CULEGERE DE PROBLEME

GEOMETRIE

1) Să se afle numărul de puncte distincte dintr-un plan știind că unind două câte două putem
duce 105 drepte distincte.
Soluție: Scriem formula de determinare a numărului de drepte care se pot duce prin n puncte distincte
printre care nu exista trei puncte coliniare. Nd=[ ( n–1)∙n ]:2 => 105= [(n–1)∙n]:2=>210=(n–1)∙n
(n–1)∙n=2∙7∙3∙5, ( n–1) ∙ n =14∙15 deci n = 15
Numarul de puncte care sa indeplineasca conditiile problemei este 15.

2) Unghiurile A, B, C îndeplinesc următoarele condiţii:

1
a) raportul dintre complementul suplementului unghiului A şi suplementul său este ;
5
5
b) raportul dintre complementul unghiului B şi suplementul complementului său este ;
13
7
c) raportul dintre unghiul C şi complementul său este .
11
A  3,4  (B  C )  B  0,125  C : 7
Calculaţi: .
ABC

A  90o 1 90o  B 5
  A  105o ,   B  40o ,
180  A 5
o
90  B 13
o

Soluție: 34 1
105o   75o  40o   35o : 7
C 7 10 8
  C  35o 2
90  C
o
11 105  40  35o
o o

3) Determinați măsurile a patru unghiuri în jurul unui punct, știind că sunt direct propor-
1 1 1 1
ționale cu numerele : ; ; ; . Realizați apoi figura corespunzătoare.
2 3 4 6
Soluție : Fie x, y, z, t măsurile unghiurilor cerute . Atunci:
x y z t 360o
     288o , Deci x = 144o , y = 96o , z = 72o, t = 48o
1 1 1 1 1 1 1 1
  
2 3 4 6 2 3 4 6

4) Fie punctele A0 , A1, A2 ,......, A2002 , A2003 , A2004 şi B2004 , B2003 , B2002 ,......, B2 , B1, B0 , distincte
şi coliniare, în această ordine, astfel încât:
1 2 3 2003
A0 A1  1 mm , A1 A2  2 mm , A2 A3  3 mm , ……, A2002 A2003  2003 mm ,
2 3 4 2004
2004 1
A2003 A2004  2004 mm , A2004 B2004  4008 mm , B2004 B2003  2004 mm ,
2005 2
1 1 1
B2003 B2002  2003 mm , ……, B2 B1  2 mm , B1B0  1 mm .
3 2004 2005
Fie M mijlocul segmentului A0 B0  . Determinaţi lungimea segmentului A0 M  în m şi
arătaţi că lungimea segmentului A0 B0  este multiplu de 1336.
Soluție:
MORARIU MIHAI 1
 A 0 B0  A 0 A1  B 2004 B 2003   A1A 2  B 2003 B 2002     A 2002 A 2003  B 2 B1    A2003 A2004  B1 B0   A2004 B2004
 1 1  2 1  2003 1   2004 1 
A 0 B 0  1  2004    2  2003      2003 2    2004 1   4008
 2 2  3 3  2004 2004   2005 2005 
 A 0 B 0  2006
 2006
  2006
   4008  A0 B0  2004 2008 mm  1336 3012  M 1336
 2006
2004 termeni

1
 A0 M   A0 B0  A0 M  1002 2008 mm  A0 M  2012,016 m
2

5) Fie unghiurile < ABC şi < DCB, astfel încât AD BC   şi (BX, (CY bisectoarele
celor două unghiuri. Notăm AB  CD  {P} şi BX  CY  {M } .
a) Dacă m (< ABC) =120 şi m (< DCB) = 40, arătaţi că MP şi BC nu sunt paralele.
b) Există măsuri ale celor două unghiuri, < ABC şi < DCB, pentru care MP║ BC?

Soluţie: a) Presupunem că MP ║BC. < PMC  < MCB= 20o (alterne interne)
1. m(< PMC)= m(< MCP)=20o  triunghiul PMC isoscel PC  PM.
2. m(<MBP)=m<(ABX)=60o(opuse la vârf) şi cum m(<CBP)=M(<MPB)=60o (alt int) 
triunghiul MBP echilateral  PB  PM  MB.
3. Din 1 şi 2 avem că triunghiul PBC isoscel, cu PB=PC ceea ce contrazice m(<PBC)=60oși
m(<BPC)=40° ABSURD deci MP nu este paralelă cu BC
b) Notăm m(<ABC)=2x și m(<BCP)=2y. Dacă MP║BC, atunci triunghiurile BPM şi PBC fiind
isoscele, avem că m(<PBC)=2y şi cum <ABP este alungit, avem <ABC şi <DCB sunt
suplementare. Vom demonstra că această condiţie este suficientă pentru ca dreptele MP şi BC
să fie paralele. Construim prin P o paralelă la BC care taie BX în T şi CY în S.
1. <PCS  <BCS  <CSP  triunghiul SPC isoscel  CP  PS.
2. <TBP  <ABX  <XBC  <BTP  triunghiul PBT isoscel  PB  PT.
3. Deoarece <ABC şi <DCB sunt suplementare  <PBC  <PCB  CP=PB.
Din 1, 2 si 3 obţinem PS  PT , adică T  S  M şi MP║BC.

6) Determinaţi măsurile unghiurilor unui triunghi ştiind că sunt exprimate prin numere prime.
Soluție: Cum suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este exprimată printr-un număr par, şi anume
1800, aceasta implică obligatoriu să luăm măsura unui unghi de 20, singurul număr prim care se
poate lua ca să fie şi par, iar celelalte se iau impare şi prime astfel încât suma lor să fie de 1780.
Rezultă soluţiile: (20; 50; 1730), (20; 110; 1670), (20; 290; 1490), (20; 410; 1370), (20; 710; 1070),
(20;890; 890).

7) Două unghiuri complementare au raportul dintre suma şi diferenţa măsurilor lor, 15.
Aflaţi măsurile unghiurilor.
Soluție: Fie A şi B măsurile celor două unghiuri, iar conform enunţului problemei scriem: A+B=90,
MORARIU MIHAI 2
 (A+B):(A-B)=15, A-B=90:15=6. De aici se obţine că A=480 şi B=420.

8) Se consideră dreptele AB şi CD care se intersectează în punctul O. Fie [OE, [OF, [OP

bisectoarele unghiurilor <AOC, <AOE şi respectiv <AOD. Ştiind că m(<BOE)=120o,
să se calculeze m(<BOF).
Soluție:

Notăm m(<AOC)=2a, m(<AOD)=2b. Avem m(<AOE)= m(<COE)=a şi m(<AOP)= m(<DOP)=b. Cu

notaţiile făcute, avem 2a  2b  1800  a  b  900 (1). m(<BOC)= m(<AOD)=2b (unghiuri opuse la
vârf). m(<BOE)=120o => m(<BOC)+m(<COE)= 120o => 2b+a=120o (2). Din (1) și (2) se va obţine
a  600 , b  300 . Cum [OF este bisectoarea <AOE, => m(<AOF)+m(<EOF)=a/2=30o
m(<BOF)= m(<BOE)+m(<EOF)=120o+30o=150o.

9) Fie AOB, BOC, COD, DOE şi EOA unghiuri în jurul unui punct şi [OX şi [OY
bisectoarele unghiurilor AOB şi BOC. Ştiind că măsura unghiului XOY este de 800,
1 1
m(<COD)= m(<DOE) şi m(<DOE)= m(AOE), aflaţi măsurile unghiurilor <AOC,
4 5
3
<COD, <DOE şi <EOA. Dacă raportul măsurilor unghiurilor <AOB şi <BOC este ,
13
aflaţi măsurile lor.
1
Soluție: m(<XOY)= m(<AOC)  m(<AOC) = 1600  m(<COD)+m(<DOE)+m(<EOA) = 2000 
2
m(<COD) + 4m(<COD) + 20m(<COD) = 2000  m(<COD) = 80, m(<DOE) = 320 şi
mAOM  3
m(<EOA) = 1600. Cum  şi m(<AOB) + m(<BOC) = m(<AOC) = 1600 
mBOC 13
m(<BOC) = 130 şi m(<AOB) = 300.
0

10) Se dau două segmentele congruente, (AB) și (DC), astfel încât:

1 1
AB  DC = { O }; 3 m(<AOC) = 2 m(<BOC) ; 2 OB = 3 OA şi OD = OC .
2 3
a) Demonstraţi că triunghiurile AOC şi DOB sunt congruente;
b) Calculaţi m(<AOC) şi m (<COB).

MORARIU MIHAI 3
 OA OB AB
Soluţie: 2 OB = 3 OA => = =
2 3 5
1 1 OD OC CD
OD = OC și = =
2 3 2 3 5
OA = OD și OB = OC , m(<AOC) = m(<BOC)
ΔAOC  Δ DOB (LUL)
mAOC  mBOC 
3 m(<AOC) = 2 m(<BOC) și =
2 3
1800
= = 360, m(<AOC) = 720 , m(<BOC) = 1080 .
5

11) Se dau două unghiuri astfel încât m(<AOB) = 1300 şi m (<BOC) = 1600 iar [ OM
bisectoarea unghiului < AOB şi [ ON bisectoarea unghiului AOC. Să se afle:
a) m(<MON) când unghiurile date sunt adiacente;
b) m(<MON) când unghiurile date nu sunt adiacente .

Soluţie : a) m(<AOC)=3600–(1300+1600)= 700,

1300 700
m(<MON)=m(<MOA)+m(<AON)=  = 1000
2 2
b) m(<AOC) = 1600 –1300 = 300

1300 300
m(<MON) = m(<MOA) + m(<AON) =  = 800
2 2

12) Se dă triunghiul ascuţitunghic ABC, cu M mijlocul lui [BC]. Perpendiculara pe BC în

punctul M intersectează bisectoarea unghiului B în P. Fie D simetricul lui P faţă de
AB şi PD  AB  E.
a) Demonstraţi că triunghiurile DBE, PBE, PBM şi PCM sunt congruente.
b) Calculaţi perimetrul poligonului BCPD, ştiind că perimetrul triunghiului PMC
este de 12 cm.
c) Fie [CP], [CM], [MP], [MB], [BP], [PE], [BE], [BD], [ED] tronsoane ale unei
reţele de drumuri. Parcurgerea unui tronson ipotenuză costă 5000 lei, a unui tronson
catetă mică costă 3000 lei şi a unui tronson catetă mare costă 4000 lei. Aflaţi traseul cel
mai ieftin de la C la D, ştiind că proprietarul reţelei de drumuri acordă o reducere egală
cu valoarea celui mai scump tronson, cu condiţia să parcurgă trei tronsoane de drum cu
acelaşi preţ.
Soluție:

