Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DINAMICA GRUPURILOR
1
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
PROBLEMATICA GRUPURILOR
SOCIALE
2
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
3
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
4
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
5
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
• Dupa modul cum se formeaza, grupurile pot fi naturale sau artificiale. Cele
naturale iau nastere spontan, datorita existentei unor conditii obiective care
determina dezvoltarea unor relatii stabile intre viitorii membri.Cooley
distinge patru tipuri de grupuri primare naturale cu caracter universal in
istoria umanitatii : familia, grupul de joc al copiilor, grupul de vecinatate
si comunitatea de batrani (formata din personae care se cunosc de foarte
multi ani si locuiesc in aceeasi zona). Grupurile artificiale sunt cele care se
formeaza in urma unui proiect stiintific, organizatoric sau de utilitate
practica. In aceasta categorie intra grupurile de laborator, grupurile de
dezbatere a unei probleme, de rezolvare a unei sarcini determinate,
grupurile terapeutice etc.
6
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
7
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Unul dintre cei mai importanti factori ai dinamicii de grup il reprezinta relatiile
socio-afective care se dezvolta intre membrii inca din primele momente ale intilnirii lor.
Structurile afective ale grupului, sau “matricea sociometrica” in termenii lui Moreno,
reprezinta elemental de fond in functie de care se vor dezvolta si manifesta toate celelalte
structuri. Din acest punct de vedere , grupul poate fi considerat nu numai ca un sistem
generator de relatii ci si un cadru care asigura dezvoltarea emotionala, cognitive si
relationala a membrilor sai.
8
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
9
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
activitatii lor in comun. Reactia este proportionala cu importanta normelor care sunt
inculcate, frecventa acestor incalcari si atitudinea adoptata de nonconformist la presiunile
exercitate de grup. Reactia este de asemenea diferita in functie de natura grupului, tipul
sarcinii ce urmeaza a fi realizata in comun, gradul de constituire a traditiilor de grup,
personalitatea nonconformistului si imprejurarile in care se produce incalcarea sau
contestarea normelor.
10
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
¾Climatul psihosocial este apasator si tensionat, iar conflictele se pastreaza intr-o stare
latenta
Stilul democrat
¾Se bazeaza pe raporturi de colaborare si incredere intre lider si membrii
grupului.Liderul ia decizii si masuri in urma consultarii unor membrii;
¾Climatul psihosocial este tonic si destins;
¾Performanta este superioara
¾Numarul conflictelor este foarte scazut
Stilul permisiv
¾Se caracterizeaza prin faptul ca liderul isi abandoneaza intr-o mare masura
responsabilitatile si functiile sale, lasind ca activitatea grupului sa se desfasoare de la
sine.
¾In acest context, performantele si eficienta grupului sunt foarte scazute, climatul este
deosebit de nefavorabil, cu numeroase conflicte intre membrii .
11
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
12
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
4. Prezentarea unei idei foarte simple intr-o forma care nu permite nici o indoiala sau
contrazicere, in primul rand datorita fermitatii sau prestigiului celui care o emite.
13
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
INFLUENTA SOCIALA
Influenta sociala este unul din principalii vectori modelatori ai vietii sociale. Ea
genereaza o anumita presiune asupra indivizilor in sensul impunerii unor norme si
modele dominante in cadrul unei societati. Prin intermediul influentei sociale se
realizeaza o tendinta spre similaritate.
14
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
15
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
colectivitatii . De regula, presiunea spre conformism este mai mare in cazul grupurilor cu
o puternica structurare ierarhica sau in cazul colectivitatilor religioase.
16
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
17
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Reactanta isi are originea in nevoia de libertate individuala, iar efectul imediat
consta in adoptarea unei atitudini sau comportament prin care se incearca recistigarea
libertatii personale.
