Despre În gardă și William Lane Craig

Pe paginile acestea veți descoperi cele mai convingătoare argumente în

favoarea creștinismului. Mai mult, veți afla și cum să răspundeți celor mai
uzuale obiecții față de respectivele argumente. Veți descoperi că În gardă
are o abordare factuală solidă, seducător de personală, cât se poate de
practică și, în ultimă instanță, convingătoare prin maniera în care își pre-
zintă pledoaria în favoarea creștinismului.
Lee Strobel, fost sceptic și autorul cărților Pledoarie pentru Cristos și
Pledoarie pentru credința creștină

Probabil că, printre contemporanii noștri, nu există un apărător al credin-

ței creștine mai priceput decât William Lane Craig. În gardă este felul în
care Craig ne prezintă bogăția de informații, argumente și dovezi care evi-
dențiază fără putință de tăgadă adevărul credinței creștine. Citiți-o pentru
a vă întări în credință și pentru a căpăta mai mult curaj și încredere ca să
puteți împărtăși cu alții această credință.
Mark Mittelberg, autor al cărților De ce este logic să crezi și Întrebări de
care se tem creștinii și coautor al cărții Cum să devii un creștin contagios

În gardă este un rezumat excelent al modului în care credința creștină

conferă un sens lumii reale în care trăim. „Credincios adevărului, în dra-
goste”, William Lane Craig dovedește încă o dată că nu trebuie să fim duri
ca să fim convingători.
Jim Thomas, pastor al Village Chapel, Nashville, și autorul cărții
Coffeehouse Theology and Streetwise Spirituality

William Lane Craig este, neîndoielnic, unul dintre cei mai buni filosofi
creștini ai zilelor noastre. Erudiția și abilitățile sale i-au înlesnit accesul pe
scene de pe toate continentele, unde a intrat în dialog și dezbateri cu cei
mai renumiți sceptici.
Ravi Zacharias,
fondator și președinte al Ravi Zacharias International Ministries

Lumea în care trăim astăzi nu mai acceptă credința oarbă. Avem nevoie
de o credință susținută de dovezi. În gardă. Cum să-ți aperi credința cu
argumente logice și precise ne ghideză în demersul de a ne apăra credința în
lumea contemporană, atunci când dezbatem subiecte legate de credință
și religie. Pentru cei care vor să discute despre creștinism cu eleganță și
echilibru, În gardă este o lectură extrem de utilă.
Library Bookwatch, septembrie 2010
Cuvintele nu mă ajută să descriu îndeajuns impactul pe care William Lane
Craig l-a avut pentru cauza lui Cristos. El este, simplu spus, cel mai impor-
tant apologet creștin din ultima jumătate de secol, iar opera sa academică
îl plasează printre cei mai buni filosofi practicanți din lumea occidentală.
Mai mult decât atât, Craig este un ambasador carismatic al lui Cristos, un
orator de excepție și un om cu inimă de evanghelist. Îl cunosc îndeaproape
și pot afirma cu certitudine că duce o viață integră și își pune convingerile
în practică. Nu știu niciun alt gânditor care să fi făcut mai multe decât
Craig pentru a ridica ștacheta educației creștine în generația noastă. Este
o persoană cu totul specială și Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru viața și
lucrarea lui.
J.P. Moreland, profesor emerit de teologie în cadrul
Talbot School of Theology
William Lane Craig

ÎN G RDĂ
Cum să-ți aperi credința
cu argumente logice și precise

Traducere de Raluca Mirăuță

Oradea, 2020
 Copyright © 2010 William Lane Craig
Ediţia originală a cărţii a fost publicată în limba engleză cu titlul On Guard:
Defending Your Faith with Reason and Precision, la David C Cook 4050 Lee Vance
View, Colorado Springs, Colorado 80918 U.S.A.
Toate drepturile rezervate.

Toate drepturile asupra ediţiei în limba română aparţin editurii Casa Cărţii. Orice
reproducere sau selecţie de texte din această carte este permisă doar cu aprobarea în scris
a editurii Casa Cărţii, Oradea.

În gardă: cum să-ţi aperi credinţa cu argumente logice şi precise

de William Lane Craig
Copyright © 2020 Casa Cărţii
OP 2, CP 30,
410670, Oradea
Tel./Fax: 0259 469 057; 0359 800 333; 0728 874 975
E-mail: info@ecasacartii.ro
www.ecasacartii.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CRAIG, WILLIAM LANE
     În gardă : cum să-ţi aperi credinţa cu argumente
logice şi precise / William Lane Craig ; trad. de Raluca
Mirăuţă. - Oradea : Casa Cărţii, 2020
     ISBN 978-606-732-165-4
I. Mirăuţă, Raluca (trad.)
2

Traducerea: Raluca Mirăuță

Editarea: Daniel Fărcaș
Tehnoredactarea: Vasile Gabrian
Coperta: Marius Bonce

Tiparul executat la Metropolis srl, str. Nicolae Jiga 31, Oradea

Tel./Fax: 0259 472 640
Dedicată apărătorilor credinței
 CUPRINS

Cuvânt înainte����������������������������������������������������������������������������������������������� 9
1. Ce este apologetica?������������������������������������������������������������������������������� 13
2. În ce fel schimbă lucrurile existența lui Dumnezeu?������������������������� 29
3. De ce există ceea ce există? ������������������������������������������������������������������� 55
Interludiu personal:
Călătoria prin credinţă a unui filosof, Partea întâi��������������������������������� 69
4. De ce a luat ființă universul?����������������������������������������������������������������� 75
5. De ce este universul reglat pentru viață? ����������������������������������������� 107
6. Putem fi buni fără Dumnezeu?����������������������������������������������������������� 129
7. Cum rămâne cu suferinţa? ����������������������������������������������������������������� 151
Interludiu personal:
Călătoria prin credință a unui filosof, Partea a doua ������������������������� 181
8. Cine a fost Isus? ����������������������������������������������������������������������������������� 189
9. A înviat Isus din morți?����������������������������������������������������������������������� 227
10. Este Isus singura cale spre Dumnezeu? ����������������������������������������� 273
 CUVÂNT ÎNAINTE

