Sunteți pe pagina 1din 33

Academia de Studii Economice

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori


Master Finanţe Publice

PARADISURILE FISCALE ŞI EVAZIUNEA FISCALĂ


LEGALĂ LA NIVEL INTERNAŢIONAL

Profesor:
Prof.Univ.dr. Felicia Alexandru

Masterand:
Dumitrescu Raluca
Ionescu Alina Maria
Riciu Ana-Maria

Bucureşti
2011
1
CUPRINS

Introducere.......................................................................................................................... 3

CAPITOLUL 1. Paradisurile fiscale


1.1. Scurt istoric............................................................................................ 5
1.2. Noţiune, caracteristici şi avantaje.......................................................... 6
1.3. Clasificarea paradisurilor fiscale............................................................ 8
1.4. Creşterea economică în paradisurile fiscale........................................... 11

CAPITOLUL 2. Evaziunea fiscală internaţional


2.1. Noţiunea de evaziune fiscală................................................................. 16
2.2. Evaziunea fiscală şi formele sale de manifestare.................................. 16
2.3. Măsuri împotriva evaziunii fiscale internaţionale................................. 18
2.4. Metode de evaziune fiscală:.................................................................. 19
 Preţurile de transfer.............................................................. 19
 Frauda de tip carusel............................................................ 20

Studiu de caz: Evaziune fiscala la sc.X.srl....................................................................... 23

Concluzii.............................................................................................................................. 31

Bibliografie.......................................................................................................................... 33

2
INTRODUCERE

În această lucrare sunt prezentate principalele aspecte teoretice şi practice cu privire la


paradisurile fiscale, apariţia şi dezvoltarea acestora de-a lungul timpului precum şi asimilarea
acestora cu evaziunea fiscală.Lucrarea abordează problematica paradisurilor fiscale în contextul
globalizării, şi evidenţiază impactul acestora asupra economiei mondiale.
Denumirea de paradis fiscal tinde să fie înlocuită prin aceea de paradis financiar sau centru
financiar internaţional din cauza lărgirii beneficiilor acordate investitorilor străini pe mai multe
domenii, nu doar cel fiscal.
Scopul paradisurilor fiscale îl constituie atragerea de investitori străini care beneficiind de
facilităţile acordate de aceste state vor investi resurse financiare imense în anumite afaceri care
vor aduce beneficii substanţiale la nivelul ţării asigurâdu-le astfel dezvoltarea.
Motivul pentru care au apărut şi s-au dezvoltat paradisurile fiscale este cel al necesităţii
siguranţei banilor dobândiţi şi în principal evitarea taxării excesive a profitului.Aceşti factori au
dus la apariţia jurisdicţiilor offshore, a căror legislaţie şi organizare oferă reale avantaje pentru
investitori.
Companiile offshore sunt companii înregistrate în paradisuri fiscale dar care îşi desfăşoară
activitatea şi obţin venituri din străinătate.
Scopul constituirii unei companii offshore este lesne de înţeles întrucât, în contextul
mondializării schimburilor se consideră că o companie care respinge paradisurile fiscale se
condamnă la non-competivitate.
Planificarea fiscală prin intermediul companiilor offshore presupune alegerea acelui tip de
societate, specifică activităţii companiei care să satisfacă interesele afacerii.Astfel se pune
problema alegerii celei mai potrivite jurisdicţii în concordanţă cu scopul urmărit.Lucrarea
prezintă cei mai importanţi factori ce trebuie luaţi în considerare.
Evaziunea fiscală legală este acea metodă prin care se evită plata impozitelor şi a taxelor
care ar trebui să revină statului dar care se realizează cu acordul autorităţilor.
În decursul evoluţiei paradisurilor fiscale au apărut diverse organisme care au încercat să
stopeze acest fenomen în plină expasiune.Organizaţia cu autoritate în acest sens este OCDE,
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.Aceasta a dus o luptă îndelungată
împotriva regimului fiscal practicat de jurisdicţiile offshore, luptă menţinută până în

3
prezent.Aceasta a acuzat paradisurile fiscale de lipsă de transparenţă şi de lipsa informaţiilor
privind practicile fiscale şi a acuzat legislaţia care favorizează concurenţa fiscală neloială.
OCDE a stabilit o ”listă neagră” privind paradisurile fiscale, drept consecinţă anumite state
incluse în această listă şi-au adaptat legislaţia în materie, în special în privinţa transparenţei , prin
realizarea anumitor acorduri cu privire la schimbul de informaţii pentru a fi eliminate de pe listă
şi implicit pentru o percepţie internaţională favorabilă. În schimb, statele care practică secretul
bancar, cum sunt: Austria, Luxemburg, Belgia sau cele din afara Uniunii Europene au obţinut
dreptul de a nu fi supuse directivelor europene.De altfel, directiva europeană pentru paradisuri
fiscale ,adoptată în 2005, se dovedeşte a fi mult prea limitată.

4
PARADISURILE FISCALE

1.Scurt istoric

Paradisurile fiscale au apărut ca o consecinţă a sistemului fiscal, reprezentat de o


impunere fiscală excesivă.Totuşi, paradisurile sau oazele fiscale nu sunt fenomene
caracteristice lumii contemporane.Existenţa lor datează încă din vechime.Paradisurile fiscale,
ca şi spălarea banilor, au o istorie îndelungată. Istoricii amintesc de înţeleptul Platon, care
folosea o companie non-profit pentru a-şi finanţa celebra lui Universitate din Grecia antică.
Tot în Grecia antică pentru a se evita un impozit de 2% perceput de cetate asupra
importurilor şi exporturilor, insulele din vecinătatea Atenei erau utilizate de comercianţi
pentru stocarea mărfurilor, care erau apoi introduse în contrabandă în cetate.1
O parte din insulele din largul coastelor europene sau nord-americane au devenit
clasicele centre financiare offshore (OFC) .Ele erau caracterizate prin taxe foarte mici sau
chiar inexistente, prosperând pe baza afacerilor din zonele învecinate cu taxare ridicată.
Specialiştii americani în societăţi multinaţionale D.K. Eiteman şi A.L. Stonehill consideră
că, creşterea importanţei paradisurilor fiscale se datorează creşterii numărului filialelor unei
societăţi-mamă. Filialele au servit extinderii societăţilor-mamă în străinătate, fiind astfel pe picior
de egalitate cu alte societăţi din ţările care permiteau anumite facilităţi fiscale.2
Anii ’60 - 70 au dus la o creştere accentuată a acestui sector, ca urmare a reglementărilor
restrictive şi protecţioniste practicate de ţările dezvoltate, precum:blocarea fluxurilor de capital
spre/dinspre alte ţări;plafonarea dobânzilor acordate de bănci;creşterea costurilor de operare a
băncilor prin creşterea rezervelor minime obligatorii.
Există o confuzie între paradisurile fiscale şi cele bancare ce trebuie înlăturată, acestea
din urmă reprezentând doar ţări cu secret bancar puternic, dar care pot fi şi paradisuri fiscale .
Deşi în anii '80-90 statele dezvoltate au realizat o liberalizare financiară, totuşi centrele
financiare offshore au rezistat acestei lovituri concurenţiale, aruncând în luptă o serie de
argumente suplimentare: regim fiscal mult mai atrăgător, confidenţialitate strictă a
operaţiunilor, infrastructură şi personal bine puse la punct.