MORARIU MIHAI 4
 A
D E

P
P

B M C
a) ∆DBE ≡ ∆PBE, ∆PBE ≡ ∆PBM, ∆PBM ≡ ∆PCM
b) n perimetrul poligonului sunt cuprinse 2 ipotenuze, 2 catete mici, 2 catete mari, deci
PBCPD  24cm
c) Traseul C – M – P – E – D costă (4 + 3 + 3 + 3) – 4 = 9
Traseul C – P – B – D costă (5 + 5 + 5) – 5 = 10
Traseul C – M – B – E – D costă (4 + 4 + 4 + 3) – 4 = 11
Traseul C – P – E – D costă 5 + 3 + 3 = 11
Deci, cel mai ieftin este C – M – P – E – D cu 9000 lei

13) a) Se consideră, în plan, n puncte distincte. Câte două puncte determină un segment. Să
se arate că există două puncte din care pleacă acelaşi număr de segmente.
b) Unghiurile AOB şi BOC sunt adiacente suplementare, iar măsurile lor sunt invers
proporţionale cu numerele 0,(3) şi 0,2 . [ OD semidreaptă opusă semidreptei
[OB, iar [ OE bisectoarea <AOD . Calculaţi m(<AOB ); m(<BOC); m(<EOC).
Soluție: a) Dintr-un punct pleacă maximum (n-1) segmente şi minimum unul Cum sunt n puncte, vor
exista două din care pleacă acelaşi nr. de segmente
u v u  v 1800 450
b) notăm m (<AOB ) = u, m (<BOC ) = v,      220 30'
3 5 35 8 2
m (<AOB ) = 67030’, m (<BOC ) = 1120.30’, <AOB  <COD ( opuse la vârf) 
m (<COD ) = 67030’ , <BOC  <AOD ( opuse la vârf)  m (<AOD ) = 112030’
m (<DOE ) = 112030’ : 2 = 56015’; m (<COE ) = 67030’ + 56015’ = 123045’

14) Se consideră punctele A, B, C, D, M şi N astfel încât B  (AC), C  (BD) şi M este

mijlocul segmentului [AC] şi N este mijlocul segmentului [AD]. Dacă BC = 2, (6)·AB,
CD = 1,1 (9)·BC şi MN = 11, (076923) cm. Să se afle:
a) Lungimea segmentelor [AB], [BC], [CD];
b) Lungimea segmentului [AP], ştiind că P  [AD], iar AB·AP  N.
8 6 8 16 11
Soluție: a) NOTĂM: AB = a ═> BC =  a ; CD =   a   a; AC = AB + BC =  a;
3 5 3 5 3
AC 11 103 AD 103
AM =   a; AD = AC + CD =  a ; AN =   a Dar MN=AN–AM
2 6 19 2 30
103 11 1 48 144 90 90 240
═>  a   a  11 ═> a  ═> a = ═> AB = cm (1p) BC = cm şi
30 6 13 30 13 13 13 13
288
CD = cm
13

MORARIU MIHAI 5
 7 90
b) AD = 47 cm, dar P ≤ [AD] ═> AP = X ≤ 47, X  IN . Avem AB · AP =  x N
13 13
═> x  {13, 26, 39} . Deci AP = 13 cm, sau AP = 26 cm, sau AP = 39 cm

15) Se consideră un unghi drept AOB, o dreaptă d care trece prin vârful O al unghiului AOB
şi care nu are puncte comune cu interiorul unghiului AOB. Pe dreapta d se consideră
punctele C şi D astfel încât A şi C să fie în acelaşi semiplan determinat de dreapta OB şi
(OC, (OD sunt semidrepte opuse, [OC][OD]. Se ştie că dreapta AC nu este perpendicu-
lară pe dreapta d. În interiorul unghiului AOB se consideră punctul M cu proprietăţile
[AC][AM], [OC][OM]. Se cere:
a) să se demonstreze că unghiul AOC este ascuţit;
b) să se demonstreze că semidreapta (OB este bisectoarea unghiului MOD;
c) să se arate că distanţele de la punctul A la dreptele d şi OM sunt egale;
d) să se arate că MD  OB.
Soluție: a) Fie semidreapta (OB’ opusa semidreptei OB, Cinteriorului unghiului AOB, A, C în acelaşi
semiplan determinat de OB
C  Int AOB 
C  int AOB ' 
 A C in acelasi semiplan   mAOC   90 0
0
 mAOB '  90 
,

det er min at de OB 
b)  AOC   AOM (LLL)  m(AOC) = m(AOM) = , m(MOB) = 900- ; m(DOB) =
1800 – m(COB) = 1800 – m(AOB) -  = 900-   m(MOB) = m(DOB)
 (OB este bisectoarea MOD
c) Fie AF  d, D d, AE  OM, E  OM, Din AOCAOM  (OA bisectoarea COM
 [AF][AE].
d) MD  OB = T, OMTODT (LLL) m(OTM) = m(OTD), dar sunt şi suplementare
 MT  TD

16) Fie [Ox – bisectoarea unghiului ∢AOB și M  (Ox , N  (OA , P  (OB , astfel încât
[ON] ≡ [OP].
a) Demonstrați că [MO este bisectoarea lui ∢NMP.
b) Dacă OM∩NP = {T}, demonstrați că ∢MTP ≡ ∢OTP
B
P
Soluție:

T M
O x

N A
∆ MOP  ∆ MON (L.U.L.)  ∢ OMP  ∢ OMN A MO bisectoarea unghiului ∢NMP
A
∆ MOP  ∆ MON (L.U.L.)  ∢ MTN  ∢ MTP Dar ∢ MTN  ∢ OTP în plus m(∢MTP) = 90o

MORARIU MIHAI 6
17) Se dau semidreptele [OA, [OB, [OC şi [OD în această ordine, unde [OA şi [OD sunt
semidrepte opuse, cu m(  BOC ) = 2·m( AOB ) şi m( COD ) = 2·m( AOC ).
a) Aflaţi măsurile unghiurilor  AOB, BOC , COD .
b) Aflaţi m( MON ), unde [OM este bisectoarea COD şi [ON este bisectoarea  BOC .
c) Dacă [OP este bisectoarea NOB , arătaţi că  MOP este drept.
d) Numiţi toate semidreptele din desenul de mai sus, care sunt bisectoare, şi pentru care
din unghiuri.
C N
M P
B

D O A
Soluție:
a) m(  AOB) = x, m(  BOC) = 2x, m(  COD) = 6x =>ecuaţia : x + 2x + 6x =180o
=> m(  AOB) = 20o , m(  BOC) = 40o , m(  COD) = 120o
b) m(  MON) = 80o
c) m(  NOP) = 10o , deci m(  MOP) = 90o , adică  MOP este drept
d) [OM bisectoarea  COD, [OC bisectoarea  MOA, [ON bisectoarea  BOC,[OP bisectoarea
 NOB, [OP bisectoarea  AOC

AB 3
18) Se consideră punctele coliniare A, B şi C astfel încât  şi AC  40 cm . Fie M şi P
BC 5
mijloacele segmentelor AB , respectiv BC . Aflaţi lungimile segmentelor AB , BC  şi
AP
valoarea raportului .
MC
Soluție: AB  BC  k  AB  3  k, BC  5  k
3 5
I. B  AC  , AC = BC + AB  AC  8  k  k  5 , AB=15cm, BC  25 cm AP 11

MC 13
II. A  BC  , AC = BC – AB  AC  2  k  k  20 , AB  60 cm , BC  100 cm AP  1
MC 7

19) Pe o dreaptă d se consideră punctele A0, A1, A2, A3, ... , A25 în această ordine şi astfel
încât A0A1 = 1cm, A1A2 = 2cm, A2A3 = 3cm, ... , A24A25 = 25cm. Determinaţi segmentele
de lungime 1m, cu capetele în puncte distincte dintre A0, A1, A2, A3, ... , A25
Soluție: Fie AiAj = 1m = 100cm, j > i   k  N* a.î. j = i + k  AiAi+1 + Ai+1Ai+2 + ... + Ai+k-1Ai+k =
100cm Observă că AnAn+1 = (n +1) cm  (i + 1) + (i + 2) + ... + (i + k) = 100  ki + k(k + 1) : 2
= 100  k(2i + k + 1) = 200 Dar k şi (2i + k + 1) au parităţi diferite, în plus 2i + k + 1  50
 (k; 2i + k + 1) { (5, 40); (8, 25) } (k; i )  { (5, 17); (8, 8) }  (j; i )  { (22, 17); (16, 8) }
şi A17A22 = A8A16 = 100cm = 1m

20) Se consideră triunghiul ABC cu AB = AC, I punctul de intersecţie a bisectoarelor

unghiurilor ABC şi ACB, iar AM  AB, M  BI, AN  AC, N  CI.
MORARIU MIHAI 7
 a) Demostraţi că [ MI ]  [ NI ].
b) Arătaţi că MN BC .
Soluție: a)ABC  ACB  <ABC <ACB m(<ABI) = m(<IBC) = m(<ACI) = m(<ICB) = u (1)
IBC  ICB  [BI]  [CI] (2) ABM  ACN (C.U.)  [BM]  [CN] (3)
Scăzând relaţiile (2) şi (3)  [MI]  [NI] (4)
b) (4)  MIN  NIM m(<INM) = m(<IMN) (5)  în MIN, 2 m(<IMN) + m(<MIN) =
=180 (6) În BCI, 2 u + m(<BIC) = 180 (7) <BIC  <NIM (fiind opuse la vârf) (8)
(6), (7), (8) m(<IMN) = u  <IMN  <ICB şi fiind alterne interne formate de dreptele
BC şi MN cu secanta BM  BC  MN .

21) Fie triunghiul isoscel ABC cu [AB]  [AC] şi  ABC   ACB. Pe latura [AB] se con-
sideră punctele M şi P astfel încât [AM]  [MP]  [PB], iar pe latura [AC] punctele
S şi T astfel încât [ AS ]  [ ST ]  [ TC ] . Fie { E } = PS  BC; { K } = MT  BC .
Demonstraţi:
a) [ PS ]  [ MT ] .
b) [ SE ]  [ MK ] .
Soluție: a) din ipoteză < ABC  <ACB (1), notăm AM = x  AM = MP = PB = AS = ST =TC = x,
 AP=AT = 2x, (2)
 PAS   TAM (LUL)  a)
b) din a)  < ASP  < AMT  < PSC  < TMB (3) din (1), (2) şi (3) cazul (ULU)
  SCE   MBK  b)

22) Se dau semidreptele [OA, [OB, [OC, [OD astfel încât [OB și [OC sunt interioare unghiu-
rilor AOC și respectiv BOD și [OM, [ON, [OP sunt bisectoarele unghiurilor AOB, BOC
și respectiv COD. (Punctele B, C, D sunt de aceeași parte a dreptei OA).
a) Arătați că m(<AOC)+ m(<BOD)= m(<AOD) + m(<BOC).
b) Dacă <AOB  <COD, arătați că <AOC  <BOD.
c) Dacă [ON este și bisectoarea unghiului MOP, dovediți că <AOB  <COD.
Soluție: a) că m(<AOC)+m(<BOD)= m(<AOB)+m(<BOC)+m(<BOC)+m(<COD) =>
m(<AOC)+m(<BOD)=m(<AOD)+m(<BOC)
b) <AOC  <BOD
c) ON bisectoarea <MOP => m(<MON)=m(<NOP). ON bisectoarea <BOC =>
1
m(<BON)=m(<NOC). => m(<MOB)=m(<COP). => m(<MOB)= m(<AOB) și
2
1
m(<COP)= m(<COD) => <AOB  <COD.
2

