Obiectivele Cursului
Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi a abilităţilor de:
Sondaje de opinie publică
Programa cursului (provizorie)
1. Curs introductiv. Concepte de bază.
2. Tehnici de eșantionare neprobabiliste. Tehnici de estimare a mărimii
populațiilor marginale.
3. Tehnici probabiliste de eșantionare (aleatoare şi sistematică)
4. Eşantionarea stratificată.
5. Eșantionarea cluster.
6. Eşantionare multistadială. Eşantionare PPS.
7. Construirea de eşantioane în SPSS (1-2)
8. Tipuri de design (eșantionare transversală, transversală repetată,
panel).
9. Principiile statisticii inferențiale. Mărimea eșantioanelor pentru
studii analitice. Eșantioane pentru testarea cauzalității.
CerinŃele cursului

Teme săptămânale

Bibliografie săptămânală (de citit pentru cursul următor)

Lucruri de meşterit (de pregătit pe baza cursului/seminarului
anterior)

Nota finală va consta în evaluarea tuturor temelor predate pe
parcursul semestrului + evaluarea testelor date din bibliografia
săptămânală.

Evaluare a sondajelor de opinie

Construire de design de sondajelor de opinie

Implementare a sondajelor de opinie

Analiză a sondajelor de opinie
Programa cursului (provizorie)
10. Testarea reprezentativității eșantioanelor. Ponderarea bazelor
de date. Erori în sondaje.
11. Construirea chestionarelor și pretestarea acestora.
12. Analiza non-răspunsurilor
13. Scrierea termenilor de referință. Construirea bazelor de date
în Access.
14. Managementul bazelor de date. Prezentare SPSS.
15. Raportarea sondajelor de opinie. Seminar: Analiza datelor cu
SPSS (comenzile Statistics/Custom tables).
16. Curs festiv.
Bibliografie “de bază”

Rotariu, Traian; Iluţ, Petru. 2006. Ancheta sociologică şi
sondajul de opinie. Polirom.

Babbie, Earl. 2010. Practica cercetării sociale. Polirom.

Groves et al. 2004. Survey Methodology. John Wiley&Sons.

Lavrakas, Paul. 2008. Encyclopedia of Survey Research
Methods. Sage
1
Sondaj” pe GOOGLE

Rezultate sondaj online cu privire la utilizarea Internet-ului de
catre minori.
Sondajul a arătat printre altele că:

Mulţi dintre copii petrec o perioadă destul de lungă pe Internet, unii chiar mai mult
de 4 ore pe zi (cam 25%)

Serviciile cel mai mult folosite sunt cele de tip Instant Messenger, e-mail şi web iar
site-urile cele mai accesate sunt cele cu muzică, urmate de cele cu jocuri şi legate de
hobby-uri dar şi cele informative/educaţionale

Nu există o reală comunicare între părinţi şi copiii în legătură cu ceea ce accesează
copiii pe Internet şi nu există un control eficient. 20% dintre copii au afirmat că au
dezvăluit pe Internet date personale.

Procentul de 65% dintre părinţii care au răspuns la chestionar care nu ştiu sau nu
pun în practică restricţii (fie şi educative) cu privire la accesarea Internetului – este
unul deosebit de îngrijorător care ar trebui să atragă atenţia asupra lipsei de
informare din acest domeniu.
Sondaj” pe GOOGLE – Site-ul 13
România a făcut progrese reduse în vederea îndeplinirii obiectivelor
stabilite de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în domeniul
justiției, dar instrumentul Comisiei Europene este folositor, trebuie
menținut și ar trebui să conțină sancțiuni mai aspre.
Este concluzia generală a unui sondaj realizat printre jurnaliștii români și
experții pe justiție din societatea civilă, dat publicității joi, 10 iunie, de
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) și Societatea Academică din
România (SAR).
Doar 1,2% dintre cei intervievați consideră că mecanismul ar trebui să
înceteze, în vreme ce 13,4% cred că el ar trebui să continue în aceeași
formă, iar 65,9% susțin prelungirea sa cu schimbarea sancțiunilor, prin
înăsprirea acestora.
La sondaj au răspuns 84 de ziariști care scriu despre justiție și experți din
ONG-urile de profil.
“Sondaj” pe GOOGLE
Sondaje contradictorii in octombrie
Un alt sondaj Insomar realizat la comanda Realitatea Tv la
mijlocul lunii trecute il credita ca invingator in alegeri, in turul
al doilea, pe Mircea Geoana, cu 50,6%, fata de Traian Basescu -
49,4%.
In schimb, un sondaj CSOP realizat in aceeasi perioada il dadea
invingator in turul al doilea pe Traian Basescu (55%) fata de
Mircea Geoana (45%).
Sondaj” pe GOOGLE

Rusia, Franta si Ungaria sunt principalii dusmani ai Romaniei,
indica un sondaj IRES citat de Agerpres. Astfel, 24% dintre
respondenti considera ca Rusia este cel mai mare dusman al
Romaniei, iar Franta, dupa scandalul Schengen, reuseste sa
detroneze Ungaria, plasandu-se pe locul doi (18%).

