Contabilitate Comargo Modul I PDF

Comargo Business School
2011
Contabilitate primara – program specializare cod COR 343302 - Suport de curs
2012
SUPORT DE
CURS
Modulul: Contabilitate primara
Program specializare
Cod COR 343302
Suport de curs
1|Page
Comargo Business School Contabilitate primara – program specializare cod COR 343302 - Suport de curs
CUPRINS
Cap. 1: COMUNICARE INTERPERSONALA.......................................................................................... ........ 4

Cap. 2: LUCRUL IN ECHIPA........................................................................................................................10
Cap. 3: DEZVOLTARE PROFESIONALA...................................................................................................... 15
Cap. 4: PLANIFICAREA ACTIVITATII .... ......................................................................................................17
Cap. 5: GESTIONAREA SI ARHIVAREA DOCUMENTELOR......................................................................... . 22
Cap.6: INTOCMIREA SI COMPLETAREA DOCUMENTELOR PRIMARE; EFECTUAREA CALCULELOR
SPECIFICE EXPRIMATE IN ACESTE DOCUMENTE ......................................................................... .............25
Documente de intrare / iesire in patrimoniu....................................................................................... 25
Bonul fiscal......................................................................................................................................25
Factura.............................................................................................................................................27
Borderou de achizitie................................................................................................................. ...... 29
Aviz de insotire a marfii................................................................................................................... 30
Documente de plata...................................................................................................................... ...... 32
Chitanta............................................................................................................................................32
Dispozitie de plata/incasare catre caserie......................................................................................33
Ordin de plata (furnizori)............................................................................................................. .... 34
Ordin de plata (trezorerie).............................................................................................................34
Bilet la ordin.............................................................................................................................. ....... 35
Dispozitie de plata externa....................................................................................................... ....... 35
Documente aferente evidentei operative.......................................................................................... . 37
Proces verbal de receptie.............................................................................................................. .. 37
Registrul numerelor de inventar......................................................................................................41
Proces verbal de stabilire a duratei de amortizare a activelor imobilizate.................................... . 40
Fisa mijlocului fix........................................................................................................................... .. 40
Plan de amortizare......................................................................................................................... .. 41
Bon de miscare al mijloacelor fixe................................................................................................. .. 42
Proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe.......................................................... ... 44
Nota de receptie si constatare de diferente.................................................................................. .. 47
Fisa de magazie............................................................................................................................. ... 50
Bon de consum............................................................................................................................... . 51
Ordin de deplasare / delegatie..................................................................................................... ... 53
Stat de salarii................................................................................................................................... 55
Documente de contabilitate generala................................................................................................. 57
Registrul de casa......................................................................................................................... ..... 57
Balanta de verificare................................................................................................................. ....... 59
2|Page
CAP.7: COMPLETAREA REGISTRELOR CONTABILE................................................................................... 61

Cap. 8: TRANSMITEREA DOCUMENTELOR SPECIFICE........................................................................ ...... 68
Cap. 9: UTILIZAREA SOFTULUI CONTABIL............................................................................................... . 70
1. Modul Contabilitate........................................................................................................................ . 70
1.1. Plan de conturi......................................................................................................................... ..... 70
1.2. Cursur valutar............................................................................................................................ ... 71
1.4. Configurari contabile generale................................................................................................... .. 72
1.5. Caracterizari contabile – parteneri............................................................................................... 72
1.7. Caracterizari contabile – Personal................................................................................................ 73
1.8. Caracterizari contabile – Articole................................................................................................. 73
1.9. Caracterizari contabile – Depozite.............................................................................................. .. 74
1.10. Inregistrari contabile................................................................................................................... 75
2. Operatiuni diverse............................................................................................................................... 75
2.1. Inchidere conturi TVA................................................................................................................... 75
2.2. Inchidere conturi venituri si cheltuieli........................................................................................ .. 76
3. Rapoarte............................................................................................................................................. . 76
3.1. Balanta de verificare................................................................................................................ ..... 76
3.2. Fisa contului................................................................................................................................. . 77
3|Page
Cap. 1: COMUNICARE INTERPERSONALA
Comunicarea reprezintă "sângele unei firme".
Obiectivul principal al comunicării în cadrul unei organizaţii este de a determina şi antrena

angajaţii în desfăşurarea activităţilor strategice ale firmei. Astfel, organizaţiile trebuie să aibă
capacitatea de a identifica, trimite, primi, şi înţelege rapid informaţii strategice credibile şi
relevante. Dar pentru punerea rapidă în practică a unei strategii, pentru realizarea unor
schimbări operaţionale sau de cultură sau pentru atingerea unor noi obiective este nevoie şi de
altceva: conştientizarea, înţelegerea şi acceptarea intenţiilor strategice ale firmei de către agenţii
acesteia.
Dimensiunile comunicarii eficiente

In teorie, pentru o comunicare eficienta trebuie sa se tina seama caracteristici (dimensiuni) care,
de multe ori, sunt pierdute din vedere:
Integritate şi integrare
Ceea ce se comunică trebuie să fie credibil. Iar la baza credibilităţii stă integritatea; baza
integrităţii o reprezintă constanţa şi corespondenţa totală dintre comunicare şi conducere.
Crearea credibilităţii reprezintă o activitate care presupune integrarea canalelor de comunicare
oficială, semi-oficială şi neoficială.
Demnitate şi respect
Comunicarea se dezvoltă prin demnitate şi respect reciproc; acestea două constituie baza pentru
crearea şi consolidarea unor relaţii de încredere şi responsabilitate. Organizaţiile în interiorul
cărora există astfel de relaţii se vor bucura de un angajament intern cu mult mai ridicat,
depăşind astfel firmele sau organizaţiile în care nu există astfel de relaţii. În ultimă instanţă,
succesul unei organizaţii depinde de efortul conjugat, inspirat şi discreţionar al propriilor
angajaţi. Întrucât comunicarea caracterizată prin demnitate şi respect reciproc stabileşte relaţii
de încredere şi responsabilitate între oameni, aceasta stă la baza efortului menţionat şi asigură
succesul firmei.
4|Page
Fluxul informaţiilor strategice

Informaţia este moneda comunicării. După cum fluxurile de capital creează bunăstare, aşa şi
fluxurile rapide şi constante de informaţii strategice întăresc şi contribuie la bunăstarea
organizaţiei. Firmele trebuie să întreţină şi să susţină fluxuri sistematice de informaţii relevante,
credibile, periodice - în amonte, aval şi în interiorul structurii sale astfel încât să utilizeze toate
resursele necesare îndeplinirii obiectivelor strategice. Aceasta implică o angajare totală în
conducerea firmei, aplicarea tehnologiilor adecvate şi larga participare şi sprijinul din partea
angajaţilor. Fluxurile informaţionale ascendente sunt critice, receptivitatea conducerii la
încrederea în informaţii negative în special, fiind o reflecţie a încrederii pe care o are în oameni.
Indiferent de sens, fluxurile de informaţii strategice în cadrul unei organizaţii reprezintă un
barometru al capacităţii concurenţiale.
Claritatea şi puterea mesajelor

Claritatea reprezintă una dintre necesităţile desfaşurării unei comunicări excelente. Absenţa
clarităţii conduce la confuzie, nemulţumiri, frustrări şi chiar la haos. Mesajele clare trebuie
tratate cu atenţie astfel încât să nu intre în conflict cu celelalte mesaje. Deşi sunt des repetate,
sunt doar câteva la număr. Mesajele clare şi consecvente asigură un echilibru între simplicitate
şi complexitate, sunt exprimate cu o economie de cuvinte dar cu o multitudine de sensuri.
Limbajul utilizat este acela al oamenilor obişnuiţi în conversaţiile zilnice. Întrucât mesajele
clare sunt adresate îngrijorărilor şi necesităţilor ascultătorilor, acestea iau mai mult forma unei
conversaţii decât a unei mustrări sau unui enunţ. În fine, mesajele clare sunt coerente,
consecvente şi complete; ele îşi recunosc limitele, îşi explică raţiunile de utilizare şi sunt
adresate oricărei probleme de fond apărute în urma enunţării lor.
Perspectiva externă
Sistemul comunicării interne a unei organizaţii necesită o perspectivă şi o orientare spre
exterior. Bineînţeles, strategia reprezintă modalitatea prin care
o organizaţie cooperează cu mediul său extern - clienţi, competitori, furnizori, precum şi cu
guvernele şi comunităţile în cadrul cărora activează. Indivizii şi echipele din cadrul unor
organizaţii care doresc implementarea unei strategii trebuie să înţeleagă nu numai strategia în
cauză, ci şi motivele implementării acesteia şi măsurile care să îi asigure succesul. Numai un
sistem de comunicare ancorat în mediul extern al firmei poate furniza informaţiile necesare
asigurării unei reuşite a strategiei respective. Orientarea spre exterior poate include chiar
5|Page
spaţiile politicii publice şi ale organizaţiilor de binefacere; în totalitatea lor, informaţiile care
sunt legate de exterior trebuie să fie echilibrate, strategice, şi credibile.
Roluri şi responsabilităţi
Un sistem performant de comunicare depinde de pregătirea, energia şi capacitatea de
participare a angajaţilor unei organizaţii. Fiecare angajat trebuie să aibă unul sau mai multe
roluri în cadrul procesului de comunicare. Toţi angajaţii trebuie să aibă responsabilităţi clar
definite pentru comunicarea verticală (ascendentă sau descendentă) şi pentru cea laterală,
adecvate poziţiei ocupate. Aceste responsabilităţi trebuie să vizeze atât primirea şi transmiterea
de informaţii cât şi crearea de relaţii care conduc la o comunicare rapidă, credibilă şi strategică.
Prin responsabilităţi ar trebui stabilite informaţiile care pot fi comunicate, cui, când, cum şi de
ce. Responsabilităţile ar trebui să includă de asemenea şi consecinţele reale sau potenţiale
îndeplinirii sau neîndeplinirii acestora. Un mediu comunicaţional stabil ar trebui să încurajeze
şi să recompenseze angajaţii pentru comunicarea activă din cadrul organizaţiei şi ţinând totuşi
cont de informaţiile sau mesajele pe care aceştia le comunică.
Ascultarea
Ascultarea stă la baza unei bune comunicări. O bună comunicare nu este foarte bine sugerată
printr-un anunţ elocvent sau mustrare persuasivă; îmbracă mai degrabă forma unei conversaţii
echilibrate sau discuţii consistente. Deşi comunicarea poate exista şi fără ascultare, cu toate
acestea, în cazul comunicării care implică ascultarea, nu se poate vorbi despre ascultare fără o
adevărată receptare şi o înclinaţie reală de a reacţiona în urma informaţiilor sau mesajelor
comunicate. Adevărata ascultare implică mai mult decât o tăcere politicoasă şi atenţie atunci
când vorbeşte cineva. Este mai degrabă o capacitate, o abilitate, o reflectare a credinţei că
învăţarea de la alte persoane poate reprezenta o bună investiţie a timpului petrecut în ascultarea
acelei persoană. Necesită o acceptare intelectuală şi o dorinţă de învăţare de la diferiţi oameni
de-a lungul vieţii.
Structură şi proces
Structura şi procesul comunicării ar trebui să reflecte faptul că aceasta este un mijloc, şi nu un
scop. Obiectivul fundamental al comunicării este acela de a creşte performanţa afacerilor
derulate de către organizaţie. Comunicarea poate fi considerată de succes numai atunci când
permite şi impulsionează angajaţii în alinierea sarcinilor lor cu cele ale organizaţiei.
6|Page
Blocajele comunicarii
Blocajele comunicarii pot avea o asemenea intensitate, incat intre informatia transmisa si
mesajul perceput sa existe diferente vizibile. Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate,
conflicte de munca, probleme in relatia cu colegii, insatisfactii profesionale, stres
psihologic,etc.
In raporturile interumane E. Limbos identifica patru tipuri de bariere personale care blocheaza
comunicarea:
 bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori si lipsa cadrelor de

referinta, conditionarea si manipularea prin mass-media, prejudecatile, diferentele
culturale);
 bariere cauzate de frica endemica (infruntarea, agresivitatea, principiul competitiei,
rezistenta la schimbare, lipsa increderii in sine);
 bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric, necunoasterea
propriei persoane, sentimentul de incompetenta sau ineficienta, lipsa de obiectivitate si
realism, pasivitate excesiva);
 bariere referitoare la relatiile individ-grup (marginalizarea, lipsa de autenticitate,
izolare).
Leonard Saules considera ca in procesul de comunicare pot interveni:
 bariere de limbaj (aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane, starea
emotionala a receptorului poate deforma ceea ce aude, ideile preconcepute si rutina
influenteaza receptivitatea, dificultati de exprimare, etc);
 bariere de mediu (climat de munca necorespunzator, folosirea de suporturi
informationale inadecvate, etc);
 bariere de conceptie (existenta presupunerilor, exprimarea cu stângacie a mesajului de
catre emitator, concluzii pripite asupra mesajului,lipsa de interes a receptorului fata de
mesaj).
Sidney Shore identifica trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme in realizarea
procesului de comunicare:
7|Page
 bariere de ordin emotional (teama de a nu comite greseli, neincrederea fata de superiori,

colegi, dificultatea de a schimba modul de gândire, dependenta excesiva de opiniile
altora, etc);
 bariere de ordin cultural (dorinta de a se conforma modelelor sociale, dorinta de
apartenenta, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, etc);
 bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge intre cauza si efect, refuzul de a
sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile, ingustarea excesiva a punctului de
vedere).
Modalitati de ameliorare a comunicarii
 utilizati mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilitatii), focalizate pe ceea ce

simte emitatorul si pe comportamentul interlocutorului, prevenind astfel reactiile
defensive in comunicare; procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica
emotiile si descrie comportamentele fara a face evaluari si atacuri la persoana;
 fiti spontan in exprimarea opiniilor personale, incercati sa nu va impuneti punctul de
vedere. Manipularea este o forma de comunicare care transmite mesajul de non-
acceptare si neincredere in deciziile luate;
 ascultati cu atentie, ascultatul activ este o modalitate de a asculta si a raspunde care
duce la imbunatatirea intelegerii reciproce si la depasirea obstacolelor in comunicare.
Comunicarea empatica contine mesaje de intelegere, compasiune si afectiune fata de
interlocutor;
 evitati stereotipurile si prejudecatile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalti,
sunt cauzele unor actiuni si emotii negative;
 lasati interlocutorului posibilitatea de a face o evaluare negativa a actiunilor sau
atitudinilor sale, critica nu duce neaparat la schimbarea celeilalte persoane;
 utilizati mesaje care sa ajute interlocutorul in gasirea de alternative, posibilitati de
rezolvare a unei situatii. Deseori sfatul este perceput de cealalta persoana ca o insulta la
inteligenta sa, ca o lipsa de incredere in capacitatea persoanei respective de a-si rezolva
singura problema;
 evitati amenintarile, insistând in aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei
probleme/situatii veti genera sentimente negative;
 evitati moralizarea, aceasta cauzeaza sentimente de neliniste, stimuleaza resentimentele
si blocheaza exprimarea sincera a celeilalte persoane;
8|Page
 da-ti dovada de egalitate, atitudinea de superioritate determina formarea unei relatii