1
Gordon Richard: The Gordon Report – Tax Havens and Their Use by United States Tax Payers – An
Overview, 1981
2
Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. Între evaziune
fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House, Bucureşti, 2005, pag. 38
5
O serie de specialişti pun această dezvoltare pe seama creşterii presiunii fiscale din
partea statelor dezvoltate.Însă, trebuie menţionat faptul că, OFC–urile s-au dezvoltat de
asemenea şi în timpul unor regimuri fiscale mai flexibile.În Marea Britanie limita maximă a
impozitului pe venit s-a redus de la 83% în 1970 la 40% în prezent iar impozitul pe profit de
la 65% la 30%, fapt ce nu a determinat companiile să-şi păstreze în totalitate capitalurile în
ţară şi să plătească în întregime taxele ce li se cuvin;ponderea taxelor în PIB a scăzut de la
3.6% în 1996 la 2.8% în 2002.3

2.Noţiune, caracteristici şi avantaje


1.Noţiunea de Paradis Fiscal
Paradisul fiscal a fost definit ca fiind un stat sau o zonă geografică având un regim de
impozitare aproape inexistent şi un grad ridicat de discreţie fiscală sau zona unde se pot
suprima obligaţiile fiscale în deplină legalitate şi aproape imposibil de controlat. În alte
accepţiuni paradisul fiscal este un instrument prin care se realizează evaziunea fiscală
internaţională de către contribuabilii care caută un tratament fiscal avantajos.4
Anglo-saxonii utilizează termenul de “Tax Haven” care în mod literar semnifică “port
fiscal”.În lumea afacerilor este evident că se caută a se face uz de avantajele fiscale pe care le
reprezintă diferitele legislaţii fiscale în diferite ţări ale lumii ,ceea ce permite o fiscalitate mai
mică pentru afacerea respectivă. Legislaţia fiscală a unor state, în general mici, este foarte
favorabilă întreprinzătorului, permiţând iniţierea în special a unor persoane juridice, care
apoi, beneficiind de fiscalitatea redusă a ţării de înregistrare, poate să-şi desfăşoare activitatea
în alte state unde fiscalitatea este mult mai impunătoare. 5
Deseori se pune semnul egal între paradisurile fiscale şi centrele offshore, dar ele se
diferenţiază semnificativ chiar dacă de multe ori, mai ales în practică, unele paradisuri sunt şi
centre offshore şi invers. Un paradis fiscal presupune o fiscalitate foarte redusă sau chiar
zero, fiind preferate de societăţile transnaţionale, dar nu numai, pentru a se evita povara
fiscală. Prin termenul de centru financiar offshore se subliniază existenţa unor înalte tehnici
financiare care se dezvoltă progresiv pe anumite tipuri de structuri şi produse oferind un
anumit avantaj comparativ la nivelul pieţei mondiale. Câteva dintre centrele financiare sunt
recunoscute ca şi paradisuri fiscale.6
3
Prem Sikka-The role of offshore Financial Centres in Globalization – pag 31
4
Grigorie-Lacriţa, N. -Impozite şi taxe v. 11, nr. 6, p. 42-43
5
Saguna, Dan Drosu, Tutungiu, Mihaela Eugenia -Evaziunea fiscală , Bucureşti, 1995 , p. 79
6
Gobbe F.: L’impact des paradis fiscaux sur les pays en developpément, Gresea-Echos, 2002
6
2. Caracteristicile paradisurilor fiscale
Pentru ca un teritoriu să poată fi considerat un „paradis fiscal” acesta trebuie să prezinte
mai multe caracteristici comune:
1. Confidenţialitate;
2. Protecţia operaţiunilor financiare sau comerciale şi distribuirea bunurilor;
3. Sisteme financiare fără reglementări restrictive;
4. Inexistenţa controlului unor operaţiuni comerciale de schimb sau a unor
operaţiuni financiare care,în unele state, sunt reglementate strict şi, în consecinţă, urmărite şi
controlate;
5. Existenţa unui sistem de comunicaţii impecabil.7
1. Confidenţialitatea în privinţa chestiunilor financiare reprezintă un element extrem
de important şi un argument serios pentru opţiunea unei asemenea jurisdicţii.Arnold
Goldstein demonstrează în cartea sa, „Offshore Havens”, că doar într-un paradis fiscal
afacerile şi averea pot fi ţinute secrete ,în comparaţie cu Statele Unite unde „viaţa şi afacerile
financiare sunt ca o carte deschisă”.În ţările considerate paradisuri fiscale o persoană fizică
sau juridică are posibilitatea de a deveni „invizibil”, deoarece mare parte dintre ele au legi
care reglementează protecţia riguroasă a secretului financiar.În acest caz orice dezvăluire de
informaţii confidenţiale devine ilegală şi se pedepseşte penal.8
2. Protecţia operaţiunilor financiare sau comerciale şi distribuirea bunurilor reprezintă o
altă caracteristică a paradisurilor fiscale.Adăpostirea bunurilor într-un paradis fiscal poate
constitui singura metodă de protejare de procese, fisc,creditori sau alte persoane.
3. Sisteme financiare fără reglementări restrictive.Paradisurile fiscale şi-au câştigat
reputaţia datorită faptului că reprezintă un loc ideal pentru evitarea excesivă a taxării
veniturilor.S-a arătat că o facilitate deosebită este tocmai combinarea economiilor din taxe cu
alte beneficii cum sunt :protecţia veniturilor, confidenţialitate, investiţii. Deşi taxele nu sunt
eliminate în totalitate, acestea sunt reduse substanţial.
4. Controlul exercitat asupra băncilor este cu mult mai redus spre deosebire de celelalte
ţări.Legislaţia referitoare la controlul şi supravegherea bancară este foarte permisiv iar
standardele de cunoaştere a clientului sau obligaţia de raportare nu sunt impuse acestora.

