Similitudinea[modificare | modificare sursă]

Pentru studierea unor fenomene hidraulice, obținerea de rezultate cantitative privind evoluția acestora
și, eventual, modificarea desfășurării lor, se utilizează modelarea hidraulică. Aceasta constă din
înlocuirea domeniului efectiv de desfășurare a fenomenului (numit în mod curent „prototip”) cu un
domeniu la scară redusă, numit „model”, în condițiile asigurării posibilității de transpunere a rezultatelor
obținute pe model în cadrul prototipului. [21]
Convertirea rezultatelor experimentale obținute pe model în date caracteristice prototipului se realizează
prin multiplicarea lor cu coeficienți de scară, definiți ca expresii ale condițiilor de similitudine a modelului
cu prototipul.
Condițiile de asemănare a formei frontierelor modelului cu cele ale prototipului constituie similitudinea
geometrică și sunt exprimate prin relația coeficientului de scară: , unde  este lungimea (singura mărime
fundamentală în acest caz, cu ajutorul căreia se pot exprima lungimi, suprafețe și volume), iar
indicii p și m se referă la prototip, respectiv la model.
Similitudinea cinematică constă din asigurarea asemănării geometrice a spectrelor liniilor de curent și a
proporționalității vitezelor în punctele omoloage ale modelului și prototipului; ea înglobează similitudinea
geometrică atunci când frontiera domeniului mișcării este formată chiar din linii de curent. Poate fi
exprimată înlocuind condiția de proporționalitate a vitezelor prin proporționalitatea timpului de pe
prototip cu cel de pe model, coeficientul de scară al timpului  fiind: .[22]
Similitudinea dinamică cere ca forțele de același tip să se afle în raport constant, în puncte omoloage.
Coeficientul de scară pentru forțe are expresia: . Similitudinea dinamică include similitudinea cinematică
dacă raportul densităților  (numit coeficient de scară pentru densitate) în puncte omoloage este
constant. Ținând cont de legătura dintre forță și mărimile fizice fundamentale (exprimată la modul
general prin legea a doua a lui Newton: ), rezultă coeficientul de scară pentru forțe: .
În general, condiția de similitudine a două fenomene hidraulice (la prototip și la model) constă în
identitatea ecuațiilor fizice ale prototipului și modelului. [22]
Satisfacerea celor trei condiții de similitudine (geometrică, cinematică și dinamică) este suficientă pentru
avea coeficienți de scară constanți și pentru toate celelalte mărimi caracteristice ale mișcării, aceștia
putând fi exprimați funcție de ,  și  [23]:
 raportul maselor: 
 raportul presiunilor: 
 raportul vitezelor: 
 raportul lucrului mecanic: 
Trebuie făcută o precizare: expresia coeficientului de scară pentru forțe () reprezintă raportul forțelor de
inerție. Dar forțele care determină mișcarea fluidului pot fi diverse: gravitaționale, de frecare, de
elasticitate, de capilaritate etc. Similitudinea dinamică cere ca raportul tuturor forțelor componente,
indiferent de natura lor, să fie același (sau: poligonul forțelor să fie asemenea [24]). Realizarea pe un
model hidraulic a acestor condiții nu este însă posibilă în totalitate, din cauza varietății forțelor care
determină mișcarea fluidului, ceea ce atrage o serie de condiții greu de îndeplinit referitoare la
constantele fizice ale fluidelor. În practica modelării hidraulice se apreciază mai întâi forțele dominante
ale fenomenului de modelat și se impune apoi condiția de similitudine dinamică numai acestor forțe. În
acest fel se obțin diferite modele („criterii de similitudine”) după categoria de forțe luate în considerare. [24]
Criteriul de similitudine Froude[modificare | modificare sursă]
Considerând ca forțe dominante ale fenomenului de modelat forța de inerție și forța gravitațională,
pentru ultima se poate scrie:
 
unde  este accelerația gravitațională, iar  o lungime caracteristică. Rezultă: 
În expresia coeficientului de scară pentru forțele de inerție () se poate introduce coeficientul de
scară al vitezelor , coeficientul de scară pentru forțele de inerție putând fi scris sub forma:
Egalând expresiile pentru  și  rezultă: , sau, revenind la notațiile cu p și m (referitoare la prototip,
respectiv la model): 
Raportul adimensional  se numește număr Froude; cu ajutorul său, condiția de similitudine
dinamică a fenomenelor hidraulice în care sunt predominante forțele de inerție și forțele
gravitaționale (criteriul de similitudine Froude) se poate scrie , adică numărul Froude al curgerii
să fie același la model ca și în natură (Fr = idem).[25]
Modelarea după criteriul de similitudine Froude este utilizată în special la studiul curenților în
albii deschise, la dinamica navelor, la mișcările efluente prin orificii, deversoare, sifoane etc. [26]
Criteriul de similitudine Reynolds[modificare | modificare sursă]
Dacă se consideră ca forțe dominante ale fenomenului de modelat forțele de inerție și forțele
de frecare interioară datorate viscozității fluidului, din legea lui Newton  (unde  este coeficientul
de viscozitate dinamică a fluidului,  secțiunea pe care acționează forța de frecare, v viteza de
curgere și y normala la direcția vectorului viteză) rezultă:
Egalând  cu expresia coeficientului de scară pentru forțele de inerție () se obține:
, unde  este viscozitatea cinematică (raportul dintre viscozitatea dinamică și densitatea  a
fluidului).
Deci , sau, revenind la notațiile cu p și m (referitoare la prototip, respectiv la model): 
Raportul adimensional  se numește număr Reynolds; cu ajutorul său, condiția de
similitudine dinamică a fenomenelor hidraulice în care sunt predominante forțele de
inerție și forțele de frecare interioară datorate viscozității fluidului(criteriul de similitudine
Reynolds) se poate scrie , adică numărul Reynolds al curgerii să fie același la model ca
și în natură (Re = idem).[27]
Modelarea după criteriul de similitudine Reynolds este utilizată în special la studiul
mișcării fluidelor în conducte, turbine și pompe, la sedimentarea particulelor fine,
precum și în aerodinamică (în cazul vitezelor subsonice). [28]
Alte criterii de similitudine[modificare | modificare sursă]
Criteriul de similitudine Euler
Criteriul de similitudine Strouhal
Criteriul de similitudine Weber