Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE, JURNALISM
ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

EDUCAȚIE TIMPURIE

PROIECT TEMATIC INTEGRAT

Carolina Andreescu

Conversie PIPP, Anul I

CRAIOVA

2020
PROIECT TEMATIC INTEGRAT
BOGĂȚIA TOAMNEI

 Domenii implicate: dezvoltarea limbajului, a


comunicării și a premiselor citirii și scrierii.
 Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;
Capacități și atitudini de învățare.

Copiii de la nivelul învățământului preșcolar urmăresc mai multe elemente


caracteristice amotimpului toamna, merg în parc, în livezi unde văd mai multe fructe și
legume de toamnă, le compară, le analizează și le stabilesc denumirea fiecăreia în parte. Apoi
merg în grădina botanică unde observă florile toamnei, iar la sfârșit elaborează o cărticică de
ilustrare, de informare ca produs finit al proiectului cu tema: „Bogăția Toamnei”

Rezumatul unității tematice

Copiii aanalizează ce se întamplă toamna în natură.


Observă mai multe fructe și legume care se coc în anotimpul toamna. Înregistrează
observațiile și reflecțiile pe care le fac, prin cuvinte și imagini, într-un jurnal de proiect.
Copiii demonstrează înțelegerea noțiunii de natură și a schimbărilor pe care le aduce
anotimpul toamna. Copiii creează o cărticică ilustrată despre toamnă care cuprinde o serie de
fructe și legume care se coc toamna.
Pe scurt

Nivel Grupa mare


Arii curiculare Limbajul și comunicarea, premise ale citit-
scrisului
Științe
Arte
Educație pentru societate

Subiecte Grădina de legume


Livada cu pomi fructiferi
Cum se culg strugurii
Capacități cognitive Analiză
la nivel superior Sinteză
Investigație
Formularea concluziilor
Cuvinte cheie Livadă
Fructe
Legume
Copaci
Timpul aproximativ 2-3 săptămâni, activități zilnice de 30-40
necesar minute

Întrebări cheie ale curriculumului

 Întrebarea esențială
Ce se întâmplă toamna?
 Întrebările unității de învățare
Care fructe se coc toamna?
Care legume se coc toamna?
Ce se întampa toamna cu copacii?
 Întrebări de conținut
Ce fac păsările călătoare toamna?
Ce se întâmplă cu legumele și fructele care se recolteaza toamna?
De ce se usucă frunzele?
Ce fenomene ale naturii au loc toamna?
Care copac nu-și schimbă frunzele? De ce?
Învățarea experențială


Experiența concrata- ce am
trăit?
Observarea reflectivă- ce este
nou?
Conceptualizarea- elaborarea
unui model de bună practică
inspirat din situația sau modul
de acțiune prezentat
Experimentarea activă
Învățarea conceptelor, noțiunilor

Despre natură, anotimpurile anului,


despre fructe și legume, despre
păsările călătoare, sortarea anumitelor
fructe și legume după anumite
criterii,cum se pun conservele pentru
iarnă.

ti

fi
v
în
a
f
A
s
ă
Învățarea prin colaborare
Învățarea constructivă
-educarea abilității de a intra în relație cu -trasarea conturului după puncte;
ceilalți; -decuparea, asamblarea, relaționarea între
-cunoașterea și respectarea normelor de diferitele părți.
comportament;
-formarea unei atitudini pozitive față de sine
și față de ceilalți, față de natură și față de
viețuitoarele acesteia;
-dezvoltarea comportamentelor de cooperare,
presociale, proactive;
-recunoașterea, acceptarea și respectarea
diversității;

OBIECTIVE CADRU

Responsabilitate și capacitate de adaptare


Exersarea responsabilității personale și a flexibilității în contexte legate de propria persoană,
echipă, grup de lucru;

Competențe de comunicare
Receptarea și producerea de mesaje verbale și non-verbale scurte și simple în contexte
cunoscute.
Recunoașterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit rar și clar.

Creativitate și curiozitate intelectuală


Dezvoltarea, implementarea și comunicarea ideilor noi altor persoane, deschidere și
receptivitate la nou, perspective variate.
Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a mediului inconjurator, precum si
stimularea curiozitatii pentru investigarea acestuia.

Gândire critică și gândire sistematică


Exersarea gândirii în ce privește înțelegerea și realizarea unor alegeri complexe; înțelegerea
conexiunilor dintre sisteme.