23) Se consideră un unghi alungit <AOB şi, în acelaşi semiplan determinat de dreapta AB se
consideră (n-1) semidrepte distincte care împart <AOB în n unghiuri, nN, n  2. Aceste
n unghiuri formate au măsurile (în grade sexagesimale) exprimate prin numere naturale
diferite.
a) Să se găsească valoarea maximă a numărului natural n;
b) Pentru valoarea lui n găsită la punctul a), daţi un exemplu în care să precizaţi măsurile
celor n unghiuri care se formează;

MORARIU MIHAI 8
 c) Să se determine numărul maxim de unghiuri care se pot forma (în condiţiile precizate
în enunţ) dacă unul dintre unghiuri este drept.
Soluție: a) Pentru ca n (numărul de unghiuri) să fie maxim, trebuia ca măsurile acestor unghiuri să fie cât
mai mici. Deoarece masurile acestor unghiuri sunt exprimate prin numere naturale diferite,
cele mai mici valori pot fi: 10, 20, … , n0. Dar suma măsurilor celor n unghiuri este 1800.
Înseamnă că 10+20+ … +n0  1800  nn  1  180  nn  1  360 şi cum n este număr
2
natural, n  18. Valoarea maximă a lui n este 18.
b) Un exemplu ar putea fi 10, 20, 30, … , 160, 170, 270.
c) Dacă unul dintre unghiuri este drept, revenim în cazul a) dar cu n-1 unghiuri a căror sumă a
măsurilor este de 900. 10+20+ … +(n-1)0  900  nn  1  90  nn  1  180  n  13.
2
Valoarea maximă a lui n în acest caz este 13.

24) Fie pătratul ABCD. Se consideră M(BC), N(CD) astfel încât (MA este bisectoarea
unghiului <NMB . Să se arate că (NA este bisectoarea unghiului <DNM şi că m(<NAM)
=45o. Reciproc, să se arate că, dacă M(BC), N(CD) şi m(<NAM)=45o, atunci (MA
este bisectoarea unghiului  NMB şi (NA este bisectoarea unghiului <DNM.
(Obs: se ştie că laturile unui pătrat sunt congruente şi toate unghiurile au măsura de 900)
Soluție:

D N C
Fie P  CB, cu M(CP) astfel încât MP = MN. Deducem prin
cazul de congruenţă LUL că AMNAMP, de unde obţinem AP
= AN,  NAM  PAM ,  ANM  APM
Demonstrăm acum că ADNABP (cazul CI), de unde obţinem
 DAN  BAP şi  AND  APB
M
Din cele obţinute mai sus va rezulta că  AND  ANM
m NAP   m NAB   m BAP   m NAB   m DAN  =
900.
B
Obţinem astfel m NAM   m MAP  450
A
P
Reciproc: Construim semidreapta (AP, cu B(CP) astfel încât <DAN  <BAP. Din congruenţa
triunghiurilor DAN şi BAP obţinem AN = AP şi <AND  <APB. În plus
m( <NAB)+m(<DAN)= m(<NAB)+m(<BAP)=90o. Deducem că m(<NAM)=m(<MAP)=45o .
Dar AMNAMP (LUL) şi obţinem <ANM  <AND  <APB.

25) Două unghiuri complementare au măsurile în grade egale cu a şi b ( a; b  N * ) direct

ab
proporţionale cu numerele prime p1 şi p2. Dacă este număr natural par,
p1  p 2
determinaţi măsurile celor două unghiuri.

MORARIU MIHAI 9
 a b ab 90
Soluție: (a;b) şi (p1;p2) sunt direct proporţionale =>    Cum p1 şi p2 sunt
p1 p 2 p1  p 2 p1  p 2
numere naturale prime şi raportul a  b este un număr natural par, deducem că
p1  p 2
p1  p 2  {5;9;15;45} . Deoarece suma a două numere naturale prime este un număr natural impar,
deducem că unul dintre ele este 2.
90
Presupunem că p1=2 => p2  {3;7;13;43} =>  {18;10;6;2}
p1  p 2
90 
a  p1  
p1  p 2   a  {36 ;20 ;12 ;4  }
şi  (1), a+b=90o şi (1) => b  {54 ;70 ;78 ;86 }
p1  2 

În final, (a;b)  {(36 ;54 ); (20 ;70 ); (12 ;78 ); (4  ;86 )}

26) Arătaţi că bisectoarele a două unghiuri proprii AOB şi AOC, neadiacente, nu pot forma
un unghi drept.
Soluție: (A)

B
Y <AOX=<XOB=a și <AOY=<YOC=b
C 90o
a X
b

b a
A
O
Conform notaţiilor din figură, avem: Dacă m(<XOY)  90  atunci m(<AOC) =2b=2(a+90o)=2(a+90o)
= 2a+180o => m(<AOC) >180o (Fals) (1)
(B)
Y
B

C 90o

b a X

b a
A
O

Conform notaţiilor din figură, avem : m(<AOC)=a+b+90o=a+a+90o+90o=2a+180o >180o (Fals) (2)

Din (1) şi (2) rezultă m(<XOY)  90 
MORARIU MIHAI 10
27) Se consideră unghiul ascuţit XOY . În semiplanul determinat de (OX şi în care nu se află
Y se duc perpendicularele (OA şi OB pe (OX, respectiv pe (OY . Se notează cu (OC
bisectoarea unghiului BOX.
a) Dacă m(<XOC) este cu 20o mai mare decât m(<XOY), să se afle m(<XOY).
b) Dacă (OX este bisectoarea <YOC , atunci m(<COY)= m(<XOB)

Y X
C

O B

A
Soluție:
a) Fie m(<XOY) =ao şi m(<BOX) =2bo .
=> b=a+20o (1)
o
(OC este bisectoare => m(<BOC) = m(<XOC) = b

Din ipoteză (OB  (OY  m(<BOY0=90o

=> 2b+a=90o (2)
m(<BOY) =2b+a

Din (1) şi (2) => 2a+40o + a = 90o =>3a=50o => a= 16o 40’
b) (OX – bisectoarea <COY => m(<XOY) = m(<COX)  a=b (3)
(OC – bisectoarea BOX => m( BOX )=2b
m( BOX ) + m( YOX )=90o => 2b+a=90o (4)
Din (3) şi (4) => a=300
m( BOX )=2b ; b=a=30o => m( BOX )=60o
=> BOX  COY
m( COY )=60 o

28) Fie triunghiul isoscel ABC cu (AB)  (AC) şi punctele D, E BC, astfel încât B(DC),
C(BE) şi (BD) (CE). Perpendiculara în D pe AD intersectează perpendiculara în E pe
AE în punctul F. Să se arate că (AF este bisectoarea unghiului <BAC.
Soluție: Demonstrăm că ABDACE => AD=AE şi < DAB < EAC ,< ADB  < AEC
Demonstrăm că ∆ADF∆AEF (LLL) => < DAF < EAF
prin diferenţă de unghiuri congruente, < BAF  < CAF, deci (AF bisectoarea < BAC

29) Punctele A, B, C , D sunt coliniare, în această ordine De o parte şi de alta a dreptei AB se

consideră triunghiurile congruente ABE şi DCF astfel încât Demonstraţi că:
a) AF   DE  .
b) Dacă AD  EF  M  atunci M este mijlocul segmentului EF  .
Soluție a) Din ABE  DCF   AE    DF  şi <CDF  <BAE. Atunci ADF  DAE (LUL )
și AF   DE  .
MORARIU MIHAI 11
 b) AFE  DEF (LLL ) de unde <AEM  <DFM.
 MAE  MDF (ULU ) => [ME]  [MF]

30) Fie punctul B (AC) şi D, E două puncte de o parte şi de alta a dreptei AC, astfel încât
triunghiurile ABD şi BCE să fie echilaterale. Dacă perpendiculara din D pe AB inter-
sectează EC în P, perpendiculara din E pe AB intersectează pe AD în F şi punctele P, B, F
sunt coliniare, atunci demonstraţi că AB  BC.
Soluție: Fie AB=a şi BC=b. DEF isoscel (m(<EDF)=120o și m(<DEF)=30o ) => DF=DE=a+b
DEP isoscel (m(<DEP)=120o și m(<PDE)=30o ) => EP=DE=a+b
Din U.L.U.   DBF   EBP  DB  BE.

31) Se dau unghiurile adiacente suplementare AOB şi BOC, m(<AOB)=110o. Se duce [OM
bisectoarea unghiului <AOB, [ON bisectoarea unghiului <BOC şi [OP bisectoarea un-
ghiului <MON. Se cere m(<POB).
110O
Soluție: mAOM   mBOM    55O , mBOC   180O  110O  70O
2
O
mMON 
mBON    35O , mMON   55O  35O  90O , mPON  
70
 45O
2 2
mPOB  45O  35O  10O

32) Triunghiul dreptunghic ABC , m(<ABC)= 90 0 , conține ,,zig zagul’’

AM 1 =M 1 N 1 =N 1 M 2 =M 2 N 2 =N 2 B = BC , M 1 ,M 2  [AB]; N 1 ,N 2  [AC]; M 1  [AM 2 ];
N 1  [AN 2 ];
a) Aflați măsura unghiului <A
b) Arătați că printre triunghiurile astfel formate există un triunghi echilateral .Care este
acesta?
c) Dacă notăm cu E mijlocul lui (BM 2 ) demonstrați că (N 2 E) este paralelă cu una din
laturile triunghiului ABC
Soluție: notăma m(A)= x = m(<M 1 N 1 A) = x => m(N1M 1 M 2 )=2x; m(N1M 2 M 1 )=2x
=> x=15 0
Daca calculeaza 4  150  600   M 2 N 2 B echilateral
Dar N 2 E mediană și înălțime N 2 E  AB  < CBA și < N 2 EA corespondente congruente
 N 2 E // BC.

33) Se consideră punctele A1, A2 , A3 , ..., A10 coliniare, în această ordine, astfel încât
A1 A2  1 cm, A2 A3  2 cm, ..., A9 A10  9 cm. Să se calculeze:
a) lungimea segmentului  A1 A10 ;
b) distanţa dintre mijloacele segmentelor  A1 A4  şi  A7 A10 .
9  10
Soluție: a) Avem 1  2  3  ...  9   45, deci A1 A10  45 cm.
2
b) Notăm cu M şi N mijloacele segmentelor  A1 A4  , respectiv  A7 A10 .

MORARIU MIHAI 12
 1 1
Atunci A1M  A1 A4  3 cm şi NA10  A7 A10  12 cm .
2 2
În final, MN  A1 A10  A1M  NA10  45 cm  3 cm  12 cm  30 cm.