defectoase de comunicare, incurajeaza dezvoltarea conflictelor. Egalitatea inseamna
acceptarea neconditionata si respectarea fiecarei persoane, indiferent de nivelul sau de
cultura, pregatire profesionala;
 tineti cont de factorii sentimentali, incercarea de a convinge prin argumentare logica sau
dovezi logice duce la frustrare, poate bloca comunicarea;
 solicitati mai multe informatii, puneti intrebari deschise, cate una pe rând, acestea dau
vorbitorului posibilitatea de a se deschide, de a explora gândurile si sentimentele sale,
este convins ca te intereseaza ceea ce iti spune;
 utilizati parafrazarea, este o metoda in comunicare care are rolul de a clarifica mesajul,
de a comunica mai eficient nevoile. Dar, nu o folositi prea des!;
 dati posibilitatea explorarii solutiilor alternative prin folosirea brainstorming-ului,
ascultarii reflective, discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative,
obtinerea unui angajament;
 folositi tactica devierii/abaterii daca doriti sa schimbati cursul conversatiei de la
preocuparile celelaltei persoane la propriile preocupari;
 utilizati confirmarile verbale, vizuale si non verbale, precum si sunete care ii fac pe
vorbitor sa inteleaga ca ii ascultati cu interes si cu respect;
 cititi limbajul corpului, concentrati-va atentia pe factorii cheie: expresia fetii, ochilor,
tonul vocii, tinuta corpului si gesturile;
 asigurati confortul necesar in timpul comunicarii.
9|Page
Cap. 2: LUCRUL IN ECHIPA
” Nu exista probleme pe care sa nu le putem rezolva impreuna,

ci exista foarte putine probleme pe care sa le putem rezolva singuri”
Lyndon Johnson
Un proverb chinezesc spune:
“In spatele unui om capabil se afla intotdeauna alti oameni capabili.”
Adevarul este ca munca in echipa este cheia marilor realizari. Intrebarea nu este daca echipele
sunt valoroase. Intrebarea este daca noi recunoastem acest lucru si daca putem deveni jucatori
mai buni intr-o echipa. Din acest motiv sustin ca unu (1), este un numar mult prea mic pentru a
realiza ceva maret.
C. Gene Wilkers, in cartea sa Jesus on Leadership sustine ca puterea echipelor nu numai ca este
evidenta in lumea afacerilor de astazi, ci are in acelasi timp o istorie adanca. Wilke sustine ca:
- Echipele implica prezenta unui numar mai mare de persoane, ceea ce presupne existenta
mai multor resurse, mai multor idei si a unei energii mai mari in cazul unei singure persoane.
- Echipele cresc la maximum potentialul membrilor lor si reduc la minimum punctele lor
slabe. Punctele forte si punctele slabe mult mai vizibile la o singura persoana decat la o echipa.
- Echipele ofera perspective multiple cu privire la modul in care se poate satisface o nevoie
sau se poate atinge un scop, formuland astfel mai multe alternative pentru fiecare situatie.
Puterea de intelegere a unui singur individ este rareori la fel de larga si profunda ca aceea a
unui grup atunci cand se confrunta cu o anumita problema.
10 | P a g e
- Echipele impart laudele in cazul unei victorii si impart vina atunci cand sufera o infrangere.
Acest lucru genereaza atitudini autentice de modestie si spirit de echipa. O persoana primeste
singura laudele si suporta singura vina. Ceea ce genereaza stari de mandrie si cateodata un
sentiment al ratarii.
- Echipele fac ca membrii echipei sa fie in permantenta responsabili pentru obiectivul care
trebuie atins. Persoanele care actioneaza individual pot schimba obiectivul fara a avea un
sentiment al responsabilitatii.
- Echipele pot face mai mult decat o singura persoana.
S-au scris multe despre echipa care se formeaza la locul de munca – acea minunata notiune cu
privire la oameni lucrand cu bucurie impreuna si avand drept rezultat o productivitate sporita,
spre binele firmei si al lor. Tot ceea ce le trebuie: un alt fel de instruire, niste exercitii de sudare
a colectivului, un scop comun si o serie de obiective.
Dar chiar asa stau lucrurile? Chiar te poti astepta ca o mana de oameni sa se arunce intr-o
atmosfera de echipa si sa „infloreasca“ glorios? Tocmai in aceasta lume competitiva, in care a
umbla cu dedesubturi pentru a-ti intari pozitia si a-ti castiga promovarea e ceva la fel de
obisnuit ca drumul spre locul de munca? Da, insa e vorba de incredere. Ganditi-va: cat de bine
va cunoasteti colegii de munca si cata incredere aveti in ei?
In cazul relatiilor personale, increderea se poate dezvolta in functie de timpul de cand

cunoastem pe cineva, de reactia instinctiva trezita de persoana in cauza, de felul cum am
perceput-o cand am avut nevoie de ea. Ii alegem pe cei cu care ne petrecem timpul intr-un mod
personal, de obicei intr-o atmosfera relaxata, lipsita de rivalitati si amenintari.
Nu-i putem alege pe cei cu care lucram zilnic. Si – sa recunoastem – cele mai multe locuri de
munca sunt departe de a fi lipsite de animozitati intre angajati. Prin urmare, cum poti incuraja
increderea intr-un cadru in care nu tu ai ales participantii, iar nivelul stresului este ridicat?
11 | P a g e
Haideti sa vedem ce inseamna notiuni ca maturitate, responsabilitate reciproca,

interdependenta, controlul starii conflictuale, comunicare, incredere in capacitatea de a depasi
obstacolele, asumarea riscurilor si implicare.
1. Maturitatea – este cheia increderii care se cladeste odata cu echipa. Cel care apartine unei
echipe trebuie sa fie suficient de matur pentru a lua in considerare o parere sau o personalitate,
in functie de cum aceasta afecteaza colectivul; nu doar cum l-ar atinge pe fiecare. Maturii sunt
capabili si sa discearna parerea echipei fata de una dintre ideile lor, in paralel cu opinia echipei
fata de ei personal. De asemenea, isi pot mentine parerea buna despre sine chiar cand ceilalti
sunt in dezacord cu ei si nici nu devin isterici, parandu-li-se ca echipa vrea „sa-i termine“.
2. Responsabilitatea reciproca – nu este un lucru pe care am fost obisnuiti sa-l acceptam la

locul de munca. Pornind de pe bancile scolii si trecand prin mai multe locuri de munca, am fost
recompensati pentru performantele personale, si nu pentru realizarile grupului. Multor oameni
le este greu sa recunoasca faptul ca reusita si avansarea lor sunt – fie si partial – meritul
celorlalti. Adesea, unii nu cred ca si colegii lor fac o munca serioasa ori de calitate.
3. Interdependenta – o alta trasatura care nu se gaseste „de-a gata“ in societatea noastra (cu
exceptia familiei, in unele cazuri). Suntem invatati sa ne ferim de „Number One“ si sa nu fim
surprinsi cand altii ne lasa de izbeliste. Totusi, studiile au aratat ca doua (sau trei, sau patru, sau
cinci) capete sunt mai bune decat unul singur. Interdependenta este extrem de importanta
pentru bunul mers al unei echipe, fiindca nici un membru al ei nu valoreaza cat intreaga echipa.
4. Controlul starii conflictuale – din pacate, prea des totul se preschimba intr-o incercare de
evitare. Membrii unei echipe isi dau seama ca este cu mult mai bine sa se ocupe din vreme de
12 | P a g e
un conflict, atunci cand sta sa izbucneasca, decat sa-l lase sa se „umfle“ odata cu trecerea
timpului. Putin disconfort care este resimtit acum este minor fata de o izbucnire de mai tarziu.
Increderea nu poate „inflori“ intr-o atmosfera ostila. Intr-o echipa, fiecare membru vine cu un
stil diferit de a controla starea conflictuala. Este foarte important sa se stabileasca niste reguli
de baza pentru grup si cel mai important lucru va fi sa se tina sub control toate disputele intr-un
mod cat se poate de prompt. De fapt, lipsa unui acord de pareri este o componenta naturala si
sanatoasa a procesului de constituire a echipei, daca este controlata asa cum se cuvine.
5. Comunicarea – iata piatra de temelie a oricarei intreprinderi reusite, incluzand incredere si

alcatuirea unei echipe. Desi este usor sa recunosti o comunicare sincera, deschisa, e greu sa o
intemeiezi. Intr-o echipa, fiecare ar trebui incurajat sa vorbeasca deschis – intr-un mod
constructiv – si fara sa-i atace pe colegi, deoarece fiecare vine cu propriul sau stil de a
comunica. Iarasi, un lucru important este stabilirea unor reguli ca: „Nimic nu iese din camera
asta, in afara de cele stabilite de comun acord si care nu sunt tabu“. Increderea va creste mai
repede daca fiecare simte ca echipa este un forum pentru a-si dezvolta ideile si o fereastra
pentru a vedea gandurile celorlalti.
6. Increderea in capacitatea de a depasi obstacolele – aceasta credinta sau atitudine pozitiva

este cruciala pentru succesul unei echipe. Adesea, echipele se formeaza tocmai pentru a depasi
obstacole si a rezolva probleme. Trebuie sa existe o incredere reciproca in cadrul colectivului.
Cine nu crede in notiunea de echipa va declansa o stare negativa in ceilalti, care va „sapa“
timpul si energia echipei. Mai ales daca i se pare ca ea este o pierdere de vreme si ca nu va
merge in veci.
7. Asumarea riscurilor ca afinitate – e in stransa legatura cu cele de pana acum. Toate

notiunile discutate anterior implica si asumarea unui risc oarecare. Oamenii se pot impotrivi
celor care risca, fie prin natura lor, fie datorita unor experiente trecute. Pentru unii, asumarea
riscurilor este dificila, existand teama sa nu le fie furate ideile. Succesul si bunul mers al unei
echipe consta in obisnuinta fiecarui membru de a-si asuma un anume risc, pentru a lasa loc
increderii sa se dezvolte.
8. Implicarea – preocuparea pentru alcatuirea unei echipe este la indemana oricui si este
necesara la consolidarea increderii. Daca lipseste macar un singur „fir“, „manunchiul“ va avea
de suferit. Toti trebuie sa fie incredintati ca vin la lucru gata pregatiti si concentrati asupra
problemelor de rezolvat.
13 | P a g e
In sfarsit, adevaratii lideri de echipa vor acorda mai multa atentie faptelor si mai putina
spuselor. Nu poti cladi incredere si buna reputatie „din cutite si pahare“, adica numai pe
planuri. Sa nu uitam ca a consolida increderea si structura unei echipe inseamna foarte mult,
atat pentru fiecare individ in parte, cat si pentru binele intregii firme.
Combinaţia corectă de
abilităţi
Monitorizare şi feedback
Egalitate între membri
Mărimea potrivită
Conflictele sunt ţinute
sub control
Instrucţiuni de lucru şi
Greşelile şi opţiunile obiective clare
nerealizabile sunt îndepărtate de
la început
Echipe Viziune clară asupra
eficiente obiectivelor şi sarcinilor
Crearea şi verificarea ideilor
noi
Consens şi responsabilitatea tuturor

privind sarcina
Comunicare bună
Diviziune clară a rolurilor şi sarcinilor Sprijin şi grijă reciprocă

pentru indivizi
Împărţirea muncii
14 | P a g e
Cap. 3: DEZVOLTARE PROFESIONALA
Să fii acolo unde lucrurile “se intâmplă”

şi să nu ratezi nici o oportunitate.
Conducerea propriei dezvoltari personale inseamna a fi capabil de a:

- Evalua propriile performante in comparatie cu cerintele slujbei voastre prezente/viitoare prin
solicitarea permanenta a unui feedback din partea colegilor si/sau a clientilor.
- Identifica un stil personal de invatare pentru directionarea dezvoltarii competentelor voastre.
- Elabora un plan de dezvoltare personala si a-l aplica.
- Utiliza diverse metode de investigare a intereselor personale in scopul dezvoltarii sau
imbunatatirii cunostintelor si competentelor.
- Identifica si exploata oportunitatile de dezvoltare personala.
Cateva informatii de baza:

Dezvoltarea personala inseamna sa iti intelegi propriile puncte forte si puncte slabe, sa iti
identifici obiectivele si cum poti sa te ajuti pe tine insuti sa le atingi. Pe parcursul definirii
competentelor din cadrul acestui curs privind experienta de munca vi se va solicita sa
identificati in fiecare etapa punctele forte si imbunatatirile pe care le puteti aplica in afara
experientei de munca, in viitoarea voastra cariera.
Dezvoltarea profesionala proprie a capatat o importanta tot mai mare in ultimele decenii. In
prezent este mult mai probabil sa aveti mai multe cariere in cadrul mai multor organizatii, iar
ceea ce in trecut era cunoscuta drept „scara unei cariere”, este astazi o expresie invechita.
Acum, tendinta s-a indepartat de la ideea de urmare a unei cai prestabilite de promovare
lucrand pentru acelasi angajator, in schimb este mult mai posibil sa castigati experienta dintr-o
varietate de functii in diferite organizatii, transferand competentele si experiente de la una la
alta.
Probabil veti recunoaste din experientele pe care le-ati avut in cadrul scolii si universitatii ca
sunteti mai buni la anumite lucruri decat la altele. Unele vi se par usoare, la altele trebuie sa
petreceti mai mult timp cercetand, invatand si exersand. Acelasi principiu se aplica si carierei
voastre. Identificarea unei competente sau a unui domeniu de cunostinte pe care doriti sa le
imbunatatiti reprezinta un pas, dar cu toate acestea merita sa petreceti o perioada de timp
analizand cum voi ca persoane ati putea invata cel mai eficient. Prin aceasta puteti sa va
directionati modul de abordare catre invatare si imbunatatirea competentelor, fie ca acest lucru
15 | P a g e
inseamna cercetare sau strangerea de informatii de pe Internet sau participare la cursuri de

instruire interactive.
Un mod de identificare a preferintelor legate de stilul vostru de invatare este cel descris de
Peter Honey si Alan Mumford. Cercetarile pe care acestia le-au intreprins indica faptul ca
puteti invata mult mai repede daca folositi stilul vostru natural de a invata. Un rezumat al
acestor stiluri de invatare poate fi gasit pe site-ul web al EFWE, www.efwe.org.
Dezvoltarea personala nu trebuie realizata independent. Dimpotriva, feedbackul din partea
colegilor, a prietenilor si mentorilor are un rol vital in a va ajuta sa identificati care sunt
punctele slabe si zonele care trebuie dezvoltate. Solicitarea unui feedback nu trebuie sa faca
parte doar din procesul anual de revizuire, ci trebuie sa fie o constanta de-a lungul intregii
voastre activitati. Deschiderea catre feedbackul pe care il primiti reprezinta de asemenea o
abilitate esentiala, la fel ca si disponibilitatea de a actiona conform acestuia, in cazul in care
considerati necesar.
Planurile de dezvoltare personala sunt un instrument folositor pentru construirea unei structuri
in spatele obiectivelor dumneavoastra, iar acestea pot fi cat de simple sau detaliate doriti. Este
ilustrat un exemplu de baza prin care se identifica pasii si oportunitatile pentru atingerea
scopurilor voastre, suportul necesar pentru indeplinirea obiectivelor si se specifica perioada de
timp in care le veti obtine.
16 | P a g e
Cap. 4: PLANIFICAREA ACTIVITATII
„ Odata trait timpul e pierdut definitiv; de aceea

trebuie sa invatam sa il folosim cu intelepciune.”
(Dr. Denis Waitley)
De ce organizarea timpului este asa de dificila? Din observatiile mele, pot spune ca singurul si
cel mai obisnuit obstacol pe care il intampina oamenii in administrarea zilelor lor este felul de a
privi timpul. Prin urmare, primul pas in preluarea controlului asupra timpului este abordarea
propriei perceptii asupra acestuia.
Transforma timpul in ceva palpabil
Atata vreme cat timpul iti scapa printre degete, cat ramane insesizabil si greu de
conceptualizat, iti va fi greu sa iti gospodaresti zilele. Trebuie sa iti schimbi perceptia asupra
timpului si sa dezvolti o imagine mai palpabila a acestuia. Trebuie sa inveti sa interpretezi
timpul in termeni mai aproape de vizual si mai usor de cuantificat.
Cu alte cuvinte, asa cum un dulap este un spatiu limitat in care trebuie sa faci loc pentru
un anumit numar de obiecte, asa si un program este un spatiu limitat in care trebuie sa faci loc
unui anumit numar de sarcini. Zilele tale nu sunt infinite si nici nenumarate. Daca te gandesti in
acest fel, timpul nu mai este asa de intangibil si de insesizabil. De fapt, fiecare zi este, pur si
simplu, o cutie, un mod de depozitare care are o capacitate fixa, p ecare poti sa o atingi.
Odata ce ai inteles ca timpul are limite, incepi sa iti privesti sarcinile cu alti ochi.
Activitatile sunt obiecte pentru care trebuie sa gasesti loc in spatiul disponibil. Fiecare are o
dimensiune si aranjarea lor pe parcursul zilei devine o ecuatie matematica. Pe masura ce
evaluezi ce trebuie sa faci, incepi sa calculezi marimea fiecarei sarcini si daca incape in locul
disponibil.
Cand vei incepe sa privesti timpul ca fiind limitat, asa cum este si spatiul, veu deveni
mai realist in privinta a ceea ce poti indeplini si mult mai motivat sa deprinzi utilizarea
diferitelor instrumente si tehnici de administrare a timpului pentru a-l putea folosi la maximum.
Definirea din interior a organizarii timpului
17 | P a g e
Organizarea timpului pornita din interior inseamna alcatuirea unui program care sa ti se
potriveasca tie. Inseamna sa identifici ceea ce este important pentru atingerea scopului fina; si
sa atribui acelor activitati un loc bine definit in programul tau, in functie de nevoile si de
scopurile tale profesionale. Si inseamna sentimentul puternic de satisfactie de la sfarsitul
fiecarei zile.
Intelegerea propriei relatii cu timpul
Primul pas in calatoria spre a deveni un mai bun gestionar al timpului este sa iti faci o
evaluare personala cinstita. Aceasta te va ajuta sa iti stapanesti puterile si sa economisesti
timpul, concentrandu-ti eforturile doar asupra acelor zone care necesita imbunatatiri. Si, poate
cel mai important, te ajuta sa capeti o intelegere mai profunda a relatiei tale unice cu timpul.
In explorarea relatiei tale cu timpul, vom analiza trei zone:
1. Ce functioneaza si ce nu
2. Preferintele tale de administrare a timpului
3. Ciclurile si sursele tale de energie
Descopera-ti scopurile de ansamblu
Este foarte usor sa te pierzi in detalii in lumea rapida a zilelor noastre: asteptarile zilnice
de la timpul tau, activitatile si sarcinile nesfarsite care te zapacesc. Seamana cu viata ta?
Cand viata nu inseamna decat un milion de lucruri pe care trebuie sa le faci, iti pierzi
perspectiva. Nu poti sa alegi cu usurinta intre doua lucruri, pentru ca ambele iti par la fel de
importante si de urgente. De asemenea, este aproape imposibil sa ai vreo satisfactie, deoerece
nu reusesti sa termini nimic. Asa ca inchei fiecare zi epuizat, terminat si frustrat, avand
sentimentul ca nu ai realizat destul. Chiar daca faci multe lucruri, te simti dezorientat, ca si cum
le-ai fi facut degeaba, deoerece inca te simti coplesit de ceea ce crezi sa trebuie sa faci.
Nu conteaza cat de agitata devine viata, oamenii care au cel mai mare succes reusesc sa
ramana deasupra haosului si sa isi pastreze perspectiva pentru ca au ceea ce numesc eu scopuri
de ansamblu.
Harta timpului
18 | P a g e
Pentru a fi sigur ca ai destul timp pentru activitatile care iti sustin scopurile de
ansamblu, va trebui sa faci o harta a timpului, adica un model de orar care sa te ajute sa atingi
echilibrul ideal pentru tine. Harta timpului este doar o diagrama a programului tau zilnic,
saptamanal si lunar. Dar este si un instrument important pentru a te ajuta sa fii pozitiv in
mijlocul vartejului cererilor care ti se ivesc.
In loc sa ai sentimentul ca trebuie sa reactionezi in acelasi moment la orice ti se cere, te
poti uita la harta timpului tau, hotari cand poti rezolva acea sarcina neasteptata si fie o
programezi, fie treci peste ea.
Desi majoritatea avem un program de munca regulat, nu avem si ore stabilite pentru alte
activitati. Dupa ce ai inteles cat timp iti trebuie pentru ele, va trebui sa decizi cand sa le
programezi. Atunci vei sti daca este mai bine pentru tine sa lucrezi la inceputul sau la sfarsitul
zilei.
In cadrul oricarei zone de activitate poti crea altele mai mici, mai specializate. La
munca, ai putea dori sa desemnezi o perioada zilnica pentru a raspunde la e-mail-uri si la
telefoanele primite si o alta, pentru intalnirile cu colegii in scopul schimbului de informatii.
Ia lista cu sarcinile pe care te-ai hotarat ca vrei sa le faci si imparte-o in doua categorii:
“Trebuie sa fac” si “As vrea sa fac”.
Pregateste-te cu o lista de “oportunitati neasteptate”. Aceasta trebuie impartita in trei
categorii de sarcini. (Daca ai de facut un proiect de mai mari dimensiuni, imparte-l in portiuni
mai mici inainte de a-l trece in lista.)
 Cinci minute sau mai putin. Dai repede un telefon, citesti un articol, salvezi niste
fisiere de pe calculator, scrii o felicitare pentru cineva.
 Treizeci de minute sau mai putin. Citesti un raport, iti actualizezi lista de cheltuieli,
faci ordine intr-un fisier, revizuiesti un plan.
 O ora sau mai putin. Te ocupi de planul de afaceri, faci o analiza a rezultatelor
ultimului proiect.
De fiecare data cand te gandesti la ceva ce trebuie sa faci, intreaba-te de cat timp vei
avea nevoie. Apoi, cand ai acele pauze neasteptate, du-te la lista cu activitati pentru cinci
minute, o jumatate de ora sau o ora si alege una dintre ele.
Sorteaza
Atunci cand lista cu lucrurile pe care le ai de facut te copleseste, poti fi tentat sa cedezi
si sa te apuci imediat de treaba. Dar, pentru a-ti gestiona corect timpul, trebuie sa folosesti
19 | P a g e
formula Spatiului pentru a te ocupa de sarcinile tale. Incepe prin a-ti sorta optiunile. Pentru
fiecare punct de pe lista cu lucruri pe care trebuie sa le faci, pune-ti doua intrebari:
1. Se potriveste cu vreuna dintre activitatile pe care le-am ales?
2. Cat va dura pentru a face acest lucru?
In aceasta etapa, nu trebuie sa decizi daca vei face intr-adevar acea sarcina sau cand o
vei face. Faza de sortare consta doar in a incadra sarcina intr-o categorie si a-i estima durata.
Purifica
Pana acum ti-ai sortat sarcinile in functie de activitatile alese si ai estimat durata lor.
Atunci cand ai mai multe sarcini decat timp, ai trei optiuni:
1. Sa renunti la unele dintre sarcini.
2. Sa creezi scurtaturi pentru a indeplini sarcinile mai repede.
3. Sa delegi sarcinile.
Arta de a spune nu
Destul de des, eliminarea sarcinilor implica sa ii refuzi pe altii. Daca iti este greu sa spui
nu, vei sfarsi facand lucruri pe care nu vrei sa le faci, doar pentru ca, daca refuzi, te simti
vinovat. Nimanui nu-i place sa dezamageasca, dar adevarul este ca ceilalti iti vor cere
intotdeauna sa faci cate ceva pentru ei. Trebuie sa inveti cum sa pastrezi un echilibru intre a
face ceva pentru cei la care tii, si pe care vrei sa ii ajuti si a-ti respecta propriile scopuri
profesionale.
Accelerarea sarcinilor de rutina
In loc sa elimini sarcinile complet, o alta optiune este sa creezi scurtaturi si sa te

grabesti pentru a termina treaba mai repede. Daca esti ca multi alti oameni, ai sentimentul ca
viata ta este guvernata de corvoade. Cand iti petreci prea mult timp cu detalii anoste, repetitive,
ai mai putin timp pentru alte activitati care sa te ajute sa iti atingi scopurile de ansamblu.
Investind cateva ore in crearea unor sisteme de accelerare a sarcinilor de rutina, poti elimina o
mare parte din munca grea si plictisitoare.
20 | P a g e
Exista multe moduri de accelerare. Uneori, poti sari anumite etape ale unei munci
pentru a o termina mai repede. Poti crea sabloane pentru liste si formulare pentru a elimina
efortul intelectual din sarcinile repetitive.
Delega sarcinile
Exista doua categorii de sarcini care pot fi delegate cu cea mai mare usurinta:
 Sarcinile care nu cer creativitate, repetitive si regulate (completarea unor formulare,
aranjarea unor acte).
 Proiectele speciale, treburile facute o singura data sau foarte rar (alcatuirea unei brosuri
de prezentare, planificarea unei calatorii).
Aceasta distinctie te va ajuta atunci cand vei hotari daca o sarcina merita sa fie trasata
altcuiva sau nu.
Echilibreaza
La sfarsitul fiecarei zile, echilibreaza-ti programul facand o curatenie de seara a Hartii

timpului tau. Revizuieste-ti lista cu lucruri pe care le ai de facut si elimina tot ce ai indeplinit.
Examineaza sarcinile pe care nu ai apucat sa le faci si gandeste-te daca mai poti sterge din ele.
O sarcina care ra importanta dimineata, poate deveni inutila pana seara.
21 | P a g e
Cap. 5: GESTIONAREA SI ARHIVAREA DOCUMENTELOR
Intrucat contabilitatea romaneasca are la baza o multitudine de documente, este important

pentru administratorii societatilor comerciale (si nu numai) de a avea cunostinta de cateva
informatii generale cu privire la modul corect si legal de gestionare a documentatiei rezultate in
urma activitatii entitatii.
Referitor la aspectele pastrarii documentelor entitatii, urmatoarele informatii sunt deosebit
de importante:
Perioada de
Tipul documentului Locul pastrarii Cadrul legal
pastrare
Legea
Păstrarea registrelor şi a contabilitatii nr.
Situatii financiare anuale 10 ani
documentelor justificative şi 82/1991, art. 35,
contabile se face la domiciliul alin. 3
fiscal sau la sediile secundare, Normele
după caz. metodologice de
Registrele şi documentele intocmire si
Statele de salarii 50 ani
justificative şi contabile se pot utilizare a doc fin-
arhiva, în baza unor contracte de ctb/ 2008 pct. 51
prestări de servicii, cu titlu (la Ord 3512/2008
oneros, de către alte persoane Normele
juridice române care dispun de metodologice de
Registrele si documentele condiţii corespunzătoare. Şi în intocmire si
justificative acest caz, răspunderea privind utilizare a doc fin-
arhivarea documentelor ctb/ 2008 pct. 51
financiar-contabile revine (la Ord 3512/2008
10 ani administratorului, ordonatorului
de credite sau altei persoane care
are obligaţia gestionării unităţii
beneficiare. (Legea 82/1991
republicata; Normele
metodologice de intocmire si
EXCEPTII: utilizare a doc fin-ctb/ 2008 pct.
1.Nota de receptie 50 (la Ord. 3512/2008).
2.Bon de primire in
22 | P a g e
consignatie
3. Bon de predare, transfer, Se păstrează
restituire timp de 5 ani, Ordinul 3512/
4. Bon de consum cu începere de Păstrarea registrelor şi a 2008 privind
5. Bon de consum – colectiv la data documentelor justificative şi documentele
6. Fisa-limita de consum încheierii contabile se face la domiciliul financiar-
7.Dispozitie de livrare exerciţiului fiscal sau la sediile secundare, contabile, Anexa
8.Fisa de magazie financiar în după caz. nr. 4
9. Fisa de magazie - cu cursul căruia Registrele şi documentele
doua unitati de masura 10. au fost justificative şi contabile se pot
Lista de inventariere întocmite arhiva, în baza unor contracte de
11.Lista de inventariere- prestări de servicii, cu titlu
pentru gestiuni global- oneros, de către alte persoane
valorice juridice române care dispun de
12.Chitanta condiţii corespunzătoare. Şi în
13.Chitanta pentru acest caz, răspunderea privind
operatiuni in valuta arhivarea documentelor
14.Dispozitie de financiar-contabile revine
plata/incasare catre administratorului, ordonatorului
casierie de credite sau altei persoane care
15.Decont pentru are obligaţia gestionării unităţii
operatiuni in participatie beneficiare. (Legea 82/1991
16.Ordin de deplasare – republicata; Normele
delegatie metodologice de intocmire si
17.Decont de cheltuieli - utilizare a doc fin-ctb/ 2008 pct.
pentru deplasari externe 50 (la Ord. 3512/2008).
18.Decont de cheltuieli Se păstrează