18
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Anomia este un process prin care structurile sociale creeaza ele insele conditiile
incalcarii codului moral; datorita implicatiilor sale psihosociale, anomia capata valoare
explicativa pentru multe din fenomenele disfunctionale ale lumii contemporane cum ar fi:
devianta, delincventa sau suicidul.
19
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
20
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Cauzele interne ale delincventei pot fi identificate atit la nivelul structurii generale
a personalitatii cit si in planul schemelor generale relationale pe care subiectul le-a
interiorizat in ontogeneza in procesele de socializare si integrare sociala.
Consumul de alcool si droguri constituie unul dintre cei mai importanti factori in
producerea comportamentelor deviante si delincvente. Foarte importante in acest sens
sunt si starile legate de frustrare si agresivitate, precum si esecurile repetate in plan
profesional sau familial.
Cauzele externe ale delincventei deriva din modul defectuos de organizare a
grupurilor, institutiilor precum si din crizele sociale.
21
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Persuasiunea
¾Implica o forma de comunicare in urma careia se obtine o schimbare atitudinala si
comportamentala.
22
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
¾Statutul social
a.Credibilitatea sursei
¾Schimbarea atitudinala va fi conditionata de anumiti factori asa cum sunt ei perceputi
de auditor
¾Acesti factori tin in special de statutul moral si profesional al sursei asa cum este
perceput de catre tinta
b.Intentia comunicatorului
¾Forta persuasiva a unui mesaj creste daca auditoriul afla ca respectivul mesaj il
dezavantajeaza pe cel care il transmite
c. Farmecul personal
¾Atractia fizica pe care o exercita comunicatorul are un efect apreciabil asupra fortei de
persuasiune a mesajului sau -------- acest efect se explica prin dorinta inconstienta a
auditoriului de a se identifica cu o persoana care poseda calitati deosebite (carisma ,
umor, inteligenta)
La nivelul mesajului numeroase cercetari se refera la :
¾A. Inducerea fricii
23
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
A. Inducerea fricii
¾Cercetarile demonstreaza faptul ca frica se poate constitui ca un important factor
motivational in adoptarea unei anumite conduite
¾Cu cat frica este mai puternica cu atat tendinta adoptarii unei conduite care sa elimine
pericolul invocat este mai mare
B. Implicarea auditoriului
¾Orice forma de antrenare a auditoriului in formularea unei concluzii sporeste eficienta
persuasiva a mesajului
¾Potrivit lui K.Lewin adoptarea in grup a unei decizii sporeste considerabil capacitatea
acesteia de a induce schimbari atitudinale si comportamentale durabile in rindul
membrilor
C.Efectul de intiietate
¾Exista o anumita selectivitate fata de informatie in functie de locul ocupat de aceasta in
cadrul unui mesaj.
¾In cele mai multe cazuri efectul de intiietate determina o influenta mai mare a
informatiei prezentata la inceputul unui mesaj mai ales daca e reluata si la sfirsitul
acestuia.
24
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
¾Comunicarea verbala directa este una deosebit de eficienta datorita implicarii personale
a comunicatorului si a destinatarilor
Mesajul persuasiv cu greu isi atinge tinta mult mai usor in cazul :
¾Persoanelor submisive
¾Persoanelor sugestibile
¾Persoanelor vulnerabile afectiv
¾Persoanelor cu o slaba incredere in sine
25
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
¾Climatul psihosocial
MANIPULAREA
¾A. Interpersonala
¾B. De grup
¾C. De masa
Ce este DEZINFORMAREA?
26
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
27
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
¾Lansarea unor :
¾Sloganuri
¾Stereotipii de gindire
¾Pseudoprincipii
¾Dirijarea asocierii faptelor astfel incit tinta sa perceapa anumite relatii cauzale sau de
conditionare intre fenomene care nu exista in realitate
¾Atacuri la persoana
¾Calomnii
¾Interpretari tendentioase
28
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
EXCLUDEREA SOCIALA
Există un loc unde poţi lua foarte uşor pulsul unei societăţi: strada. Ecran de
proiecţie al unor problematici sociale extrem de diverse, strada este locul care adăposteşte
şi ascunde o populaţie aparte, aparent ruptă de ansamblu, dar care nu este altceva decât
rezultatul funcţionării dezastruoase a unui sistem socio-economic.
