Sunteți pe pagina 1din 2

Limbile clasice – încă o șansă

Situația limbilor clasice în sistemul de învățământ preuniversitar actual indică o lipsă de apreciere a
acestora comparativ cu alte perioade sau alte sisteme de învățământ. Chiar dacă sunt incluse în planul cadru la
clasa a VIII-a, anul acesta și la clasa a VII-a, cât și la profilul umanist, nu reprezintă o atracție pentru cei mai
mulți elevi, în special pentru că nu este un element de actualitate pentru tinerele generații. Sunt puțini elevii care
se îndreaptă spre Facultatea de Filologie clasică, chiar dacă la liceu studiază la Filologie. Cu toate acestea, se
organizează concursuri și olimpiade de specialitate pentru elevii de gimnaziu și de liceu. Aceasta dovedește că
încă există o preocupare pentru limbile clasice latină și greacă veche, că încă există profesori care nu au uitat că
limbile și culturile latină și greacă stau la baza civilizației europene.
În aceste condiții, proiectele care să vizeze limbile clasice și cultura antică romană și greacă pot fi
considerate rara avis. Însă acestea există, se derulează și îi atrag și pe elevi. Un astfel de proiect s-a derulat pe
parcursul anului școlar 2018-2019 între Centrul de Studii Romanice de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie
din cadrul Universității de Vest din Timișoara și zece instituții de învățământ din Timișoara și din județ.
Obiectivul principal al acestui proiect l-a constituit realizarea unui dialog între elevi, studenți și cadre didactice
care că contribuie la conștientizarea de către elevi a importanței studierii filologiei, în special a filologiei clasice.
Ziua Latinității a constituit prilejul cel mai potrivit pentru un spectacol de teatru în care să fie valorificate
elemente de mitologie romană și greacă.
Parteneriatul s-a desfășurat de Ziua Latinității. Cu această ocazie a avut loc spectacolul Cena
Trimalchionis, în care s-au implicat elevi de gimnaziu și de liceu, studenți și cadre didactice. Până la prezentarea
spectacolului, cei implicați au selectat fragmente de texte literare de Petronius, Ovidius, Apuleius și Suetonius,
au realizat scenariile și au făcut repetiții. Contactul cu textele scriitorilor antici i-a suprins pe elevi. În cazul
elevilor mei care au pus în scenă povestea dintre Perseu și
Andromenda, lectura unor fragmente din Metamorfozele lui
Ovidiu a fost de mare ajutor pentru înțelegerea poveștii și pentru
realizarea scenariului. Totodată lectura textului ovidian atât în
latină, cât și tradus în limba română a contribuit la cunoașterea
unor termeni latinești pentru diferite obiecte sau acțiuni din viața
de zi cu zi. Având în față atât textul în latină, cât și traducerea,
elevii implicați au putut constata că unele cuvinte au ajuns și în
limba română și desemnează aceleași noțiuni. Alegerea
costumelor pentru scenetă a presupus documentare pe internet,
la fel și realizarea recuzitei. Elevii au avut ocazia să afle
informații despre vestimentație, despre simbolurile unor zeități, despre semnificația unor gesturi sau obiecte din
mitologia antică. Scenariul a suferit modificări pe parcurs în funcție de necesarul de recuzită solicitat și de
caracteristicile scenei unde s-a desfășurat evenimentul. În scenariile realizate s-au fost folosiți termeni atât în
latină, cât și traduși sau explicați în limba română, pentru a fi lămuritori pentru public.
Spectacolul în sine i-a impresionat pe elevii implicați prin atmosfera de grandoare antică, prin
sonoritățile muzicii antice, prin bogăția de povești despre o lume care încă face parte din fiecare dintre noi și prin
ușurința cu care se pot reține poveștile prin intermediul punerii în
scenă.
După finalizarea spectacolului, a urmat o discuție informală cu
elevii participanți. Concluzia acestei discuții a fost că mitologia și
lumea antică exercită o fascinație destul de mare asupra tinerilor, cu
condiția să intre în contact cu acestea prin texte literare sau istorice. Pe
lângă această fascinație, în privința civilizației și a relațiilor
interumane, se observă asemănări cu prezentul. Relațiile dintre zeități
amintesc de cele din cadrul unei familii obișnuite din prezent, iar
iubirea era un deziderat și atunci ca și acum. Cu alte cuvinte, proiectul
a fost un succes pentru toți. A urmat și analiza proiectului. În urma discuției dintre cadrele didactice
coordonatoare ale trupelor de teatru și organizatorii proiectului s-a ajuns la concluzia că asemenea proiecte sunt
binevenite și utile pentru toți cei implicați și că trebuie organizate și alte proiecte fie la nivel preuniversitar, fie în
colaborare cu mediul universitar.
Pentru elevii mei, acest experiment a fost o reușită în plan didactic, pentru că mitologia, lumea antică și
limba latină nu mai erau atât de îndepărtate. Sceneta jucată de elevii mei în cadrul spectacolului Cena
trimalchionis a fost prezentată și colegilor lor și cu toții am constat că așa începe fascinația față de trecut.