Identificarea, formularea și soluționarea problemelor


Capacitatea de a se depista difernțe între obiecte, situații, de a formula într-un limbaj coerent
păreri, analiza și rezolvarea unor probleme simple, contextuale

Formare/ Auto-formare
Acceptarea îndrumării și a cooperării în procesul de învățare.
Căutarea de informații pentru rezolvarea unor sarcini de lucru simple, punctuale.
Transferul cunoștiințelor dintr-un domeniu în altul.

Responsabilitate socială
Respectarea unor norme elementare de conduită în contexte uzuale.
Manifestarea interesului pentru relaționare în cadrul grupului și în afara lui.
Participarea la activități de grup.
Transpunerea și interpretarea unor roluri în activități ludice în viața de zi cu zi.
Manifestarea activă în cadrul unui rol social în contextul familiei, grupului de joacă și
grupului de învățare.

Capacități de colaborare și interpersonale


Demonstrarea capacităților de lucru în echipă și de conducere;
Adaptarea la diverse roluri și responsabilități;
Colaborarea productivă cu ceilalți;
Conduita empatică ;
Respectarea altor puncte de vedere.

Elemente cheie
oferirea de răspunsuri la întrebările cheie ale curriculumului;
demonstrarea capacităților superioare de gândire și al competențelor de comunicare
verbală, matematică, artistică și științifică;
demonstrarea înțelegerii conceptelor, a capacităților și a cunoștiințelor din diferite
discipline;
realizarea de conexiuni cu lumea reală;
utilizarea adecvată și eficientă a limbajului.

Obiective

În cadrul proiectului, copiii:


 vor discuta și vor analiza informațiile obținute din diferite surse în vederea completării
jurnalelor de proiect;
 vor crea și vor evalua prezentări ale produselor finite: desene, tabele, diagrame;
 vor utiliza în contexte variate un limbaj coerent, specific diferitelor discipline de
studiu;
 vor stabili conexiuni funcționale între elementele din diferite domenii de studiu și
viața reală.

Obiective de referință

     Să observe direct fenomene ale naturii specifice anotimpului toamna;

     Să observe direct aspecte caracteristice toamnei;

     Să cunoască munca oamenilor în grădina de legume și în livadă;

     Să observe, să denumească și să analizeze fructe, legume și flori de toamnă;

     Să cunoască importanța legumelor și fructelor în alimentația omului;

     Să rețină versuri rimate și ritmate, audiind textul liric cu atenție, percepându-i
sonoritatea și muzicalitatea;

     Să recite poeziile ( de toamnă ), cu respectarea intonației, ritmului și pauzei,


executând mișcările sugerate de text;

     Să recepteze textul epic, redând ideile principale și explicând înțelesul textului;

     Să formuleze propoziții simple, utilizând adverbe de loc;

     Să grupeze obiecte după diferite criterii date;

     Să așeze obiectele unei mulțimi în șir, prin alternanță, după un criteriu dat;

     Să-și consolideze numărarea până la 10;

     Să cunoască reguli elementare de igienă la consumarea legumelor și a fructelor;

     Să-și cultive respectul față de munca oamenilor;

     Să memoreze și să redea textul și linia melodică a cântecelor învățate și să perceapă


intensitatea sunetelor;

     Să audieze cântece de toamnă;

     Să asocieze mișcări melodiilor și textelor jocurilor muzicale;

     Să execute exercitii ritmice în mai multe variante (hașurarea cu linii verticale,
orizontale, oblice), respectând conturul dat (diferite forme de frunze);

     Să redea plastic utilizând tehnicile învățate de pictură, desen, modelaj, temele date;
     Să obțină efecte plastice prin dactilopictura pe suport umed, trasând cu diferite
instrumente diferite tipuri de linii;

     Să realizeze lucrări practice folosind tehnici de înșirare, îndoire și lipire;

     Să învețe și să exerseze diferite variante de mers și alergare, săritura în lungime și în


adâncime;

PROIECT DIDACTIC CROSS-CURRICULAR

Arii curriculare: Limbajul și comunicarea, premise ale citit scrisului, Știinte, Arte, Educație
pentru societate
Identificarea asociațiilor semnificative și conturarea unei imagini globale asupra temei prin
realizarea unei hărți conceptuale a temei Cross-curriculare
Didcipline/ arii curriculare:
HARTA CONCEPTUALĂ A TEMEI CROSS-CURRICULARE
Cunoștinte declarative 


