarea
unor programe dedicate lor. „Cine nu are batrani, sa-si cumpere“, spune un vechi
proverb romanesc. Eu as adauga aici ca cei care ii au pe batrani sa ii respecte, sa le
valorifice experienta de viata, sfaturile, intelepciunea.

Stim noi sa cream relatii intergenerationale bune? Sa beneficiem de experienta

unui varstnic? 
-  Romanii incep sa invete si sa inteleaga care sunt avantajele interactiunii intre
generatii. Tot mai des, vedem tineri care nu mai sunt agresivi cu batranii, ci,
dimpotriva, incep sa invete sa ii respecte, sa comunice, sa lucreze impreuna, sa ii
ajute. Vedem, de asemenea, varstnici care devin toleranti si receptivi la problemele
tinerilor.
Care ar fi posibilele beneficii pe care un tanar le are de pe urma unei amicitii
cu un varstnic? 
-  Batranetea este considerata si „varsta de aur“. Varstnicii isi valorifica timpul
mai bine, gestioneaza situatiile de stres sau pe cele care ii intristeaza, invata sa isi
controleze si sa isi echilibreze starile emotionale. Acestea pot fi doar o parte din
castigurile pe care un tanar le poate avea de la un varstnic. Alte cateva beneficii
care rezulta in urma amicitiei dintre tinerii voluntari si varstnicii din
programul Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei: sfaturi de viata, retete
traditionale, exemple de moralitate si de cum sa traiesti si sa imbatranesti frumos,
optimism si calm.

Dar reciproc? 
-  Varstnicii uita de singuratatea apasatoare, traiesc in prezent, isi gasesc sau
regasesc „nepoti“ sau „copii“ carora le ofera din intelepciunea si afectiunea lor. Se
incarca din vitalitatea si energia tinerilor lor prieteni, se simt utili si valorificati.
 5. PERIOADA BATRANETII
5.1. Regresia biologica

Perioada de batranete aduce cu sine numeroase schimbari importante in modul

in care individul se percepe pe sine si lumea din jur respectiv au loc schimbari in
viata profesionala, in relatiile cu familia si prietenii. Unele din aceste schimbari au
loc intr-o perioada specifica de timp si necesita o adaptare imediata.

In contemporaneitate, indivizii aflati in perioada de trecere spre batranete

sunt in general intr-o stare psiho-afectiva mai buna, intr-o conditie de sanatate
superioara si cu o siguranta financiara mai buna decat generatiile anterioare. Ei
tind sa semene mai mult cu adultii de varsta mijlocie decat cu cei batrani. De
exemplu, majoritatea indivizilor intre 65 si 75 de ani sunt intr-o conditie de
sanatate, asema-natoare celor de varsta mijlocie cu toate ca unele abilitati sunt
afectate evident, dar totusi sunt capabili de o buna functionare.

Imbatranirea este un proces biologic complex determinat genetic si modulat

de mediu. Imbatranirea este un proces ce implica schimbari graduale si spontane
conducand spre maturare prin varstele copilariei si pubertatii pana in perioada de
adult tanar dupa care are loc un declin pana la varsta adulta mijlocie si marea
batranete. Imbatranirea este greu de definit altfel decat pe baze operationale sau
in baza continuumului cronologic (varsta individului).

Dar varsta nu spune nimic despre bazele sistemice sau genetice ale
imbatranirii. Ceea ce este comun acceptat este ca sistemul endocrin este in mare
masura responsabil de procesul de imbatranire fiind cel care regleaza depozitele de
grasime, masa musculara si rezistenta, masa osoasa, metabolismul, greutatea
corporala si starea de bine psiho-afectiva. Unele manifestari ale procesului de
imbatranire sunt legate de efectele declinului hormonal. Scade productia de
estrogen la femei (menopauza) si cea de testosteron (andropauza) la barbati
(„Journal of the American Medical Association”, January 22, 1992). In ansamblu, se
produc o serie de modificari biochimice (hormonale), trofice, de consistenta si
functionale, ale structurilor biologice ale organismului. De asemenea, datorita
antrenarii sociale si active mai reduse, se produc restructurari ale caracteristicilor
personalitatii si o modificare de stare a diferitelor functii psihice, a constiintei si
dinamicii vietii interioare.
 Se declanseaza procesul de incaruntire (acromotrihie), incepe pierderea sau
rarirea parului mai ales in zona boltei craniului. Parul grizonat poate aparea si
inainte de 40 de ani, dar devine evident spre varsta de 50 de ani mai ales la tample
si in zona occipitala.