Fără să avem pretenţia de a prezenta într-o ordine a importanţei, vom lista acele
grupuri de persoane pentru care strada este căminul de zi cu zi.
29
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Una dintre cele mai dramatice situaţii o prezintă familiile cu copii. Indiferent dacă au
câteva luni sau 15 ani, copiii sunt victimele totale ale unui context social nefavorabil.
Sunt familii evacuate din fostele case naţionalizate, mame şi copii victime ale violenţei
conjugale, familii care s-au constituit pe stradă din persoane fără adăpost şi, mai nou şi
mai tragic, în canalele din Bucureşti (probabil şi în alte oraşe din ţară) întâlneşti familii de
tineri ai străzii (foşti copii ai străzii).
Grupurile de copii ai străzii, din ce in ce mai bine organizaţi (cu lideri, zone de
acţiune, modalităţi tot mai diverse de a “produce” bani) sunt deja un element definitoriu
al peisajului stradal în marile oraşe. Şi aceasta în ciuda zecilor de programe şi organizaţii
care şi-au propus diminuarea acestui fenomen social.
Urmează bătrânii, cei mai mulţi escrocaţi de rude sau de alte persoane care s-au
oferit să-i “ajute” şi i-au lăsat fără casă.
Persoanele cu dizabilităţi psihice şi/sau fizice sunt un alt grup populaţional extrem
de vulnerabil şi des întâlnit pe străzi.
Foştii deţinuţi, în majoritatea lor tineri, aleg strada ca ultim refugiu deoarece sunt
respinşi de familie. Unii vin după prima condamnare, alţii după mai multe şi constată cu
stupoare că era mai bine în penitenciar.
În final, grupul cel mai numeros, bărbaţi şi femei, tineri sau adulţi, necăsătoriţi,
divorţaţi sau alungaţi din familie, şomeri sau plecaţi de acasă în căutarea unui loc de
muncă.
Ce au aceste persoane în comun? Strada – o imensă ascunzătoare şi un loc de
întâlnire pentru cei vitregiţi de soartă. Care sunt nevoile lor? O întrebare dureroasă şi, în
acelaşi timp, un demers dificil pentru cei angajaţi în programe de asistenţă socio-medicală
pentru persoane defavorizate social.
Este foarte greu de găsit un numitor comun care să definească această populaţie.
Copii de câteva luni şi bătrâni de 90 de ani, analfabeţi şi persoane cu studii superioare,
indivizi sănătoşi sau bolnavi fizic sau psihic, persoane calificate profesional şi
necalificate, oameni care s-au trezit pe stradă peste noapte şi alţii care au ales să trăiască
pe stradă, femei, bărbaţi, persoane singure, familii… Oamenii străzii au un statut, să-i
spunem, alunecos. Totuşi, vom prezenta două perspective asupra vieţii în stradă:
30
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
prima are în vedere o dimensiune dinamică (degradarea în timp) iar cea de-a doua
una psihopatologică.
31
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
şi regăsească «stabilitatea» din trecut este îndreptată şi spre alte persoane excluse. Va
trebui să înveţe să comunice totuşi cu aceşti noi parteneri pentru a putea face schimb de
diferite informaţii.
În această etapă, o lume nouă, diferită, i se deschide persoanei, dar ea nu vrea încă
să o recunoască.
32
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Întoarcerea în trecut devine din ce în ce mai problematică. Situaţia care ieri era
privită ca fiind accidentală devine o realitate inevitabilă. Această nouă situaţie devine
insuportabilă atât la nivel economic, cât şi psihologic.