de Lee Strobel

William Lane Craig se numără, în opinia mea, printre cei mai buni apă-
rători ai creștinismului din generația noastră. Doctor în filosofie și în teo-
logie, înzestrat cu o minte ascuțită și incisivă și cu inima plină de pasiune
a unui evanghelist, Bill călătorește de-a lungul și de-a latul lumii pen-
tru a lua parte la dezbateri cu cei mai înverșunați și mai elocvenți atei.
Invariabil, argumentele lor împotriva lui Dumnezeu pălesc în fața dovezi-
lor afirmative ale lui Bill, cu privire la existența unui Creator și la adevărul
credinței creștine.
Bunăoară, în anul 2009, Bill a participat la o dezbatere alături de
Christopher Hitchens, autorul bestesellerului God Is Not Great și unul
dintre așa-numiții „patru călăreți ai noului ateism”. Bill și-a construit o
pledoarie impresionantă pentru existența lui Dumnezeu – pledoarie pe
care Hitchens nu a reușit deloc să o combată –, dând totodată în vileag
cu dibăcie retorica goală a acestuia din urmă. Deznodământul? Iată cum
a rezumat evenimentul un comentator ateu: „Sincer vă spun, Craig i-a dat
vreo două la funduleț lui Hitchens, ca unui copil neastâmpărat.”
L-am cunoscut pe Bill în urmă cu câțiva ani, când un prieten de-al meu,
purtător de cuvânt pe plan național al organizației American Atheists,
Inc., mi-a spus: „Ce-ar fi ca noi să ne prezentăm pledoaria pentru ateism,
iar tabăra voastră să prezinte pledoaria pentru creștinism, după care să
lăsăm publicul să decidă?”
Firește că nu am lăsat să îmi scape prilejul. „Du-te și caută cel mai
convingător apologet al ateismului – pe cel mai bun și inteligent care
există”, i-am spus. „Între timp, mergem și noi să căutăm un apărător de
elită al creștinismului. Apoi punem la cale o confruntare intelectuală între
cei doi.”
Ateii l-au ales pe Frank Zindler, coleg al renumitului ateu Madalyn
Murray O’Hair și fost profesor universitar de geologie și biologie. Noi l-am
ales pe Bill Craig pentru a susține pledoaria în favoarea creștinismului.

Cuvânt-înainte 9
 Canalele de știri, uimite de faptul că o biserică nu se
teme să dea piept celor mai puternice obiecții aduse de
sceptici, și-au manifestat de îndată interesul. Nu după
mult timp am început să primesc telefoane de la diverse
posturi de radio de pe tot cuprinsul țării. „Putem să difu-
zăm dezbaterea?”, mă întrebau. „Da, firește”, le răspun-
deam. Spre surprinderea noastră, în scurtă vreme aveam
o listă cu 117 posturi de radio, de la coasta Atlanticului
până la cea a Pacificului.
În seara dezbaterii, traficul s-a blocat pe străzile din
jurul bisericii. Când am deschis ușile, oamenii au dat
buzna să prindă un loc. Când ați văzut ultima oară pe
cineva grăbindu-se să intre într-o biserică? În total, 7778
persoane au luat parte la acest eveniment. A fost o atmos­
feră electrizantă!
Bill a început enumerând cinci argumente consistente
în favoarea lui Dumnezeu și a creștinismului. Mai întâi,
începutul universului indică, în mod clar, existența unui
Creator („Orice începe să existe are o cauză; universul a
început să existe; prin urmare, universul are o cauză.”). În
al doilea rând, faptul că toate detaliile universului rezo-
nează și se armonizează, sfidează coincidența și ne duc cu
gândul la lucrarea plină de migală a unui proiectant inte-
ligent. Al treilea argument: valorile noastre morale obiec-
tive sunt o dovadă a faptului că există un Dumnezeu, de
vreme ce numai El ar putea consacra un standard uni-
versal privind binele și răul. Al patrulea: dovezile istorice
în favoarea învierii – inclusiv mormântul gol, relatările
martorilor oculari și originea credinței creștine – stabilesc
divinitatea lui Cristos. Și, în al cincilea rând, Dumnezeu
poate fi cunoscut și experimentat de îndată de cei care
Îl caută.
În pofida solicitărilor repetate ale lui Bill, Zindler
a refuzat să ofere o pledorie pozitivă pentru ateism. În
schimb, a atacat afirmând că evoluția biologică este „dan-
gătul de clopot care vestește moartea creștinismului”, că
nu există dovezi convingătoare referitor la viața pămân-
tească a lui Isus și că existența răului contrazice ideea de
Dumnezeu.
Spre surprinderea publicului, Bill a întors pe dată
argumentele lui Zindler împotriva acestuia. Astfel, el a

10 În gardă
afirmat că dacă evoluția a avut totuși loc, în pofida șan-
selor infime ca așa ceva să se întâmple, înseamnă că ea
a fost un miracol, constituind, prin urmare, o dovadă în
plus a existenței lui Dumnezeu!
Cât privește răul din lumea noastră, a spus Craig,
„nu s-a dovedit niciodată o incompatibilite logică între
afirmațiile «Dumnezeu există» și «răul există»”. Mai
mult decât atât, a continuat el, pe un plan mai profund,
prezență răului „demonstrează, în fond, existența lui
Dumnezeu, pentru că fără Dumnezeu nu ar exista niciun
temei [moral] pentru a numi ceva «rău»”.
La finalul celor două ore de dezbatere, publicul a fost
rugat să aleagă, pe buletine de vot, rezultatul. Un pro-
cent copleșitor de 82 la sută dintre atei, agnostici și alți
necreștini prezenți au concluzionat că dovezile aduse în
sprijinul creștinismului au fost mai convingătoare. Și –
luați aminte! – patruzeci și șapte de persoane care intra-
seră în sală ca necredincioși au ascultat ambele părți și au
ieșit de acolo credincioși. Mai mult decât atât, nici măcar
o singură persoană nu a îmbrățișat ateismul. Iată încă o
confirmare uimitoare a faptului că noi, creștinii, ne bucu-
răm de un avantaj nedrept pe piața ideilor: Avem adevărul
de partea noastră!
Poate că nu veți avea niciodată ocazia să intrați în dez-
batere cu un ateu. Totuși, Biblia spune, în 1 Petru 3:15, că
toți creștinii trebuie să fie gata să explice de ce cred ceea
ce cred și să o facă, asemenea lui Bill Craig, cu blândețe
și respect.
Într-o lume în care mass-media trâmbițează adesea
afirmațiile scepticilor, unde bestsellerurile fac propa-
gandă atee, iar mulți profesori din universități par hotă-
râți să distrugă credința tinerilor creștini, este din ce în
ce mai important ca fiecare dintre noi să fie în stare să
formuleze clar motivele pentru care credința noastră are
sens. Iată de ce cartea de față este pur și simplu vitală.
Pe paginile acestea veți descoperi cele mai convingă-
toare argumente în favoarea creștinismului. Mai mult,
veți afla și cum să răspundeți celor mai uzuale obiecții
față de respectivele argumente. Veți descoperi că În gardă
are o abordare factuală solidă, seducător de personală, cât
se poate de practică și, în ultimă instanță, convingătoare

Cuvânt-înainte 11
 prin maniera în care își prezintă pledoaria în favoarea
creștinismului.
Așadar, devorați-o! Citiți-o și recitiți-o. Subliniați-o.
Faceți-vă notițe pe margine. Studiați-o și dezbateți-o ală-
turi de prieteni. Familiarizați-vă cu logica și învățăturile
cuprinse în ea. Puneți-i la încercare adevărurile, în con-
versația cu prietenii sceptici.
În încheiere, iată predicția mea: citind-o, vă veți întări
credința și veți deveni mult mai încrezători în a vorbi
altora despre Cristos.