Competențe ale învățării integrate
B
T
Ț
Ă
G
M
A
O
recunoașterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar
identificarea silabelor și a sunetului inițial și final în cuvinte clar
articulate
oferirea de informații referitoare la sine și la universul apropiat, prin
mesaje scurte
recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu
litere mari și mici de tipar
 desprinderea semnificației globale dintr-o suită de imagini care
prezintă întâmplări și fenomene familiare
 trasarea elementelor grafice și a conturilor literelor, folosind resurse
variate
 exprimarea de idei, trăiri personale și informații prin intermediul
limbajelor neconvenționale
 manifestarea interesului pentru schimburi de mesaje scrise, într-o
varietate de limbaje, în contexte cunoscute
 recunoașterea numerelor în concentrul 0-10
 sesizarea magnitudinii unui număr în concentrul 0-10, folosind
poziționarea pe axa numerelor
 orientarea și mișcarea în spațiu în raport cu repere/direcții precizate
 manifestarea curiozității pentru observarea unor fenomene simple din
mediul apropiat, în scopul identificării unor regularități
 formularea unor observații asupra mediului apropiat folosind
limbajul comun, reprezentări prin desene și operatorii logici „și”
„nu”
 identificarea relațiilor de tipul „ dacă....atunci....” între două
evenimente succesive
 recunoașterea părților corpului – unui om, unui animal (fără termeni
științifici)
Cunoștiințe procedurale  analiza vizuală, informațională a unui mesaj oral sau a reprezentării
acestuia (prin desen, tabel, diagramă) cu identificarea detaliilor,
legăturilor și a dependențelor;
 elaborarea unor desene prin reproducere, imitație, după model;
 recunoașterea și asamblarea elementelor componente într-o structură
definită;
Cunoștiințe conceptuale  Imitarea modelului
 Transfer conceptual prin contiguitate (alăturare)
 Structuri și compoziții
 Combinare efectivă și afectivă
Atitudini și valori  Manifestarea interesului pentru exprimarea de idei în contexte
cunoscute
 Manifestarea interesului pentru schimbul de mesaje scrise, într-o
varietate de limbaje, în contexte cunoscute
 Manifestarea activă în cadrul unui rol social în contextul familiei,
grupului de joacă și grupului de învățare
Planificarea timpului: 2-3 săptămâni, activități de 30 de minute, zilnic
Resurse materiale: jetoene, plastlină, creioane colorate, coli colorate şi albe, cartoane, fotografii ale
membrilor grupului, fructe, legume, flori de toamnă, frunze, pensule și acoarele, diafilme, jucării, cărți
ilustrate pentru copii, culegeri de cântece, culegeri de texte literare.
Resurse procedurale: jocul liber , jocul didactic, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, munca
independentă, exerciţiul.
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual:
Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare
Schema orientativă pentru
activităţi
Activitate de învăţare Rezultate Responsabilităţ Strategii de Evaluarea
aşteptate i și interacţiune progreselor
participanţi didactică învăţării
Observare-verbalizare- Copilul:
relaţionare -va comunica, Acțiuni -observarea
transmiţând celor concrete sistematică;