Posibilitatea de a ieşi din acest impas va depinde de ceea ce va putea persoana să
întreprindă.
2. Persoana a-reactivă
33
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
34
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Cea de-a doua perspectivă aparţine unui autor francez, Patrik Declerk, care în
cartea sa Les naufrages – Avec le clochards de Paris (2001), propune psihiatriei
încadrarea condiţiei de PAFA (persoană adultă fără adăpost) ca pe o categorie nosologică
de sine stătătoare.
• Toţi termenii utilizaţi s-au dovedit nesatisfăcători, PAFA scăpând din toate
tentativele de înţelegere clară, deoarece gândirea are nevoie de definire, de
ceva palpabil. Este evident că sărăcia joacă un rol important în viaţa lor,
imensa majoritate provenind din periferiile urbane şi din zone rurale
(ţărani, muncitori necalificaţi, familii care de mai multe generaţii trăiesc în
mizerie, la marginea societăţii, cu probleme de violenţă şi alcoolism);
35
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
36
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Subiecţii îşi organizează, practic, propria degradare socială. Acest lucru este
perfect ilustrat printr-un semn clinic tipic al acestui tablou: pierderea repetată,
cvasiprogramată, a actelor de identitate. Aceasta antrenează automat o veritabilă paralizie
socială a subiectului, care se găseşte din acel moment în „afara jocului” faţă de toate
demersurile de ajutor social. Aceasta este, consideră autorul, o dublă mişcare prin care
subiectul îşi rătăceşte, simbolic, identitatea oferind, în acelaşi timp, argumentul imparabil
că nimic nu este posibil pentru el. Asistentul social încearcă mai multe săptămâni (dacă
nu luni) la rând să refacă situaţia administrativă a subiectului, până când totul se anulează
printr-o nouă pierdere a actelor de identitate.
PSIHOLOGIA MULTIMILOR
MULTIMILE SOCIALE = ansambluri reale sau virtuale de indivizi, intre care exista
similitudini sau raporturi care le orienteaza relativ convergent sentimentele, credintele,
atitudinile sau comportamentele.
37
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
CLASIFICAREA MULTIMILOR
38
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
B) multimi psihologice : se caracterizeaza prin existenta unui obiectiv comun explicit
sau implicit, care determina o puternica polarizare a sentimentelor, atitudinilor si
comportamentelor.
In acest caz intervine un factor structurant de natura psihologica, care asigura
insa numai o coeziune circumstantiala in timp si spatiu. Participarea emotionala este
foarte intensa, ceea ce creeaza conditiile pentru diminuarea apreciabila sau disparitia asa
numitelor “bariere interpersonale”, comunicarea libera cu persoane total necunoscute,
cresterea considerabila a gradului de sugestibilitate.
C) multimi organizate : sunt formate din persoanele care participa deliberat la un
eveniment, in virtutea unor caracteristici ale statutului lor socio-economic, politic,
cultural, religios sau etnic.
Factorul structurant deriva din actul deliberat al organizarii, prin care se induce
legaturi determinate intre membrii. In acest caz, situatia sociala care fundamenteaza
starea de multime are un caracter planificat si se desfasoara pe anumite directii
principiale. Trasaturile pulsional-emotionale specifice comportamentului multimilor
psihologice sunt mult atenuate in favoarea unor conduite preponderent rationale.
39
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
40
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Potrivit lui Jung o serie de factori ce tin de inconstientul colectiv intervin in generarea
fenomenelor de multime; arhetipurile sunt modele actionale primitive sedimentate in
inconstientul colectiv prin intermediul lor putindu-se explica multe dintre reactiile si
comportamentele specifice multimilor.
Sub influenta multimii fiecare individ face lucruri pe care izolat nu le-ar fi facut
niciodata; se comporta ca intr-o transa hipnotica, in care controlul constient asupra
faptelor sale este considerabil diminuat.