Lee Strobel, fost sceptic și autorul cărților Pledoarie

pentru Cristos și Pledoarie pentru credința creștină

12 În gardă
 Capitolul 1

CE ESTE APOLOGETICA?

Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală

de nădejdea care este în voi. (1 Petru 3:15)

În biserica noastră din Altanta, predau un curs de școală

duminicală intitulat „Apărătorii”, la care iau parte apro-
ximativ o sută de persoane, de la liceeni la pensionari.
Discutăm despre ceea ce ne învață Biblia (doctrină creș- Apologetica
tină) și despre cum să apărăm învățătura ei (apologetică Termenul apologetică
creștină). Uneori cei din afara grupului nostru nu prea provine din cuvântul
înțeleg cu ce ne ocupăm noi acolo. Auzind că predau grecesc apologia, care
apologetică, o doamnă respectabilă a remarcat indignată: înseamnă apărare,
„Eu nu-mi cer niciodată scuze pentru credința mea!” ca cea care are loc în
faţa unei instanţe de
judecată. Apologetica
Apologetica înseamnă apărare creştină are de-a
Este evident de unde a răsărit această neînțelegere: terme- face cu construirea
nul „apologetică” seamănă cu apologize („a-și cere scuze”, unei pledoarii pentru
în limba engleză). Însă apologetica nu este arta de a-i spune adevărul credinţei
cuiva că îți pare rău că ești creștin! Dimpotrivă, termenul creştine.
apologetică provine din cuvântul grecesc apologia, care
înseamnă apărare, ca cel care are loc în fața unei instanțe
de judecată. Apologetica creștină are de-a face cu construi-
rea unei pledoarii pentru adevărul credinței creștine.
De fapt, Biblia chiar ne poruncește să fim întotdeauna
pregătiți să facem o asemenea pledoarie în fața oricărui
necredincios care ar vrea să știe de ce credem ceea ce cre-
dem. La fel cum concurenții dintr-o partidă de scrimă au
învățat și să pareze atacurile adverse, dar și să treacă ei
înșiși în ofensivă, și noi trebuie să fim permanent en garde.

13
Ce este apologetica?
 În 1 Petru 3:15 găsim scris: „Fiți întotdeauna pregățiți să
vă apărați [apologia] față de oricine care vă pune întrebări
privind motivul nădejdii voastre; însă faceți-o cu blân-
dețe și respect” (traducerea autorului).
Observați, vă rog, atitudinea care ar trebui să ne carac-
terizeze atunci când ne prezentăm apărarea: să fim blânzi
și respectuoși. O precizare: apologetica nu este nici arta
de a face pe cineva să îi pară rău
TEMĂ DE DISCUŢIE că ești creștin! Putem prezenta o
De ce sunt blândeţea şi respectul esenţiale
apărare a credinței creștine fără să
devenim defensivi. Putem aduce
atunci când vorbim cu un necreştin despre
argumente pentru creștinism fără
ceea ce credem? Aţi văzut vreodată vreun
să devenim certăreți.
creştin făcând acest lucru fără blândeţe şi
Consider deosebit de impor-
respect? Ce s-a întâmplat?
tant să înțelegeți că, atunci când
vorbesc aici despre argumente
pentru credința creștină, nu mă refer la ciorovăială. Nu
ar trebui cu niciun chip să ne certăm cu necredincioșii cu
privire la credința noastră. Asta nu face decât să îi înfu-
rie pe oameni și să îi îndepărteze. După cum voi explica
ulterior în acest capitol, argumentul în sens filosofic nu
înseamnă dispută sau schimb aspru de cuvinte, ci doar o
serie de afirmații care conduc spre o concluzie. Asta-i tot.
Ironic este faptul că, dacă ai argumente solide care să
îți susțină credința, ești mai puțin înclinat să devii arță-
gos ori să te superi. Am descoperit că, cu cât sunt mai
întemeiate argumentele mele, cu atât devin mai puțin
certăreț. Cu cât îmi este mai solidă apărarea, cu atât sunt
mai puțin defensiv. Dacă aveți
motive întemeiate pentru a crede
TEMĂ DE DISCUŢIE și cunoașteți răspunsul la întrebă-
Cum vă simţiţi, de regulă, atunci când rile sau obiecțiile necredinciosu-
cineva contestă sau ia în râs convingerile lui, pur și simplu nu există niciun
dumneavoastră creştine?
motiv pentru a vă ieși din pepeni.
Dimpotrivă, chiar și când sunteți
atacați, puteți rămâne calmi și încrezători pentru că știți
că dețineți răspunsurile necesare.
Particip deseori la dezbateri, la diverse universități, pe
teme precum „Există Dumnezeu?” sau „Creștinism ver-
sus ateism”. Uneori studenții din sală se ridică, în timpul
alocat întrebărilor, și mă atacă personal sau se avântă

14 În gardă
într-o tiradă presărată cu abuzuri verbale. Am descoperit
că reacția mea față de atitudinea lor nu este de mânie, ci
mai degrabă de milă față de ei, căci sunt atât de tulburați
și dezorientați. Dacă aveți motive întemeiate în sprijinul a
ceea ce credeți, atunci în loc de furie veți simți compasiune
sinceră pentru omul necredincios, care adesea rătăcește pe
căi greșite. Apologetica de calitate presupune să rămânem
„credincioși adevărului, în dragoste” (Efeseni 4:15).

Este apologetica biblică?

Unii oameni sunt de părere că apologetica este nebiblică.
Aceștia spun că ar trebuie să ne mulțumim să predicăm
Evanghelia, lăsând Duhul Sfânt să Își facă apoi lucrarea!
Eu unul consider că exemplul dat de Isus și de ucenicii
Săi confirmă valoarea apologeticii. Isus a făcut apel la
minuni și la profețiile împlinite, pentru a dovedi ade-
vărul afirmațiilor Sale (Luca 24:25–27, Ioan 14:11). Iar
apostolii? În raporturile lor cu alți evrei, apostolii au
făcut apel la profețiile împlinite, la minunile înfăptuite
de Isus și îndeosebi la învierea Sa, pentru a dovedi că El
era Mesia. Să analizăm, drept exemplu, predica lui Petru
din ziua Cincizecimii, consemnată în capitolul 2 din car-
tea Fapte. În versetul 22, el amin-
tește minunile lui Isus. În versetele
TEMĂ DE DISCUŢIE
25–31, aduce în discuție o profeție
împlinită. În versetul 32, învierea Ce gen de argumente foloseşte Pavel în
Fapte 17:22–31 pentru a-i convinge pe
lui Cristos. Cu ajutorul acestor
neevrei că Evanghelia este adevărată?
argumente, apostolii căutau să Prin ce se aseamănă şi se deosebesc
le dovedească conaționalilor lor argumentele sale de cele folosite de Petru
veridicitatea creștinismului. atunci când le vorbeşte evreilor, în Fapte
În relația cu neevreii, apostolii 2:14–29? Ce putem învăţa despre rolul
apologeticii în evanghelizare?
încercau să demonstreze existența
lui Dumnezeu prin lucrarea mâi-
nii Sale în natură (Fapte 14:17). În Romani 1, Pavel afirmă
că până și numai privind la natură, orice om își poate da
seama de existența lui Dumnezeu (Romani 1:20). De ase-
menea, Pavel face apel la depoziția martorilor oculari ai
învierii lui Isus, pentru a dovedi o dată în plus că crești-
nismul este adevărat (1 Corinteni 15:3–8).
În concluzie, este evident că nici Isus, nici ucenicii nu
s-au sfiit să aducă dovezi în sprijinul adevărului spuselor