din imediata presupuse de -completarea
apropiere propriile sarcinile jurnalelor
gânduri, opinii, delimitate zilnice,
sentimente, într-un grafice,
mod care să-l facă tipuri de
înţeles; -esenţializarea proiect
-analizarea unor imagini- individual -sistematizarea
surprinderea detaliilor -prezentare cu
mijloace media
-formularea de răspunsuri la
întrebări care evidențializează
elementele imaginii;
-discuție scurtă în care copiii
să-și exprime opinia referitoare -va învăța ce -frontal -efectuarea
la toamnă; muncesc oamenii în sarcinilor
-formularea de enunțuri scurte, grădini și livezi delimitate
pornind de la imaginile toamna; pentru fiecare
selectate; grup;
-numărarea cuvintelor din -va respecta regulile -individual -liste de
fiecare enunț. Copiii pun pe unui dialog verificare
masă tot atâtea jetoane câte civilizat; -concluzii;
cuvinte au auzit. Găsesc -prezentarea
numărul potrivit; -va reflecta la rezultatelor.
-despărțirea în silabe a unor importanta comuni-
cuvinte selectate din enunțurile cării în viața
formulate; fiecăruia și se va
apropia mai usor de
bogația transmisă
prin intermediul
Abilități de scriere, desenare, mesajelor scrise;
punere în corespondență,
comparare -va fi interesat să
găsească soluții la -activități
-realizarea unui desen care să diferite probleme practice
redea imaginea anotimpului prin intermediul individuale:
toamna (activitate individuală) comunicării; realizarea de
-realizarea unei pagini pentru schițe.
albumul clasei; -va cunoaște unde și
-copierea unor cuvinte din cum găsește
pliante ilustrarea lor cu imagini informațiile de care
decupate(activitate individuală) are nevoie; -individual și în
-modelarea unor fructe,legume grup
și copaci din plastilină, scrierea -va folosi proceduri -realizarea prac-
unor litere; simple în rezolvarea tică a unui
-trasarea , prin unirea punctelor unor probleme; produs de către
a unor semne care reprezină fiecare elev;
anumite frunze; -va formula expli-
-colorarea/încercuirea unor cații simple la -individual
imagini de toamnaă (activitate întrebări de tipul:
individuală) Cand?, Cum?, De
Acest produs
ce?;
final va
-va formula păreri
cuprinde
simple asupra unor
-desene cu ima-
Înregistrarea concluziilor și obiecte/fapte/fenom
gini de toamnă;
generalizarea situației – ene din mediul
-fișe de lucru
problemă înconjurător;
completate în
-completarea instrumentelor
timpul proiectu-
parțiale de răspuns (fișe, -va observa că prin -individual și în
lui;
desene,imagini asamblate)în intermediul grup
-un colaj;
vederea constitiurii produsului comunicării se
-frunze
final) poate apropia de cei
construite din
Implicații în plan afectiv- din jurul său,
carton;
motivațional stabilind relații
-imagini/poze
-exercițiile de identificare a armonioase.
de la activitati
unor norme de conduită
organizate sub
probează înțelegerea
forma jocurilor
conținuturilor și semnificațiilor
de rol;
acestora;
-o scrisoare
-exersarea unor norme de con-
desenată
duită dezvoltă baza pentru inte-
riorizarea, înțelegerea, accepta-
rea și transformarea lor în acte
reflexe;
-raportarea la spațiul de aparte-
nență oferă copilului reperele
construcției identității
(individuale, colective,
naționale).