41
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
prezenta unui nr mare de persoane care reactioneaza unitar, influenta puternica aunui
lider acceptat neconditionat, diminuarea drastica a spiritului critic;
Sugestibilitatea crescuta este favorizata si de spiritul de imitatie .
Spiritul de imitatie - Este foarte accentuat in imprejurarile in care individul se simte mai
protejat daca se identifica cu cei din jur, preluind idei, sentimente si modele
comportamentale.
Indiferent de tipul de personalitate, nivel de instructie sau pozitie sociala, odata integrati
intr-o multime, membrii acesteia simt, gindesc, isi imagineaza si reactioneaza intr-un
mod cu totul nou, in virtutea asa numitei legi psihologice a unitatii mentale a multimilor;
calitatile intelectuale individuale se pierd, rezultind regresii in plan afectiv, cognitiv si
atitudinal.
Imaginatia
Este totdeauna hiperbolica; puternic sustinuta emotional, fara a solicita implicarea
rationamentului, imaginatia este motorul principal care pune in miscare multimile.
Datorita imaginatiei debordante si a lipsei spiritului critic, multimea devine usor
manipulabila.
Ideile
Ideile multimilor sunt simple, excesiv schematizate, neargumentate rational, insa
puternic sustinute intuitiv prin imagini, “cuvinte- forta” si simboluri;
42
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Rationamentele sunt bazate pe o logica primara; se fac asocieri intre lucruri disparate
intre care exista numai iluzia unor legaturi cauzale. Se generalizeaza pripit, inadecvat si
fara a se simti nevoia unei verificari.
Componenta emotionala
Sentimentele, emotiile multimii , desi foarte intense, sunt deosebit de instabile,
fluctuante in intensitate si incongruente in forma de manifestare.
43
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
•Potentialul agresiv este foarte mare, putind fi usor antrenate in actiuni violente sau
criminale. Acest lucru se datoreaza faptului ca sentimentul de responsabilitate personala
este mult diminuat, aparind un sentiment de putere invincibila, careia nimic nu ii poate
sta in cale.
•Starea de multime joaca un rol puternic dezinhibant pentru cei mai multi participanti; in
astfel de situatii se poate observa cum ies la iveala cele mai profunde trasaturi si
impulsuri primare ale individului.
•Ptr. Cei care se lasa antrenati in fenomenul de multime, aceasta are functia unui adevarat
drog, care le anuleaza cu atit mai mult cenzurile interioare cu cit sunt mai putin instruiti si
integrati social.
•Participarea afectiva la fenomenul de multime determina o puternica depersonalizare a
individului precum si o relativizare a criteriilor lui axiologice, normative si
comportamentale.
•Vis-à-vis de moralitatea multimilor, aceasta este in cea mai mare masura determinata de
contextul social general in care se produce fenomenul, de natura obiectivului care
polarizeaza interesele si sentimentele participantilor, de evenimentele conexe care au avut
loc (reactia autoritatilor, producerea unor evenimente colaterale dar cu un puternic ecou
emotional in randul multimii).
•Cei mai relevanti indicatori prin care putem descrie profilul psihologic al multimii sunt:
a)Tonusul emotional (intensitatea trairilor)
b)Tonul emotional (starea afectiva dominanta : bucurie, exuberanta, entuziasm, teama,
furie, ura, revolta,…)
c) Persistenta starii emotionale dominante (durata mentinerii tonului emotional de fond la
un nivel care sa il faca vizibil)
44
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
•Determinarea profilului psihologic al multimii este esential pentru a explica sau anticipa
modul de manifestare a acesteia, evolutia in timp si tipul de comportament manifestat in
anumite imprejurari.
Multimile organizate -se formeaza si se manifesta pe baza unor initiative sau proiecte de
organizare prin care se propun obiective, strategii de realizare a acestora, criterii si reguli
de participare precum si anumite modele comportamentale.