Sondajul ''Evaluarea perceptiei romanilor privind politica
externa a Romaniei'' a fost realizat de IRES in perioada 2-3
februarie, pe un esantion de 1.111 persoane peste 18 ani,
avand o marja de eroare de plus/minus 3%.
“Sondaj” pe GOOGLE

“O treime dintre români se aşteaptă să fie concediaţi pe
parcursul acestui an, potrivit unui sondaj realizat de site-ul de
recrutare MyJob.ro. Astfel, 33,28% dintre români se aşteaptă
să fie afectaţi de reduceri de personal în compania în care
lucrează.

Sondajul a fost realizat online la nivel naţional, în intervalul 5-
18 ianuarie 2010, pe un eşantion reprezentativ de 3.708 de
respondenţi. Dintre aceştia, cei mai mulţi sunt bărbaţi (62%),
iar grupa de vârstă majoritară este cea între 21 şi 30 de ani
(47%). 43% dintre participantii la sondaj au studii superioare,
iar 9% deţin şi o diplomă de masterat. Mai mult de un sfert
dintre respondenţi (28%) sunt din Bucureşti.”
“Sondaj” pe GOOGLE (1)

Agenţia Antidrog a făcut un sondaj ca să vadă cu ce se „pastilează”
rockerii, maneliştii şi fiţoşii

Cu opt mii de euro, Agenţia Naţională Antidrog a reuşit să afle ce
droguri preferă consumatorii din cluburi şi discoteci, în funcţie de
preferinţele lor muzicale. Potrivit ANA, banii i-a dat Centrul
Lisabona, autoritatea europeană în materie. Sociologii au vrut să
vadă care este legătura dintre consumul de droguri şi spaţiile
recreaţionale

De la house la manele, opt principale stiluri muzicale au fost
analizate de specialiştii care i-au intervievat pe tinerii clubberi. Este
vorba despre house, pop, hip-hop, rock, punk, disco, latino şi
manele. Întrebările au vizat consumul de canabis, tranchilizante,
amfetamine, XTC, LSD, cocaină, heroină şi ciuperci halucinogene. Aşa
au ajuns să afle poliţiştii că cei care ascultă punk preferă să consume
ecstasy, în timp ce houserii consumă, de regulă, cocaină.
2
“Sondaj” pe GOOGLE (2)

Sondajul ANA arată că cel mai consumat drog este haşişul,
preferat de aproape jumătate dintre rockeri, o treime dintre
manelişti şi houseri. Cocaina este consumată mai degrabă de
cei care ascultă house, iar hip hop-erii preferă ecstasy-ul.

Au fost vizaţi peste 300 de tineri bucureşteni cu vârste
cuprinse între 15 şi 34 de ani, care frecventează spaţiile
recreaţionale. Metoda folosită a fost cea a interviurilor de tip
focus grup cu reprezentanţi-cheie ai mediului vizat - tineri care
frecventează cluburile, bodyguarzi, DJ, alte persoane implicate
în industria petrecerii timpului liber.
“Sondaj” pe GOOGLE

16.000 de toxicomani doar în Bucureşti

Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog, comisarul-şef Nicolae
Maximilian, spune că astfel de studii ajută autorităţile să
cunoască mai bine mediile în care se consumă droguri şi mai
ales profilul consumatorilor. "În Bucureşti, cele mai recente
date oficiale arată că există 16 mii de toxicomani, în scădere
faţă de anii anteriori, în care erau circa 24 de mii.

“Sondaj reprezentativ” - GOOGLE

Studiul a fost realizat în perioada 28-29 noiembrie 2009, la comanda

Realitatea TV, în pregătirea exit-pollului din ziua turului al doilea al
alegerilor pentru Președintele României. Cercetarea a fost realizată
folosind tehnica sondajului de opinie, pe bază de chestionar
administrat la domiciliul persoanelor intervievate. Volumul
eșantionului a fost de 11.971 persoane, fiind reprezentativ pentru
populaŃia României cu vârsta de 18 ani și peste. Interviurile au fost
realizate în toate judeŃele Ńării și în cele 6 sectoare ale Municipiului
București, fiind incluse în eșantion 133 de localităŃi urbane și 339 de
Concepte fundamentale
localităŃi rurale. Eroarea de eșantionare este de +1,5%, garantată cu
o probabilitate de 95%. În funcŃie de dimensiunea subeșantioanele
analizate, valoarea erorii de eșantionare crește, dar nu depășeste
+3%.