Ce este apologetica? 15
 lor. Aceasta nu înseamnă că nu se încredeau în puterea
Duhului Sfânt de a-i aduce pe oameni la Dumnezeu. În
schimb, nădăjduiau ca Duhul Sfânt să Se folosească de
argumentele și dovezile lor pentru a-i aduce pe oameni
la Dumnezeu.

De ce este apologetica importantă?

Este esențial ca creștinii din zilele noastre să fie bine pre-
gătiți în domeniul apologeticii. De ce? Permiteți-mi să vă
ofer trei motive.
1. Modelarea culturii. Am auzit cu toții de așa-numitul
război cultural, în plină desfășurare în societatea ameri-
cană. Poate că unora nu le este pe plac această metaforă
militaristă, însă adevărul este că, în clipa în care vorbim,
se poartă o luptă cumplită pentru sufletul Americii. Iar
lupta aceasta nu este doar de natură politică, ci are și o
dimensiune spirituală sau religioasă. Seculariștii și-au pus
în gând să elimine religia din viața publică. Așa-zișii Noi
Atei, reprezentați de oameni precum Sam Harris, Richard
Dawkins și Christopher Hitchens sunt chiar mai agresivi.
Ei doresc să extermine cu desăvârșire credința religioasă.
Societatea americană a devenit deja postcreștină.
Credința într-un fel de Dumnezeu generic este încă
norma, însă credința în Isus Cristos a devenit incorectă
politic. Câte filme care ies pe porțile Hollywoodului îi por-
tretizează pe creștini într-o manieră pozitivă? De câte ori
nu sunt înfățișați, dimpotrivă, ca niște superficiali, bigoți
și ipocriți ticăloși? Care este percepția publică a culturii
noastre asupra creștinilor care cred în adevărul Bibliei?

16 În gardă
 Caricatura de mai sus surprinde în mod incisiv modul
cum sunt percepuți creștinii de către elita culturală din
societatea americană contemporană: drept un soi de curio-
zități caraghioase, la care oamenii normali nu pot decât să
caște gura, amuzați. Dar luați aminte: creștinii sunt și peri-
culoși. Nu trebuie să capete poziții influente în societate.
Poate de aceea trebuie chiar ținuți în spatele unor garduri.
Ce relevanță au aceste considerente asupra cultu- Secularism
rii noastre? De ce nu putem noi, creștinii, să fim simpli Secularismul
urmași credincioși ai lui Cristos, ignorând ceea ce se reprezintă o
petrece în cultură, în ansamblul ei? De ce să nu ne mulțu- concepţie despre
mim să predicăm Evanghelia unei lumi adâncite în întu- lume care nu lasă loc
neric, care se îndreaptă spre moarte? supranaturalului: nu
există minuni, nici
Răspunsul este: pentru că Evanghelia nu poate fi ascul-
revelaţie divină,
tată niciodată în izolare. O asculți întotdeauna pe fundalul nici Dumnezeu.
culturii în care te-ai născut și ai fost educat. O persoană
care a crescut într-o cultură care simpatizează credința
creștină va fi deschisă față de Evanghelie într-un mod cu
totul diferit de cea crescută într-o cultură seculară. Căci
persoanei impregnate de secularism i-ai putea la fel de
bine spune să creadă în zâne sau în spiriduși, ca și în Isus
Cristos! Atât de absurd îi pare mesajul lui Cristos!
Pentru a înțelege influența culturii asupra gândirii
dumneavoastră, imaginați-vă ce ați gândi dacă un hin-
dus, adept al mișcării Hare Krishna, cu capul ras și îmbră-
cat în roba sa galbenă ca șofranul, v-ar aborda în aeroport
sau în vreun centru comercial și, oferindu-vă o floare,
v-ar invita sa deveniți adept al lui Krishna. Probabil că ați
considera o asemenea invitație bizară, trăsnită sau chiar
un pic amuzantă. Dar gândiți-vă cât de diferit ar reacți-
ona un locuitor din Delhi, India, dacă ar fi abordat de o
astfel de persoană! Crescut fiind în cultura hindusă, el ar
lua foarte în serios o asemenea invitație.
Dacă alunecarea spre secularism a Americii își urmează
cursul, ceea ce ne așteaptă mâine este deja vizibil în
Europa zilelor noastre. Europa occidentală a devenit atât
de secularizată, încât cu greu mai găsești pe cineva care
să asculte Evanghelia cu o atitudine nepărtinitoare. Drept
urmare, misionarii trebuie să trudească ani în șir, pentru
ca o mână de oameni să se convertească. Având în vedere
că am locuit vreme de treisprezece ani în Europa, în patru