valutare -transporturi timp de 5 ani,
internationale cu începere de
19.Nota de debitare- la data
creditare încheierii
20.Extras de cont exerciţiului
21.Borderou de primire a financiar în
obiectelor in consignatie cursul căruia
22.Borderou de iesire a au fost
obiectelor in consignatie întocmite
23 | P a g e
23.Jurnal privind Păstrarea registrelor şi a

operatiuni diverse -pentru documentelor justificative şi
conturi sintetice contabile se face la domiciliul
24.Fisa de cont pentru fiscal sau la sediile secundare,
operatiuni diverse după caz.
25.Document cumulativ Registrele şi documentele
26.Decizie de imputare justificative şi contabile se pot
27.Angajament de plata arhiva, în baza unor contracte de
Se păstrează, prestări de servicii, cu titlu
de regulă, pe o oneros, de către alte persoane Normele
Documentele financiar- perioadă de juridice române care dispun de metodologice de
contabile care atestă timp mai condiţii corespunzătoare. Şi în intocmire si
provenienţa unor bunuri cu mare, acest caz, răspunderea privind utilizare a doc fin-
durată de viaţă mai mare respectiv pe arhivarea documentelor ctb/ 2008 pct. 51
de 10 ani. perioada de financiar-contabile revine (la Ord
utilizare a administratorului, ordonatorului 3512/2008.
bunurilor. de credite sau altei persoane care
are obligaţia gestionării unităţii Legea nr.
Situatia bunurilor de 5 ani dupa
beneficiare. (Legea 82/1991 571/2003 privind
capital care face obiectul expirarea
republicata; Normele Codul fiscal, art.
ajustarii taxei deductibile. perioadei
metodologice de intocmire si 149 alin. 6.
Facturile aferente utilizare a doc fin-ctb/ 2008 pct.
bunurilor de capital, 50 (la Ord. 3512/2008). Normele

respectiv bunurilor imobile, metodologice de
5 ani dupa
care stau la baza intocmire si
expirarea
determinarii taxei pe utilizare a doc fin-
perioadei
valoarea adaugata ctb / 2008 pct. 51
deductibile pentru (la Ord 3512/2008
persoanele impozabile.
Hotararii de
Pe parcursul Practic acest registru este o baza Guvern nr.
intregii de date electronica speciala, pe 161/2006
Registru evidenta salariati
activitati a care societate trebuie sa o aiba si
intreprinderii mereu la dispozitie Hotărârea nr. 37
din 15.01 2010
24 | P a g e
Cap.6: INTOCMIREA SI COMPLETAREA DOCUMENTELOR PRIMARE;

EFECTUAREA CALCULELOR SPECIFICE EXPRIMATE IN ACESTE
DOCUMENTE
In prezenta anexa sunt prezentate principalele documente justificative ale unei companii.
Scopul acestei anexe este de a facilita studentului accesul la documentele justificative pe care trebuie
sa le utilizeze. Urmatoarele documente sunt prezentate:
Documente de intrare / iesire in patrimoniu:

Bon fiscal
Factura
Borderou de achizitii
Aviz de insotire a marfii
Documente de plata:
Chitanta
Dispozitie de plata / incasare catre caserie
Ordin de plata (furnizori)
Ordin de plata (trezorerie)
Bilet la ordin
Dispozitie de plata externa
Documente aferente evidentei operative:

Proces verbal de receptie
Registrul numerelor de inventar
Proces verbal de stabilire a duratei de amortizare a activelor imobilizate
Fisa mijlocului fix
Plan de amortizare
Bon de miscare al mijloacelor fixe
Proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe
Nota de receptie si constatare de diferente
Fisa de magazie
Bon de consum
Ordin de deplasare / delegatie
Stat de salarii
Documente de contabilitate generala

Registrul de casa
Balanta de verificare
Documentele sunt prezentate in alb pentru a putea fi xeroxate si completate, conform programei de
practica.
In principiu, pentru toate documentele am prezentat modul lor de intocmire, circulatie si arhivare
pentru a se intelege mai bine rolul si utilitatea fiecarui document.
Prezentarea lor a fost extrasa din Ordinul 3512/2008, dar si din alte acte normative asa cum sunt
specificate in continuare.
Documente de intrare / iesire in patrimoniu
Bonul fiscal
25 | P a g e
Bonul fiscal – (extras din Ordin 1714/2005, forma actualizata la 07.05.2010)
ART. 1 ... (2) Bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale vor fi folosite începând
cu data de 1 ianuarie 2006 numai ca documente de înregistrare a plăţilor în Registrul de casă. Fac
excepţie de la această regulă, în sensul că stau la baza înregistrărilor în contabilitate a cheltuielilor,
următoarele documente:
a) bonul fiscal emis conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia
agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările
ulterioare, utilizat pentru justificarea taxei pe valoarea adăugată aferente carburanţilor auto
achiziţionaţi în vederea desfăşurării activităţii, dacă este ştampilat şi are înscrise denumirea
cumpărătorului şi numărul de înmatriculare al autovehiculului;
b) bonul fiscal emis de aparatul de marcat fiscal utilizat în activitatea de taximetrie, în conformitate
cu prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu
modificările şi completările ulterioare;
c) bonul fiscal emis conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu
modificările ulterioare, însoţit de documentul care atestă plata prin cardurile bancare ale societăţilor
comerciale;
d) bonul fiscal emis conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu
modificările ulterioare, a cărui valoare totală este de până la suma de 100 lei (RON) inclusiv, dacă este
ştampilat şi are înscrise denumirea cumpărătorului, codul unic de înregistrare al acestuia sau codul
numeric, în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente.
(3) Pentru înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor, agenţii economici vor solicita furnizorilor de
bunuri sau de servicii să emită factura fiscală în conformitate cu prevederile art. 155 alin. (9) din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, factura, alte documente
specifice aprobate prin ordine ale ministrului finanţelor publice, emise în baza Hotărârii Guvernului nr.
831/1997*)
26 | P a g e
Factura
Furnizor________________________ Cumpărător________________________
Nr.Reg.Com. ______________________ FACTURA Nr. Reg.Com.__________________________
Cod fiscal ________________________ Cod fiscal _____________________________
Sediul ___________________________ Nr. Factură_______________ Sediul ________________________________
Data_____________________
Judeţul___________________________ Nr. aviz însoţire___________ Judeţul _______________________________
Contul ___________________________ Contul ________________________________
Banca____________________________ Banca_________________________________
____
TVA_____%
Nr. Denumirea produselor U.M Cantitatea Preţul unitar Valoarea Valoarea
crt. sau a serviciilor (fără T.V.A.) T.V.A.
- lei - - lei -
0 1 2 3 4 5 (3x4) 6
Semnătura şi Date privind expediţia Total

ştampila din care :
Numele delegatului ______________________________
furnizorului accize
B.I. / C.I.Seria ____nr_______Eliberată______________
Mijlocul de transport______________Nr______________ Semnătura de Total de plată
Expedierea s-a efectuat în prezenţa noastră la data de primire (col. 5 + col. 6)
____________ora ____________
Semnăturile ___________________
Normele de întocmire şi utilizare a facturii (extras din Ordin 2226/2006)
Formular cu regim intern de tipărire şi numerotare.
1. Serveşte ca;
27 | P a g e
- document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a bunurilor livrate şi a

serviciilor prestate;
- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului, după caz;
- document de încărcare în gestiunea cumpărătorului;
- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului;
- alte situaţii prevăzute expres de lege
2. Se întocmeşte, în două sau mai multe exemplare pentru livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii.
În situaţia în care factura nu se întocmeşte în momentul livrării, bunurile livrate sunt însoţite pe
timpul transportului de avizul de însoţire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare,
numărul şi data avizului de însoţire a mărfii se înscriu în formularul de factură.
3. Circulă, după caz;

- la furnizor:
- la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidenţele operative şi pentru eventualele
reclamaţii ale clienţilor;
- la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitate;
- la cumpărător:
- la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea plăţii, precum şi pentru înregistrarea în
contabilitate.
4. Se arhivează, după caz:

- la furnizor:
- la compartimentul desfacere;
- la compartimentul financiar-contabil;
- la cumpărător:
- la compartimentul financiar-contabil
Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna, prin decizie internă
scrisă, o persoană sau mai multe, după caz, care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea
numerelor aferente facturilor emise de societate.
2. Factura va avea un număr de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, număr ce trebuie să fie
secvenţial, stabilit de societate, astfel încât să se asigure necesarul în funcţie de numărul de facturi
emis.
Anual, se stabileşte numărul de la care se va emite prima factură.
În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică, respectiv gestiuni, puncte de
lucru, sucursale etc.
3. Persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, vor emite
proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere prin care se va menţiona, pentru fiecare
exerciţiu financiar, care este numărul de la care se emite prima factură.
28 | P a g e
Borderou de achizitie
Unitatea:________________________
Cod fiscal:________________________
Nr. ord. registrul com:_______________
Localitatea:_______________________
Judeţul:_________________________
BORDEROU DE ACHIZIŢIE
nr. ________ data ____________
Produsul Cod U/M Cantitate Preţ unitar Valoare

achiziţii achiziţii
TOTAL X X X
Predat Primit
Borderou de achizitie (de la producători individuali)
1. Serveşte ca:
- document de înregistrare în gestiune a bunurilor cumpărate;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate a valorii bunurilor cumpărate;
- document pentru justificarea sumelor primite ca avans spre decontare pentru achiziţii sau pentru
decontarea sumelor plătite pentru achiziţii.
2. Se întocmeşte în două exemplare de către persoana care efectuează aprovizionarea cu bunuri de
pe piaţa ţărănească, de la producătorii individuali sau de la alte persoane fizice, în momentul achiziţiei.
Se semnează de către persoana care face achiziţiile respective şi de către gestionarul care primeşte
bunul.
3. Circulă:
- la gestiune, pentru semnarea de primire a bunurilor şi întocmirea Notei de recepţie şi constatare
de diferenţe (ambele exemplare), după caz;
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
- rămâne în carnet (exemplarul 2).
4. Se arhivează:
- la delegatul achizitor (exemplarul 2).
5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
a) pentru formularul cod 14-4-13:
- denumirea unităţii; codul de identificare fiscală; sediul (localitatea, str., număr); judeţul;
- denumirea, numărul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- produsul; codul; U/M; cantitatea; preţul unitar de achiziţie; valoarea achiziţiei;
29 | P a g e
- semnături: achizitor, gestionar;

b) pentru formularul cod 14-4-13/b:
- denumirea unităţii; codul de identificare fiscală; sediul (localitatea, str., număr); judeţul;
- numărul şi data contractului; producătorul: numele şi prenumele, domiciliul, seria şi numărul
actului de identitate, după caz;
- denumirea produselor; codul; U/M; cantitatea; preţul unitar; valoarea; avansul acordat; suma
plătită; semnătura de primire a sumei;
- semnături: achizitor, gestionar.
Furnizor________________________ Cumpărător__________________________
Nr.Reg.Com. ______________________ AVIZ DE Nr. Reg.Com.___________________________
Cod fiscal ________________________ Cod fiscal ______________________________
Sediul ___________________________ ÎNSOŢIRE Sediul ________________________________
Judeţul___________________________ Judeţul ________________________________
Contul ___________________________ Nr. aviz________________ Contul ________________________________
Banca____________________________ Data___________________ Banca_________________________________
TVA_____%
Nr. Denumirea produselor U.M Cant. Preţul unitar Valoarea Valoarea

crt. sau a serviciilor (fără T.V.A.) T.V.A.
- lei - - lei -
0 1 2 3 4 5 (3x4) 6
Semnătura şi Date privind expediţia TOTAL