Imbatranirea musculara si a scheletului este pronuntata si masurabila dupa 50

de ani, ea fiind una din cauzele altor schimbari in totalitatea organismului. Corpul in
intregime trece printr-un proces de scadere a procentului apei din organism.
Acesta este unul din cele mai importante efecte ale imbatranirii. Scaderea apei din
organism este drastica, de la 80% cat detine ea in perioadele de tinerete la 60% in
perioada batranetii. Consecintele imediate sunt legate de pierderi ale masei
musculare, aceasta avand un continut ridicat de apa. Pierderea cantitativa a
fluidelor din corp face de exemplu ca medicamentele ce se dizolva in organism sa
capete o concentratie mai mare. Scaderea apei la nivelul tesuturilor este probabil
responsabila si de schimbarile metabolice si coreleaza cu decaderea si alte sisteme
organice.

Forta musculara si densitatea oaselor scade dupa 40 de ani, densitatea oaselor

atinge un nivel de maxim in jurul varstei de 25 pana la 30 de ani dupa care apare o
descrestere cu un procent de 1% pe an. Forta musculara scade si ea dupa varsta de
25 de ani cu o rata de 10% de la 25 pana la 50 de ani. De-a lungul vietii, un individ
poate pierde pana la 40% din masa musculara si capacitatea functionala a sistemului
muscular care implica scaderea nivelului energetic al persoanelor in varsta.
Metabolismul calciului este de asemenea afectat si, in consecinta, au loc decalcifieri
care determina modificari de tinuta, postura, pierderea danturii.
 Dupa 55 de ani la nivelul inimii are loc o incidenta mai mare infarctului miocardic,
si competitiv, lezarea arterelor coronariene (care hranesc inima). In perioadele adulte,
bataile inimii sunt de 72 pe minut cu crestere la efort, excitare, teama, dar dupa 55
de ani bataile inimii devin mai slabe si neregulate (U. Schiopu, E. Verza, 1997). Aparatul
respirator functioneaza mai slab, in principal sunt afectati plamanii datorita scaderii
apei din organism si datorita pierderii elasticitatii tesuturilor. Respiratia este mai
superficiala, oxigenarea intregului organism este diminuata si apar des imbolnaviri care
se pot repede agrava.

Scade durata generala a somnului cu deosebire a celui paradoxal care

favorizeaza, stocarea de informatii si, in genere, invatarea. Apar din ce in ce mai
des insomniile. Pe parcursul zilei se simte din cand in cand o anume stare de
oboseala care-i face pe batrani sa simta nevoia repausului (U.Schiopu,
E.Verza,1997).

Deprecierea analizatorilor conduce la o prelucrare deficitara a informatiei,

respectiv vederea devine mai slaba, scade capacitatea de a diferentia obiectele mai
mici, scade sensibilitatea de diferentiere a culorilor. Scaderea auzului este o alta
caracteristica des intalnita la varsta a treia. Diminuarile de auz si de vedere pot fi
compensate cu proteze auditive si ochelari. O data cu varsta scade sensibilitatea la
durere si capacitatea de diferentiere gustativa. Spitalizarea si solicitarea de
ingrijire medicala este din ce in ce mai frecventa dupa 65 de ani.

5.2. Probleme de natura psiho-afectiva si comportamentala

Perioada batranetii este si cea in care creste numarul neuronilor care ies din
functie, iar greutatea creierului scade si ca urmare scade si mobilitatea proceselor
de excitatie si inhibitie si creste latenta emiterii de raspunsuri la excitanti
complecsi. In declinul functiilor psihice un rol major il joaca diminuarea
functionalitatii SNC incepand cu scleroza celulelor din receptori. Degradarea
sistemului nervos este legata si de reducerea capacitatii organismului de a
satisface cerintele de irigare, oxigenare si alimentare a creierului.

Modificarile intelectuale sunt mai putin accentuate decat schimbarile fizice

sau senzoriale. Descreste functionalitatea intelec-tuala mai ales dupa 70 de ani si
ca urmare a modificarilor structurale ale sistemului nervos. Se diminueaza memoria
de scurta durata, iar memoria de lunga durata se pastreaza mai bine. Scade
interesul pentru activitati noi si se diminueaza cel pentru activitatile obisnuite, are
loc scaderea capacitatii de concentrare a atentiei si sunt afectate mai ales,
activitatile intelectuale care cer viteza de reactie.
 5.3. Stadiile perioadei de batranete

Stadiile perioadei de batranete pot fi: de trecere spre batranete 65/75 ani,
batranetea medie 75/85 ani, marea batranete dupa 85 ani (U. Schiopu, E. Verza,
1997). In literatura de specialitate americana sunt enumerate doua mari stadii:
perioada batranetii timpurii (de la 65 la 75 de ani) si batranetea tarzie dupa 75 de
ani. Perioada de trecere este cea in care are loc retragerea oficiala din viata activa
si ca urmare are loc micsorarea subidentitatii profesionale. Ramane esentiala sub-
identitatea maritala, iar in expansiune se afla subidentitatea parentala datorita
aparitiei nepotilor. In perioada batranetii propriu-zise are loc contractarea
subidentitatii parentale, subidentitatea sociala ramane res-transa ca urmare a
reducerii mobilitatii si creste frecventa mortalitatii.