34) Fie triunghiul isoscel ABC (AB  AC) şi punctele P şi Q în interiorul său astfel încât
AP  PB  AQ  QC. Dacă BP  AQ  S, să se demonstreze că <SPQ  <QCB.
Soluție:

Construim AD  BC , D  BC. Din ABD  ACD (I.C.) rezultă că < BAD  < CAD (1).
 APB   AQC (L.L.L.) deci < PAB  < QAC (2). Din (1) şi (2) rezultă că < PAD  < QAD
 APQ este isoscel de bază [PQ] şi  AD este bisectoarea unghiului < PAQ, deci AD  PQ.
Fie SB  AD  M  . Avem < SPQ  < SBC (au acelaşi complement, < BMD)
Dar < PBC  < QCB (diferenţe de unghiuri congruente).
Deducem că <SPQ  <QCB.

35) Punctul M este mijlocul segmentului  AB  , C   AM  iar D este mijlocul segmentului BC 
a) Să se arate că D  MB  .
b) Ştiind că CM  3 cm şi AB  30 cm , să se calculeze lungimea segmentului MD 
Soluție: a) BC  BA  2  BD  2  BM  BD  BM  D   BM  ,
b) AB  2  MB  MB  15 cm ; BC  BM  MC  18 cm , 2BD  BC  BD  9 cm
 CD  9 cm  MD  CD  CM  6 cm

36) Dreptele AB şi CD sunt concurente în punctul O , O   AB  , O  CD  iar

m(<AOC) = 2·m(<BOC). Fie OE  AB şi  OF bisectoarea unghiului <BOD. Să se
calculeze măsura unghiului <EOF .
Soluție: m(<AOC)+m(<BOC)=180o și m(<AOC)=2·m(<BOC) => m(<AOC) =120o m(<BOC)=60o
m(<AOC)=m(<BOD) => m(<BOD)=120o  OF este bisectoarea unghiului <BOD => m(<BOF)=
=m(<FOD) =60o Dacă  OE ,  OF sunt în acelaşi semiplan delimitat de AB atunci
m(<BOE) =90o , m(<BOF)=60o => m(<EOF)= m(<BOE)-m(<BOF)=30o. Dacă  OE ,  OF sunt în
semiplane diferite, delimitate de AB , atunci m(<BOE) =90o , m(<BOF)=60o => m(<EOF)=
=m(<BOE)+m(<BOF)=150o.

37) Fie triunghiul ABC în care AB=AC şi punctele S, R în exteriorul triunghiului astfel încât
MORARIU MIHAI 13
 SA=SB=RA=RC şi AB separă punctele S şi C, AC separă punctele B şi R. Să se arate că:
a) Triunghiurile CAS şi BAR sunt congruente.
b) BT=CT, unde T este intersecţia dreptelor BR şi SC
c) Dreptele BR, CS şi bisectoarea unghiului <BAC sunt concurente.
Soluție: a) SAB  RAC ( LLL )  SAB  RAC ; CAS  BAR (LUL )
b) SCB  RBC  BT  CT
c) (AT bisectoarea BAC  BR , CS , bi sec toareaBAC sunt concurente în T

38) Un segment [AB] de lungime 8cm se colorează cu trei culori: roşu, galben şi albastru.
Ştiind că segmentele colorate au lungimile de 1 cm, 2 cm și 3 cm,iar segmentele de ace-
eaşi lungime au aceeaşi culoare, să se precizeze în câte moduri putem colora segmen-
tul [AB].
Soluție: O culorare se poate realiza în 32 de moduri. Se pot colora in 6 moduri, deci 192 moduri

39) Fie O  (AB) si punctele C,R,S de aceeaşi parte a dreptei AB astfel încăt m(<AOC)=
= 15 , m(< COR) este media aritmetică a măsurilor unghiurilor <AOC și <ROS, iar
m(<ROS) este media aritmetică a măsurilor unghiurilor <AOC,<COR si <SOB.
a) Să se determine m(<ROS).
b) Să se arate ca dreptele SO și AB sunt perpendiculare.
Soluție: a) m(<MOS) =180o , m(<ROS)=45o
3
b) m(<SOA) = [m(<AOC)+ m(<SOR)]=90o .=> SO  AB
2

40) Se dau triunghiurile echilaterale ABC Și BCE, precum şi punctele M  (AB), R  (BE),
S  (EC), O  (BC) astfel Încât AM=ER=ES si OB=OC. Să se arate că :
a) Dreptele MR și BC sunt perpendiculare.
b) Semidreptele [OM și [OS sunt opuse.
Soluție: a) BM=BR, BC bisectoare în triunghiul BMR , de undeBC  MR
b) MBO  SCO  MOB  SOC => m(< MOS)=180o

41) Fie < AOB alungit şi OC o semidreaptă astfel încât m (< AOC) = 3x+3o şi m(<COB)=
=5x+17. Fie OD , OF , OE , OG bisectoarea unghiurilor AOC, COB, COF, FOB.
a) Să se afle m (< AOC) şi m (< COB).
b) Să se calculeze m (< DOE).
c) Să se arate că unghiurile < COD şi < COF sunt complementare.
Soluție: a) 3 x  30  5 x  17 0  1800  8 x  1600  x  200 . Deci, m (< AOC)=63o, m (< COB)=117o.
b) m (< AOD)= m (< DOC)=63o: 2=31o30';
1170
m  COE   m  EOF   m  FOG   m  GOB    29015, ;
4
630 1170 1800
c) m  COD   m  DOC      900 .
2 2 2

MORARIU MIHAI 14
 F
E

C
G

B
A
O

42) Segmentele AB  şi CD  sunt concurente în M , astfel încât AB  24 cm, AM  AB ,

1
3
MD  2CM şi CM  8 cm .
a) Să se arate că triunghiurile AMD şi CMB sunt congruente .
b) Dacă AD  BC  E, să se arate că triunghiul EBD este isoscel .
c) Să se demonstreze că EM este bisectoarea unghiului <DEB
1
Soluție: AB  24  AM  AB  8  MB  16 , CM  8  MD  16
3

M
D
A
E

a) [CM]  [MA], [MB]  [MD], <CMB  <AMD => (LUL)  MCB   MAD

b)  MBD isoscel => <MBD  <MDB şi a) => <CBM  <ADM . Deci, <CBD  <EBD =>  EBD isoscel
c) [CM]  [MA], [EM]  [EM], [CE]  [EA], => (LLL)  CME   AME => CEM  <MEA

MORARIU MIHAI 15
43) Unghiurile <AOB şi <BOC sunt adiacente suplementare, iar, [OM, respectiv [ON sunt
2
bisectoarele lor. Aflaţi m(<AOB) , ştiind că m(<AON) = ∙ m(<MOC).
3
Soluţie: dacă [OM bisectoarea unghiului AOB  m(<AOM) = m(<MOB) = x; [ON bisectoarea
2
unghiului <BOC  m(<BON)=m(<NOC)=y , atunci 2x+y = (x+2y)  6x+3y=2x+4y
3
ˆ  ) = 36  .
 y = 4x , deci 2(x+y)=180  x+ y = 90 => 5x= 90  x = 18  m( 

44) În triunghiul ABC cu m(<ABC)< 90  , se consideră bisectoarea unghiului ABC şi perpendi-

culara din A pe această bisectoare, care intersectează BC în D. Ştiind că perpendicularele în
A pe AD şi în B pe BD se intersectează în M, iar perpendicularele în D pe AD şi în B pe AB
se intersectează în N, demonstraţi că: a) [MA]  [ND] b) [MD]  [AN]
Soluţie: Fie [BE bisectoarea unghiului ABC (E  [AC]) şi AD∩BE={F}.
<ABF şi <BAM au acelaşi complement <BAF  <ABF  <BAM (1)
<DBF şi <BDN au acelaşi complement, <ADB  <DBF  <BDN (2)
<ABF  <DBF (ip.) (3)
<ABM şi <DBN au acelaşi complement <ABD  <ABM  <DBN
Din (1), (2) și (3) =>  BAM   BDN
[BF bisectoarea <ABD și [BF]  [AD]
<ABF  <DFB => [AB]  [BD] =>  AMB   DNB => [MA]  [ND]
[MA]  [ND], <MAD  <NDA=90o, [AD]  [AD] =>  MAD   NDA => [MD]  [AN]

45) În triunghiul dreptunghic ABC cu m( A) = 90 , AB < AC, se construiesc bisectoarea

[AD] a unghiului A, D  (BC) şi BO  AD, O  (AD), BO ∩AC = {E}. Ştiind că măsu-
rile unghiurilor EBC şi ACB sunt direct proporţionale cu numerele 2 şi 3:
a) Determinaţi măsurile unghiurilor ABC şi ACB.
b) Aflaţi m( BED).
c) Arătaţi că distanţa de la A la BC este egală cu distanţa de la A la DE.
a b
Soluție: a) m( ABO) = 45 ; notăm a=m( EBC) şi b=m( ACB). Din ipoteză avem   k şi, din
2 3
teorema unghiului exterior, avem a +b = 45 . Rezolvând, avem a  2k , b  3k , de unde
k  9 , a  18 , b  27 . Deci, m( EBC) = 18 , m( ACB) = 27 şi m( ABC) = 63
CU
b) AOB  AOE (o catetă comună şi BAO ≡ EAO), de unde BO = OE
CC
BOD  EOD (o catetă comună şi celelalte două congruente), deci BED ≡ EBD,
de unde m( BED) = 18
c) Dacă AM  BC şi AN  DE, deci d(A, BC) = AM şi d(A, DE) = AN
IU
AMD  AND , deci AM = AN
B M
D
O N

A E C

MORARIU MIHAI 16
46) Se consideră unghiurile AOC şi COB adiacente suplementare. În interiorul unghiului
AOC se construiesc semidreptele [OM şi [ON, astfel ca AOM ≡ MON ≡ NOC, iar
în interiorul unghiului COB semidreptele [OP şi [OQ, astfel încât COP ≡ POQ ≡
QOB.
a) Arătaţi că unghiul NOP are mărime constantă.
b) Aflaţi măsura unghiului AOC, astfel ca AON ≡ NOQ.
1 1 1
Soluție:a) m( NOP)=m( NOC) + m( COP) = ·m( AOC) + ·m( COB) = ·m( AOB)=
3 3 3
180
= = 60
3
b) m( AON) = 2·m( NOC), m( NOQ) = m( NOC) +2·m( COP) dar m( AON) =
=m( NOQ), deci 2·m( NOC) = m( NOC) + 2·m( COP) de unde
( NOC) = 2·m( COP). Din punctul a) rezultă că m( NOC) + m( COP) = 60 , deci
3·m( COP) = 60 , adică m( COP) = 20 , m ( NOC) = 40 . În final, m ( AOC) =
=3·m ( NOC) = 120

47) Fie triunghiul ABC, cu m A  1350 , m C   300 , M  CA astfel încât CM   BM  şi
(CO bisectoarea  C , O  AB  . Demonstraţi că : a) m BMC  1200 ; b) MO  CB
Soluție: a) MCB - isoscel => m CMB  1200 ;
b) BA - bisectoare ; BA  CO  MO  O  MO - bisectoare