•Spre deosebire de multimile psihologice care nu pot fi decat reale (fizic constituite la un
moment dat si intr-un anumit loc), multimile organizate pot fi si virtuale, dispersate in
45
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
•Cu cat spatiul ocupat de o comunitate este mai restrans, cu atat nivelul de organizare e
mai inalt, coeziunea mai puternica; cu cat comunitatea este dispersata pe spatii geografice
mai largi, cu atat omogenitatea spirituala si comportamentala e mai redusa, existand
tendinta aparitiei unor fragmentari si diferentieri.
Dinamica multimilor
•Ca orice sisteme vii, multimile au o evolutie in care putem distinge mai multe etape:
formarea, evolutia, atingerea obiectivelor prin actiuni specifice, dezintegrarea sau
transformare; aceasta succesiune are numai o valoare de referinta generala, in practica
constatandu-se o mare varietate de momente intermediare, fluctuatii, inconsecvente si
evolutii neasteptate, care dau adevaratul profil specific unei multimi.
46
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
•Aceasta succesiune este relativa insa, pe parcurs putand interveni factori sau evenimente
ce pot modifica comportamentul multimii cu schimbari neasteptate de directie, treceri
bruste de la o stare emotionala la alta si chiar rupturi in corpul multimii; insa in toate
cazurile exista 4 factori esentiali ce au un rol extrem de semnificativ in aparitia,
desfasurarea si structurarea fenomenului de multime psihologica, respectiv:
47
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Comunicarea de masa
48
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
•3.Teoria “glontului magic” – are la baza ideea conditionarii maselor prin cunoscutul
mecanism pavlovian stimul-reactie. Stimulul (“glontul magic”) se prezinta sub forma
unui puternic soc psihic ce se adreseaza celor mai profunde zone emotionale si
instinctuale, ceea ce permite dizolvarea totala a indivizilor in multime, devenind astfel
adevarati “sclavi psihici”. Mass-media poate actiona ca un “modelator magic” al
sensibilitatii opiniei publice, avind in acest fel posibilitatea de a declansa comportamente
sociale programate.
O doua paradigma se bazeaza pe teza unor efecte slabe, difuze si limitate ale mass-media,
care nu are capacitatea de a controla neconditionat atitudinile si opiniile de grup; efectele
sunt diferentiate in raport cu anumite categorii sociale, care la rindul lor reactioneaza
selectiv la mesajele pe care le primesc .
49
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
•3.Teoria influentei indirecte – daca celelalte teorii ofera o perspectiva pe termen scurt
asupra dinamicii sociale, avind ca element comun teza influentei selective si directe
asupra opiniilor, credintelor si atitudinilor membrilor unei colectivitati, teoria influentei
indirecte ofera o perspectiva pe termen lung, in care cultura ca sistem stabilizat de valori
devine tinta principala a comunicarii de masa.
COMPORTAMENT SI ATITUDINI
50
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
51
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
public. Astfel, daca dorim sa schimbam modul in care oamenii actioneaza, trebuie sa
schimbam modul in care simt si gandesc.
O alta lovitura primita de ideea atitudinii fiind cea care dicteaza a aparut in 1969,
cand socio-psihologul Allan Wicker a cercetat multe studii de caz ce acopereau o mare
varietate de tipologii, atitudini, si comportamente, si a formulat o concluzie socanta:
Atitudinile exprimate ale oamenilor nu preziceau variatele lor comportamente. Atitudinea
studentilor fata de ideea de a copia nu prezenta nici o corelatie cu probabilitatea ca acestia
chiar sa copieze. Atitudinea fata de biserica erau modest corelate cu prezenta la slujba de
duminica. Atitudinile rasiale personale si afirmate public ofereau putine indicii asupra
comportamentului acestor persoane in situatii reale.