Anexa 1.
Limbajul și comunicarea
Poezii și texte
1.Formularea de întrebări și de răspunsuri
2.Identificarea fructelor și legumelor care se regăsesc în poezii și în text

CARNAVALUL TOAMNEI
Prin grădini, livezi, câmpii
Roadele îmbelșugate
Dau culori în armonii
Când se lasă adunate.
Morcov, sprinten dansator,
S-a-nroșit de-atâta horă..
-„Zi-o mai încetișor! „
Pe un greier îl imploră.

Iar fasolea stă sfios


Pe un lujer și nu joacă,
Să nu-i cadă-ndată jos
Șirul perlelor din teacă!

Un cartof, cât un pantof


Rostogol e printre vedre.
Doar dovleacul are- un of:
-„M-am cam îngrășat, cumetre!”

FRUCTELE TOAMNEI

Toamna trece prin livadă


Rodul anului să vadă
Mărul roșu-auriu
Strugurele argintiu
Para galbenă, zemoasă
Piersica cu puf pudrată
Și gutuia aromată.
Toamna strânge-n coș de toate:
Fructe bune și bucate
Și apoi spune tuturor:
„-Vin și anul viitor!”

Povestea legumelor laudaroase

Într-o zi de toamnă gospodina s-a dus la piaţa să facă cumpărături. Şi-a încărcat coşul cu de
toate: ceapă, cartofi, ardei, morcovi, roşii, pătrunjel, varză.
Legumele din coş au început să se certe între ele pentru că erau îngrămădite, că nu aveau loc, că
fiecare ar fi vrut să stea deasupra, la aer. Ardeiul iute, fiind mai mititel se simţea destul de bine şi
spuse:
– Ce tot vă certaţi? Aveţi puţină răbdare, că în oală o să aveţi destul loc, când o să fiebeţi.
Apoi interveni gogoşarul, fratele ardeiului iute.
– Tu să taci frǎţioare! Nu vezi ce mic şi prăpădit eşti? Parcă n-ai frate cu mine şi cu ardeiul
galben.
– Lasǎ-l în pace pe fratele nostru, că-i mic şi nu ştie ce spune- zise ardeiul galben.
Şi tot certându-se între ei, gospodina a ajuns acasă şi a aşezat legumele pe masǎ pentru a le spǎla,
curǎţa şi pune la fiert.
Când s-au văzut pe masă fiecare a început cu lauda; morcovul a zis că el e cel mai dulce şi
mustăcios, gogoşarul că-i gras, roşu şi gustos, varza cǎ-i cea mai înfoiată şi frumoasă.
Atunci ardeiul iute, cum n-avea astâmpăr interveni şi spuse:
-Nu vă mai certaţi, că-n oalǎ o să ajungeţi şi-o să fierbeţi de n-o să vă mai vedeţi.
Gospodina a spălat legumele, le-a curăţat şi în oală le-a tocat. Când ciorba a fost gata, a fost pusă
în farfurii la răcit. Cum nu se mai auzea nimic, ardeiul iute, ca să nu tacǎ, a început să întrebe.
-Ce staţi supărate, nu mai aveţi glas? Aţi râs de mine că sunt mititel dar eu tot proaspăt am
rămas, nu ca voi nişte legume fierte. Şi nu bine a terminat vorba că bunicul l-a şi luat şi din el a
muşcat, apoi a exclamat.
– Vai ce ardei mititel, dar e iute, vai de el!
Şi aşa s-a terminat povestea noastră cu legumele lăudăroase după cum spune şi proverbul “Lauda
de sine nu miroase a bine!
Anexa 2 Arte Desen

1.Identificați și colorați cu culoarea potrivită următoarele fructe și legume:


Anexa 3 Știință
Observări spontane:
Ce se întâmplă toamna?

De ce îngălbenesc funzele?
De ce pleacă păsările călătoare?

Ce se întâmplă toamna cu vremea?

Informații utile

-Lunile de toamnă: septembrie, octombrie, noiembrie.

Mic dicționar:
-bruma – cristale de gheață, care se formează noaptea pe plante sau pe pământ, în urma
scăderii temperaturii sub 0 grade.
-burnița – o ploaie cu picături foarte mici, încât căderea lor se observă cu greu, mai mult se
simte.
-ceața – aburi de apă care plutesc în aer aproape de pământ, negură ușoară, pâcla.
-cer – spațiu nesfârșit deasupra orizontului.
-fenomene ale naturii – manifestare a elementelor naturii.
-înnorat – acoperit de nori.
-ploaia – precipitație atmosferică sub formă de picături de apă.
-vântul – deplasarea unei mase de aer din atmosferă.

          

  Curiozități:

*De unde vine ploaia?

Norii gri și negricioși conțin multe picături de apă, reci și grele. Aerul din jurul lor este
mai cald și mai usor, de aceea picăturile încep să cadă pe pământ. În drumul lor spre pământ,
ele întâlnesc alte picături și se unesc între ele, devenind mai mari.

*De ce suflă vântul?

Vântul este aer în mișcare, care se deplasează datorită diferențelor de temperatură ale
aerului în diferite locuri. Aerul cald este mai ușor, iar cel rece mai greu. Când aerul rece se
întâlnește cu cel cald, își schimbă pozițiile: cel rece coboară spre pământ, iar cel cald urcă
spre cer; atunci aerul începe să se miște și simțim un vânt ușor.
Anexa 4

Identificați cât mai multe fructe și legume din imaginea de mai jos
Anexa 5
Găsiți drumul spre cele două frunze.
Bibliografie:
1. Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Didactica Publishing House
2. Stoian A. C. Evaluarea competenţelor elevilor „Ghid metodologic de evluare
educaţională”, Editura Universitară, Bucureşti 2015.
3. Stoian A. C. Proiectul tematic integrat „Repere aplicative în învăţământul
preşcolar şi primar”, Editura Sitech, Craiova,2016.

4. “Metodica activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii” Editura


Gheorghe Cârţu , Craiova 2009
5. “ Totul…..pentru copil” ghid pentru educatoare şi directori, Editura Diana 2008
6. “ Ghid pentru proiecte tematice”-Activitati integrate pentru preşcolari ( 3-5 ani),
Didactica Publishing House, 2008

S-ar putea să vă placă și