ştampila
Numele delegatului ______________________________ TOTAL de
furnizorului
B.I. / C.I.Seria ____nr_______Eliberată______________ plată
Mijlocul de transport______________Nr______________
Semnătura de primire
Expedierea s-a efectuat în prezenţa noastră la data de
____________ora ____________
Semnăturile ___________________
Este formular cu regim special intern de tipărire şi numerotare.
30 | P a g e
1. Serveşte ca:
- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului, după caz;
- document ce stă la baza întocmirii facturii, după caz;
- dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiaşi unităţi;
- document de primire în gestiune, după caz;
- document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.
2. Se întocmeşte, în două sau mai multe exemplare, de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii
în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum şi în alte situaţii stabilite prin
procedurile proprii ale unităţii.
În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi, dispersate teritorial, precum şi al transportului
bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, bunuri date pentru stimularea vânzării sau testări la locul de desfacere,
premii, materiale promoţionale etc.) avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea "Fără factură", după caz.
Pe avizul de însoţire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi se face menţiunea
"Pentru prelucrare la terţi".
În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de
însoţire a mărfii şi nu factura.
3. Circulă, după caz:
- la furnizor:
- la delegatul unităţii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire;
- la compartimentul desfacere, pentru înregistrarea cantităţilor livrate în evidenţele acestuia şi pentru
întocmirea facturii;
- la cumpărător:
- la magazie, pentru încărcarea în gestiune a produselor, mărfurilor sau altor valori materiale primite, după
efectuarea recepţiei de către comisia de recepţie şi după consemnarea rezultatelor;
- la compartimentul aprovizionare, pentru înregistrarea cantităţilor aprovizionate în evidenţa acestuia;
- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică.
4. Se arhivează, după caz:
- la furnizor:
- la compartimentul desfacere;
- la cumpărător:
- la compartimentul financiar-contabil.
5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al avizului de însoţire a mărfii este următorul:
- seria şi numărul intern de identificare a formularului;
- data emiterii formularului;
- datele de identificare ale furnizorului (denumire, adresă, cod de identificare fiscală);
- datele de identificare ale cumpărătorului (denumire, adresă, cod de identificare fiscală);
- denumirea şi cantitatea bunurilor livrate;
- preţul şi valoarea, după caz;
- date privind expediţia: numele delegatului, buletin/carte identitate (serie, număr), numărul mijlocului de
transport, ora livrării, semnătura delegatului;
- semnătura expeditorului.
- data primirii în gestiune si semnătura gestionarului primitor.
31 | P a g e
Documente de plata
Chitanta
Unitatea____________________
Cod Fiscal___________________
Sediul ______________________ Seria CJ 0743578
Judeţul _____________________
CHITANŢĂ Nr___________
Data ____/____/_____.
Am primit de la ___________________________________________________________
Adresa_________________________________________________________________
Suma de________________adică ___________________________________________
Reprezentând __________________________________________________________
Casier,
Chitanta
1. Serveşte ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unităţii;
- document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate.
În condiţiile în care sumele înscrise pe chitanţă sunt aferente livrărilor de bunuri sau prestărilor de
servicii scutite fără drept de deducere conform prevederilor legale (ex: art. 141 alin. (1) şi (2) din Codul
fiscal), formularul de chitanţă este documentul justificativ care stă la baza înregistrării veniturilor în
contabilitate.
2. Se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul unităţii şi se
semnează de acesta pentru primirea sumei.
3. Circulă la depunător (exemplarul 1, cu ştampila unităţii). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind
folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casă.
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea completă a carnetului
(exemplarul 2).
5. Continutul minimal al formularului:
- denumirea unităţii; codul de identificare fiscală; numărul de înregistrare la oficiul registrului
comerţului; sediul (localitatea, str., număr); judeţul;
- numele şi prenumele persoanei fizice care depune sume şi ce reprezintă acestea sau, după caz,
denumirea unităţii; codul de identificare fiscală; numărul de înregistrare la oficiul registrului
comerţului; sediul (localitatea, str., număr); judeţul persoanei juridice;
- suma in cifre şi litere;
32 | P a g e
- semnătura casierului.
Dispozitie de plata/incasare catre caserie
Dispozitie de plata/incasare catre caserie
1. Serveşte ca:
- dispoziţie pentru casierie, în vederea achitării în numerar a unor sume, potrivit dispoziţiilor legale,
inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum şi a diferenţei de încasat de
către titularul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit, pentru procurare
de materiale etc.;
- dispoziţie pentru casierie, în vederea încasării în numerar a unor sume care nu reprezintă venituri
din activitatea de exploatare, potrivit dispoziţiilor legale;
- document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate, în cazul plăţilor în
numerar efectuate fără alt document justificativ.
2. Se întocmeşte în două exemplare de către compartimentul financiar-contabil:
- în cazul utilizării ca dispoziţie de plată, când nu există alte documente prin care se dispune plata
(exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.);
- în cazul utilizării ca dispoziţie de plată a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de
materiale etc.;
- în cazul utilizării ca dispoziţie de încasare, când nu există alte documente prin care se dispune
încasarea (avize de plată, somaţii de plată etc.).
Se semnează de întocmire la compartimentul financiar-contabil.
3. Circulă:
- la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză în cazurile prevăzute de
lege;
33 | P a g e
- la persoanele autorizate să aprobe încasarea sau plata sumelor respective;

- la casierie, pentru efectuarea operaţiunii de încasare sau plată, după caz, şi se semnează de casier;
în cazul plăţilor se semnează şi de către persoana care a primit suma;
- la compartimentul financiar-contabil, anexă la registrul de casă, pentru efectuarea înregistrărilor în
contabilitate (exemplarul 2);
- la plătitor (exemplarul 1).
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, anexă la registrul de casă.
- denumirea unităţii;
- denumire formular: plată / încasare;
- numărul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- numele şi prenumele, precum şi funcţia (calitatea) persoanei care încasează/restituie suma;
- suma încasată/restituită (în cifre şi în litere); scopul încasării/plăţii;
- semnături: conducătorul unităţii, viza de control financiar preventiv, compartimentul financiar-
contabil;
- date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primită, data şi semnătura;
- casier; suma plătită/încasată; data şi semnătura.
Ordin de plata (furnizori)
Ordin de plata (trezorerie)
34 | P a g e
Bilet la ordin
Dispozitie de plata externa
35 | P a g e
Dispozitia de plata externa serveste ca document justificativ pentru plata furnizorilor externi.
36 | P a g e
Documente aferente evidentei operative

UNITATEA ........................................
Obiectivul de investiţii.....................................
Obiectivul supus recepţiei..........................................
Concluzia ..........................
A. PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE
(Cod 14-2-5)
I. DATE GENERALE
1. Comisia de recepţie convocată la data de ..................... şi-a desfăşurat activitatea în intervalul:
.......................................
II. CONSTATĂRI
În urma examinării documentaţiei prezentate şi a cercetării pe teren a lucrărilor executate s-au constatat:
1. Documentaţia tehnico-economică a fost prezentată comisiei de recepţie cu următoarele excepţii:
....................................................
Comisia constată că lista documentaţiei prevăzute mai sus nu împiedică/împiedică efectuarea recepţiei.
2. Recepţia punerii în funcţiune a fost efectuată la data de ................, iar până la recepţia obiectivului de la data
punerii în funcţiune au trecut ............. luni.
3. Valoarea lucrărilor supuse recepţiei conform documentelor de decontare este de ...................... lei.
4. La data recepţiei, nivelul atins de indicatorii tehnico-economici aprobaţi se prezintă astfel:
..................................................
5. Următorii factori au influenţat nefavorabil realizarea indicatorilor care n-au atins nivelul aprobat:
...................................................
6. La data recepţiei se constată următoarele disponibilităţi de capacităţi ale utilajelor tehnologice şi de spaţii
construite care pot conduce la îmbunătăţirea indicatorilor tehnico-economici: ................................
7. S-a constatat că sunt/nu sunt luate măsurile pentru menţinerea nivelului aprobat al indicatorilor tehnico-
economici în ceea ce priveşte:
a. asigurarea cu materii prime, materiale, combustibil, energie, apă etc. (se vor arăta cele ce nu sunt asigurate);
b. lucrări conexe, utilităţi, deserviri etc.;
c. forţa de muncă;
d. ........................................................................
III. CONCLUZII
1. Pe baza constatărilor şi concluziilor consemnate mai sus, comisia de recepţie hotărăşte în unanimitate/cu
majoritatea de păreri:
SE ADMITE RECEPŢIA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII ŞI SE ACORDĂ CALIFICATIVUL
................................................................................
2. Comisia de recepţie stabileşte că, pentru menţinerea nivelului aprobat al indicatorilor tehnico-economici
aprobaţi şi pentru o cât mai bună exploatare a capacităţilor ce se recepţionează, mai sunt necesare următoarele
măsuri:…………………………………………….................................................................................
3. Prezentul proces-verbal, care conţine ........... file şi .............. anexe numerotate cu un total de ........... file, care
fac parte integrantă din cuprinsul acestuia, a fost încheiat azi ..................... în trei exemplare originale.
_________________________________________________________________________
| | Numele şi | Funcţia | Locul de muncă | Semnătura |
| | prenumele | | | |
|______________|_____________|___________|__________________|_____________|
| Preşedinte | | | | |
| Membri: | | | | |
| Specialişti- | | | | |
| consultanţi | | | | |
| Asistenţi la | | | | |
| recepţie | | | | |
| | | | | |
| Secretar | | | | |
|______________|_____________|___________|__________________|_____________|
37 | P a g e
1. Serveşte ca:
- document de înregistrare în evidenţa operativă şi în contabilitate;
- document de consemnare a stadiului în care se află obiectivul de investiţii;
- document de apreciere a calităţii lucrărilor privind obiectivul de investiţii;
- document de aprobare a recepţiei (cod 14-2-5);
- document de constatare a îndeplinirii condiţiilor de recepţie provizorie a obiectivului de investiţii
(cod 14-2-5/a);
- document de aprobare a recepţiei provizorii a obiectivului de investiţii (cod 14-25/a);
- document de punere în funcţiune a obiectivului de investiţii (cod 14-2-5/b).
2. Se întocmeşte în trei exemplare, la data punerii în funcţiune a mijlocului fix, astfel:
- procesul-verbal de recepţie (cod 14-2-5) se întocmeşte pentru mijloacele fixe indepedente care nu
necesită montaj şi nici probe tehnologice (utilaje pentru intervenţie, unelte, accesorii de producţie,
mijloace de transport auto, animale etc.), acestea considerându-se puse în funcţiune la data
achiziţionării lor;
- procesul-verbal de recepţie provizorie (cod 14-2-5/a) se întocmeşte pentru utilajele care necesită
montaj, dar care nu necesită probe tehnologice, produse cu ciclu lung de fabricaţie care depăşesc un
exerciţiu bugetar, realizate pe faze de fabricaţie, precum şi clădirile şi construcţiile speciale care nu
deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcţiune la data terminării
montajului, respectiv la data terminării construcţiei;
- procesul-verbal de punere în funcţiune (cod 14-2-5/b) se întocmeşte pentru utilajele şi instalaţiile
care necesită montaj şi probe tehnologice, precum şi clădirile şi construcţiile speciale care deservesc
procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcţiune la terminarea probelor tehnologice.
Se întocmeşte de către secretarul comisiei numite pentru recepţionarea obiectivului de investiţii, în
prezenţa membrilor comisiei care este formată din: preşedinte, specialişti-consultanţi, asistenţi la
recepţie.
3. Circulă:
- la persoanele care fac parte din comisie (exemplarele 1, 2 şi 3);
- la compartimentul care efectuează operaţiunea de control financiar preventiv (exemplarul 2);
- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea şi înregistrarea procesuluiverbal de recepţie
(exemplarele 2 şi 3).
4. Se arhivează:
La furnizor (antreprenor):
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 2 şi 3).
La beneficiar:
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).
38 | P a g e

1. Serveşte ca document de atribuire a numerelor de inventar mijloacelor fixe existente în unitate, în vederea
identificării lor.
2. Se întocmeşte de către compartimentul financiar-contabil prin înregistrarea cronologică a mijloacelor fixe
intrate în unitate.
Se poate folosi fie câte un registru pentru fiecare grupă de mijloace fixe, fie un registru pentru mai multe
grupe, în funcţie de numărul mijloacelor fixe existente şi al celor care urmează a intra în unitate.
În scopul asigurării controlului asupra existenţei mijloacelor fixe, se atribuie fiecărui mijloc fix, care constituie
obiect de evidenţă, un număr de inventar în momentul intrării în unitate prin achiziţionare, construire,
confecţionare, transfer etc. (cu excepţia celor luate cu chirie), care se consemnează în registrul numerelor de
inventar. Numerele de inventar atribuite mijloacelor fixe care circulă prin schimb (tuburi pentru oxigen, butoaie
etc.) nu se imprimă pe acestea.
Numerotarea mijloacelor fixe în cadrul registrului se face, de regulă, în ordinea succesivă a numerelor şi/sau pe
grupe de mijloace fixe.
Numărul de inventar atribuit unui mijloc fix urmează să fie trecut în toate documentele care privesc mijlocul fix
respectiv.
Numărul de inventar atribuit se imprimă direct pe obiect (cu vopsea sau prin poansonare) sau se gravează pe o
plăcuţă ce se fixează pe mijlocul fix respectiv sau prin alte mijloace care să asigure identificarea mijlocului fix
respectiv.
Pe fiecare obiect este obligatoriu să se imprime şi iniţialele unităţii căreia îi aparţin mijloacele fixe respective.
Pentru mijloacele fixe complexe (formate din mai multe obiecte componente) şi pentru mijloacele fixe a căror
evidenţă se ţine pe tronsoane (conducte de distribuţie gaz metan, drumuri, linii electrice etc.), pe fiecare obiect
se indică numărul de inventar atribuit. În aceste cazuri, este necesar ca, pe lângă numărul de inventar respectiv,
să se folosească şi numere suplimentare.
Numerele de inventar ale mijloacelor fixe transferate altor unităţi sau scoase din funcţiune nu pot fi atribuite
altor mijloace fixe intrate în unitate. Aceste numere rămân libere până la renumerotarea mijloacelor fixe, când se
întocmeşte un nou registru al numerelor de inventar.
Mijloacele fixe închiriate se evidenţiază în contabilitatea unităţii care le-a luat cu chirie, în conturi în afara
bilanţului, cu numerele de inventar atribuite de unitatea care le-a dat cu chirie.
Principalele date ale formularului se completează astfel:
- în coloana 1 se înscrie numărul de inventar;
- în coloana 2 se înscrie codul mijlocului fix;
- în coloana 3 se înscriu, pe scurt, datele strict necesare pentru identificarea mijlocului fix;
- în coloana 4 se înscrie locul unde se află mijlocul fix. În cazul mişcărilor frecvente, această coloană se
completează cu creionul negru, pentru a se putea şterge denumirea locului de folosinţă anterior şi a se înscrie
noul loc unde se află mijlocul fix;
- coloana 5 se foloseşte în măsura în care sunt necesare şi alte menţiuni decât cele făcute în celelalte coloane,
ca, de exemplu, menţiuni privind transferul sau scoaterea din funcţiune a mijlocului fix, data instituirii gajului şi
beneficiarul acestuia, după caz.
39 | P a g e
3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.

4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
- denumirea formularului;
- numărul de inventar; codul de clasificare; denumirea mijlocului fix şi caracteristici tehnice; locul unde se află.
Proces verbal de stabilire a duratei de amortizare a activelor imobilizate
Proces verbal de stabilire a duratei de amortizare

a activelor imobilizate
Subsemnatul ___________________________________, în calitate de administrator al

SC_____________________SRL, hotărăsc amortizarea ferestrăului circular cu masă METABO,
achiziţionat cu factura nr._______/___________, pe o durată de _____ ani.
Durata de amortizare a fost stabilită având în vedere criteriul economic de utilizare a

imobilizării.
Cluj-Napoca Administrator
Data____________ ____________________________
Fisa mijlocului fix
FIŞA MIJLOCULUI FIX Grupa_____________

Codul de clasificare_________
Nr. Inventar:______________
Data dării în folosinţă
Nr. Document:____________
Anul:______
Valoare inventar:__________ Luna:______
Amortizare lunară:_________
Data amortizării complete
Denumire mijloc fix şi caracteristici tehnice Anul:______
Luna:______
Durata normală de funcţionare

__________________________
Accesorii:
Cota de amortizare__________
(verso)
Operatiile care
privesc miscarea ,
Nr
Document cresterea sau Buc. Debit Credit Sold
inventar
diminuarea mijlocului
fix
40 | P a g e
Fisa mijlocului fix
1. Serveşte ca document pentru evidenţa analitică a mijloacelor fixe.