48) Fie triunghiul ABC , cu m A  900 , m C   150 ,AD – înălţime, AE – bisectoare şi AO –
1
mediană. Arătaţi că: DE  OE .
2
Soluție: AOC - isoscel; m AOC   1500 . AEO isoscel  AE  EO ; m DAE   300 ;
1
DE  AE
2

49) Suma măsurilor a trei unghiuri adiacente este egala cu 150o. Notând cu x, y, z măsurile
x a y b
celor trei unghiuri si având îndeplinite simultan condiţiile:a)  ;  ; b) 3a+b+6c=51
y b z c
c) a, b, c sunt numere prime; determinaţi măsurile celor trei unghiuri.
Soluție: x=25; y=37o30’; z=87o30’

50) a) Într-un plan se consideră 9 drepte distincte şi concurente. Arătaţi că există cel puţin
două drepte consecutive care formează un unghi de măsură mai mică sau egală cu 20 o1''.
b) Pe o dreaptă se consideră punctele E, M, N, C, P Q, D (în această ordine) astfel încât
[EM]=[MN]=[NC] [CP]=[PQ]=[QD] şi ED = 12 cm.
i) Să se calculeze lungimile segmentelor [MQ] şi [NP];
ii) Ce lungime trebuie să aibă segmentul [EC] pentru ca P să fie mijlocul segmentului
[ED]? Dar pentru ca N să fie mijlocul segmentului [EP]?
Soluție:a) Cele 9 drepte distincte determineă 18 unghiuri în jurul unui punct, cel puţin două câte două con-
gruente (fiind opuse la vârf). Suma măsurilor unghiurilor în jurul unui punct este egală cu 360o
MORARIU MIHAI 17
 Dacă toate cele 18 unghiuri au măsura mai mare de 20o1'', atunci suma măsurilor celor 18 un-
ghiuri va fi mai mare de 360o - imposibil. Deci cel putin o pereche de unghiuri are măsura mai
mică de 20o 1''.
b) i) Fie EM = MN = NC = x ; CP = PQ = QD = y, ED = 12 ; 3x+3y = 12 ; x+y = 4 (*); MQ =
2x+2y = 2.4 = 8 şi NP = x+y = 4;
ii) EP = PD resultă 3x+y = 2y, deci 3x = y (**); Din (*) si (**) resultă x = 1 şi y = 3; EN = NP,
deci 2x = x+y, de unde x = y (***) . Din (*) şi (***) rezulta x = y = 2, deci EC = 6

51) Se consideră punctele A1, A2,…,An coliniare, în această ordine, astfel încât A1A2 = 1 cm,
A2A3 = 2 cm,…, An-1An = n – 1 cm., n fiind un număr natural, n > 1.
a) Calculaţi lungimea segmentului [A1A24]
b) Să se determine numărul natural n astfel încât lungimea segmentului [A7An] să fie de
279 cm.
c) Determinaţi distanţa dintre mijloacele segmentelor [A1A4] şi [A21A24].
Soluție: a) A1A4 = A1A2 +A2A3 + … + A23A24= 1 + 2 + 3 + … + 23= 276 cm
b) A 7 A n  A1 A n  A1 A 7 
n  1n  6  7  n  1n  21  279, n  1n  300
2 2 2 2
n  1n  600  n  25
A1A 4 A A
c) d   A 4 A 5  A 5 A 6  ...  A 20 A 21  21 24
2 2
1 2  3 21  22  23
d  4  5  ...  20   d  240
2 2

52) În jurul punctului O sunt desenate unghiuri având măsurile în ordinea

2  ,4  ,6  ,...,16 ,2  ,4  ,6  ,...,16 şi așa mai departe.
a) Câte unghiuri sunt desenate în jurul punctului O ?
b) Notând cu O1, O2, O3, … unghiurile determinate anterior în jurul punctului O,
determinaţi măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor O6 şi O14.
Soluție a) 2 + 4 + 6 + … +16 = 72, 360 : 72 = 5, 5.8 = 40 unghiuri
b) m O 6   m O14   12 . Fie OX şi OY bisectoarele unghiurilor O6 respectiv O14.
m O 6  m O14 
m XOY    m O 7   m O 8   ...  m O13  
2 2
 6  14  16  2  4  6  8  10  6  72 

53) Pe latura [OX a unghiului XOY se consideră punctele A şi B astfel încât B este mijlocul
lui [AO]. Dacă punctele C şi D sunt pe latura [OY astfel ca OC = 8 cm iar CD = 2 cm,
atunci determinaţi lungimea segmentului [AB] ştiind că triunghiul OAD este isoscel cu
vârful în O. Realizaţi un desen corespunzător.
Soluție: avem OD=OC-CD=8 cm - 2 cm= 6cm , deci OD=OA= 6 cm și AB=OA:2= 3cm.

54) Fie unghiurile Oˆ 1 ; Oˆ 2 ; Oˆ 3 ; Oˆ 4 ; Oˆ 5 ; Oˆ 6 şase unghiuri în jurul unui punct astfel încât

MORARIU MIHAI 18
 Oˆ 1 şi Oˆ 5 sunt complementare, Oˆ 2  Oˆ 3 , Oˆ 4 şi Oˆ 6 sunt suplementare iar măsura unghiului
Ô4 este egală cu dublul măsurii unghiului Ô1 . Aflaţi măsurile celor 6 unghiuri.
Soluție: Notăm măsurile unghiurilor Oˆ 1 ; Oˆ 2 ; Oˆ 3 ; Oˆ 4 ; Oˆ 5 ; Oˆ 6 cu: x , x+20 , x+20 , 2x , 90-x ,
180-2x. cu aceste notaţii avem: x + x+20+x+20+2x +90-x+180-2x=360 =>2x=50 ,
x=25. Măsurile unghiurilor sunt: 25 , 45 , 45 , 90 , 65 , 90
55) Fie punctele A,B,C,D,O astfel incât m(AOB)  1000 , iar C şi D sunt în interiorul unghiu-
lui AOB şi m(BOC )  3  m(AOC ), m(COD )  2  m(AOC ) .
a) Determinaţi măsurile unghiurilor AOC , BOD , COD
b) Arătaţi că unghiurile COD şi AOB au aceeaşi bisectoare.
Soluție: m(AOC )  250 , m(COD)  500 , m(BOD)  250

56) Fie unghiul ascuţit <AOB şi (OC - bisectoarea sa. În semiplanul determinat de dreapta
OC, care nu conţine punctul A, considerăm semidreptele (OD şi (OE perpendiculare pe
OC şi OB.
a) Demonstraţi că <AOC  <DOE.
b) Dacă m(<BOD)=5·m(<AOC), calculaţi complementul unghiului <AOB.
c) Determinaţi măsura unghiului format de bisectoarea unghiului <BOD şi
semidreapta opusă semidreptei  OB , în condiţiile de la punctul b).
Soluție: 1) (OC – bisectoarea unghiului <AOB => <AOC  <COB, Notăm m(<AOC)=
=m(<COB) =x .
2) Unghiurile <BOD şi <BOC sunt adiacente complementare  m(<BOD)=90 -
o

-m(<BOC)=90o-x . .
3) Unghiurile <BOD şi <EOD sunt adiacente complementare  m(<EOD)=90o-
m(<BOD)=90o-(90o-x)=x= m(<AOC) => <AOC  <DOE. (a)
4) m(<BOD)=5·m(<AOC)=5·x,
o o o
5) În 2) avem m(<BOD)=90 -x <=> 5x=90 -x, deci x=15
6) m(<AOB)=2·m(<AOC)=2x=2·15o=30o
7) complementul unghiului <AOB are măsura 900  300  600 (b).
8) Fie  OG  bisectoarea unghiului <DOB. Avem m(<BOD)=90o-x=90o-15o=75o
=> m(<GOD)= m(<GOB)= m(<DOB):2=75o:2=37o30' .
9) fie (OF semidreapta opusă semidreptei (OB. Unghiul format de (OG şi (OF este unghiul cerut
la punctul (c).
10) Unghiurile <GOF şi <GOBsunt adiacente suplimentare  m(<GOF)=180o- m(<GOB)=
=180o-37o30'=142o30'. Măsura unghiului format de bisectoarea unghiului <BOD şi semidreapta
opusă semidreptei  OB este de 142 30.
0

57) a) Se dă unghiul AOB cu măsura de 82o 30’. Construim (OC bisectoarea unghiului
<AOB, (OD bisectoarea unghiului <AOC şi (OE bisectoarea unghiului <DOB.
Calculaţi măsura unghiului <COE.
b) Fie A1, A2, ... Ai puncte coliniare. Ştiind că A1A2 = 1cm, A2A3 = (1 + 2)cm, ..., A9A10 =
=(1 + 2 + ... + 9)cm, aflaţi lungimea segmentului A1A10 .
Soluție: a) (OC bisectoare => m(<AOC)=41o15’; (OD bisectoare => m(<DOA)=20o37’30’’
(OE bisectoare => m(<DOE)=30o56’15’’; < COE=10o18’45’’

MORARIU MIHAI 19
 b) avem AiAj=1+2+3+...+i, atunci A1A10=1+3+6+10+15+21+28+36+45=165

58) În jurul punctului O se formează unghiurile <AOB, <BOC, <COD, <DOE, <EOA, unde
OA şi OD sunt semidrepte opuse, iar BOˆ C este un unghi drept.
a) Ştiind că bisectoarea lui <BOC formează cu OA un unghi de 70°, să se afle măsura
unghiului <AOB şi a unghiului <COD.
b) Dacă măsurile unghiurilor DOE şi EOA sunt direct proporţionale cu 7 şi 5 , să se afle
măsurile celor două unghiuri.
Soluție: a) m(<BOC) =90°, m(<AOB) =25°, m(<AOD) =180°, m(<COD) =65°,
mD Oˆ E mE Oˆ A
b)   k , m(<DOE) =7k, m(<EOA)=5k, m(<DOE)+m(<EOA)=180° => k=15°
7 5
deci m(<DOE) =105°, m(<EOA) =75°

59) Fie unghiul ascuţit <AOB. Prelungim (OA cu semidreapta (OE. De aceeaşi parte cu (OB
se duc: (OC  (OA şi (OD  (OB. Se ştie că masura unghiului <DOE este de nouă ori mai
mare decât a unghiului <AOB.
a) Aflaţi măsurile unghiurilor <EOD şi <COD.
b) Dacă semidreapta (OF este bisectoarea unghiului <EOD şi semidreapta (OM este
bisectoarea unghiului <DOC, aflaţi măsura unghiului <FOM.
Soluție: a) Semidreptele (OE şi (OA opuse => m( <AOE)=1800, (OD  (OB => m(<BOD)=900 =>
m(<AOB)+ m(<EOD)=900 m(<DOE)=9m(<AOB) => m(<AOB)=90 şi m(<DOE)=810
=>m(<COD)=90
b) (OF este bisectoarea unghiului <EOD =>m(<DOF)=40030,, (OM este bisectoarea unghiului
<DOC =>m(<DOM)=4030,, => m(<MOF)=450