7
Safta, Marieta - Impozite şi taxe v. 12, nr. 11-12, p. 4-9
8
Safta, Marieta - Impozite şi taxe v. 12, nr. 11-12, p. 4-9
7
5. Sistemul de comunicaţii beneficiază de resurse tehnice de nivel înalt, servicii diverse
de telefonie, internet,transport rapid persoane şi mărfuri, intern şi internaţional.9

3.Clasificarea Paradisurilor Fiscale


Paradisurile fiscale pot fi de două feluri: principale sau secundare.În cadrul
paradisurilor fiscale principale W. Diamond şi D. Diamond au identificat 7 tipuri de astfel de
ţări.Această împărţire are la bază principalele dispoziţii legale.
Paradisurile fiscale secundare au o suprafaţă redusă, un număr mic al populaţiei şi nu
îndeplinesc toate caracteristicile paradisurilor fiscale principale,fie nu aplică nici un fel de
impunere fiscală fie nu impun anumite venituri realizate de pers. fizice sau societăţi.În
anumite cazuri acordă exonerări pentru activităţile anumitor societăţi sau reduc cu mult
cotele de impunere.
Sunt însă multe insule de mici dimensiuni sau state în curs de dezvoltare, deficitare din
punct de vedere economic şi social care nu percep impozite şi taxe, însă nu pot fi calificate
drept paradisuri fiscale deoarece nu oferă toate beneficiile caracteristice paradisurilor fiscale
principale.10
În această grupă pe lângă statele mici pot fi incluse şi ţările industrializate în care, deşi
sistemul de impunere a veniturilor este ridicat, există şi dispoziţii legale cu caracter particular
ce pot fi utilizate într-o operaţiune de tax planning de către investitori.Aceste ţări
industrializate pot deveni foarte atractive pentru anumite activităţi.
Un caz aparte îl reprezintă Elveţia care este denumită recent “paradis bancar” datorită
în principal avantajelor sistemului bancar (siguranţă,protecţie,stabilitate,păstrarea secretului
bancar) dar şi datorită avantajelor fiscale care nu sunt deloc nesemnificative.După cum se
ştie, Elveţia a cedat presiunilor din partea UE şi SUA eliminând astfel posibilitatea
deschiderii conturilor cu număr.11

9
Popa, Stefan; Cucu, Adrian - Economia subterană şi spălarea banilor : abordare teoretico-metodologică, pg.27
10
Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. Între evaziune
fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House, Bucureşti, 2005, pag.59
11
Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. Între evaziune
fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House, Bucureşti, 2005, pag.58

8
CLASIFICARE CARACTERISTICI EXEMPLE
1. Ţări care nu aplică nici un fel de impunere asupra veniturilor şi creşterii de capital "zero havens", pentru Bahamas, Bahrein, Bermude, Insula Cayman, Nauru,
persoanele fizice Saint-Vincent, Turks şi Caicos, Vanautu, Principatul
Monaco
2. Ţări în care impozitul pe venit sau beneficiu este stabilit pe o bază teritorială. În aceste ţări contribuabilii Costa Rica, Hong-Kong, Liberia, Filipine, Marea
beneficiază de o exonerare a beneficiilor obţinute prin operaţiuni realizate în afara teritoriului, impozitându- Britanie pentru societăţile rezidente
se numai profitul obţinut pe plan local. Aceste paradisuri sunt cunoscute sub denumirea "no-tax-on-foreign-
Paradisuri
income tax havens"
fiscale 3. Ţări în care cotele de impunere sunt foarte scăzute “low-tax havens”. Cotele sunt scăzute deoarece sunt Cipru, Insulele Virgine Britanice, Liechtenstein,
principale astfel stabilite de state ca urmare a aplicării unor reduceri de cote, datorate acordurilor fiscale privind evitarea Elveţia, Jersey, Insula Man, Irlanda

(6 categorii) dublei impuneri cu multe ţări în care fiscalitatea este ridicată.


4. Ţări care oferă avantaje specifice societăţilor de tip holding, socităţilor offshore. Mai oferă reduceri Luxemburg, Singapore, Ţările de Jos, Antigua,
parţiale de impozit pe profit Barbados, Grenada, Belize, Jamaica
5. Ţări care oferă exonerări fiscale industriilor create în vederea dezvoltării exporturilor Irlanda pentru societăţile create înainte de 1 ianuarie
1981
6. Ţări care oferă avantaje specifice unor societăţi, de exemplu totala exonerare de taxe pentru companii de Liechtenstein, Austria, Olanda, Antigua, Jamaica,
shipping sau companii cu specific maritim (“special tax havens”) Barbados
1. Ţări mici Vatican, Republica Malteză, Polinezia Franceză,
Caracterizate printr-o suprafaţă mică şi o populaţie redusă numeric, fară a îndeplini toate caracteristicile Insulele Tonga, Insulele Maurice, Haiti, Insulele
paradisurilor fiscale principale. Aceste ţări: Virgine, Jamaica, Taiwan, Insulele Norfolk, Insula

Paradisuri - fie nu aplică nici un fel de impunere fiscală; Christmas etc.


- fie nu sunt impuse anumite venituri realizate de persoanele fizice sau societăţi;
fiscale
- fie acordă exonerări pentru activităţile desfăşurate de anumite societăţi;
secundare
- fie cotele sunt mult mai reduse;
2. Ţări industrializate: pot deveni un punct de atracţie pentru activităţile desfăşurate de unele societăţi. Ţări
ca SUA, Franţa, Italia, Belgia, Austria, sunt doar câteva exemple care reflectă faptul că denunţarea
paradisurilor fiscale ca instrumente eficiente de evaziune fiscală este uitată repede când interesul primează
În funcţie de 1. ţări în care veniturile realizate în străinătate sunt scutite total de impozit pe profit, în acest caz se plăteşte o Insulele Virgine Britanice, Bahamas, Belize
taxă anuală fixă
sistemul de
2. ţări în care baza de impozitare nu este profitul, ci valoarea capitalului social Liechtenstein
impunere al 3. impozitarea în sistem liniar: indiferent de valoarea profitului realizat se impune un venit fix

acestora
(3 categorii)
1. ţări specializate pe industria de shipping (sau industria maritimă) Panama, Gibraltar, Malta, Liberia

9
După specificul 2. ţări specializate pe industria financiar-bancară Bahamas, Cayman, Luxemburg
3. ţări specializate pe managementul valorilor mobiliare, imobiliare, financiare Monaco, Insula Man, Hong-Kong
propriu
Pe zone 1. ţări care îşi fac foarte mare reclamă pe piaţa SUA, Canada ţări din bazinul Caraibe
2. ţări care încearcă să recruteze cât mai mulţi clienţi din Marea Britanie12 Insulele Canalului Mânecii, Insula Man
geografice

12
Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. Între evaziune fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House,
Bucureşti, 2005, pag. 57
10
4.Creşterea economică în paradisurile fiscale

Paradisurile fiscale au fost printre primele state care au reuşit să se dezvolte pe baza
investiţiilor străine directe.Putem afirma cu certitudine, că, evoluţia favorabilă a paradisurilor
fiscale a fost bazată pe explozia investiţiilor străine directe şi pe accentuarea fiscalităţii
mondiale în deceniile precedente.13
FMI afirmă că, datorită liberalizării contului de capital şi datorită creşterii încrederii în
bursa de valori, fondurile care pot fi investite au devenit mai “receptive” la oportunităţile şi
riscurile unui grup mai mare de regiuni şi ţări.
Luăm în considerare 9 paradisuri fiscale dintre cele mai dezvoltate ţări. În Tabelul nr.1
este prezentat PIB-ul pe cap de locuitor, indicele presiunii fiscale (conform Heritage
Foundation) şi rata de creştere a PIB-ului (%).