Longevitatea sau marea batranete este caracterizata de restruc-turari ale

personalitatii si o modificare de stare a diferitelor functii psihice, a constiintei si
dinamicii vietii interioare. In functie de gradul de participare la viata sociala se
poate stabili si o „varsta sociala” sau biosociala ce inglobeaza sintetic
caracteristicile varstelor biologice, psihologice si sociale (U. Schiopu, E. Verza,
1997).

5.4. Noi roluri in familie

Copiii adulti ai persoanelor in varsta continua in linii mari relatiile stabilite pana
in aceasta perioada in aproape aceeasi maniera ca in anii precedenti. Problemele pot
sa inceapa atunci cand batranii experimenteaza primele serioase limitari fizice.
Foarte adesea copiii persoanelor in varsta, in intentia lor de a fi de ajutor si de a
purta de grija parintilor batrani, incearca sa ia decizii in locul parintilor lor cand in
fapt batranii sunt foarte capabili inca sa decida pentru ei insisi. Aceasta problema
se accentueaza din ce in ce mai mult pe parcursul anilor batranetii.

Aparitia nepotilor este o alta mare schimbare in configuratia familiei pentru

persoanele varstnice. Conform U.S. Census Bureau, in 1997 foarte multi bunici
aveau in ingrijire nepoti. Fenomenul tinde sa fie unul in crestere, caci in 1970
numarul de copii crescuti de bunici depasea cu putin 2 milioane pe cand in 1997 el
atingea aproape 4 milioane. Rolul bunicilor in cresterea nepotilor a fost extins si in
Romania si tinde sa se mentina la acelasi nivel.

Creste de asemenea si perioada pentru care bunicii sunt investiti cu acest rol.
Conform acelorasi statistici, bunicii care au in ingrijire nepoti au mai putin de 65 de
ani, jumatate din bunici au varste cuprinse intre 50 si 64 de ani si doar 19% au
peste 65 de ani. Statisticile prezinta motivele pentru care bunicii americani au in
ingrijire nepoti printre care: moartea parintilor, somajul acestora, abuzul de
droguri sau medicamente, copiii nascuti de mame adolescente, violenta familiala,
SIDA. In Romania principalul motiv pare sa fie situatia economica si predo-minanta
familiilor in care ambii parinti sunt angajati.

Daca pana acum problema aparitiei nepotilor era discutata la varsta adulta
mijlocie datorita cresterii varstei mamei la primul copil, varsta la care adultii devin
bunici, tinde sa creasca si ea. Bunicii care au in ingrijire nepoti fac fata unei
multitudini de provocari pe toate palierele propriei vieti atunci cand isi asuma acest
rol. Ei sunt expusi la probleme de natura psihologica si emotionala. Bunicii care au in
grija nepoti tind sa neglijeze problemele lor psihice si de sanatate deoarece ei
acorda prioritate nevoilor nepotilor lor.

Autorii vorbesc chiar de stiluri de interactiune bunici – nepoti; Neugarten

and Weinstein identifica cinci maniere de interactiune: formal, cautator de
distractie, substitut parental, rezervor de intelep-ciune, si bunicul distant; Weibel-
Orlando au identificat, de asemenea, cinci stiluri de interactiune: distant, ritual,
fictiv, de supraveghere si de conservare a culturii. Majoritatea autorilor accepta
ideea conform careia bunicii au un rol important in cresterea, ingrijirea si educatie
nepotilor fie ca acestia sunt sau nu in ingrijirea lor. Bunicii isi influenteaza nepotii
atat direct, cat si indirect. Toate acestea arata ca legatura intergenerationala
reflecta o inalta valoare a gradului de coeziune familiala.
Realizatori proiect:

Florescu Lavinia, Stoian Anca,

Iancu Sabina, Rosu Octavian,

Sandu Ionut, Dumitrescu Eduard

6.Poezie – Batranetea

Anii toti muncesc gramada Orice om doreste imbratisarea

vocea ratiunii inga-ncet:
N-ai sa poti sa fii ce-ai fost
odata!
Antetul vietii il regret...
mea
Dar pe masura ce m-apropii
Dorinta se topeste ca un fulg
de nea
In maini calde de copii.
 Batranete, acum te-nteleg..

Iti ascunzi a ta finete,

Eu n-am vazut al vietii intreg

Exact ca-n anii de junete.

Viata toata ti-a trecut

Sufletul ti-e inca viu,

Nu-l lasa pe el pierdut

Caci te-asteapta al Domunului

interviu.

Langa mine te voi aseza cu

blandete

Vitamine pentru suflet esti,

Povesti multe,pe toate le

primesti

Nu pleca de langa mine,

batranete...