Ce este apologetica? 17
 țări diferite, pot adeveri din experiența personală cu câtă
greutate răspund oamenii la mesajul despre Cristos.
Vorbind în campusuri universitare de pretutindeni în
Europa, am descoperit că adesea reacția studenților este
pur și simplu una de uimire. Creștinimul este pentru băbuțe
și copii, gândesc ei. Atunci ce caută aici omul ăsta, cu două
doctorate obținute la universități europene, care apără adevărul
credinței creștine cu argumente care ne lasă fără replică?
Odată, pe când vorbeam într-o universitate din Suedia,
un student m-a întrebat, în timpul rezervat discuțiilor
de după încheierea discursului meu: „Ce căutați aici?”
Nedumerit, am spus: „Ei bine, Departamentul de Studii
Religioase m-a invitat să țin această prelegere.” „Nu asta
am vrut să zic”, a continuat el. „Chiar nu înțelegeți cât de
neobișnuit este ceea ce se întâmplă aici? Aș vrea să aflu ce
vă motivează pe dumneavoastră personal să veniți și să
faceți acest lucru.” Bănuiesc că tânărul nu văzuse nicio­
dată până atunci un filosof creștin. De altfel, un filosof sue-
dez de seamă mi-a spus că, în universitățile suedeze, nu
există niciun filosof creștin. Întrebarea studentului mi-a
oferit ocazia să povestesc cum L-am cunoscut pe Cristos.
Scepticismul din universitățile europene este atât
de adânc înrădăcinat, încât atunci când am vorbit des-
pre existența lui Dumnezeu la Universitatea din Porto,
din Portugalia, studenții (aveam să aflu mai târziu) au
sunat la Institutul Superior de Filosofie al Universității
din Louvain, din Belgia, la care eram afiliat, ca să veri-
fice dacă nu cumva sunt un impostor! Credeau că sunt
un șarlatan! Pur și simplu nu mă
TEMĂ DE DISCUŢIE încadram în concepția lor stereoti-
Aţi întâlnit vreodată pe cineva care pică privind creștinii.
respingea creştinismul, considerându-l o Pentru ca Evanghelia să fie
simplă superstiţie? Dacă da, când? Cum aţi acceptată de către contemporanii
reacţionat? noștri raționali drept o opțiune
viabilă intelectual, este extrem de
important ca noi, creștinii, să încercăm să ne modelăm pro-
pria cultură într-o asemenea manieră încât credința creștină
să nu mai poată fi respinsă drept o simplă superstiție. Aici
intervine apologetica creștină. Dacă creștinii s-ar putea pre-
găti pentru a oferi dovezi solide în sprijinul a ceea ce cred și
răspunsuri valide la întrebările și obiecțiile necredincioșilor,

18 În gardă
atunci percepția asupra creștinilor s-ar schimba încetul cu
încetul. Creștinii ar începe să fie considerați oameni cuge-
tați, demni de a fi luați în serios, iar nu niște fanatici con-
duși de emoții sau simpli bufoni. Atunci Evanghelia ar fi o
alternativă reală, pe care oamenii ar putea-o îmbrățișa.
Nu vreau să spun că cei din jur vor deveni creștini
datorită argumentelor sau a dovezilor. Sugerez în schimb
că argumentele și dovezile vor contribui la crearea unei
culturi în care credința creștină este ceva rezonabil. Ele
creează un mediu în care oamenii se deschid față de
Evanghelie. Prin urmare, pregătirea în domeniul apolo-
geticii este o cale, o cale vitală chiar, de a fi sare și lumină
în cultura americană a zilelor noastre.
2. Întărirea credincioșilor. Beneficiile apologeticii în
viața personală a creștinului sunt imense. Dați-mi voie să
menționez doar trei.
În primul rând, atunci când știi nu doar ce crezi, ci și de
ce crezi, vei căpăta mai multă încredere pentru a-ți împăr-
tăși credința cu alții. Văd mereu acest lucru în campusu-
rile universitare, atunci când particip la dezbateri publice
în compania unor profesori necreştini. Din experienţa
personală pot spune că, deşi profesorii respectivi posedă
cunoştinţe vaste în domeniul lor
de specialitate, nu au habar când
TEMĂ DE DISCUŢIE
vine vorba de dovezi în sprijinul
creştinismului. De obicei, în cadrul De ce credeţi că atât de mulţi elevi îşi
abandonează credinţa în timpul sau imediat
dezbaterilor, poziţia creştină pre-
după liceu? Cine sau ce poartă vina pentru
valează în asemenea măsură în această stare de lucruri?
faţa celei necreştine, încât studen-
ţii necredincioşi se plâng adesea
că întregul eveniment a fost regizat – o înscenare menită
să pună într-o lumină defavorabilă poziţia necreştină!
Adevărul este că încercăm să găsim cei mai buni opo-
nenţi, aleşi adesea de clubul ateilor din campus.
Spre deosebire de ei, studenţii creştini pleacă de la
aceste dezbateri cu capul sus, mândri că sunt creştini.
Odată, un student canadian a făcut următoarea remarcă
în timpul unei dezbateri: „Abia aştept să vorbesc cu alţii
despre credinţa mea în Cristos!” De multe ori, persoane-
lor care le lipseşte o pregătire temeinică în sfera apologe-
ticii le este teamă să îşi împărtăşească credinţa sau să ia

Ce este apologetica? 19
 partea lui Cristos într-o discuţie, ca nu cumva cineva să le
adreseze o întrebare. În schimb, dacă ştii răspunsurile, nu
te temi să intri în cuşca leului, ba chiar te bucuri de ocazie!
Pregătirea în apologetică te va ajuta să devii un martor
îndrăzneţ, neînfricat pentru Cristos.
În al doilea rând, apologetica te poate ajuta să îţi
păstrezi credinţa în vremuri de îndoială şi frământări.
Emoţiile ne pot susţine până la un anumit punct, după
care vom avea nevoie de ceva mai de substanţă. Atunci
Relativism când vorbesc în biserici de pe tot cuprinsul ţării, întâl-
Relativismul este nesc adesea părinţi care îmi spun: „Ce bine ar fi fost să fi
concepţia potrivit venit la noi cu doi sau trei ani în urmă! Fiul nostru (sau
căreia un anumit fiica noastră) avea pe atunci întrebări despre credinţă
lucru este relativ, cărora nimeni nu a putut să le dea răspuns, iar acum el
nu absolut. Altfel
s-a îndepărtat de Domnul.” Adevărul este că veştile des-
spus, chestiunea în
pre diverși creştini care au renunţat la credinţă se înmul-
discuţie (un adevăr,
o valoare morală, ţesc mereu. Nu demult, un capelan creştin de la Stanford
o proprietate) este University mi-a spus că 40% dintre elevii de liceu creştini
valabilă doar în raport implicaţi în grupurile de tineri din biserici vor renunţa
cu altceva. Bunăoară, cu totul la implicarea în biserică, după absolvirea şcolii.
statutul de om Patruzeci la sută! Problema nu este că îşi pierd credinţa
bogat este relativ. În în mediul universitar ostil, ci mai degrabă că mulţi şi-au
raport cu majoritatea
abandonat deja credinţa încă din timpul participării la
americanilor, proabil
că nu eşti bogat. Însă
întâlnirile de tineret, dar continuă să simuleze viaţa creş-
în raport cu populaţia tină, până ce ies de sub autoritatea părintească.
Sudanului, ai o avere Sunt de părere că biserica îi dezamăgeşte crunt pe copiii
fabuloasă! Prin aceştia. În loc să îi pregătim să apere adevărul creştinis-
comparaţie, nu este mului, ne concentrăm pe experienţe emoţionale de închi-
doar relativ adevărat nare, pe nevoile pe care le resimt şi pe divertisment. Nu-i
că echipa Chicago de mirare că ei devin o ţintă uşoară pentru profesorul de
Cubs nu a câştigat
liceu sau de facultate care le atacă credinţa cu argumente
Cupa Mondială în
anul 2009, ci este raţionale. În timpul liceului şi facultăţii, tinerii sunt asal-
un adevăr absolut taţi din punct de vedere intelectual cu tot soiul de filosofii
că nu au câştigat-o. necreștine, îmbinate cu o doză copleșitoare de relativim
În ziua de azi, mulţi și scepticism. Trebuie să ne instruim copiii pentru război.
oameni consideră că Cum de îndrăznim să îi trimitem neînarmați pe câmpul de
principiile morale şi luptă intelectuală? Părinții trebuie să facă mai mult decât
credinţele religioase
să-i ducă pe copii la biserică și să le citească povestioare
sunt, în cel mai bun
biblice. Este nevoie ca mamele și tații să fie ei înșiși pregă-
caz, adevăruri relative:
adevărate pentru tine, tiți în sfera apologeticii și, astfel, să fie capabili să le explice
dar nu şi pentru mine. într-un mod simplu copiilor de vârstă fragedă și apoi din