Obiectivele cursului Tipuri de populaŃii

Să înţelegem conceptele:

Populaţie de interes –populaţie slab operaţionalizată;

Populaţia de interes/ populaţie ţintă/ populaţia studiului descriere generală.
(sondajului)

Populaţie ţintă – populaţia operaţionalizată pentru a fi

Cadru de eşantionare studiată. Descrierea populaţiei în sondaje trebuie să includă:

Erori de subacoperire/supraacoperire/duplicare/clusterizare
Conţinutul (persoane, firme, etc.)

Unităţile din care provin (gospodării, localităţi, etc.)

Extinderea geografică (oraşul Făcăeni, etc.)

Dimensiunea temporală (anul 2010)

Populaţia studiului/a sondajului – populaţia care poate fi

“prinsă” efectiv de studiu. (uneori este identică cu populaţia
ţintă).

3
 C O N S U M A T O R I I D E D R O G U R I : COMPORTAMENTUL DE
INJECTARE șI COMPORTAMENTUL SEXUAL
Exemplu
Studiu despre atitudinile, cunoștințele și practicile utilizatorilor de
Populaţia de interes – populaţia adultă.
droguri din București privind injectarea, comportamentul sexual și
Populaţia ţintă – indivizii peste 18 ani, grupaţi în gospodării
folosirea prezervativului aflate în secţii de votare, din judeţul Mehedinţi în anul 2010.
Metodologie
Populaţia de sondaj – indivizii peste 18 ani, grupaţi în
Studiul BSS1 a fost proiectat pentru a colecta informații dintr-un gospodării, ce se află pe listele de votare şi sunt disponibili la
eșantion reprezentativ de utilizatori de droguri injectabile care sunt momentul anchetei (nu sunt plecaţi în străinătate, etc.), din
beneficiari ai RHRN.
judeţul Mehedinţi în 2010.
Intervievații au fost selectați din rândul tuturor beneficiarilor care au
vizitat centrele de schimb de seringi în perioada studiului sau au fost
clienți ai activităților de outreach (februarie-iunie 2004) și care au
declarat că au folosit droguri injectabile în ultima lună. Mărimea
eșantionului dorit a fost de 500 de utilizatori de droguri injectabile,
incluzând cele trei programe active de schimb de seringi care
funcționează în București sub egida RHRN și care sunt desfășurate de
organizațiile: ALIAT, ARAS ți Open Doors.

Cadru de eşantionare PopulaŃie Ńintă-cadru de eşantionare

“Cadrul de eşantionare este setul de persoane care au o
probabilitate nenulă de a fi selectate, dată fiind abordarea de
eşantionare propusă.”
Atunci când cadrele de eşantionare nu acoperă populaţia ţintă în
întregime, avem două posibilităţi:

1. Să redefinim populaţia ţintă pentru a se potrivi mai bine
cadrului de eşantionare.

2. Să admitem posibilitatea unor erori de acoperire în
statisticile ce descriu populaţia ţintă originală.

PopulaŃia Ńintă – populaŃia adultă a României

Exemplu – anchetă prin telefon Cadrul de eșantionare – numerele de telefon mobil
1.
Populaţia ţintă: populaţia adultă a României
Populaţia studiului: populaţia adultă ce are telefon fix.
Populaţia ţintă – populaţia adultă
Critică: Eroare de acoperire a rezultatelor.

2. Persoane fără telefon

Populaţia ţintă: populaţia adultă ce are telefon fix.
Populaţia studiului: populaţia adultă ce are telefon fix.
Critică: Populaţia nu este de interes pentru utilizatori.
Populaţia studiului

Firme care au nr de telefon, numere de telefon invalide, etc.

Cadrul de eşantionare – numerele de telefon

4

PopulaŃia Ńintă – populaŃia României cu telefon mobil
Cadrul de eșantionare – numerele de telefon mobil
Populaţia ţintă = Populaţia studiului
Firme care au nr de telefon, numere de telefon invalide, etc.
Cadrul de eşantionare – numerele de telefon
1. Cadrul de eşantionare

“Cadrul de eşantionare este setul de persoane care au
probabilitate nenulă de a fi selectate, dată fiind abordarea de
eşantionare propusă.”