Tabelul nr.1
Presiunea fiscală şi indicatorii de creştere economică

Paradisul PIB pe cap de Rata de creştere


Presiunea fiscală
fiscal locuitor în USD PIB %
Luxemburg 47.505 3,0 4,5
Elveţia 34.369 3,4 1,9
Islanda 32.758 3,0 5,9
Irlanda 28.762 2,4 4,9
Hong Kong 27.114 1,9 8,1
Singapore 25.186 2,6 8,4
Bahamas 16.067 1,5 1,9
Cipru 12.647 2,5 4
Bahrain 10.889 1,8 3,5
Medie 26.144 2,5 4,8
Sursă: www.heritage.org Se folosesc date din 2009

Presiunea fiscală este reprezentată de un indicator calculat ca medie a impozitelor pe


venitul persoanelor fizice şi juridice.

13
James Hiner ,Univ of Michigan, 2004, pg 19
11
Graficul nr. 1
Corelaţia între presiunea fiscală şi PIB pe cap de locuitor

Sursă: www.heritage.org

Din tabelul nr.1 se observă că în Luxemburg în ciuda faptului că presiunea fiscală este
ridicată, PIB pe locuitor este foarte ridicat (Luxemburg are cel mai mare PIB pe locuitor pe
plan global) şi doar în Cipru, Bahamas şi Bahrein presiunea fiscală este foarte scăzută iar PIB
pe locuitor foarte ridicat. În Bahamas şi Cipru se înregistrează cea mai scazută rată de
impozitare a veniturilor .

Paradisurile fiscale se pot împărţi în două categorii:


• Paradisuri fiscale mici , care au o suprafaţă restrânsă şi o populaţie < 1.000.000 de
locuitori
• Paradisuri fiscale mari , a căror populaţie > 1.000.000 de locuitori şi au o suprafaţă
mică sau medie.

Analiza creşterii economice în paradisuri fiscale trebuie diferenţiată pe cele două


categorii de paradisuri fiscale (mici şi mari) deoarece acestea folosesc strategii diferite.
Presiunea fiscală medie în paradisurile fiscale prezentate este de 2.5, pentru paradisurile
fiscale mici este de 2.36 respectiv pentru cele mari este de 2.58. Acest lucru se întamplă
deoarece majoritatea paradisurilor fiscale mici au o rată de impozitare zero pentru venituri
(conform strategiei lor de a atrage doar înregistrarea societăţilor şi nu o activitate efectivă).
Marile paradisuri impozitează venitul la rate scăzute şi de cele mai multe ori aceste ţări
impozitează doar veniturile rezultate din surse naţionale pentru a atrage cartierul general al
companiilor multinaţionale.
12
Nivelul mediu al PIB-ului la paradisurile fiscale analizate, este de 26.144 USD pe cap
de locuitor.În cazul paradisurilor fiscale mici acest nivel este de 23.973 USD , mai mic decât
cel al paradisurilor fiscale mari: 28.853 USD.

Tabelul nr.2
Indicatori pentru paradisuri fiscale mici
Rata de PIB pe cap de
Paradisuri fiscale Presiunea PIB
creştere PIB locuitor
mici fiscală mil USD
% USD
Luxemburg 3,0 21,90 4,5 47.505
Islanda 3,0 9,50 5,9 32.758
Bahamas 1,5 5,10 1,9 16.067
Cipru 2,5 9,73 4 12.647
Bahrain 1,8 7,60 3,5 10.889
Medie 2,36 10,77 3,96 23.973
Sursă: www.heritage.org Se folosesc date din 2009

Graficul nr. 2
Corelaţia între presiunea fiscală şi PIB pe cap de locuitor în cazul paradisurilor fiscale
mici

Sursă: www.heritage.org

Tabelul nr. 3
Indicatori pentru paradisuri fiscale mari
Paradisuri Presiunea PIB Rata de creştere PIB pe cap de locuitor
fiscale mari fiscală mil USD PIB (%) USD
Hong Kong 1,9 186,6 8,1 27.114
Singapore 2,6 106,8 8,4 25.186
Irlanda 2,4 116,2 4,9 28.762
Elveţia 3,4 253,1 1,9 34.369
13
Medie 2,58 165,7 5,8 28.858
Sursă: www.heritage.org Se folosesc date din 2009

Graficul nr.3
Corelaţia între presiunea fiscală şi PIB pe cap de locuitor în cazul paradisurilor fiscale
mari

Sursă: www.heritage.org

Corelaţia între presiunea fiscală şi rata de creştere PIB pentru paradisurilor mici - directă:
chiar dacă presiunea fiscală creşte, intervine şi o creştere a indicelui creşterii economice. 14

Graficul nr. 4
Corelaţia între presiunea fiscală şi rata de creştere economică în cazul paradisurilor
fiscale mici

14
Nandra Ramona: Nandra R.: Economic growth în tax havens, Economy and Transformation Management,
The IIIrd International Conference, 2006
14
Small Tax Havens

growth rate
Economic
6
R2 = 0.8146
4 GDP grow th rate
2 %
Linear (GDP
0 grow th rate %)
0.0 2.0 4.0
Fiscal burden

Sursă: www.heritage.org
Corelaţia pentru paradisurile fiscale mari nu este la fel de puternică, dar este una indirectă:
o presiune fiscală mai redusă presupune o creştere economică.

Graficul nr. 5
Corelaţia între presiunea fiscală şi rata de creştere economică în cazul paradisurilor
fiscale mari
Big TaxHavens
growth rate
Economic

10
GDPgrowth rate
%
5
R2 = 0.6311 Linear (GDP
growth rate %)
0
0.0 2.0 4.0
Fiscal burden

Sursă: www.heritage.org
Se pot evidenţia 2 aspecte care se interconectează:15
- creşterea economică în paradisuri fiscale exprimată prin PIB pe cap de locuitor;
- creşterea numărului de state care adoptă strategia paradisurilor fiscale.
Paradisurile fiscale cresc pe măsură ce cadrului legislativ şi al taxelor practicate în
ţările industriale dezvoltate cresc.

EVAZIUNEA FISCALĂ INTERNAŢIONALĂ

1.Noţiunea de evaziune fiscală

15
Nandra R.: Nandra R.: Economic growth în tax havens, Economy and Transformation Management, The IIIrd
International Conference, 2006
15
Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale defineşte fenomenul de
evaziune fiscală ca fiind „sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la
plata impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele
fizice sau juridice, române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”. 16
Nu există în acest moment o definiţie unanim acceptată a conceptului de evaziune
fiscală.În sens larg evaziunea fiscală reprezintă totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu
ajutorul cărora cei interesaţi sustrag total sau parţial materia impozibilă din cadrul
obligaţiunilor fiscale stabilite de lege.17

2.Evaziunea fiscală şi formele sale de manifestare

Evaziunea fiscală cunoaşte două forme de manifestare:


1. evaziune fiscală legală
2. evaziune fiscală ilicită

1. Evaziunea fiscală legală


Reprezintă sustragerea unei părţi din materia impozabilă, fără ca aceasta să fie
considerată o infracţiune. Cea mai răspândită metodă de evaziune fiscală legală o constituie
existenţa „paradisurilor fiscale" .
Cazurile cele mai frecvente de evaziune fiscală legală se realizează prin interpretarea
favorabilă a legislaţiei fiscale, de regulă în ţările cu economie de piaţă:
a) constituirea fondurilor de amortizare sau rezervă, în cuantum mai mare decât cel ce
se justifică din punct de vedere economic, micşorându-se astfel veniturile impozabile;
b) practica societăţilor comerciale de a investi o parte din profitul realizat în achiziţii de
maşini sau echipamente tehnice pentru care se acordă reduceri de la impozitul pe
venit, măsură care urmareşte să stimuleze acumularea;
c) asociaţiile de familie, precum şi societăţile oculte dintre soţia şi copii
întreprinzătorului şi acesta; rezultatul il constituie impunerea separată a acestora, o

16
Legea 87 din 18 octombrie 1994, republicată în Monitorul Oficial Partea I nr.545 din 29 iulie 2003, Capitolul
I Art. 21, cu modificările şi completările ulterioare.
17
Saguna, Dan Drosu ; Tutungiu, Mihaela Eugenia -Evaziunea fiscală , Bucureşti, 1995 , p. 20
16
repartizare separată a veniturilor pe fiecare asociat ducând astfel la micşorarea
sarcinilor fiscale;
d) venitul total al membrilor familiei se poate împărţi în mod egal între aceştia,
indiferent de contribuţia fiecăruia, obţinându-se o diminuare a impozitului pe venitul
datorat statului;
e) un contribuabil poate să opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice sau
pentru impunerea veniturilor realizate de corporaţie.În cel de-al doilea caz
contribuabilul reuşeste să sustragă o sumă importantă deoarece sistemul de impunere
al corporaţiilor cuprinde mai multe facilităţi .

2.Evaziunea fiscală ilicită


Presupune încălcarea intenţionată a legii fiscale şi poate fi sancţionată de lege prin
privare de libertate.
Evaziunea fiscală se manifestă pe plan internaţional, din cauza accentuării cooperării
economice internaţionale şi datorită dezvoltării relaţiilor dintre statele cu sisteme fiscale şi
fiscalitate diferită .
În prezent, printre cele mai frecvente forme de evaziune fiscală internaţională ilicită se
menţionează:
• înregistrările cu scop de micşorare a rezultatelor;
• amortismente nelegale şi amortismente la supraevaluări;
• rezerve latente;
• nejustificarea înregistrărilor cu documente legale;
• trecerea unor cifre false în registrele comerciale;
• compensaţiuni de conturi;
• micşorarea cifrei de afaceri;
• crearea de conturi pasive la care se găsesc alocate diferite rezerve;
• contabilizarea de cheltuieli şi facturi fictive, etc;
Evaziunea fiscală produce mari pagube statului deoarece îl lipseşte de veniturile
necesare îndeplinirii atribuţiilor sale .
Formele mai întalnite de evaziune fiscală sunt legate de impunerea pe bază de
declaraţie de impunere a contribuabilului, care declară sume mai mici decât cele reale.Din
cauza sporirii cooperării economice internaţionale şi a dezvoltării relaţiilor inter-statale cu

17
sisteme fiscale diferite şi cu un nivel de fiscalitate diferit, evaziunea fiscală naţională a
devenit evaziune fiscală internaţională.

3.Măsuri împotriva evaziunii fiscale internaţionale


Evaziunea fiscală este un fenomen care poate fi combătut pe cale preventivă , respectiv
modificarea legislaţiei, stoparea eventualelor abateri sesizate sau poate fi combătut prin
impozitări din oficiu ori penalizarea şi amendarea celor care depun declaraţii fiscale false.
În acest caz se recomandă o serie de măsuri pentru a evita evaziunea fiscală legală şi
frauduloasă pe plan naţional:
• Încercarea de a unifica legislaţia fiscală
• Corelarea sistemului fiscal cu cadrul economic
• Eliminarea prevederilor de lege care pot favoriza evaziunile fiscale
• Organizarea şi împărţirea responsabilităţilor organelor de control fiscal şi evitarea
suprapunerilor acestor responsabilităţi
• Crearea unei baze de date bine consolidate care să informeze statul cu privire la toţi
contribuabilii datornici
• Perfecţionarea personalului
• Scăderea ratei inflaţiei
• Creşterea nivelului de trai
• Calcularea corectă a materiei impozabile

Pe plan internaţional se recomandă următoarele măsuri de evitare a evaziunii fiscale:


• Controlul schimbului valutar
• Taxarea venitului chiar în momentul în care acesta s-a produs
• Impozitarea veniturilor înregistrate în străinătate

4.Metode de evaziune fiscală

 Preţurile de transfer

18
Preţurile de transfer afectează capacitatea mai multor ţări de a colecta venituri din
impozite.Efectele se resimt mai puternic în ţările sărace decât în ţările dezvoltate.
Termenul de „preţ de transfer” este folosit pentru tranzacţiile efectuate între persoane
afiliate, acele tranzacţii care nu sunt supuse regulilor pieţei libere şi care pot fi influenţate şi
de alţi factori subiectivi, cum ar fi politica grupului de companii în ceea ce priveşte
minimizarea costului fiscal la nivelul grupului.
Companiile multinaţionale evită impozitele, supraevaluând exporturile iar această
tehnică poartă denumirea de ” utilizare a preţurilor de transfer” şi este practicată în special de
către companiile multinaţionale care îşi colectează profiturile în regiunile cele mai relaxate
din punct de vedere fiscal. Preţurile de transfer sunt definite de către OCDE ca “plăţi de la o
entitate a unei întreprinderi multinaţionale pentru bunuri sau servicii oferite de o altă
entitate”.
Atât OCDE cât şi Comisia Uniunii Europene sunt preocupate de problematica preţurilor
de transfer .Astfel, Comisia UE a înfiinţat un Forum Comun pentru preţurile de transfer şi o
Convenţie de Arbitraj. Scopul este acela de a minimaliza eforturile companiilor de a pregăti
documentaţia preţurilor de transfer şi de a simplifica sarcina inspectorilor fiscali care vor
verifica tranzacţiile intra-grup.18
În SUA, 82 dintre cele mai mari companii au realizat câştiguri de peste 1,1 trilioane de
USD în perioada 2001-2003 fără a plăti taxe către stat.Dintre acestea 46 nu au plătit taxe
pentru întreaga perioadă iar 28 dintre ele au reuşit să înregistreze rate de impozitare negative
(când datoriile fiscale sunt înlocuite de creanţe fiscale, recuperări de taxe).Conform studiilor ,
SUA pierde în fiecare an peste 170 de miliarde de USD din neîncasarea impozitelor, astfel
încât ponderea impozitelor în PIB este doar de 1,3%. 19
În Marea Britanie se estimează că se pierd anual între 25-85 miliarde de lire din cauza
evaziunii fiscale legale.Nivelul impozitelor în PIB este de mai puţin de 2,5 %.

Măsuri de contracarare a practicării preţurilor de transfer

Ţările în care ieşirile şi intrările de investiţii străine sunt tot mai intensificate, în special
din cauza globalizării economiei mondiale şi a creşterii investiţiilor internaţionale se
confruntă cu problema preţurilor de transfer.