20 În gardă
ce în ce mai profund, pe măsură ce cresc, de ce credem
ceea ce credem. Sincer să fiu, îmi este greu să înțeleg cum
de pot cuplurile creștine din vremea noastră să își asume
riscul de a aduce pe lume copii fără să fie instruiți și în ale
apologeticii atunci când învață arta creșterii copiilor.
Firește, apologetica nu poate garanta că tu sau copiii tăi
veți rămâne în credință. În proces intervin tot soiul de fac-
tori de ordin moral și spiritual. Unele dintre cele mai efi-
ciente website-uri ateiste ne prezintă foști credincioși bine
instruiți în apologetică și care totuși au renunțat la credință.
Însă analizând mai îndeaproape argumentele pe care aceș-
tia le oferă pentru decizia lor de a abandona creștinismul,
descoperi că acestea sunt de multe ori confuze și slabe. Am
navigat recent pe un website unde cineva prezenta o listă de
cărți care îl convinseseră că creștinismul este o minciună,
listă urmată de precizarea că speră să le citească într-o bună
zi! Ironic este faptul că unii dintre oamenii aceștia ajung să
adopte poziții mai extreme și care cer mai multă naivitate –
precum cea care afirmă că Isus nu a existat – decât opiniile
conservatoare cărora li se raliaseră în trecut.
Dar, deși apologetica nu oferă vreo garanție, ea poate
fi de un real folos. În timpul călătoriilor mele întâlnesc și
mulți oameni care, ajunși pe punctul de a-și abandona
credința, au revenit la ea în urma lecturii unei cărți de
apologetică sau a vizionării unei dezbateri. Nu demult
am avut privilegiul să vorbesc la Princeton University
despre argumentele în favoarea existenței lui Dumnezeu.
După încheierea prelegerii, s-a apropiat de mine un tânăr
care dorea să stăm de vorbă. Încercând în mod vădit să își
stăpânească lacrimile, mi-a povestit cum, cu câțiva ani în
urmă, se luptase cu îndoiala și ajunsese pe punctul de a
renunța la credință. Cineva îi oferise înregistrarea video a
uneia dintre dezbaterile mele. Mi-a mărturisit: „Asta m-a
salvat, m-a ajutat să nu îmi pierd credința. Nu aș putea
niciodată să vă mulțumesc îndeajuns.”
I-am răspuns: „Domnul a fost Cel care v-a salvat de
la cădere.”
„Așa este”, a replicat, „dar S-a folosit de dumneavoas-
tră. Nici nu am cuvinte să vă mulțumesc”. I-am spus cât
de mult mă bucur pentru el și l-am întrebat ce planuri
are pentru viitor. „Anul acesta voi termina facultatea și

Ce este apologetica? 21
 vreau să merg la seminar. Voi urma o carieră pastorală”,
mi-a spus. Slavă Domnului pentru biruința din viața
acestui tânăr! Atunci când treci printr-o perioadă grea și
Dumnezeu pare departe, apologetica te poate ajuta să îți
amintești că credința noastră nu se întemeiază pe emoții,
ci pe adevăr; prin urmare trebuie să te ții tare de ea.
Nu în cele din urmă, studiul apologeticii îți va con-
feri profunzime și te va face o persoană mai interesantă.
Cultura americană este atât de cumplit de superficială,
focalizată pe viața celebrităților, pe divertisment, sporturi și
desfrâu. Studierea apologeticii te va purta dincolo de toate
acestea, spre întrebările mai profunde ale vieții, întrebări
despre natura și existența lui Dumnezeu, despre originea
universului, despre sursa valorilor morale, despre pro-
blema suferinței și răului și altele asemenea. Luptându-te
cu aceste întrebări adânci, vei fi tu însuți schimbat.
Vei deveni mai reflexiv și mai împlinit din punct de
vedere intelectual. Te vei deprinde să gândești logic și să
să analizezi ceea ce spun alți oameni. În loc să mărturi-
sești sfielnic: „Aşa intuiesc eu, e doar părerea mea, nimic
mai mult”, vei putea spune: „Aşa gândesc eu referitor
la acest subiect. Şi iată din ce motive …” În calitate de
creştin, vei începe să apreciezi la un nivel mai profund
adevărurile creştine cu privire la Dumnezeu şi la lume
și vei înțelege mai bine cum toate se îmbină desăvârşit în
concepţia creştină despre lume şi viaţă.
3. Câştigarea necredincioşilor. Mulţi vor fi de acord cu
ceea ce am spus despre rolul apologeticii pentru întări-
rea credincioşilor, dar vor nega utilitatea ei în ceea ce pri-
veşte câştigarea necredincioşilor pentru Cristos. „Nimeni
nu vine la Cristos prin simple
TEMĂ DE DISCUŢIE argumente!”, spun ei.
În ce fel poate să vă ajute apologetica? Consider că, într-o anumită
măsură, oamenii aceştia sunt doar
victimele unor aşteptări false. Dacă
stai să te gândeşti că doar o minoritate dintre cei care aud
Evanghelia răspund pozitiv la mesajul ei şi îşi pun încrede-
rea în Cristos, nu ar trebui să ne surprindă că majoritatea
oamenilor vor refuza să se lase convinşi de argumentele
şi dovezile noastre. Prin însăşi natura situaţiei, ar trebui
să ne aşteptăm ca majoritatea necredincioşilor să nu fie