60) Fie M 1 mijlocul segmentului [AB], M 2 mijlocul segmentului [AM 1 ], M 3 mijlocul seg-
mentului [AM 2 ], …, M n mijlocul segmentului [AM n1 ]. Dacă AM n =1cm, calculaţi
S=AM n +AM n1 +….+AM 3 +AM 2 +AM 1 . Aflaţi n daca S=127.
x x x
Soluție: Considerăm segmentul AB= x cm. Atunci AM1= cm, AM2= 2 cm, AM3= 3 cm….
2 2 2
x
AMn= n cm. Cum AM n =1cm  x=2n, Atunci AM1=2n-1cm, AM2=2n-2cm, AM3=2n-3cm…. AMn=1cm.
2
S=2 +2n-2 +2n-3 +…+1. Se înmulţeşte S cu 2 şi se scad relaţiile şi  S=2n -1. Obţinem n=10.
n-1

61) În jurul punctului O sunt desenate unghiuri având măsurile în ordinea 1o, 2o, 3o, 4o, 6o, 7o,
8o, 9o, 1o, 2o, 3o, 4o, 6o, 7o, 8o, 9o, ….1o, 2o, 3o, 4o, 6o, 7o, 8o, 9o.
a) Câte unghiuri sunt desenate în jurul punctului O ?
b) Notând cu O1, O2, O3, … unghiurile determinate anterior în jurul punctului O,
determinaţi măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor O6 şi O14.
Soluție: Suma unui set de unghiuri este: (1o + 2o+ 3o+ 4o+ 6o+ 7o+ 8o+ 9o)=40o. 360o : 40o = 9 seturi de
astfel de unghiuri. Deci în total sunt 8 9=72 unghiuri. Măsura unghiului cerut este:
70 70
 80  90  10  20  30  40  60   400 .
2 2

MORARIU MIHAI 20
62) Punctele A1 , A2 , A3 , A4 ,..., A2010 se află pe o dreaptă, A1 A2 =1cm, A2 A3 =3cm, A3 A4 =5cm,
A4 A5 =7cm şi aşa mai departe, astfel încât An An1  2  n  1 cm pentru celelalte segmente.
a) Aflaţi lungimea segmentelor A23 A24 şi A41 A45 .
b) Calculaţi lungimea segmentului A1M , unde M este mijlocul segmentului A1 A2010 .
Soluție: a) An An1  2  n  1 cm  A23 A24  2  23  1  45 cm
A41 A45  A41 A42  A42 A43  A43 A44  A44 A45 =.  2  41  1  2  42  1  2  43  1  2  44  1  336 cm
b) A1 A2010  A1 A2  A2 A3  A3 A4  ...  A2009 A2010 . A1 A2010  1  3  5  ...  4017
4018 4019
 1  2  3  ...  4018  2  4  ...  4018   2  1  2  ...  2009  2009 2
2
AA 20092
A1M  1 2010  A1M  cm
2 2

63) Se consideră două unghiuri adiacente AOB şi BOC de măsuri 108 , respectiv 68 .
Semidreptele [OM, [ON, [OP sunt bisectoarele unghiurilor AOB, BOC, respectiv
MON. Pe semidreapta opusă lui [OP se consideră punctul P’, iar în interiorul unghiului
AOP’ alegem un punct B’, astfel încât m( B’OP’) = 10 . Demonstraţi că punctele B, O,
B’ sunt coliniare.
P B
M
4 N
4
3
A 5 4 3 C
4 4
7 O
2
1
0

B
P
’
’
Soluție: m( AOP’) = 180 – m( AOP) = 180 – [m( AOM) + m( MOP) ] =180 – (54 + 44 ) =
=180 – 98 = 82 , m( AOB’) = m( AOP’) – m( B’OP’) = 72 , m( BOB’) = m( BOP) +
+m( POM) + m( MOA) + m( AOB’) = 10 + 44 + 54 + 72 = 180
Deci punctele B, O, B’ sunt coliniare
Sau B şi B’ sunt în semiplane opuse, m( POB) = 10 = m( P’OB’), deci unghiurile sunt opuse
la vârf. Semidreptele [OB şi [OB’ sunt opuse, deci B, O, B’ sunt coliniare

BC AB
64) Fie punctele C, D, E în interiorul segmentului [AB], astfel încât AC  , AD  ,
3 3
AC
AE  şi DE = 3,0(5) cm; Punctele F şi H sunt exterioare dreptei A, astfel încât ∢ABF
2
≡ ∢BFH şi [CH] ∩ [BF] = {M}, unde M este mijlocul segmentului [BF].
a) Calculaţi lungimea segmentului [AB].
MORARIU MIHAI 21
 b) Demonstraţi că FH  BC.
DB
c) Aflaţi valoarea raportului .
FH
3 AB
Soluție: a) AB  AC  CB  AC  3 AC  4 AC şi BC 
4
AB AC AB AB 5 AB 5 AB 275 44
ED  AD  AE      ,   AB   14, (6)
3 2 3 8 24 24 90 3
b) (<MFH  <CBM (ip), [FM]  [MB] (ip) <HMF  <BMC (op. vf.)) => ULU
 FMH   BMC => FH  BC.
2 AB
AB 2 AB 3 AB DB 2 4 8
c) DB  AB  AD  AB   şi FH  ,  3     0, (8)
3 3 4 FH 3 AB 3 3 9
4
65) Trei unghiuri în jurul unui punct au măsurile direct proporţionale cu trei numere pare
consecutive.
a) Determinaţi măsura unui unghi dintre cele trei date.
b) Dacă raportul dintre măsurile celui mai mic şi celui mai mare unghi este 0,6, aflaţi
măsurile unghiurilor formate de bisectoarele acestor două unghiuri.
x y z
Soluție: a) Dacă x, y şi z sunt măsurile celor trei unghiuri, atunci avem:   
2n 2n  2 2n  4
x yz 3600 1200 y 1200
   , Din egalitatea  obţinem y  1200
6n  6 32n  2 2n  2 2n  2 2n  2
x n
b) Avem  0,6  , deci n  3 , Revenind în primul şir de rapoarte egale obţinem
z n2
x  900 , z  1500 . Bisectoarele formează cu latura comună unghiuri de măsuri 45 0 ,
respectiv 75 0 . Unghiurile dintre bisectoare au măsurile 120 0 şi 60 0

66) În triunghiul ascutitunghic ABC se construiesc înălțimea [AD] și mediana [AM], D,

M  (BC ). Fie punctele E și F astfel încât D este mijlocul lui [AF] și M este mijlocul lui
[AE].,iar BF  CE  {P} .
a) Demonstrați că [PB]  [PC ].
b) Demonstrați că EF este paralela cu BC și că PM este mediatoarea segmentului [EF].
Soluție: a) Va rezulta BM mediatoarea lui [AF] deci [MF]  [ MA]  [ ME ] și <(BMF)  <(EMC) și
triunghiurile BMF si CME sunt congruente (LUL) deci <(MBF)  < (MCE ) , deci triunghiul
PBC este isoscel
b) [DM] este linie mijlocie în triunghiul AFE , deci BC paralela cu FE . Din congruența triunghiu-
rilor MBF si MCE rezulta [BF]  [CE ] , deci , folosind punctul precedent, [PF]  [ PE] ,
[MF]  [ME ] ,deci M si P se afla pe mediatoarea lui [EF].

67) Fie [AB] un segment de lungime a și punctele C și D astfel încât

AC  AB , BD  AB , AC  x, BD  y, x  y  a .Mediatoarea segmentului [CD] intersectează
(AB) în punctul M. Să se arate că AM = y și BM = x.
Soluție: Considerăm două cazuri ( C și D de aceeași parte a lui AB, C și D de o parte și de alta a lui AB
în ambele situații alegem punctul P  (AB) astfel încât AP = y .Va rezulta BP = x și triunghiurile

MORARIU MIHAI 22
 dreptunghice APC și BDP congruente (CC), deci [PC]  [PD ] , deci P se află pe mediatoarea lui
[CD] și pe (AB), rezulta P = M deci AM=y și BM = x. Alegerea lui P justifica formularea din
ipoteză, că mediatoarea lui [CD] intersectează AB ântr-un punct de pe (AB).

68) În triunghiul dreptunghic ABC, m(<A)=90o, AB<AC, fie AD  BC, D (BC). Pe

semidreapta (AD alegem punctele P şi Q astfel încât DP=BD, DQ=CD, D  (AP) şi
P (DQ). Demonstraţi că CP  BQ.
Soluție: BDP dreptunghic isoscel  m  DBP   45 (1) CDQ dreptunghic isoscel
=> m(<DCQ)=45o (2). Din (1) şi (2) obţinem BP  CQ . P este ortocentrul triunghiului BCQ, deci
CP  BQ

69) Pe o dreaptă d se iau punctele A, B, C,D astfel încât AB = a, BD = c, AC = b, BC = a+b,

CD = a+b–c. Stabiliţi ordinea punctelor A, B, C, D pe dreapta d.
Soluție: Deoarece BA + AC = BC, rezultă A(BC) ;
Deoarece CD + DB = CB, rezultă D  (CB) ;
 , ;

70) Aveţi la dispoziţie unghiuri cu măsura de 17. Descrieţi un procedeu de a pune în

evidenţă un unghi cu măsura de 3.
Soluție: 360 = 1721+3. Multiplicăm de 21 ori unghiul de 17o și rămâne unghiul de 3.

71) În figura alăturată avem: M

MNP isoscel, MN   MP  ,
(NF) şi (PE) mediane cu NF  PE  O . E F
Să se arate că: a) NF   PE  ; O
b) EF || NP; c) MO  NP . N P

Soluție: a) MNF  MPE L.U .L. sau ENP  FPN (LUL)  NF   EP  ;
b) EF  linie mijlocie, de unde (EF)(NP) ; c) Pentru că MNP este isoscel şi [NF] , [PE] sunt
mediane, avem O şi ortocentru. Deci MO  NP .

72) Fie punctele coliniare A,B,C cu B între A şi C, respectiv M,N,P mijloacele segmentelor
AB, BC și AC. Arătaţi că segmentele MN şi BP au acelaşi mijloc.
a ab b
Soluție: AB=a, AC=b, AM= , AN= , AP=
2 2 2

73) Fie unghiul ascuţit AOB, iar unghiul BOC complementul său şi unghiul BOD suplementul
său. Considerăm [OE semidreapta opusă lui [OB. Dacă [OM este bisectoarea unghiului
<BOC şi [ON bisectoarea unghiului AOE, calculaţi:
a) m(<MON);

MORARIU MIHAI 23
 1 M C
b) m(<AOB) dacă m(<BOC) = m(<BOD). B
10
Soluție: a) m(<AOB)=x  m(<BOD)=180–x=m(<AOE);
90  x 180  x x x
m(<MON) = x  45   x  90   135; A D
2 2 2 2 O
1 x 9x
b) 90  x  (180  x)  90  x  18   72   x = 80; N
10 10 10 E

74) Fie triunghiul isoscel ABC  AB  AC  şi punctul M  BC  astfel încât BM  2  MC .