Aceasta idee a fost prezenta la inceputul anilor 1930, cand o mare parte a populatiei
americane manifestau un puternic resentiment fata de asiatici. Pentru a intelege
amploarea acestui resetiment, Richard LaPiere (1934) a trimis scrisori catre 251 de
restaurante si hoteluri intreband: „Ati accepta persoane de nationalitate chineza ca si
clienti in locatia dumneavoastra?”. Printre cei 128 care au raspuns, 92% au dat un raspuns
negativ, si doar 1% au raspuns afirmativ. Dar LaPiere si un cuplu chinez cu a prezenta
„placuta si curtenitoare” calatorisera prin tara cu sase luni in urma, si au fost tratati
agreabil in toate, cu exceptia uneia, dintre respectivele locatii. Astfel pusi fata in fata cu
reprezentanti ai rasei chineze care isi infrunau stereotipul, proprietarii acestor spatii si-au
lasat deoparte atitudinile lor negative si au avut un comportament calduros si prietenos.
52
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
53
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
exterioare. Acest fapt a fost clar exprimat atunci cand Casa Reprezentantilor din Statele
Unite a emis o motiune surprinzatoare prin vot neoficial, prin care se mareau salariile
membrilor acesteia, si la scurt timp dupa printr-o motiune la fel de surprinzatoare a fost
remisa printr-un vot deschis. Teama de a fi criticati a distorsionat adevaratul sentiment in
cadrul votului deschis. Uneori fiecare dintre noi spune ceea ce considera ca ceilalti vor sa
auda.
Stiind ca oamenii nu-si dezvaluie usor sentimentele, socio-psihologii au dorit de
mult o modalitate de a putea „privi” in sufletul omului („pipeline to the heart”). Astfel
socio-psihologii Edward Jones si Harold Sigall (1971) au imaginat un sistem fals (bogus
pipeline – procedura falsa care pacaleste oamenii in a-si recunoaste atitudinile.
Participantii sunt convinsi ca o noua masina poate folosi reactiile lor psihologice pentru a
masura atitudinile lor) pentru masurarea atitudinilor. In cadrul unui experiment realizat
impreuna cu Richard Page, Sigall le-a cerut studentilor din Rochester sa tina in mana un
volan blocat, care deblocat putea misca un indicator spre stanga, indicand dezacord, sau
spre dreapta, indicand acord. Cand au fost atasati electrozi de bratele studentilor, aparatul
presupunea inregistrarea unor mici contractii musculare care indicau tendinta studentilor
de a roti volanul spre dreapta (acord) sau spre stanga (dezacord). Pentru a demostra
modul in care aceasta uimitoare masinarie functiona, cercetatorii puneau anumite
intrebari studentilor. Dupa cateva momente de impresionante raspunsuri luminoase si
sonore, un aparat de masura al masinariei anunta atitudinea studentului respectiv – care
nu era nimic altceva decat atitudinea exprimata a studentului ca parte a unui chestionar
realizat. Inselatoarea procedura a convins pe toata lumea.
O data ce studentii au fost convinsi, aparatul de masura a fost ascuns si studentii au
fost intrebati ce atitudine au fata de americanii de origine africana, si au fost ulterior
intrebati ce cred ca indica aparatul de masura. Ce credeti ca au raspuns acesti studenti
caucazieni? Comparand raspunsurile unor studenti care au primit un chestionar clasic, cei
supusi aparatului de masura au recunoscut mai multe sentimente negative fata de subiect.
Contrar celor care au raspuns la chestionarul clasic pe hartie – care considerau americanii
de origine africana uneori chiar mai sensibili decat alti americani – cei care au fost supusi
testului cu respectivul aparat au inversat aceste rezultate. Era exact ca si cum ar fi gandit,
54
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
55
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Atitudinile noastre sunt adesea dorminde atunci cand actionam automat, fara a ne
opri un moment sa le luam in considerare. Ne comportam dupa un tipar familiar, fara a
reflecta la ceea ce facem. In mod normal reactionam la intalnirea cu anumite persoane cu
un automat „buna”. Raspundem la intrebarea chelnerului:”Cum vi s-a parut mancarea”,
cu: „A fost buna”, chiar daca ni s-a parut a fi groaznica. Aceste automatisme sunt
adaptative. Astfel mintea noastra se poate ocupa de alte lucruri care sunt mai importante.