22 În gardă
convinşi de argumentele noastre apologetice, tot aşa cum
mulţi nu sunt atinşi de predicarea Crucii.
Să nu uităm: nimeni nu poate intui cu certitudine efec-
tul cumulativ al acestor argumente, atunci când sămânţa
este plantată şi udată tot mereu în moduri pe care nici
nu ni le închipuim. Să nu ne aşteptăm ca, la prima auzire
a pledoariei noastre apologetice, necredinciosul să cadă
lat la pământ. Fireşte că va riposta! Gândiţi-vă puțin ce Apostolul scepticilor
anume este în joc pentru el! Însă noi plantăm şi udăm cu C.S. Lewis (1898–1963)
răbdare, în nădejdea că, de-a lungul timpului, sămânţa va a respins în
creşte şi va aduce roade. adolescenţă
Atunci de ce să ne mai obosim – ar putea întreba creştinismul, atât din
cineva – cu procentul infim din ascultători pentru care motive personale,
cât şi intelectuale.
apologetica se dovedeşte eficientă? Mai întâi, pentru că
Totuşi, pe la vârsta
fiecare persoană este preţioasă în ochii lui Dumnezeu; de douăzeci-treizeci
pentru fiecare a murit Cristos. Asemenea unui misionar de ani, când lucra
chemat să intre în contact cu un grup etnic obscur, apo- deja ca profesor de
logetul creştin poartă povara de a întinde o mână acelei engleză la Oxford,
minorităţi care va răspunde argumentelor şi dovezilor Lewis a interacţionat
raţionale pe care le formulează. cu scriitori şi
prieteni care i-au
Însă în al doilea rând, acest grup de oameni, deşi puţin
oferit argumente
numeros, are o influenţă imensă. Bunăoară, printre ei s-a
convingătoare mai
numărat şi C.S. Lewis. Gândiţi-vă la impactul pe care îl întâi pentru a accepta
are şi astăzi convertirea acestui singur om! Am descoperit teismul şi, în cele din
că persoanele care rezonează cel mai mult cu argumentele urmă, creştinismul.
mele apologetice sunt îndeobşte inginerii, cei din sfera Lewis a devenit creştin
medicală şi avocaţii. Persoanele care lucrează în domeni- şi a început să îşi
ile amintite au puterea de a influenţa şi modela în cea mai folosească abilităţile
intelectuale şi talentul
mare măsură cultura zilelor noastre. Prin urmare, evan-
literar pentru a formula
ghelizarea minorităţii acesteia va aduce o roadă bogată şi apăra o concepţie
pentru împărăţia lui Dumnezeu. creştină despre lume.
În orice caz, concluzia generală cum că apologetica ar A devenit unul dintre
fi ineficientă pentru evanghelizare nu este în niciun caz cei mai influenţi
adevărată. Lee Strobel a remarcat recent, într-o discuție cu apologeţi creştini ai
mine, că a și pierdut socoteala celor care L-au cunoscut pe generaţiei sale. Cărţile
Cristos prin intermediul cărților sale Pledoarie pentru Cristos sale s-au vândut în
peste un milion de
și Pledoarie pentru credința creștină. Nici experiența mea per-
exemplare, în lumea
sonală nu mi-a arătat că apologetica ar fi ineficientă în evan- întreagă.
ghelizare. Avem mai mereu parte de bucuria nespusă de a
vedea oameni care își dedică viața lui Cristos ca urmare a
prezentării Evangheliei cu mijloace apologetice.

Ce este apologetica? 23
 Uneori, închei prelegerile în care aduc argumente în
favoarea existenței lui Dumnezeu sau dovezi care con-
firmă învierea lui Cristos cu o rugăciune de dedicare
prin care cei prezenți sunt invitați să își dăruiască viața
lui Cristos. Ulterior, cei care iau decizia pot preciza acest
lucru pe fișele rezervate comentariilor. Nu demult, am
luat parte la un turneu de conferințe în universitățile din
centrul statului Illinois și am descoperit cu încântare că,
aproape de fiecare dată când am ținut o asemenea pre-
legere, câțiva studenți au luat decizia de a-L urma pe
Cristos. Am văzut chiar studenți venind la Cristos după
audierea unei pledoarii în apărarea argumentului cosmo-
logic (pe care îl voi explica ulterior în carte)!
De asemenea, am aflat cu bucurie poveștile unor
oameni care au fost atrași spre Cristos în urma lecturii
unor materiale apologetice de-ale mele. După atacurile
din 11 septembrie 2001, am avut privilegiul să mă implic
în dezbateri alături de apologeți musulmani, în diverse
campusuri universitare din Canada și Statele Unite.
Recent, într-o sâmbătă dimineața devreme, am primit un
telefon. Glasul cu accent străin de la celălalt capăt m-a
înștiințat: „Bună ziua! Mă numesc Sayd al-Islam și vă sun
din Oman!” A continuat explicându-mi cum, pe ascuns,
se dezisese de credința sa musulmană și devenise ateu.
Însă între timp, citind diverse cărți de apologetică creș-
tină, pe care le comanda de pe Amazon.com, ajunsese să
creadă în Dumnezeu și era pe punctul de a se hotărî să Îl
urmeze pe Cristos.
Rămăsese profund impresionat de dovezile în spriji-
nul învierii lui Cristos și mă sunase pentru că îi mai rămă-
seseră câteva întrebări de lămurit. Am discutat timp de o
oră și mi-am dat seama că inima sa pornise deja pe calea
credinței; însă dorea să fie precaut și să se asigure că are
o bază solidă de dovezi, înainte de a face în mod conști-
ent acest pas. Mi-a explicat: „Înțelegeți, cred, că nu pot să
vă dau numele meu real. Aici, în țara mea trebuie să duc
un fel de viață dublă, căci altminteri aș fi ucis.” M-am
rugat împreună cu el ca Dumnezeu să continue să îl călă-
uzească în adevăr, apoi ne-am luat la revedere. Vă ima-
ginați cât de mulțumitor îi eram lui Dumnezeu pentru că
folosise cărțile acestea – și Internetul! – în viața omului

24 În gardă
aceluia! Probabil că există multe povești similare, iar pe
majoritatea dintre ele nu le aflăm niciodată.
Atunci când apologetica este prezentată într-o mani-
eră convingătoare și este îmbinată cu sensibilitate cu
expunerea Evangheliei și cu mărturia personală, Duhul
lui Dumnezeu se folosește bucuros de ea ca să-i atragă pe
oameni la El.

Cum să profitați cât mai mult de pe urma acestei cărți

Cartea de față își propune să fie un fel de manual care are
drept scop să vă echipeze spre a împlini porunca din 1
Petru 3:15. Prin urmare, ea trebuie studiată, nu doar citită.
Veți descoperi câteva argumente pe care le-am redat sub
forma unor pași ușor de memorat. Dezbătând fiecare din
aceste argumente, vă voi oferi un motiv (sau mai multe)
pentru a crede că fiecare pas al argumentului este adevă-
rat. Apoi voi aduce în discuție cele mai frecvente obiec-
ții față de fiecare pas, precum și modul în care le puteți
răspunde. În acest fel, veți fi dinainte pregătiți pentru
posibilele întrebări de care v-ați putea lovi atunci când vă
împărtășiți credința.
De exemplu, să presupunem că avem următorul
argument:
1. Toți oamenii sunt muritori.
2. Socrate este om.
3. Prin urmare, Socrate este muritor.
Iată ceea ce numim un argument valid din punct de
vedere logic. Cu alte cuvinte, dacă pașii 1 și 2 sunt adevă-
rați, atunci concluzia 3 este și ea adevărată.
Logica este o expresie a minții lui Dumnezeu (Ioan 1:1).
Ea descrie modul în care gândește o ființă rațională în mod
absolut. Există doar nouă reguli fundamentale ale logi-
cii. Atât timp cât respecți regulile logicii, ele îți garantează
că, dacă pașii argumentului tău sunt adevărați, atunci și
concluzia este adevărată. Astfel, putem spune că adevărul
concluziei derivă în mod logic din pașii argumentului.
Prin urmare, suntem puși în fața întrebării: sunt pașii 1
și 2 din argumentul de mai sus adevărați? În sprijinul pasu-
lui 1 putem aduce dovezi științifice și medicale precum că
toți oamenii sunt muritori. În sprijinul pasului 2, putem
face apel la dovezile istorice, spre a dovedi că Socrate a
fost om. Este de dorit ca, pe parcurs, să analizăm toate