Să se arate că ABˆ C  CAˆ M  mAˆ   1200

Soluție:
<B  <C; Fie N  BC ; BN  NM  MC
A
BNA  CMA  AN  AM ; BÂN  CÂM
 ABˆ N  CAˆ M  ABN , AMC triunghi isoscel

 ANM echilateral
B N M C 

ˆ
 m A  120 .
0

"" Se construieşte A simetricul lui A faţă de BC  N

A’  
centru de greutate al triunghiului ABA  m BAˆ N  300 .

75) Din punctul O se duc în sens invers acelor de ceasornic semidreptele [Ox, [Oy, [Oz şi [Ot
astfel încât <xOy  <zOt şi <yOz  <xOt. Fie A  (Ox, B  (Oy, C  (Oz, D  (Ot, astfel încât
OA  OC , OB   OD  . Considerăm un punct P CD  şi Q  PO  AB .
Arătaţi că OP   OQ  .
Soluție: Notăm α=m(x Ô y), β= m(y Ô z).
Astfel 2(α+ β)=360 0  α+ β=180 0  A-O-C coliniare, B-O-D coliniare
Arată că AB   CD 
Arată că  PCO  QAO
76) În triunghiul ABC, m(<BAC)=52o, considerăm semidreptele ( BX1, ( BX 2 , ..., ( BX15 ,
interioare unghiului <ABC şi semidreptele (CY1, (CY2 , ..., (CY15 , interioare unghiului <ACB,
astfel încât <ABX1, <X1BX2,..,<X2BX3,...,<X14BX15 precum şi <ACY1, <Y1CY2, ..,
<Y14CY15, Y15CB . Dacă (BX1(CY1=I1,...,(BX15 (CY 15 =I15 calculaţi:
a) m(<BI15C);
b) m(<BAI8); m(<BI14I15);
Soluție: a) m(<ABC)+m(<ACB)=180o-52o=128o; a=m(<ABX1) şi b=m(<ACY1), 16a+16b=128o,
a+b=8o, m(<BI15C)=180o-8o=172o
b) În triunghiul ABC, I 8 este centrul cercului înscris, m(<BAI8)=52o:2=26o.

MORARIU MIHAI 24
 În triunghiul BI14C, I15 este centrul cercului înscris, m(<BI14I15)=(180o-2a-2b):2=82o.

77) Considerăm punctele coliniare A1 , A2 , A3 ,, A2007 în această ordine aşa încât
A1 A2 A2 A3 A3 A4 A A
     2006 2007 .
2 3 4 2007
Notăm P mijlocul segmentului A9 A73  şi fie Q un punct nesituat pe dreapta A1 A2 aşa încât
m A9 A19Q  111011 1 şi m A19 A71Q  680 4859 .
a) Determinaţi p  N* astfel încât A9 A19   AP AP  2  .
b) Demonstraţi că mijlocul segmentului A1001 A2007  nu este niciunul din punctele
A1 , A2 , A3 ,, A2007 .
c) Arătaţi că PQ  A1 A2007 .
Soluţie.
Notăm valoarea comună a rapoartelor cu l  A1 A2  2l A2 A3  3l  A2006 A2007  2007l .
a) A9 A19  A9 A10  A10 A11    A18 A19 
 10l  11l    19l  145l .
Ap Ap  2  Ap Ap 1  Ap 1 Ap  2   p  1l   p  2l   p  1   p  2l .
A9 A19   AP AP  2   145   p  1   p  2 .
Cum 145  72  73  p  1  72  p  71 .
b) Presupunem că p  1,2, ,2007 astfel încât A1001 Ap  Ap A2007 .
 1002l  1003l    pl   p  1l   p  2l  2007 l
1002  1003    p   p  1   p  2    2007
p p  1 1001 1002 2007  2008 p p  1
   .
2 2 2 2
 2 p p  1  1001  1002  2007  2008
2 p p  1 4
 1001 10024 fals; rezultă că presupunerea făcută este falsă
2008 4
c) A9 A19  A71 A73  A19 P  PA71 , m A71 A19Q  1800  111011 1  680 4859
 A19QA71 isoscel  PQ  A9 A73 .

MORARIU MIHAI 25
 A9 A19 P A71 A73
68048'59"
111011'1"

.
Q

78) Se dau punctele coliniare A,B,C cu B  (AC). De aceeași parte a dreptei AC se duc semi-
dreptele [BM și [BN, cu [BN în interiorul unghiului <ABM. Știind că m(<MBN)=110°
calculați măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor <ABM și <CBN.
Soluție: <ABE  <EBM și <CBF  <FBN, dacă m(<MBF)=xo, atunci m(<MBC)=110o-2xo
m(<ABM)=70°+2x° , m(<EBA)=35+a° , m(<EBF)=35°

79) Fie un triunghi ABC cu lungimea înălţimii [ AD ], ( D  ( BC )) mai mare decât lungimea
laturii [BC ] şi E ( AD ) astfel încât AE  BC. . Pe laturile [ AB ] şi [ AC ] se construiesc, spre
exterior, triunghiurile dreptunghice isoscele EBG cu m(∢EBG)=90º şi respectiv, ECF cu
m(∢ECF)=90º. Demonstraţi că:
a) BF  CG  AB  AC ;
b) dreptele BF, CG şi AD sunt concurente;
c) FG BC dacă şi numai dacă triunghiul ABC este isoscel.
Soluție:

E
F

G
L
K

M B D C N

a) m(∢AEC) = 90º+ m(∢ECB)= m(∢BCF) şi cum AE  BC şi EC  CF , rezultă cu L.U.L. că

EAC  CBF ceea ce implică AC  BF (1).
Analog se arată că AEB  CBG de unde rezultă AB  CG (2).
Din (1) şi (2) se obţine BF  CG  AB  AC .
b) Din EAC  CBF rezultă ∢EAC  ∢FBC şi cum m(∢EAC)+m(∢ACB)= 90º, rezultă că
m(∢FBC) + m(∢ACB)= 90º, de unde se obţine m(∢BLC) = 90º (3), unde {L}  BF  AC .
Analog se arată că m(∢CKB)= 90º (4), unde {K }  CG  AB . Din (3) şi (4) rezultă că BL şi CK
sunt înălţimi în triunghiul ABC , deci AD, BF, CG sunt concurente.
MORARIU MIHAI 26
 c)Fie GM  BC şi FN  BC ( M , N  BC ). Se arată că EBD  BGM (I.U.) şi
EDC  CNF (I.U.), de unde se deduce GM  BD (5) şi respectiv, FN  CD (6).
Dacă FG BC , atunci GM=FN(7). Din (5), (6), (7) rezultă BD  CD , deci înălţimea AD este şi
mediană în triunghiul ABC şi, prin urmare, triunghiul ABC este isoscel.
Reciproc, dacă triunghiul ABC este isoscel, atunci BD  DC .
Din BD  DC , (5) şi (6), rezultă (7) care implică FG BC .

80) Fie unghiul ascuţit AOB,  OE semidreapta opusă semidreptei  OA , iar punctele C şi D
alese de o parte şi de alta a dreptei OA, astfel încât m(<COA)=90°, m(<DOB)=90°
3
Dacă m(<DOE) este de 2 ori mai mare decât m(<AOB) calculaţi m(<EOF) şi m(<COF)
5
ştiind că  OF este bisectoarea unghiului <AOD
Soluție: Notăm m(<AOB)=x°
13
Cazul I.: cum m  DOE   m  AOB  , rezultă ecuaţia
5
13
x  x  90  x  25  m  AOB   25 ;
5
m EOD   65 ; m  AOD   115  m  DOF   57 30 '; m  EOF   122 30 '; m  COF   147 30 ';
13
Cazul II.: cum m  DOE   m  AOB  , rezultă ecuaţia
5
13 13
x  90  x  180  x  56 15'  m  EOD   56 15'  m  EOD   146 15';
5 5
m  EOF   163 7 '30 '';0 '; m  COF   90 16 52 '30 ''  m  COF   106 52 '30 '';

81) Unul dintre unghiurile AOM, MON și NOB este drept, iar m(<AOM)+ m(<MON)+
+m(<NOB)=180o. Să se demonstreze că măsura unghiului determinat de bisectoarele
unghiurilor AON și BOM este mai mare sau egală cu 450.

  m( NOB)
Soluție: Cazul I: m( AOM )  90 , (OD şi (OE bisectoare m( DOE )  45 
0 0

2
 
Cazul II: m(MON )  90 m( DOE)  45
0 0


Cazul III: m( NOB)  900

7
82) Dreptele AB, CD sunt concurente in punctul O astfel încât m(<AOC)= m(<BOC). Fie
11
OE perpendiculară pe AB şi [OF bisectoarea unghiului <BOD. Aflaţi masura unghiului
<EOF.
   
Soluție: m( AOC )  m( BOC )  1800 m( BOC )  1100 ; m( AOC )  700 =>
   
AOC  BOC, (OF bisectoarea BOD  m(BOF)  350
 
OE  AB  m( EOB)  900 m( EOF )  900  350  1250

83) Segmentul  AB  are lungimea egală cu 55. Punctele M1, M 2 ,..., M 9 împart segmentul  AB 
în 10 segmente:  AM1  ,  M1M 2  ,  M 2 M 3  ,...,  M 8 M 9  ,  M 9 B  , ale căror lungimi sunt egale
MORARIU MIHAI 27
 cu numere naturale nenule diferite.
a) Să se arate că mijlocul segmentului  AB  nu coincide cu niciunul dintre punctele
M1, M 2 ,..., M 9 .
b) Să se arate că există o distribuire a punctelor M1, M 2 ,..., M 9 astfel încât mijlocul seg-
mentului  AB  să coincidă cu mijlocul unuia dintre cele 10 segmente.
Soluție: a) Fie E mijlocul lui [AB]  AE=27,5
AM 1  N , AM i  AM 1  M 1 M 2  ...  M i 1 M i , i  2,9 si cum AM 1 , M 1 M 2 ,..., M 8 M 9  N 
 AM i  N , i  2,9
b)
AM 1  9, M 1 M 2  8, M 2 M 3  3, M 3 M 4  4, M 4 M 5  7, M 5 M 6  1, M 6 M 7  2
M 7 M 8  5, M 8 M 9  6, M 9 B  10.
[ M 4 M 5 ] si [ AB ] au acelasi mijloc

84) Se consideră triunghiurile ACB şi ADB astfel încât ACB  ADB şi

mACˆ B  mADˆ B  900 . Dacă AC  BD  M  şi CB  AD  N  arătaţi că:
a) AB  MN .
b) NBM este isoscel.
Soluție:
N
Fie P  AB  MN // C
NCA  MDA
NBP  MBP - /
   
 m NPˆ B  m MPˆ B  900 
A
 BA  MN P B
 NB   MB 
 NBM  isoscel -
/

// D
M

85) Fie AOB un unghi propriu. OX1 bisectoarea unghiului AOB, OX2 bisectoarea unghiului
X1OB . . . OXk bisectoarea unghiului Xk-1OB . Se ştie că măsura unghiului XkOB este de
2, iar măsura unghiului AOB se exprimă printr-un număr natural de grade.
a) Aflaţi valoarea maximă a măsurii unghiului AOB precum şi k.
b) Aflaţi măsura unghiului Xk-3OXK pentru k găsit anterior.
n n n
Soluție: a) Măsura unghiului BOX1 = , Măsura unghiului BOXk = k deci k =2  n=128, k=6
2 2 2
b) măsura unghiului X3OX6=14