2. Se întocmeşte într-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare mijloc fix
sau pentru mai multe mijloace fixe de acelaşi fel şi de aceeaşi valoare, care au aceleaşi cote de
amortizare şi sunt puse în funcţiune în aceeaşi lună.
Se păstrează pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codurilor din clasificarea imobilizărilor corporale
conform legislaţiei în vigoare, iar în cadrul acestora, fişele mijloacelor fixe se grupează pe locuri de
folosinţă.
Fişele mijloacelor fixe scoase din funcţiune sau transferate se evidenţiază separat.
Se completează pe baza documentelor justificative privind mişcarea mijloacelor fixe sau modificarea
valorii de inventar a acestora, ca urmare a completării, îmbunătăţirii, modernizării sau reevaluării lor
(bon de mişcare a mijloacelor fixe, proces-verbal de scoatere din funcţiune etc.).
Când formularul este folosit ca fişă colectivă, mijloacele fixe se înscriu pe un singur rând,
specificându-se în prima coloană numerele de inventar atribuite. În acest caz, valoarea unitară de
inventar se poate înscrie în coloana a treia a formularului.
În coloana "Bucăţi", intrările se înscriu "în negru", iar ieşirile "în roşu".
Înregistrările în coloanele "Debit", "Credit" şi "Sold" se fac la valoarea de inventar a mijloacelor fixe.
În rubrica destinată datelor tehnice de identificare a mijlocului fix, în afară de datele privind marca,
numărul de fabricaţie, seria, se înscriu şi părţile componente ale mijlocului fix.
Data amortizării complete şi cota de amortizare se înscriu în spaţiile rezervate.
3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.
- numărul de inventar;
- felul, seria, numărul şi data documentului de provenienţă;
- valoarea de inventar;
- amortizarea lunară;
- denumirea mijlocului fix şi caracteristicile tehnice;
- accesorii;
- grupa;
- codul de clasificare;
- data dării în folosinţă (anul, luna);
- data amortizării complete (anul, luna);
- durata normală de funcţionare; cota de amortizare (%), după caz; Verso, după caz:
- numărul de inventar; documentul (felul, numărul, data); operaţiunile care privesc mişcarea,
creşterea sau diminuarea valorii mijlocului fix; debit; credit; sold; date privind gajul instituit asupra
mijlocului fix, după caz.
Plan de amortizare
Plan de amortizare
Denumire imobilizare:____________________
Amorizare lunară:______________
Durata de amorizare:___________
Valoare de inventar:____________
Valoare
Amortizare Data
rămasă
.................. ................. ...................

Serviciul contabilitate
41 | P a g e
______________________
Acest document nu are un format tipizat, el putand fi creat de fiecare companie astfel inacat sa
satisfaca necesitatile de informare interne.

1. Serveşte ca:
- document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe între două locuri de folosinţă ale unităţii
(secţie, serviciu, brigadă, atelier, unităţi subordonate etc.);
- document de însoţire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la secţia sau subunitatea
predătoare la cea primitoare;
42 | P a g e
- document justificativ de înregistrare în evidenţa responsabilului cu mijloacele fixe la locurile de

folosinţă şi în contabilitate.
2. Se întocmeşte în două exemplare de către persoana desemnată de compartimentul care dispune
mişcarea mijloacelor fixe (compartimentul mecanic-şef, energetic-şef, administrativ etc.).
3. Circulă:
- la persoana care aprobă mişcarea mijlocului fix în cadrul unităţii (ambele exemplare);
- la secţia (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) predătoare, pentru semnare de predare de către
responsabilul cu mijloacele fixe şi pentru semnare de primire de către delegatul secţiei, serviciului etc.
primitor (ambele exemplare);
- la secţia (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) primitoare (împreună cu mijlocul fix), pentru
înregistrarea în evidenţă la locul de folosinţă (exemplarul 1);
- la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea mişcării mijlocului fix (exemplarul 1).
4. Se arhivează:
- la secţia (serviciul, atelierul, subunitatea) predătoare (exemplarul 2).
- numărul documentului; data eliberării (ziua, luna, anul); predător; primitor;
- numărul curent; denumirea mijlocului fix şi caracteristicile tehnice; numărul de inventar; bucăţi;
valoarea de inventar;
- subunitatea predătoare (secţie, atelier etc.); numele şi prenumele; semnătura;
- subunitatea primitoare (secţie, atelier etc.); numele şi prenumele; semnătura;
- aprobat: data, semnătura.
43 | P a g e
44 | P a g e

1. Serveşte ca:
- document de constatare a îndeplinirii condiţiilor necesare scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe,
de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinţă şi de declasare a altor
bunuri materiale decât mijloacele fixe, potrivit dispoziţiilor legale;
- document de consemnare a scoaterii efective din funcţiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz a
materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinţă sau de declasare a bunurilor materiale;
- document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente şi
materialelor rezultate din scoaterea efectivă din funcţiune a mijloacelor fixe, precum şi din scoaterea
din uz a bunurilor materiale propuse pentru declasare;
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor (depozitelor) şi în contabilitate.
2. Se întocmeşte în două exemplare, separat pentru mijloace fixe, materiale de natura obiectelor de
inventar în folosinţă şi bunuri materiale aflate în gestiunea unui singur gestionar, pe baza
documentaţiei prevăzute în normele legale (notă privind starea tehnică a mijlocului fix propus a fi scos
din funcţiune, deviz estimativ al reparaţiei capitale, act constatator al avariei, avize, notă justificativă
privind descrierea degradării bunurilor materiale, specificaţia bunurilor materiale propuse pentru
declasare etc.).
Formularul se completează astfel:
- capitolele I şi II, de către comisia constituită în acest scop, după caz, cu constatările şi concluziile
rezultate din analiza documentaţiei primite şi din verificarea stării mijloacelor fixe propuse a fi scoase
din funcţiune, scoaterii din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinţă sau a
bunurilor materiale propuse pentru declasare, se semnează de către membrii comisiei;
- capitolul III, după aprobarea propunerilor şi efectuarea scoaterii din funcţiune, din uz sau declasării,
de către comisia de analiză şi avizare a propunerii de declasare a bunurilor materiale sau de delegaţii
numiţi de conducerea unităţii care semnează pentru realitatea operaţiunilor; serveşte şi ca document
de predare la magazie (depozit) a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente şi materialelor
rezultate din scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de natura
obiectelor de inventar sau din declasarea bunurilor materiale.
Se menţionează că, în cazul scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe, numărul de inventar se va trece
la cap. II în coloana "Denumirea". În situaţia în care capitolul III se completează în alte exerciţii
financiare, este necesar să se întrunească o nouă comisie care să întocmească un nou proces-verbal de
scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale, care să confirme datele
completate în acest capitol.
3. Circulă:
- la persoana autorizată să aprobe scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a
materialelor de natura obiectelor de inventar sau declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare);
- la secţie (serviciu, subunitate) pentru înregistrarea în evidenţă la locul de folosinţă a mijloacelor
fixe scoase din funcţiune (ambele exemplare);
- la magazie (depozitul de materiale), pentru descărcarea gestiunii, respectiv înregistrarea în
evidenţă a bunurilor materiale declasate (ambele exemplare);
- la magazia primitoare, pentru semnare de către gestionar a primirii în gestiune a ansamblelor,
subansamblelor, pieselor componente şi materialelor rezultate din scoaterea efectivă din funcţiune a
mijloacelor fixe şi materialelor recuperabile şi refolosibile, rezultate din scoaterea din uz a materialelor
de natura obiectelor de inventar în folosinţă sau din declasarea bunurilor materiale (ambele
exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru verificarea şi înregistrarea operaţiunilor privind
scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de natura obiectelor de
inventar în folosinţă sau declasarea bunurilor materiale (exemplarul 1);
- la compartimentul care a făcut propunerile de scoatere din funcţiune, din uz sau de declasare,
pentru înregistrare (exemplarul 2).
4. Se arhivează:
- la compartimentul care ţine evidenţa mijloacelor fixe (exemplarul 2).
45 | P a g e

- aprobat; data;
- predătorul;
- constatările şi concluziile comisiei;
- mijloacele fixe scoase din funcţiune sau bunurile materiale declasate;
- numărul curent; denumirea; codul; U/M; cantitatea; preţul unitar; valoarea; amortizarea până la
scoaterea din funcţiune;
- ansamble, subansamble, piese, componente şi materiale rezultate, după caz;
- numărul şi data (ziua, luna, anul) documentului;
- predătorul;
- primitorul;
- numărul curent; denumirea; codul; U/M; cantitatea; preţul unitar; valoarea;
- numele, prenumele şi semnătura membrilor comisiei şi a gestionarului pentru primire.
46 | P a g e

UNITATEA______________________
NOTĂ DE RECEPŢIE ŞI CONSTATARE DIFERENŢE
Data Factura nr.
Nr.document
Ziua Luna Anul Aviz de însoţire a mărfii
Subsemnaţii, membrii comisiei de recepţie, am procedat la recepţionarea valorilor materiale furnizate de_________________________ din _________________
cu vagonul/auto nr. __________ documente însoţitoare _______________________________ delegat_____________________________, constatându-se
următoarele:
Recepţionat
Nr.crt. Denumirea bunurilor recepţionate U/M Cantitatea conform documente
Cantitate Preţ unitar Valoare
Comisia de recepţie Primit în gestiune

Numele şi prenumele Semnătura Data Semnătura
47 | P a g e
Unitatea NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE

Data Cod Cod Nr Contract
Nr. Factura
Cont Nr
Numar document dispoz livr
furnizor primitor comanda aviz exp
creditor pozitii
Z L A
Subsemnatii , membri ai comisiei de receptie , am procedat la receptionarea valorilor materiale furnizate de

documente
din cu vagonul / auto nr. insotitoare
constatandu- se
urmatoarele :
Valori
Pret
Pret Val Valoare La pret de La pret de La pret
Adaos vanzare Pret vanzare cu TVA
Denumire produs Cod U/M Cantitate cumparare Adaos TVA cump fara vanzare fara vanzare
% cu adaos
fara TVA TVA TVA cu TVA
5x6 5+7 8 x 19% 8+9 4x5 4x8 4 x 10
1 2 3 4 5 6% 7 8 9 10 11 12 13
COMISIA DE
RECEPTIE
Data Nume Prenume Semnatura Val TVA la furnizor
Val TVA la vanz (13 - 12)
Val adaos comercial (12 - 11)
48 | P a g e
1. a) Serveşte ca:
- document pentru recepţia bunurilor aprovizionate;
- document justificativ pentru încărcare în gestiune;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
b) Se foloseşte ca document de recepţie obligatoriu numai în cazul:
- bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoţire a mărfii, care fac parte din gestiuni
diferite;
- bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare;
- bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
- bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare;
- bunurilor materiale care prezintă diferenţe la recepţie;
- mărfurilor intrate în gestiunile la care evidenţa se ţine la preţ de vânzare.
c) În alte cazuri decât cele menţionate la lit. b), recepţia şi încărcarea în gestiune, după caz, şi
înregistrarea în contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care însoţeşte transportul (factura,
avizul de însoţire a mărfii etc.).
2. Se întocmeşte în două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul, după caz,
pe măsura efectuării recepţiei. În situaţia în care la recepţie se constată diferenţe, Nota de recepţie şi
constatare de diferenţe se întocmeşte în trei exemplare de către comisia de recepţie legal constituită.
În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranşe, se întocmeşte câte un formular pentru fiecare
tranşă, care se anexează apoi la factură sau la avizul de însoţire a mărfii.
Datele de pe verso formularului se completează numai atunci când se constată diferenţe la recepţie.
3. Circulă:
- la gestiune, pentru încărcarea în gestiune a bunurilor materiale recepţionate (toate exemplarele);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formelor privind reglementarea
diferenţelor constatate (toate exemplarele), precum şi pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi
analitică, ataşată la documentele de livrare (factura sau avizul de însoţire a mărfii);
- la unitatea furnizoare (exemplarul 2) şi la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea
lipsurilor stabilite.
- numărul facturii/avizului de însoţire al mărfii etc., după caz;
- numărul curent; denumirea bunurilor recepţionate; U/M; cantitatea conform documentelor
însoţitoare; cantitatea recepţionată, preţul unitar de achiziţie şi valoarea, după caz;
- numele, prenumele şi semnătura membrilor comisiei de recepţie, în condiţiile în care se face
recepţia mărfii primite direct de la furnizor sau data primirii în gestiune şi semnătura gestionarului în
situaţia în care apar diferenţe;
- preţul de vânzare şi valoarea la preţ de vânzare, după caz, pentru unităţile cu amănuntul.
În condiţiile în care nu se înscriu datele valorice în Nota de recepţie şi constatare de diferenţe, este
obligatoriu ca aceste date să se regăsească într-un alt document justificativ care stă la baza înregistrării
în contabilitate a valorii bunurilor.
49 | P a g e
Fisa de magazie
Pagina
Unitatea_______________________ FIŞĂ DE MAGAZIE
Magazia Materialul (produsul) sort, calitate,
marca, profil, dimensiune:
Cod U/M Preţ unitar Stoc Stoc de
Lei B normat siguranţă
Document Intrări Ieşiri Stoc Nr.de Data şi

Da Nr. Felul control semnătura de
ta control
Fisa de magazie
1. Serveşte ca:
- document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor bunurilor, cu una sau cu
două unităţi de măsură, după caz;
- document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri).
2. Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material şi se completează de către:
- compartimentul financiar-contabil la deschiderea fişei (datele din antet) şi la verificarea înregistrărilor
(data şi semnătura de control). În coloana "Data şi semnătura de control" semnează şi organul de control
financiar cu ocazia verificării gestiunii;
- gestionar sau persoana desemnată, care completează coloanele privitoare la intrări, ieşiri şi stoc.
Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate
pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fişe distincte care
se ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
În scopul ţinerii corecte a evidenţei la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-
contabil verifică inopinat, cel puţin o dată pe lună, modul cum se fac înregistrările în fişele de magazie, după
caz.
Înregistrările în fişele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili după fiecare
operaţiune înregistrată şi obligatoriu zilnic.
3. Nu circulă, fiind document de înregistrare.
- denumirea formularului; numărul paginii;
- denumirea unităţii; magazia; materialul (produsul), sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea;
- U/M; preţul unitar, după caz;
- data (ziua, luna, anul), numărul şi felul documentului; intrări; ieşiri; stoc;
- data şi semnătura de control.
50 | P a g e
Bon de consum
Produs, lucrare(comandă)
Unitatea___________________
BON DE CONSUM
Data Cod predător Cod primitor Nr.comandă (COLECTIV)
Nr.doc. Cod produs
Ziua Luna Anul
Nr. Denumirea materialelor (inclusiv sort, marca, profil, Cont Cantit.