Ce este apologetica? 25
 obiecțiile la adresa pașilor 1 și 2 și să încercăm să le răs-
pundem. De exemplu, este posibil ca cineva să nege pasul
2, convins fiind că Socrate a fost doar o figură mitică, nici-
decum o persoană reală. Atunci am fi nevoiți să arătăm de
ce dovezile sugerează că această opinie este eronată.
Pașii 1 și 2 din argumentul de mai sus poartă numele
de premise. Dacă te supui regulilor logicii și premisele tale
sunt adevărate, atunci și concluzia trebuie să fie adevărată.
Este drept că scepticul înverșunat poate nega orice con-
Premisă cluzie, negând pur și simplu una dintre premise. Nu poți
Paşii unui argument sili pe cineva să accepte concluzia, dacă el este dispus să
care conduc spre plătească prețul respingerii uneia dintre premise. Însă ceea
concluzie poartă ce poți face este să crești prețul respingerii concluziei, ofe-
numele de premisele rindu-i dovezi solide în sprijinul veridicității premiselor.
argumentului. Bunăoară, persoana care neagă premisa 2 din argu-
mentul de mai sus, îmbrățișează un scepticism istoric pe
care marea majoritate a istoricilor de profesie l-ar consi-
dera nejustificat. Deci poate respinge premisa 2 dacă așa
dorește, dar va plăti prețul de a fi privit drept un ciudat.
O asemenea persoană nu ar avea dreptul să condamne
drept irațional pe cineva care acceptă adevărul premisei 2.
Prin urmare, atunci când prezentăm argumentele
apologetice care conduc la o anumită concluzie, vrem să
ridicăm cât mai mult posibil prețul negării respectivei
concluzii. Vrem să-l ajutăm pe necredincios să înțeleagă
cât de mult îl va costa pe plan intelectual împotrivirea
față de concluzie. Chiar dacă el este dispus să plătească
prețul, poate că va reuși măcar să înțeleagă de ce noi nu
suntem obligați să o facem și astfel să înceteze să-i mai
ridiculizeze pe creștini, catalogându-i drept iraționali sau
afirmând că nu au motive raționale de a crede ceea ce
cred. Iar dacă nu este dispus să plătească prețul, atunci
poate că se va răzgândi și va accepta, într-un final, con-
cluzia pe care încercăm să o susținem.
În prezentarea argumentelor și dovezilor din cartea
aceasta, am încercat să am o abordare simplă, dar nu sim­
plistă. Voi lua în discuție cele mai puternice obiecții față
de argumentele mele și le voi răspunde. S-ar putea ca
uneori materialul pe care îl prezint aici să fie nou și dificil
pentru cititor. Vă încurajez să îl analizați în porții mici,
mai ușor de digerat. Poate că veți găsi util să vă impli-
cați într-un grup mic, unde puteți dezbate argumentele.

26 În gardă
Să nu vă simțiți prost dacă nu sunteți de acord cu mine
asupra anumitor detalii. Îmi doresc să gândiți fiecare pe
cont propriu!
La finalul celor mai multe dintre capitole veți găsi o
diagramă a argumentului sau un rezumat al pledoariei
prezentate în respectivul capitol. Dați-mi voie să vă explic
cum să folosiți diagrama argumentului. Diagrama are un
format de tip „culoar de înot”, iar argumentul meu este
prezentat în rubrica din partea stângă, sub titlul „Pro”.
Culoarul din partea dreaptă, cu titlul „Contra” expune
obiecțiile care ar putea fi ridicate de către un oponent al
argumentului. Săgețile dintr-o parte în alta a culoarelor
trasează diferitele răspunsuri pro și contra, care ar putea
fi aduse în discuție. Hărțile acestea vă vor ajuta să căpă-
tați o imagine de ansamblu.
Să analizăm, drept exemplu, diagrama argumentului
de la pagina următoare.
Pe culoarul din stânga vedem prima premisă a argu-
mentului. „Toți oamenii sunt muritori.” Urmând săgeata,
descoperim dovezile aduse în sprijinul acestei premise.
În cazul de față, nu ni se oferă vreo replică la premisă, ast-
fel încât culoarul „Contra” rămâne gol. Mai apoi, rubrica
„Pro” ne aduce o a doua premisă: „Socrate este om.”
Aici scepticii au o replică, astfel că în culoarul „Contra”
observăm obiecția: „Socrate a fost doar un personaj mito-
logic.” Urmând săgeata, descoperim răspunsul față de
această obiecție, în cadrul căruia se prezintă succint dove-
zile istorice pentru existența reală, umană a lui Socrate.
Observați, vă rog, că avem aici doar un rezumat foarte
concis; citirea hărții unui argument nu poate înlocui stu-
dierea argumentelor în sine, așa cum sunt ele prezentate
în text. Hărțile argumentelor nu fac decât să ne ajute să
vedem imaginea de ansamblu.
Nu v-ar plăcea să puteți să vă apărați credința în mod
inteligent? Nu v-ar plăcea să aveți la degetul mic o serie de
argumente pe care să le împărtășiți cu cei care afirmă că creș-
tinii nu au motive întemeiate pentru a crede? Nu v-ați sătu-
rat să vă temeți și să vă simțiți intimidați de necredincioși?
Dacă răspunsul la întrebările de mai sus este „Ba da”,
atunci citiți mai departe! Mă bucur că ați ales această carte
și vă felicit pentru că v-ați pus în gardă, fiind gata oricând
să dați socoteală de nădejdea care este în voi.

Ce este apologetica? 27
 Exemplu de diagramă a argumentului

Pro Contra

1. Toţi oamenii sunt muritori.

Dovezile biologice demonstrează că,

într-un final, toate organismele umane mor.

Socrate a fost doar un

2. Socrate este om. personaj mitologic.

Atât Platon, cât şi Aristotel fac refe-

rire la Socrate ca la o persoană reală.

3. Prin urmare, Socrate este muritor.

28 În gardă