18
Raportul Activitatii EU Joint Transfer Pricing Forum în domeniul Documentatiei – SEC(2005)1477;
19
Steven Filling,Prem Sikka-Taxing the Boundaries of Corporate Social Reporting,2004
19
Ţările dezvoltate au creat un sistem de reguli şi metode pentru a monitoriza şi pentru a
detecta preţurile de transfer.Ideea de bază o constituie raportarea preţurilor dintre entităţile cu
interes comun cu preţurile tranzacţiilor similare între entităţi independente. Pentru a realiza
acest lucru se utilizează două metode:
1. Metodele tradiţionale: Statele Unite au cele mai elaborate legi în acest domeniu.
OCDE aprobă utilizarea unor modele similare celor tradiţionale, dacă acest lucru este posibil.
a) Metoda comparării preţurilor tranzacţiilor comparative
b) Metoda cost plus
c) Metoda preţurilor de revânzare
2. Metoda marjei nete de tranzacţionare: au fost introduse de către Statele Unite
pentru utilizarea acestora atunci când metodele tradiţionale sunt greu de utilizat.
a) Metoda împărţirii profitului: Această metodă presupune împărţirea
profitului grupului între membrii acestuia, atunci când sunt disponibile
informaţii privind rentabilitatea unor contribuabili independenţi care
desfăşoară activităţi similare.
b) Metoda marjei nete de tranzacţionare: Această metodă se bazează pe
calculul unei marje a profitului relativ la o bază, cum ar fi costurile,
vânzările sau activele. De regulă, acest procedeu este adoptat atunci când
există un tratat fiscal între cele două ţări.20

 Frauda tip Carusel

În materie de TVA s-au publicat mai multe estimări cu privire la amploarea evaziunii şi
a fraudei fiscale.International VAT Association (Asociaţia internaţională pentru TVA)
estimează pierderi de TVA cuprinse între 60-100 de miliarde euro/an la nivelul Uniunii
Europene. În Regatul Unit, HM Revenue and Customs (HMRC) a estimat că, pentru anul
fiscal 2005/2006, pierderile înregistrate de TVA s-au ridicat la 18,2 miliarde de euro. În
Germania, Ministerul Finanţelor a publicat rezultatele unui studiu potrivit căruia, în 2005,
pierderile de TVA s-au ridicat la 17 miliarde de euro.21

20
Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. Între evaziune
fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House, Bucureşti, 2005, pag.162
21
www.hmrc.gov.uk
20
Sistemul comun de schimb de informaţii între statele membre este reglementat şi
stabileşte condiţiile în care autorităţile fiscale din statele membre cooperează între ele. 22
Forma de fraudă la TVA cu consecinţele cele mai grave prin valoarea taxelor sustrase
de la plată şi foarte greu de detectat este cea cunoscută sub denumirea de fraudă "carusel".
Această fraudă implică sisteme de evitare a plăţii TVA-ului. Astfel, sunt înfiinţate
întreprinderi ad-hoc care pretind că realizează un comerţ internaţional, dar care nu plătesc
TVA datorat, pentru a permite celorlalte verigi din lanţul de fraudă să realizeze deducerea
unor plăţi fictive de impozite şi să obţină astfel o rambursare ori o reducere a TVA-ului
datorat. În realitate, societăţile în cauză nu au o activitate reală iar sediul lor este, deseori,
adresa unei căsuţe poştale. De regulă, după câteva luni de existenţă, aceste firme dispar, fără
să declare şi să plătească impozitul datorat, ceea ce le face greu de detectat de către
autorităţile fiscale.
Acest tip de fraudă are la bază un mecanism relativ simplu, cel puţin în aparenţă:
operatorul economic din ţara de origine facturează fără TVA (deoarece efectuează o livrare
intracomunitară,care intră în categoria operaţiunilor scutite de TVA cu drept de deducere), iar
operatorul economic din ţara de destinaţie va aplica regimul taxării inverse pentru această
operaţiune (deoarece efectuează o achiziţie intracomunitară, calculând şi înregistrând TVA
aferent achiziţiilor intracomunitare, la cota de impozitare a ţării sale, atât ca TVA colectat,
cât şi ca TVA deductibil, fară însa a o plăti în mod efectiv). Ulterior efectuării achiziţiei
intracomunitare, operatorul economic în cauză dispare fară să înregistreze (din punct de
vedere contabil), să declare (din punct de vedere fiscal) şi să plătească TVA-ul colectat
aferent livrărilor ulterioare efectuate pe piaţa sa internă (aşa-numitele firme de tip „bidon”,
colectoare a unor obligaţii fiscale privind TVA, care însă nu vor fi niciodată achitate).23

Din momentul integrării ţării noastre în Uniunea Europeana, anumiţi agenţi economici
din România au căutat sa asimileze practicile infracţionale de fraudare a obligaţiilor fiscale,
şi de multe ori chiar cu succes.Principalii "actori" implicaţi în evaziunea fiscală prin metoda
de tip carusel pot fi consideraţi urmatorii:

22
Domeniul TVA intracomunitar este reglementat prin Regulamentul 1798/2003 al Consiliului (CE) privind
cooperarea administrativă în domeniul TVA intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004 şi de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 218/92 (Regulamentul prevede înfiinţarea unui sistem de schimb de informaţii între
statele membre, prin intermediul căruia autorităţile competente trebuie să-şi acorde asistenţă reciprocă şi să
coopereze cu Comisia pentru a asigura o aplicare corectă a TVAului la furnizarea de mărfuri şi servicii, la
tranzacţiile intracomunitare cu mărfuri şi la importurile de mărfuri)
23
Dr. Dragoş Pătroi-Frauda de tip carusel privind taxa pe valoarea adaugată aferentă tranzacţiilor
Intracomunitare.
21
• Firma fantomă sau missing trader este protagonista fraudei şi, de regulă, este
societatea fără activitate reală, administrată de persoane de faţadă. Firma fantomă
poate să cumpere bunuri fără să plătească TVA către furnizorii săi din UE şi să vândă
aceleaşi bunuri cu TVA, fără să verse TVA colectat;
• Firma tampon sau buffer poate avea sau nu activitate reală, rolul ei este să cumpere
şi să vândă cantităţi mari de bunuri, fără a le adăuga valoare. Rolul lor este de a face
operaţiunile şi facturile mai credibile şi de a complica procesul de detectare a fraudei.
În aparenţă, aceste societăţi nu săvârşesc fraudă;
• Conduit company este firma tampon internaţională, şi are aceleaşi activităţi ca şi
buffer-ul, doar că este stabilită într-un alt stat decât statul clientului şi stimulează
frauda în statele clienţilor lor. Aceste societăţi nu săvârşesc fraudă în ţările de origine.
Cât despre mijloacele de control şi investigare a acestui tip de fraudă, cel mai important
este identificarea societăţilor de tip “missing trader” şi controlul fluxurilor fizice ale
mărfurilor.În urma investigaţiilor întreprinse a fost definit un profil tip al societăţilor
“missing trader”: societate recent înfiinţată, o firmă cu sediu social într-o întreprindere de
domiciliu, lipsa locului de exploatare, patron de naţionalitate străină sau dificil de localizat,
fără venit declarat. De asemenea, se practică şi alegerea regimului de impozitare simplificat
la înfiinţarea societăţii (aceasta îşi va înceta activitatea înainte de depunerea declaraţiei
recapitulative).24