86) În triunghiul ABC fie M mijlocul laturii  AB  şi N mijlocul laturii  AC  . Pe latura  BC 

se consideră punctele P şi Q , P   BQ  astfel încât BP, PQ şi QC sunt direct proporţionale
cu numerele 1, 2 şi 4. AP  MN  F  , AQ  MN  G .
MORARIU MIHAI 28
 MF
a) Aflaţi valoarea raportului .
GN
b) Demonstraţi că GP    NQ  .
c) Arătaţi că GP║NQ.
Soluție:

BP PQ QC
a) Din  BP, PQ, QC  d . p. 1, 2, 4      k  BP  k , PQ  2k , QC  4k
1 2 3
M  mijlocul  AB  , N  mijlocul  AC  ,   MN  linie mijlocie => MN║BC
MN║BC, F  (MN), P  (BC) => MF║BP. În  ABP M  mijl. [ AB ] , MF║BP => MF l:m.  ABP
1 1
MF= BP, dar BP=k => MF= k, MN║BC, G  (MN), Q  (BC) => GN║QC. În  AQC, N – mijl.
2 2
1 MF 1
 AC  , GN║QC => GN l.m.  GN  QC , QC  4k  GN  2k , 
2 GN 4
b)  GQP   GQP (LLL)  GP    NQ 
c) <QGP  <GQN şi fiind alterne interne => GP║NQ

87) Un unghi de măsură 1650 este împărţit în 15 unghiuri diferite în aşa fel încât începând cu
al doilea, unghiurile cresc fiecare cu o măsură de u0 faţă de precedentul; Dacă primul
are măsura de x0 , să se afle cele două măsuri x0 şi u0.
Soluție: Notăm cu x măsura primului unghi, cu x+u măsura celui de-al doilea unghi, cu x+2u măsura
celui de-al treilea, şi aşa mai de parte cu x+14u măsura celui de-al cincisprezecelea unghi.
Făcând suma lor se obţine 15x+105u=165, x+7u=11 Rezultă:x=40 , u=10.

88) Punctele distincte A, B, C, D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB  22006 cm ;
AC  22007 cm , AD  22008 cm .
a) Arătaţi că punctul B este mijlocul segmentului [AC];
b) Determinaţi distanţa dintre mijlocul segmentului [BC] şi mijlocul segmentului [CD].
Soluție: a) Calculează BC  AC  AB  22007  22006  22006 (cm)
Fie M – mijlocul lui [BC] şi N - mijlocul lui [CD]
b) MN  MC  CN , Calculează CD  22007 cm, MC  22005 cm, CN  22006 cm

89) Considerăm triunghiul isoscel ABC, cu AB  AC şi m(<BAC)<90o. Punctele M şi N sunt

în aşa fel încât AB separă C şi M, AC separă B şi N, m( MAB)  m( NAC )  900 , iar
AM  AM  AB. Arătaţi că:
a) MC  NB;

MORARIU MIHAI 29
 b) MB  NB;
c) Dacă, în plus, triunghiul MNB este isoscel, calculaţi m( BAC ) .
Soluție:a)
b)
c) Presupunem că Concluzia
, , ,

90) În triunghiul isoscel ABC cu AB=AC  , măsura unghiului dintre bisectoarea unghiului
B şi perpendiculara dusă din B pe AC este egală cu 300. Aflaţi măsurile unghiurilor triun-
ghiului ABC .
Soluție: Cazul I . Triunghiul ABC este ascuţitunghic . Notăm cu x măsura unghiului de la bază și =>
x
x+ -300 = 900  3x  1200  x=800 => unghiuri cu măsurile de 200 ; 800 , 800
2 2
Cazul II :Triunghiul ABC este obtuzunghic. Notăm cu x măsura unghiului de la bază și =>
x
x+ +300 = 900  3x  600  x=400 => unghiuri cu masurile de 1000 ; 400 , 400
2 2

91) Se dau punctele A, B, C, D coliniare în această ordine . Ştiind că AB+AD=2 AC şi că

BD=22009 să se determine lungimea segmentului BC  .
Soluție: avem AD= AB+BD iar AC= AB+BC => 2AB+ 22009 =2( AB+BC) deci BC= 22008

92) Raportul măsurilor a două unghiuri adiacente complementare este exprimat printr-un nu-
măr natural. Determinaţi acest număr ştiind că măsurile unghiurilor sunt numere natu-
rale.
a
Soluție: Fie a, b măsurile unghiurilor ; a  b  900 ,  n, n  N * . Din a=bn rezultă bn+b=90o =>
b
 N  n  1  D90 . Cum 90  2  5  32  D90  1,2,3,5,6,9,10,15,18,30,45,90
90
b
n 1
Pentru fiecare divizor al lui 90 se gaseşte n  1  1  n  0  a  0 0 , b  900

93) Fie unghiurile <AOB, <BOC şi <COA trei unghiuri în jurul unui punct O, astfel încât
m(<AOB)=3x°+50°, m(<BOC)=4x° şi m(<AOC)=2x°+40°. Aflaţi x°. Dacă [OM şi [ON
sunt bisectoarele unghiurilor <AOB şi <AOC, să se afle m(<MON).
Soluție: Suma unghiurilor în jurul unui punct este 360o. Atunci 3x°+ 50°+4x°+2x°+40°= 360o. x°= 30o.
m(<AOB)=140°, m(<BOC)=120° şi m(<AOC)=100°.
M
94) În figura alăturată, m(<MNP)=90, NQ=NR şi
QM=RP. Arătaţi că: QO=RO.

Q O

P
MORARIU MIHAI 30
N R
Soluție: arătăm că NMRNPQ (CC)  <P<M, apoi ORPOQM (LUU) => QO=RO

95) a) Fie C un punct situat pe dreapta AB. Stabiliți ordinea punctelor A, B, C pe dreaptă
știind că lungimile segmentelor AB  și AC  sunt numere naturale prime și satisfac
relația: 20 AC  15AB  165 .
b) Suma măsurilor complementelor a 20 de unghiuri propii, exprimate în grade prin
numere naturale este 160o. Arătați că:
i) Cel puțin două unghiuri sunt congruente;
ii) Există unghiuri dintre cele 20 a căror sumă a măsurilor lor este egală cu 900.
Soluție: a) AB prim și impar AB=3, AB=5 nu convine AB=7, AC=3 implica A,C,B sau C,A,B
b) i) a1+a2+...+a20 =2000, 10+20+...+200=2100  i, j  1,20 a.i. ai  a j
ii) 1o+2o+3o+...+11o=66 => 66o+24o=90o

96) Fie AB şi CD două drepte concurente, AB  CD  O . Fie OS bisectoarea <AOC şi
OT bisectoarea <SOB. Dacă m(<DOT)=150o, atunci aflaţi m(<AOC).
Soluție: Cazul I: m(<AOC)<120 . Dacă m(<AOC)=2x => 2 x  90  x  150  x  40
o
2
o x
Cazul II: m(<AOC)>120 . Dacă m(<AOC)=2x => 90   x  180  2 x  150  x  80
2
o o
=> m(<AOC)=80 sau m(<AOC)=160 .

97) Pe dreapta d alegem un punct O şi, de aceeaşi parte a lui O , luăm punctele
A1, A2 ,..., Ak  d (în această ordine) astfel încât OA1  1, A1 A2  2, A2 A3  3, etc. Pe
semidreapta opusă lui [OA1 , considerăm punctele B1, B2 , ...., B p (în această ordine) astfel
încât OB1  p, B1B2  p  1, B2 B3  p  2, B3 B4  p  3 etc. Fie M mijlocul segmentului
Ak Bp . Aflaţi k şi p ştiind că A1M  3.
Soluție:
k (k  1) p( p  1) k (k  1) p( p  1) k (k  1) p( p  1)
OAk  şi OB p  , de unde Ak B p    Bp M  
2 2 2 2 4 4
p( p  1) k (k  1)
Cazul I: k < p; atunci M se află pe semidreapta [OB1 şi OM = OBp – BpM =   2 (*)
4 4
pentru că OA1 = 1 şi A1M = 3. Din (*) rezultă că (p-k)(p+k+1) = 8 care oferă soluţia k = 3, p = 4

Cazul II: k > p; atunci M se află pe semidreapta [OA1 şi, pe de o parte, OM = OA1+A1M =1+3=4 şi, pe de
k (k  1) k (k  1) p( p  1) k (k  1) p ( p  1)
altă parte, OM = OAk – AkM = -  =  . Obţinem
2 4 4 4 4
(k-p)(k+p+1) = 16 care oferă soluţia p = 7, k = 8

98) În triunghiul oarecare ABC se construiesc înălţimile AA (A  (BC)), BB (B (AC)),
CC (C  (AB)).
a) Demonstraţi că AA + BB + CC  AB + AC + BC.
b) Dacă aleatoriu se consideră două dintre segmentele de pe desen (laturi şi înălţimi)
MORARIU MIHAI 31
 calculaţi probabilitatea ca ele să fie înălţimi.
Soluție: a) Construim simOA = D (O mijlocul lui [BC]). Din congruența triunghiurilor => [AB] 
[CD] şi [AC]  [BD] . În ABD aplicăm inegalitatea triunghiului: AD  AB + BD şi
AB  AC AB  AC
deducem că AO  . Cum AA  AO  AA '  (1). Prin permutări
2 2
AB  BC AC  BC
circulare se obţine BB '  (2) şi CC '  (3)
2 2
Prin însumarea relaţiilor (1), (2) şi (3) se obţine relaţia cerută.
b) Notează laturile triunghiului cu a, b, c şi înălţimile ha, hb, hc ; numărul cazurilor favorabile 3
3 1
numărul cazurilor posibile 15 şi se obţine: p   .
15 5

99 a) Fie punctele A, B, C, D iar această ordine astfel încât 7AB = 3BD şi 3AC = 2CD.
AM AC
Calculaţi  , unde M este mijlocul lui AD.
MB CM
b) Adunând 0,1; 0,(1); 0,0(1) din măsura unui unghi obţinem o treime din complementul
unghiului. Aflaţi măsura suplementului unghiului.
Soluție: a) AB=3, BC=1, CD=6, AM=5, MB=2, AC=4, CM=1. Se calculează suma rapoartelor
1 1 1 1
b) x  x  x  (90  x)  x = 54°  suplementul este 180° – 54° = 126°.
10 9 90 3

100) Se consideră unghiul <XOY. Fie [OA1 bisectoarea unghiului <XOY; [OA2 bisectoarea
unghiului <A1OY, ..., [OA6 bisectoarea unghiului <A5OY. Știind că m(<A3OA5)= să
se determine m(<XOY).
Soluție: m(<A6OY) = a, m(<A5OY) = 2a, ...., m(<XOY) = => a= , m(<XOY) =

MORARIU MIHAI 32