crt. dimensiune) Cantit. necesară Cod U/M Preţ unitar Valoare
Debit Credit eliberată
Data şi semnătura Şef compartiment Gestionar Primitor
51 | P a g e
Bon de consum
1. Serveşte ca:
- document de eliberare din magazie a materialelor;
- document justificativ de scădere din gestiune;
2. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie
pentru consum, de către compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de producţie
şi a consumurilor normate, sau de către alte compartimente ale unităţii, care solicită materiale pentru
a fi consumate.
Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul.
Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmeşte pe formulare separate pentru materialele din
cadrul aceluiaşi cont de materiale, loc de depozitare şi loc de consum.
În situaţia în care materialul solicitat lipseşte din depozit, se procedează în felul următor:
- în cazul bonului de consum se completează rubrica cu denumirea materialului înlocuitor, după ce,
în prealabil, pe verso-ul formularului se obţin semnăturile persoanelor autorizate să aprobe folosirea
altor materiale decât cele prevăzute în consumurile normate;
- în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului înlocuit şi se
semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptul rândului respectiv. După înscrierea denumirii materialului
înlocuitor se întocmeşte un bon de consum separat pentru materialul înlocuitor sau se înscrie pe un
rând liber în cadrul aceluiaşi bon de consum.
În bonul de consum, coloanele "Unitatea de măsură" şi "Cantitatea necesară" de pe rândul 2 se
completează în cazul când se solicită şi se eliberează din magazie materiale cu două unităţi de măsură.
Dacă operaţiunile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii
magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul respectiv menţiunea
"predat în timpul inventarierii".
3. Circulă:
- la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);
- la persoanele autorizate să aprobe folosirea altor materiale, în cazul materialelor înlocuitoare;
- la magazia de materiale, pentru eliberarea cantităţilor prevăzute, semnându-se de predare de către
gestionar şi de primire de către delegatul care primeşte materialele (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi
analitică (ambele exemplare).
- produsul/lucrarea (comanda); norma; bucăţi lansate;
- numărul documentului; data eliberării (ziua, luna, anul); numărul comenzii;
- denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); cantitatea necesară;
U/M; cantitatea eliberată;
- preţul unitar; valoarea, după caz;
- data şi semnătura gestionarului şi a primitorului.
52 | P a g e

……………………….. Depus decontul numarul si data
UNITATEA …………………………………………………
Ordin de deplasare ( delegatie ) nr ……………
D-l ( na ) …………………………………………………………………
avand functia de ……………………………………………………………………
este delegat pentru …………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
la ……………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………..
Durata deplasarii…………………………………la ……………………………..
Se legitimeaza cu …………………………………………………………………
Data ………………………………
Sosit * ……………………… Sosit * ………………………

Plecat * ……………………… Plecat * ………………………
Cu ( fara cazare ) ………… Cu ( fara cazare ) …………
Stampila unitatii Stampila unitatii
si semnatura si semnatura
*) Se va completa ziua , luna , anul si ora .
Ziua si ora plecarii…………………….. Avans spre decontare…………..
Ziua si ora sosirii ………………………… Primit la plecare………….. lei
Data depunerii decontului ………………… Primit in timpul deplasarii……lei
Penalizari calculate ……………………….. TOTAL ………….lei
CHELTUIELI EFECTUATE CONFORM DOCUMENTELOR ANEXATE
Felul actului si emitentul Nr si data actului Suma
TOTAL CHELTUIELI
Diferenta de restituit s-a depus Diferenta de primit /restituit lei ….
cu chitanta nr…………..din …………… ………………………………………
Semnatura conducator control fin Verificat decont Sef compartiment Titular
unitate preventiv avans
53 | P a g e
1. Serveşte ca:
- dispoziţie către persoana delegată să efectueze deplasarea;
- document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate;
- document pentru stabilirea diferenţelor de primit sau de restituit de titularul de avans;
2. Se întocmeşte într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de către persoana care urmează a
efectua deplasarea, precum şi pentru justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori
materiale cu plata în numerar.
3. Circulă:
- la persoana împuternicită să dispună deplasarea, pentru semnare;
- la persoana care efectuează deplasarea;
- la persoanele autorizate ale unităţii la care s-a efectuat deplasarea, pentru confirmarea sosirii şi
plecării persoanei delegate;
- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative
anexate la acesta de către titular, la întoarcerea din deplasare sau cu ocazia procurării materialelor,
stabilindu-se diferenţa de primit sau de restituit, cu luarea în considerare a eventualelor penalizări şi
semnătura pentru verificare.
În cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansul
primit, pentru diferenţa de primit de către titularul de avans se întocmeşte Dispoziţie de plată către
casierie.
În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul primit,
diferenţa de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază de Dispoziţie de încasare
către casierie;
- la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză;
- la conducătorul unităţii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.
- denumirea şi numărul formularului;
- numele, prenumele şi funcţia persoanei delegate; scopul, destinaţia şi durata deplasării; ştampila
unităţii; semnătura conducătorului unităţii; data;
- data (ziua, luna, anul, ora) sosirii şi plecării în/din delegaţie;
- ziua şi ora plecării; ziua şi ora sosirii; data depunerii decontului; penalizări calculate; avans spre
decontare;
- cheltuieli efectuate: felul actului şi emitentul, numărul şi data actului, suma;
- numărul şi data documentului pentru restituirea diferenţei; diferenţa de primit/restituit;
- semnături: conducătorul unităţii; controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul,
şeful de compartiment, după caz; titularul de avans.
54 | P a g e
Stat de salarii
S.C. ___________________________S.R.L.
Adresa:
CF:
Nr. Reg.Com.
STAT DE PLATĂ
Luna: Anul:
Venit Reţineri Deducere Impozit
contract
Venit Venit bază Rest de
lucrate
Nr Salar brut
Zile
Numele şi prenumele
Tip
brut personală calculat şi Avans

crt de încadrare net de calcul de plată
realizat CAS CASS FŞ de bază reţinut
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
TOTAL
Director general: Economist: Întocmit,
55 | P a g e
Stat de salarii
1. Serveşte ca:
- document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al contribuţiilor şi al
altor sume datorate;
Se întocmeşte într-un exemplar sau în două exemplare, după caz, lunar, pe secţii, ateliere, servicii
etc., pe baza documentelor de evidenţă a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a
salariilor individuale pentru muncitorii salarizaţi în acord etc., a evidenţei şi a documentelor privind
reţinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale.
2. Se semnează, pentru confirmarea exactităţii calculelor, de către persoana care determină salariul
cuvenit şi întocmeşte statul de salarii.
Coloanele libere din partea de reţineri a statelor de salarii urmează a fi completate cu alte feluri de
reţineri legale decât cele nominalizate în formular.
Pentru centralizarea la nivelul unităţii a salariilor şi a elementelor componente ale acestora, inclusiv
a reţinerilor, se pot utiliza aceleaşi formulare de state de salarii.
Plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de concediu etc.
se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate şi toate
reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.
3. Circulă:
- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata (exemplarul 1);
- la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite (exemplarul 1), după caz;
- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la acordarea vizei
atunci când se solicită plata salariilor neridicate, după caz.
4. Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăţi (exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), după caz.
- denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc.;
- denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;
- numele şi prenumele; venitul brut; contribuţia individuală de asigurări sociale; contribuţia
individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj; contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate;
cheltuieli profesionale; venitul net; deducere personală de bază; deduceri suplimentare; venitul bază
de calcul; impozitul calculat şi reţinut; salariul net;
- semnături: conducătorul unităţii, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care
îl întocmeşte.
56 | P a g e
Documente de contabilitate generala
Registrul de casa
Unitatea ………………………….. Data Contul
REGISTRU DE CASA Ziua Luna Anul casa
Nr Nr act Nr Simbol cont

Explicatii Incasari Plati corespondent
crt de casa anexa
Report / Sold ziua precedenta
De reportat pagina / TOTAL X

CASIER COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL
57 | P a g e
Registrul de casa
1. Serveşte ca:
- document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar, efectuate prin casieria
unităţii, pe baza actelor justificative;
- document de stabilire, la sfârşitul fiecărei zile, a soldului de casă;
- document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.
2. Se întocmeşte în două exemplare, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, zilnic, de către
persoanele care au calitatea de casier, pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi.
La sfârşitul zilei, rândurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se barează.
Soldul de casă al zilei precedente se reportează, după caz, pe primul rând al registrului de casă
pentru ziua în curs.
Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către
persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor
justificative anexate.
3. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactităţii sumelor înscrise şi
respectarea dispoziţiilor legale privind efectuarea operaţiunilor de casă (exemplarul 2).
Exemplarul 1 rămâne la casier.
4. Se arhivează:
- la casierie (exemplarul 1);
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).
- denumirea şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- numărul curent; numărul actului de casă; explicaţii; încasări; plăţi;
- report/sold ziua precedentă;
- semnături: casier şi compartiment financiar-contabil.
58 | P a g e
BALANTA DE VERIFICARE
Simbol Denumire cont Solduri initiale Rulaje Solduri finale
cont Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
TOTAL
59 | P a g e
Contabilitate primara – Suport de curs
1. Serveşte:
- la verificarea exactităţii înregistrărilor;
- la controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi analitică;
- la întocmirea situaţiilor financiare.
2. Se întocmeşte într-un singur exemplar, cel puţin anual, la încheierea exerciţiului financiar sau la
termenele de întocmire a situaţiilor financiare periodice, la alte perioade prevăzute de actele
normative în vigoare şi ori de câte ori se consideră necesar.
Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile unităţii următoarele elemente: simbolul şi
denumirea conturilor; soldurile iniţiale debitoare şi creditoare; totalul sumelor debitoare şi creditoare
ale lunii precedente, după caz; rulajele curente debitoare şi creditoare; totalul rulajelor debitoare şi
creditoare, după caz; totalul sumelor debitoare şi creditoare; soldurile finale debitoare sau creditoare.
Balanţa de verificare la 1 ianuarie, în coloanele 2 şi 3, se completează cu soldurile finale debitoare şi
creditoare ale lunii decembrie.
Pentru conturile analitice se poate întocmi numai situaţia soldurilor.
3. Nu circulă, fiind document de sinteză.
- denumirea formularului; data pentru care se întocmeşte;
- simbolul şi denumirea conturilor; soldurile iniţiale debitoare/creditoare, rulajele lunii curente
debitoare/creditoare; total sume debitoare/creditoare; soldurile finale debitoare/creditoare;
- semnături: conducătorul compartimentului financiar-contabil şi persoana care întocmeşte
documentul, după caz.
60 | P a g e
CAP.7: COMPLETAREA REGISTRELOR CONTABILE
Potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate obligatorii sunt:
Registrul-jurnal (cod 14-1-1), Registrul-inventar (cod 14-l-2) şi Cartea mare (cod 14-1-3).
Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în
mod ordonat şi astfel completate încât să permită în orice moment identificarea şi controlul
operaţiunilor contabile efectuate.
Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru, foi volante sau listări informatice,
după caz.
Numerotarea paginilor registrelor se va face în ordine crescătoare, iar volumele se vor numerota în
ordinea completării lor.
Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Registrul Cartea mare se păstrează în unitate timp de 10 ani de la
data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, iar în caz de pierdere, sustragere
sau distrugere, trebuie reconstituite în termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Persoanele fizice care utilizează tehnica de calcul trebuie să asigure listarea acestora în orice
moment pe parcursul celor 10 ani de păstrare.
Persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, care utilizează, potrivit legii,
registre şi formulare specifice privind activitatea financiară şi contabilă, reglementate prin actele
normative în vigoare, procedează la înscrierea datelor în aceste registre şi formulare potrivit normelor
specifice, prezentate în actele normative respective, precum şi prezentelor norme metodologice
privind documentele justificative şi financiar-contabile.
61 | P a g e
Registrul Jurnal
62 | P a g e
Registrul-jurnal (cod 14-1-1)

1.Serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a
modificării elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii.
2.Se întocmeşte de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, într-un singur exemplar.
Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare, iar volumele se vor numerota
în ordinea completării lor.
Se întocmeşte lunar, prin înregistrarea cronologică a documentelor în care se reflectă mişcarea
elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii.
În cazul în care unitatea foloseşte jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecăruia se poate trece în
registrul-jurnal.
Registrul-jurnal se editează la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile
unităţii.
În cazul în care o unitate are subunităţi dispersate teritorial care conduc contabilitatea până la
balanţa de verificare, registrul-jurnal se poate conduce de către subunităţi, cu condiţia înregistrării
acestuia la nivelul subunităţii.
În coloana 1 se înscrie numărul curent al operaţiunilor înregistrate începând de la 1 ianuarie, sau de la

începutul activităţii, până la 31 decembrie, sau încetarea activităţii.
În coloana 2 se trece data (anul, luna, ziua) când se efectuează înregistrarea în registru.
În coloana 3 se trece felul documentului (factura, chitanţa, jurnalul privind operaţiunile de casă şi
bancă, jurnalul decontărilor cu furnizorii etc.), precum şi numărul şi data acestuia.
În coloana 4 se trece felul operaţiunii, dându-se explicaţiile în legătură cu operaţiunea respectivă.
Această coloană se completează numai atunci când este cazul.
În coloanele 5 şi 6 se trece simbolul conturilor debitoare şi, respectiv, creditoare.
În coloanele 7 şi 8 se trec sumele totale, debitoare şi creditoare din documentul respectiv (bon,
factură, jurnal auxiliar, notă de contabilitate etc.). Lunar se totalizează sumele debitoare şi sumele
creditoare.
3.Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.
4.Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a
datelor, fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile, în mod
cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate.
63 | P a g e
Registrul Inventar
64 | P a g e
Registrul-inventar (cod 14-1-2)

1.Serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii
elementelor de activ şi de pasiv.
2.Se întocmeşte de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în
evidenţa unităţii.
Se completează la începutul activităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar sau cu ocazia încetării
activităţii, fără ştersături şi fără spaţii libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi
respectiv în procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ şi de pasiv, prin gruparea
acestora pe conturi sau grupe de conturi, după caz.
Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ şi de
pasiv grupate după natura lor, conform posturilor din bilanţ. În cazul în care inventarierea are loc pe
parcursul anului, datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările şi ieşirile
din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar, datele actualizate
fiind apoi cuprinse în registrul-inventar. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere
se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor
de activ şi de pasiv.
Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse inventarierii pe baza confirmării extraselor
soldurilor conturilor analitice debitoare şi creditoare, sau a punctajelor reciproce, în funcţie de
necesităţi.
În cazul încetării activităţii, registrul-inventar se completează cu valoarea elementelor de activ
şi de pasiv inventariate faptic la acea dată.
În cazul în care o unitate are subunităţi dispersate teritorial care conduc contabilitatea până la nivel de
balanţă de verificare, registrul-inventar se poate conduce de către subunităţi, în condiţiile înregistrării
acestuia în evidenţa subunităţii.
În coloana 1 se înscrie numărul curent al fiecărei operaţiuni înregistrate în ordine cronologică, de la

deschiderea acestuia până la epuizarea filelor sau încetarea activităţii.
În coloana 2 vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ şi de pasiv,
conturile de valori materiale putând fi defalcate pe gestiuni.
În coloana 3 se înscrie valoarea contabilă a elementelor inventariate.
În coloana 4 se înscrie valoarea de inventar a elementelor de activ şi de pasiv, stabilită de membrii
comisiei de inventariere (pe baza listelor de inventariere şi a proceselor-verbale de inventariere).
În coloana 5 se trec diferenţele din evaluare, calculate ca diferenţă între valoarea contabilă şi valoarea
de inventar.
În coloana 6 se menţionează cauzele diferenţelor (deprecieri, dezmembrări, dezasortări, calamităţi,
terţi neidentificaţi etc.).
3.Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă a rezultatelor inventarierii.