Asa cum a afirmat filozoful Alfred North Whitehead, „Civilizatia avanseaza prin
cresterea numarului acestor automatisme”.
56
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Cand au fost intrebati de catre Dennis Regan and Fazio (1977), studentii din ambele
situatii aveau atitudini negative fata de neplacerile provocate de lipsa locurilor de cazare,
si de modul in care administratia campusului incerca sa rezolve aceasta situatie. Dar
atunci cand li s-a oferit posibilitatea de a actiona conform cu convingerile lor – a semna o
petitie si a solicita alte semnaturi, de a organiza un comitet care sa se ocupe de
investigarea situatiei, de a scrie o scrisoare – au actionat doar cei a caror atitudine
negativa era direct provocata de dezavantajul spatiului in care au fost cazati. Mai mult,
comparate cu atitudinile aparute pasiv, cele aparute din experiente sunt mult mai sincere,
mai sigure, mai stabile, mai rezistente la atac, si mai accesibile (Sherman & altii, 1983;
Wats, 1967; Wu & Shaffer, 1988).
Cateva concluzii
Pentru a concluziona, atitudinile anticipeaza actiunile noatre daca:
57
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Pe scurt:
Care este relatia intre atitudinile noastre interioare si actiunile noastre exterioare? Socio-
psihologii sunt de parere ca atitudinile si actiunile se alimenteaza reciproc. Gandirea mai
veche nu considera relevant impactul atitudinilor asupra actiunii. Surprinzator insa,
atitudinile noastre – de obicei materializate ca sentimente declansate fata de o persoana
sau un obiect – adesea nu anticipeaza actiunile noastre. Chiar mai mult, schimbarea
atitudinii oamenilor nu produce o schimbare notabila in comportamentul lor. Aceste
observatii i-au determinat pe socio-psihologi sa identifice motive, care sa explice de ce nu
actionam conform cu convingerile noastre. Raspunsul ar fi: Exprimarea atitudinilor cat si
comportamentul nostru sunt subiectele multor influente exterioare.
Atitudinile noatre ar putea anticipa comportamentul daca: (1) aceste “influente
exterioare” sunt minimizate, (2) daca atitudinea este in stransa conformitate cu
comportamentul anticipat (asa cum se vede in studiul voturilor), si (3) daca atitudinea
este intensa (deoarece exista ceva care ne reaminteste de ea, deoarece situatia o activeaza
subtil, sau deoarece o dobandim intr-o maniera care o face foarte puternica). Astfel exista
o conexiune intre ceea ce gandim si simtim, dar in multiple situatii aceasta legatura este
mai slaba decat am dori sa credem.
58
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
59
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
Printre participantii ale caror atitudini prioritare au fost puternice si consistente pro
mediu, manipularea rapoartelor de sine despre comportamentele asupra mediului
inconjurator nu au avut impact semnificativ asupra atitudinilor lor.
Bazindu-se pe un numar de astfel de studii, se pare ca teoria perceptiei de sine a lui Bem
include o explicatie adecvata prin care noi putem infera citeodata atitudinile pornind de la
comportamentul nostru. Oamenii care au putina experienta cu atitudinea fata de un
obiect, sau a caror atitudini sunt vag definite, tind sa-si infereze atitudinile prin
observarea comportamentului lor. Oricum, cind poseda atitudini bine definite la o topica
particulara in legatura cu comportamentul lor, este mai putin probabil sa determine o
schimbare de atitudine.
60
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
BIBLIOGRAFIE
61
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008
LAURENTIU MITROFAN DINAMICA GRUPURILOR
62
Copyright © DEPARTAMENT ID 2008