Studiu de caz :

24
Mădălin Cincă- Frauda de tip carusel – Metodă de evaziune fiscală în domeniul TVA la nivel intracomunitar.
22
SC x SRL are domiciliul fiscal in localitatea Adjud, str. Mihail Kogalniceanu, nr.
20A, jud. Vrancea. Societatea este inmatriculata la O.R.C. Vrancea sub nr. J39/1027/2004,
are codul unic de inregistrare fiscala RO 18825825 si a devenit platitoare de TVA de la data
de 05.01.2005, ca urmare a optiunii depuse.
2.Societatea are in prezent un capital social integral privat si varsat in valoare de 200
lei, fara modificari de la data infiintarii.
3. Inspectia fiscala s-a desfasurat in perioda 12.07.2010 – 20.07.2010, documentele
fiind verificate la sediul D.G.F.P. Vrancea – Activitatea de Inspectie Fiscala din Focsani, b-
dul Independentei, nr. 24 si a avut ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si
conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre
contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, stabilirea diferentelor
obligatiilor de plata, precum si a accesoriilor aferente acestora.
4. Mentionam ca SC x SRL nu a fost supusa unei verificari fiscale de fond de la
infiintare, respectiv de la data 14.12.2004. In conformitate cu prevedereile art. 98, alin. (3),
perioada supusa inspectiei fiscale la SC SRL este mai mare de 3 ani, intrucat societatea nu a
indeplinit conditiile de a plati impozitele, taxele si contributiile datorate bugetului de stat
consolidat si de asemena au existat indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor,
contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.
Mentionam ca in perioada supusa inspectiei unitatea nu a beneficiat de rambursari cu
control ulterior.
Obiectul principal de activitate al societatii il constituie “Fabricarea de articole de
lejerie de corp” - cod CAEN 1414.
In ultimele 3 exercitii financiare incheiate societatea a inregistrat urmatoarea situatie
a cifrei de afaceri si a rezultatului net(lei):
Anul Cifra de afaceri Rezultatul
exercitiului
2007 0 lei 0 lei;
2008 0 lei 0 lei;
2009 0 lei 0 lei.

Constatari fiscale :

23
Urmare a verificarii efectuate privind operatiunile efectuate de societatea comerciala
in perioada 14.12.2004, respectiv de la data infiintarii societatii si pana la data de 31.05.2010
au fost constatate urmatoarele:
- din analiza documentelor puse la dispozitia echipei de inspectie fiscala a rezultat
faptul ca societatea a desfasurat operatiuni economice si comerciale pana la data 30.09.2006.
- pentru perioada 2007 – 2010, din verificarea bazelor de date existente la nivelul
Ministerului Finantelor Publice constituite pe baza informatiilor furnizate de agentii
economici persoane juridice prin declaratiile informative ce cuprind tranzactiile efectuate de
acestia pe teritoriul national «Declaratia 394 », a rezultat faptul ca SC x SRL a desfasurat
tranzactii comerciale cu un numar de 254 agenti economici din 34 de judete, desi
administratorul societatii declara ca nu a desfasurat nici un fel de activitate. Astfel au fost
selectate un numar de 162 de societati comerciale in ordinea descrescatoare a volumului de
tranzactii, operatiunile comerciale desfasurate cu acestia detinand ponderea livrarilor
efectuate de SC x SRL. S-a procedat la solicitarea de verificari incrucisate la cei 162 de
agenti economici in vederea stabilirii realitatii tranzactiilor comerciale, precum si a naturii
marfurilor care au facut obiectul acestora, inclusiv a modalitatilor de decontare. Dupa
primirea majoritatii datelor de la Directiile Finantelor Publice judetene s-au tras urmatoarele
concluzii:
- desi obiectul declarat al societatii este fabricarea de articole de lenjerie de corp,
marfurile care au facut obiectul tranzactiilor sunt dintre cele mai variate, fara nici o legatura
cu obiectul de activitate. Exemplificam : scoabe, ciment, fier, componenete electrice,
proiecte, seminte, cereale, cabaline, produse cosmetice, vin nobil, schele metalice, utilaje etc.
Urmare a inregistrarii in evidentele contabile a facturilor emise de catre SC.X.SRL
beneficiarii acestor bunuri au dedus TVA-ul inscris pe documente, diminuand astfel
cuantumul TVA-ului de plata la bugetul de stat, precum si baza de calcul al impozitului pe
profit prin includerea in cheltuielilele deductibile fiscal a contravalorii bunurilor/serviciilor
achizitionate.
- facturile emise de SC x SRL sunt semnate si stampilate la rubrica furnizor.
Persoanele inscrise pe documente ca delegati care au livrat marfa nu au legatura cu firma
emitenta, acestia neavand calitatea de salariat (firma nu figureaza cu contracte de munca in
aceasta perioada) si nici nu fac parte din actionariatul firmei (conform datelor existente la
O.R.C. Vrancea).
Deoarece nici una dintre societatile comerciale la care s-a definitivvat verificarea
incrucisata nu infirma tranzactiile efectuate cu SC x SRL, in baza art. 67 din O.G. nr.
24
92/2003 cu modificarile si completarile ulterioare s-a procedat la estimarea volumului total al
tranzactiilor, care in urma centralizarii datelor, este in suma de 9.211.479 lei. Prin faptele
savarsite mai sus administratorul societatii comerciale a prejudiciat bugetul de stat,
prejuduciu ce este prezentat la capitolele de mai jos.

1.Impozit pe profit

 Pentru perioada 2004 – 2006


Avand in vedere aspectele prezentate mai sus, in ceea ce priveste profitul impozabil si
implicit impozitul pe profit datorat pentru perioada decembrie 2004- martie 2010, s-au
constatat urmatoarele:
- pentru anul 2004 – societatea nu desfasoara activitate;
- pentru anul 2005 – societatea inregistreaza pierdere contabila in suma de 3.310 lei si o
pierdere fiscala in suma de 2.310 lei;
- pentru anul 2006 – societatea inregistreaza o pierdere contabila si fiscala in suma de 1.713
lei.
Tinand cont de veniturile neinregistrate de societate in anul 2006 (aspect prezentat mai
sus) in suma totala de 5.556 lei se diminueaza pierderea fiscala inregistrata la finele anului
2006.