4.Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu documentele justificative
care au stat la baza întocmirii lui.
65 | P a g e
Cartea Mare
66 | P a g e
Registrul Cartea mare (cod 14-1-3)

1.Serveşte:
- la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe conturi sintetice, la unităţile care aplică forma de
înregistrare "pe jurnale";
- la verificarea înregistrărilor contabile efectuate;
- la întocmirea balanţei de verificare.
2.Se întocmeşte într-un exemplar, în cadrul compartimentului financiar-contabil, lunar, pentru debitul
şi respectiv pentru creditul fiecărui cont sintetic, pe măsura înregistrării operaţiunilor.
Se completează pe baza documentelor justificative, documentelor cumulative centralizatoare şi
jurnalelor, după caz, astfel:
- rulajul creditor se reportează din jurnalul contului respectiv, într-o singură sumă, fără desfăşurarea pe
conturi corespondente;
- sumele cu care a fost debitat contul respectiv în diverse jurnale se reportează din acele jurnale,
obţinându-se defalcarea rulajului debitor pe conturi corespondente;
- soldul debitor sau creditor al fiecărui cont se stabileşte în funcţie de rulajele debitoare şi creditoare
ale contului respectiv, ţinându-se seama de soldul de la începutul anului (care se înscrie pe rândul
destinat în acest scop).
3.Registrul Cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse.
4.Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.
5.Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
67 | P a g e
Cap. 8: TRANSMITEREA DOCUMENTELOR SPECIFICE
Deoarece documentele de evidenta stau la baza inregistrarilor contabile si constituie baza

sistemului informational, un accent deosebit trebuie pus pe organizarea cat mai rationala a
transmiterii documentelor.
Transmiterea documentelor consta in parcursul descris de acestea din momentul intocmirii sau
intrarii lor in unitate si pana la predarea lor in arhiva.
Documentele justificative parcurg urmatoarele etape: întocmirea, prelucrarea, analiza contabilă,

înregistrarea în contabilitate, clasarea şi arhivarea.
Transmiterea documentelor trebuie astfel organizata incat toate documentele intrate la o

anumita data in unitate sa fie verificate si inregistrate in cel mai scurt timp.
La organizarea transmiterii documentelor se impune respectarea urmatoarelor reguli:

- transmiterea documentelor sa se realizeze pe caile cele mai scurte, printr-un numar cat mai
restrans de verigi, asigurand continuitate in miscarea documentelor prin aceste verigi.
Documentele intrate in intreprindere trebuie inregistrate la registratura unitatii si repartizate
operativ pentru rezolvare.
- Rezolvarea documentelor sa se faca complet si la termenul specificat in graficul de
transmitere al documentelor
Graficul de transmitere a documentelor justificative contine:
- denumirea documentelor;
- tipuri de documente de transmis
- persoanele care poarta raspunderea intocmirii documentelor;
- data intocmirii si termenul stabilit pentru predarea documentelor;
- numarul de exemplare si destinatia acestora;
- modalităţi de transmitere a documentelor
- alte elemente care se apreciaza ca fiind necesare.
Graficul de transmitere a documentelor justificative se prezinta sub forna de text sau scheme.
Pot fi intocmite:
68 | P a g e
- grafice individuale, care cuprind documentele si lucrarile ce se executa de catre o anumita

persoana;
- grafice de structura, care cuprind documentele si lucrarile din cadrul unui compartiment
al unitatii patrimoniale;
- grafice sintetice, care cuprind documemtele si operatiile necesare unei anumite lucrari cu grad
mai mare de complexitate, cum este, de exemplu, bilantul contabil.
În cazul in care prelucrarea documentelor justificative se face de catre unitatile prestatoare de

servicii de informatica, in relatiile dintre aceste unitati si cele beneficiare este necesar ca, pentru
asigurarea inregistrarilor in contabilitate sa se respecte urmatoarele reguli:
- documentele justificative sa fie intocmite corect si la timp de catre unitatile beneficiare,
care raspund de realitatea datelor inscrise in acestea;
- documentele contabile, intocmite de unitatilede informatii pe baza documentelor justificative,
trebuie predate unitatilor beneficiare la termenele stabilite prin contractile sau conventiile
incheiate, unitatile de informatica, raspunzand de corectitudinea prelucrarii datelor;
- unitatile beneficiare trabuie sa efectueze controlul documentelor contabile obtinute de la
unitatile de informatica, in sensul cuprinderii tuturor documentelor justificative preluate pentru
prelucrare, respectarea corespondentei conturilor si exactitatii sumelor inregistrate.
Graficul transmiterii documentelor, inainte de aplicare, trebuie aprobat de conducerea

intreprinderii sau institutiei si prelucrat cu toti salariatii.
69 | P a g e
Cap. 9: UTILIZAREA SOFTULUI CONTABIL
1. Modul Contabilitate
1.1. Plan de conturi

(Meniu Contabilitate – Planul de conturi)
Aceasta fereastra permite modificarea, adaugarea, stergerea unui plan de conturi, precum si a
conturilor din cadrul lui. Un singur plan de conturi poate fi activ la un moment dat.
In cazul in care se doreste definirea de conturi analitice pentru conturi pe care exista
inregistrari, acest lucru este posibil prin preluarea pe un analitic definit a tuturor inregistrarilor
efectuate cu contul care se deriveaza.
Atentie!
Inclusiv soldurile de pe perioadele anterioare vor putea fi vizualizate doar pe noul analitic
definit.
Dupa definirea analiticului este indicata verificarea formulelor contabile si a caracterizarilor
contabile definite.
Se vor inregistra urmatoarele informatii cu privire la Contul ce se va defini:

Simbol cont – in cazul in care este vorba despre un cont analitic se va inscrie simbolul contului
parinte si apoi utilizatorul va completa simbolul aferent analiticului.
70 | P a g e
Explicatie – denumirea contului.

Tip cont – se va selecta tipul contului in conformitate cu normele contabile: activ, pasiv sau
bifunctional.
Inchidere – se va selecta din lista contul de inchidere utilizat de sistem la generarea notelor
contabile de inchidere venituri si cheltuieli (are relevanta pentru conturile din clasa 6 si 7).
1.2. Cursur valutar

(Meniu Aprovizionare sau Desfacere – Curs valutar)
In aceasta fereastra se vor introduce cursurile valutare la zi in functie de moneda. Aici se

gestioneaza cursurile valutare atat pentru moneda paralela precum si pentru alte monede.
Prin apasarea tastei „Actualizare curs de pe internet“, daca exista o conexiune valida, sistemul
va prelua cursurile zilnice ale monedei selectata (Valuta = EUR).
71 | P a g e
1.4. Configurari contabile generale

(Meniu Contabilitate – Configurari contabile generale)
Se vor introduce conturile utilizate de catre sistem pentru generarea automata a notelor
contabile.
1.5. Caracterizari contabile - parteneri

(Meniu Contabilitate - Caracterizari contabile parteneri)
Permite introducerea sau modificarea conturilor utilizate de sistem pentru generarea automata a
notelor contabile aferente actelor primare cu referinta la parteneri.
72 | P a g e
Atentie!
Caracterizarile contabile vor determina, pentru conturile care au referinta aici, capacitatea
sistemului de a identifica operatiunile contabile diferentiat pe fiecare partener. Altfel spus,
conturile utilizate in caracterizari contabile parteneri vor avea analitice pentru fiecare partener,
automat, logic si fara o corespondenta directa in planul de conturi analitic.
1.7. Caracterizari contabile – Personal

(Meniu Contabilitate - Caracterizari contabile personal)
notelor contabile aferente actelor primare cu referinta la persoanele din cadrul societatii, mai
precis, cele introduse in modulul resurse umane.
1.8. Caracterizari contabile – Articole

(Meniu Nomenclator – Articole)
Este relevant pentru fiecare articol nestocabil (servicii). Se vor defini, la crearea unui articol
nestocabil, 2 conturi reprezentand contul de cheltuieli (utilizat in aprovizionare) si contul de
venituri (utilizat in desfacere).
73 | P a g e
1.9. Caracterizari contabile - Depozite

(Meniu Gestiune – Depozite)
notelor contabile aferente actelor primare de gestiune, aferente articolelor stocabile.
74 | P a g e
1.10. Inregistrari contabile

(Meniu Contabilitate – Note Contabile)
Aici se vor regasi toate inregistrarile contabile, atat cele generate automat de sistem cat si cele
introduse manual de catre operator. Introducerea unei inregistrari contabile manual se face prin
accesarea butonului „Adaugare“ din bara de meniu.
2. Operatiuni diverse
2.1. Inchidere conturi TVA

(Meniu Contabilitate – Inchidere conturi TVA)
Permite inchiderea automata a conturilor de TVA, prin apasarea butonului: „Genereaza“.
75 | P a g e
2.2. Inchidere conturi venituri si cheltuieli

(Meniu Contabilitate– Inchidere conturi venituri si cheltuieli)
Permite inchiderea automata a conturilor de venituri si cheltuieli prin apasarea butonului:

„Genereaza“.
3. Rapoarte
3.1. Balanta de verificare

(Meniu Contabilitate – Rapoarte – Balanta contabila)
Raportul va putea fi vizualizat in functie de gradul de detaliere:
- Sintetica
- Analitica
Se vor putea vizualiza, tipari mai multe tipuri de balante:
- Balanta cu 4 egalitati (Sold initial an, Rulaj cumulat, Total sume, Sold final)
- Balanta cu 5 egalitati (Sold initial an, Rulaj precedent, Rulaj curent, Total sume, Sold
final)
- Balanta cu 6 egalitati (Sold initial an, Rulaj precedent, Rulaj curent, Rulaj cumulat,
Total sume, Sold final)
76 | P a g e
3.2. Fisa contului

(Meniu Contabilitate – Rapoarte – Fisa contului)
77 | P a g e

Contabilitate Comargo Modul I PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Comargo Modul I PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comargo Business School

Cap. 1: COMUNICARE INTERPERSONALA.......................................................................................... ........ 4

CAP.7: COMPLETAREA REGISTRELOR CONTABILE................................................................................... 61

Cap. 1: COMUNICARE INTERPERSONALA

Comunicarea reprezintă "sângele unei firme".

Obiectivul principal al comunicării în cadrul unei organizaţii este de a determina şi antrena

Dimensiunile comunicarii eficiente

Fluxul informaţiilor strategice

Claritatea şi puterea mesajelor

 bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori si lipsa cadrelor de

Leonard Saules considera ca in procesul de comunicare pot interveni:

 bariere de ordin emotional (teama de a nu comite greseli, neincrederea fata de superiori,

Modalitati de ameliorare a comunicarii

 utilizati mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilitatii), focalizate pe ceea ce

 da-ti dovada de egalitate, atitudinea de superioritate determina formarea unei relatii

Cap. 2: LUCRUL IN ECHIPA

” Nu exista probleme pe care sa nu le putem rezolva impreuna,

Un proverb chinezesc spune:

“In spatele unui om capabil se afla intotdeauna alti oameni capabili.”

- Echipele pot face mai mult decat o singura persoana.

In cazul relatiilor personale, increderea se poate dezvolta in functie de timpul de cand

Haideti sa vedem ce inseamna notiuni ca maturitate, responsabilitate reciproca,

2. Responsabilitatea reciproca – nu este un lucru pe care am fost obisnuiti sa-l acceptam la

5. Comunicarea – iata piatra de temelie a oricarei intreprinderi reusite, incluzand incredere si

6. Increderea in capacitatea de a depasi obstacolele – aceasta credinta sau atitudine pozitiva

7. Asumarea riscurilor ca afinitate – e in stransa legatura cu cele de pana acum. Toate

Consens şi responsabilitatea tuturor

Diviziune clară a rolurilor şi sarcinilor Sprijin şi grijă reciprocă

Cap. 3: DEZVOLTARE PROFESIONALA

Să fii acolo unde lucrurile “se intâmplă”

Conducerea propriei dezvoltari personale inseamna a fi capabil de a:

Cateva informatii de baza:

inseamna cercetare sau strangerea de informatii de pe Internet sau participare la cursuri de

Cap. 4: PLANIFICAREA ACTIVITATII

„ Odata trait timpul e pierdut definitiv; de aceea

Transforma timpul in ceva palpabil

Definirea din interior a organizarii timpului

Intelegerea propriei relatii cu timpul

Descopera-ti scopurile de ansamblu

Accelerarea sarcinilor de rutina

In loc sa elimini sarcinile complet, o alta optiune este sa creezi scurtaturi si sa te

La sfarsitul fiecarei zile, echilibreaza-ti programul facand o curatenie de seara a Hartii

Cap. 5: GESTIONAREA SI ARHIVAREA DOCUMENTELOR

Intrucat contabilitatea romaneasca are la baza o multitudine de documente, este important

18.Decont de cheltuieli Se păstrează

23.Jurnal privind Păstrarea registrelor şi a

bunurilor de capital, 50 (la Ord. 3512/2008). Normele

Cap.6: INTOCMIREA SI COMPLETAREA DOCUMENTELOR PRIMARE;

Documente de intrare / iesire in patrimoniu:

Documente aferente evidentei operative:

Documente de contabilitate generala

Documente de intrare / iesire in patrimoniu

Bonul fiscal – (extras din Ordin 1714/2005, forma actualizata la 07.05.2010)

Semnătura şi Date privind expediţia Total

Normele de întocmire şi utilizare a facturii (extras din Ordin 2226/2006)

Formular cu regim intern de tipărire şi numerotare.

- document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a bunurilor livrate şi a

3. Circulă, după caz;

4. Se arhivează, după caz:

Produsul Cod U/M Cantitate Preţ unitar Valoare

Borderou de achizitie (de la producători individuali)

- semnături: achizitor, gestionar;

Aviz de insotire a marfii

Suma deadică ___________________________