“Statistic vorbind, un eşantion poate fi reprezentativ doar
pentru populaţia inclusă în cadrul de eşantionare.”
Caracteristici ale cadrului de eşantionare
de evaluat

Gradul de subacoperire – cât de complet acoperă cadrul de
eşantionare populaţia ţintă.

Supraacoperire – cât de multe unităţi neeligibile există în
cadrul de eşantionare.

Important pentru a estima eficienţa cadrului de eşantionare.

Duplicare – dacă unităţile se regăsesc de mai multe ori în
cadrul de eşantionare (i.e. persoane care au mai multe numere
de telefon).

Clusterizare – situaţia în care mai multe unităţi se regăsesc
într-o singură poziţie în cadrul de eşantionare.
Caracteristici de analizat pentru a stabili calitatea
eșantionului
1. Cadrul de eşantionare
2. Caracterul probabilist
3. Detaliile designului de evaluare
4. Rata de răspuns
Categorii de cadre de eşantionare
1. Eşantionarea se face de pe o listă de indivizi din populaţia
studiată.
2. Eşantionarea se face dintr-un set de persoane ce merg undeva
sau fac ceva ce le permite să fie eşantionate (pacienţi ce
merg la un spital, beneficiari de VMG ce merg la primărie,
copiii străzii ce merg în intersecţii, etc.).
3. Eşantionarea se realizează în mai multe etape, prima etapă
implicând eşantionarea a altor unităţi decât indivizii
selectaţi în final (eşantionare multistadială).
Exemplu
Evaluaţi cadrele de eşantionare:

Lista de numere de telefon mobil (populaţia ţintă este formată
de populaţia României)

Lista cu persoane cu drept de vot (populația țintă: gospodăriile
cu cel puțin o persoană de etnie romă)

Lista persoanelor cu dizabilităţi (populaţia ţintă este formată
din persoanele cu dizabilităţi ce au un loc de muncă).
5
2. Probabilitatea de selecŃie (1)
Eşantionare probabilistă versus eşantionare neprobabilistă.
Eşantion probabilist – fiecare unitate din populaţie are o
probabilitate cunoscută, diferită de 0 de a fi inclusă în
eşantion.
O veste bună: Probabilităţile de selecţie nu trebuie să fie egale ci
doar cunoscute.
EPSEM (equal probability of selection method) sampling –
“descrie orice eşantion în care elementele populaţiei au
probabilităţi egale de selecţie”. (Kish, Leslie; 1975:21)
2. Probabilitatea de selecŃie (2)

Este posibil să calculăm probabilitatea de selecţie a fiecărei
persoane eşantionate?

Nu este obligatoriu ca schema de eşantionare să îi dea fiecărui
individ din cadrul de eşantionare aceaşi probabilitate de a fi
selectat pentru ca eşantionul să fie probabilist. Trebuie doar ca
probabilitatea fiecărui individ să fie cunoscută.
3. Detaliile designului de eşantionare
“Detaliile designului de eşantion (mărimea acestuia şi
procedurile specifice de selecţie a unităţilor) vor influenţa
precizia estimărilor calculate pe eşantion, adică cât de bine
aproximează un eşantion caracteristicile întregii populaţii.”
(Fowler, 2009:20)
Eşantionare probabilistă/neprobabilistă
1. Neprobabilistă:

De oportunitate

Pe cote

Bulgăre de zăpadă

Respondent driven sampling

Etc.
2. Eşantionare probabilistă:

Eşantionare simplă aleatoare

Eşantionare sistematică

Eşantionare stratificată

Eşantionare cluster ( inclusiv PPS)

Eşantionare multistadială
Exemple

Populație țintă: bucureștenii. Selectez aleator a cincea
persoană de la stația Universitate.

Populația țintă: tinerii din București. Selectez 10 secții de
votare din București. Selectez fiecare a 10a persoană din
fiecare secție ce are vârsta mai mică de 26 de ani.

Populația țintă: vânzătorii de ziare din București din intersecții.
Selectez aleator 30 de intersecții din București.
Concepte discutate

Populaţie – de interes/țintă/a studiului

Cadru de eşantionare – lista de pe care selectăm eşantionul.

Subacoperire, supraacoperire, clusterizare, duplicare

Design de eşantionare – metoda de selecţie a eşantionului.

Parametru – valoare a unui indicator la nivel de populaţie.

Statistică – valoare a unui indicator la nivel de eşantion.