Subdomenii ale hidraulicii[modificare | modificare sursă]

În timp, hidraulica s-a dezvoltat diferențiindu-se două ramuri:

 hidraulica teoretică, ce utilizează metodele și rezultatele mecanicii fluidelor (ramură a mecanicii

mediilor continue);
 hidraulica aplicată, care se ocupă cu rezolvarea unor probleme practice folosind atât studiul
teoretic, însă în forme accesibile inginerilor și tehnicienilor, cât și studiul experimental.
Diferențierea celor două ramuri ale hidraulicii se datorează, pe de o parte, schematizării uneori excesive
a mișcării reale a fluidelor, pentru a se obține astfel soluții teoretice, însă cu aplicabilitate practică
limitată, pe de altă parte, expresiei foarte complicate a acestor soluții, cu dificultăți la utilizarea lor la
rezolvarea problemelor inginerești. Totodată trebuie remarcat și faptul că pentru multe probleme
practice singurele soluții care s-au putut găsi se datorează studiului experimental.[4]
În prezent, cunoștințele mai profunde și mai largi în domeniul hidraulicii și mai ales apariția și
dezvoltarea calculatoarelor electronice au creat condițiile dispariției diferențelor dintre cele două
denumiri, hidraulica teoretică și hidraulica aplicată. Se poate astfel renunța la unele ipoteze
simplificatoare ale calculului și se pot crea modele noi de calcul - hidraulica poate astfel profita din plin
de metodele de modelare numerică dezvoltate de MFN (mecanica fluidelor computerizată).
În mod tradițional, hidraulica are trei subdomenii principale:

 hidrostatica
 hidrocinematica
 hidrodinamica