 Pentru perioada 2007 – 2009


In timpul inspectiei fiscale s-a procedat la estimarea volumului total al tranzactiilor
neinregistrate in evidenta contabila a societatii, care in urma centralizarii datelor, este in
suma de 9.211.479 lei. Cu veniturile neinregistrate in suma totala de 7.747.395 lei s-a
majorat profitul impozabil cu aceeasi suma, stabilindu-se in timpul controlului un impozit pe
profit in suma de 1.239.583 lei (7.747.395 lei x 16%).
Pentru trimestrul I 2010 societatea nu inregistreaza venituri, deci datoreaza un impozit pe
profit minim in suma de 2.150 lei.
Pentru neplata in termen legal a impozitului pe profit datorat au fost calculate majorari de
intirziere in suma de 712.853 lei si dobanzi in suma de 9.934 lei.

2. Taxa pe valoarea adaugata

25
Societatea este inregistrata ca platitoare de TVA prin optiune incepand cu data de
04.01.2005. Societatea efectueaza numai operatiuni care dau drept de deducere. Pentru
perioada supusa verificarii societatea a depus deconturile trimestrial de TVA.
Facem mentiunea ca ultimul decont de TVA depus a fost cel aferent trimestrului III
2008, dar tinand cont de aspectele sesizate mai sus, respectiv de volumul tranzactiilor
estimate aferente anului 2007, incepand cu anul fiscal 2008 unitatea devine platitoare de
TVA lunar, conditie ce va fi pastrata pana in anul fiscal 2010 inclusiv.
Conform aspectelor prezentate anterior, SC x SRL a inregistrat livrari in valoare
totala de 9.211.479 lei, prin urmare neinregistrand taxa pe valoare adaugata colectata in suma
totala de 1.464.084 lei.
Un al aspect sesizat in urma verificarii este neinregistrarea in evidenta contabila a
unui numar de 10 facturi fiscale emise in perioada 06.07.2006 – 05.09.2006 in valoare totala
de 6.611 lei, din care TVA 1.055 lei (situatia analitica este prezentata in anexa nr. 3).
Consecinta acestui fapt o constituie majorarea TVA-ului de plata cu suma de 1.055 lei.
Pentru neplata in termenul legal a TVA-ului stabilit suplimentar in suma de 1.465.139
lei (1.055 + 1.464.084) au fost calculate accesorii in suma de 869.295 lei, accesorii ce au
urmatoarea componenta: majorari de intarziere in suma de 857.588 lei si dobanzi in suma de
11.707 lei. Situatia analitica este prezentata in anexa nr. 2.
A fost emisa decizie de impunere la TVA cu debit in suma de 1.465.139 lei si
accesorii in suma de 869.295 lei.
Mentionam ca la data de 31.05.2010 societatea figureaza in evidenta contabila si
fiscala cu sold al sumei negative in suma de 1.727 lei, sold ce va diminua debitul stabilit
suplimentar.

3. Impozitul pe venituri de natura salariala

Au fost verificate contractele de munca pentru salariatii angajati la societate.


Mentionam ca societatea in perioada supusa verificarii a avut un numar mediu de 2 salariati
angajati. Din verificarea efectuata nu s-au constatat deficiente cu privire la aplicarea corecta a
baremurilor de impunere a impozitului pe venituri din salarii, a modului de acordare a
deducerilor personale si suplimentare pe baza declaratiilor personale. La data de 31.05.2010
societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu obligatie de plata in suma de 16
lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada. Mentionam ca unitatea pana la
data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat aceast impozit la bugetul de stat. In
26
urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate deficiente privind
calculul impozitului.
Fisele fiscale pentru anii fiscali 2005 si 2006 sunt in concordanta cu statele de salarii,
acestea fiind depuse in termenul legal la organul fiscal teritorial.

4. Impozitul pe dividende

Din verificarea documentelor contabile puse la dispozitia echipei de inspectie fiscala


a rezultat faptul ca, societatea in perioada supusa actualei verificari nu a avut repartizat la
fondul de dividende nici o suma, intrucat conform evidenta contabila societatea inregistreaza
pierderi in anii fiscali 2005 si 2006.
Tinand cont de aspectele sesizate in perioada 01.10.2006 – 31.05.2010, respectiv de
faptul ca unitatea a incasat in numerar cea mai mare parte a livrarilor, acesta neregasindu-se
faptic in patrimoniul societatii, organele de inspectie fiscala a incadrat sumele respective in
categoria dividendelor platite asociatului persoana fizica, pentru care societatea datoreza un
impozit pe dividende in suma de 1.342.296 lei (8.389.352 lei x 16%). Pentru nevirarea la
termenele legale a impozitului pe dividende, au fost calculate accesorii in suma de 803.817
lei. Situatia analitica este prezentata in anexa nr. 4 la prezentul raport de inspectie fiscala.

5.Contributii sociale

5.1. Contributia de asigurari sociale

In perioada supusa verificarii societatea a avut personal angajat in conditii normale de


munca un numar de 2 (doi) salariati.

A. Contributia angajatorului
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie la asigurarile sociale datorate de angajator in valoare de 427 lei, urmare
controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu
obligatie de plata in suma de 427 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.
Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat
aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate
deficiente privind calculul contributiei.
27
B. Contributia asiguratilor
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie la asigurarile sociale retinute de la asigurati in valoare de 186 lei, urmare
controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu
obligatie de plata in suma de 186 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.
Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat
aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate
deficiente privind calculul contributiei.

5.2. Contributia la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale

Din verificarea efectuata s-a constatat ca unitatea a aplicat corect cota de contributie
pentru fondul de accidecte de munca si boli profesionale.
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale, in valoare de 18 lei,
urmare controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu
obligatie de plata in suma de 18 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.
Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat
aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate
deficiente privind calculul contributiei.

5.3.Contributia de asigurari pentru somaj si fond de garantare

A. Contributia angajatorului
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie de asigurari pentru somaj angajator, in valoare de 58 lei, urmare controlului
efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al contributiei. La
31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu obligatie de plata in
suma de 58 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada. Mentionam ca
unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat aceasta contributie.

28
In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate deficiente privind
calculul contributiei.

B. Contributia asiguratilor
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie individuala de asigurari pentru somaj retinuta de la sigurati, in valoare de 24 lei,
urmare controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. In data de 18.10.2005 cu chitanta nr. 2584927 societatea a efecruat un virament
in suma de 3 lei. Astfel la data de 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si
contabila cu obligatie de plata in suma de 21 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite
in perioada. Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a
achitat aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost
constatate deficiente privind calculul contributiei.

5.4.Contributia de asigurari sociale de sanatate :


A. Contributia angajatorului
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie pentru asigurari de sanatate datorata de angajator, in valoare de 92 lei, urmare
controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu
obligatie de plata in suma de 92 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.
Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat
aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate
deficiente privind calculul contributiei.

B. Contributia asiguratilor
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie pentru asigurari de sananate retinuta de la asigurati, in valoare de 128 lei, urmare
controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu
obligatie de plata in suma de 128 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.
Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat
aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate
deficiente privind calculul contributiei.
29
ORGANIZAREA SI CONDUCEREA EVIDENTEI CONTABILE
 Perioada 2004 – 2006, organizarea si conducerea evidentei contabile
Societatea a intocmit lunar balante de verificare si a depus la organul fiscal teritorial
declaratiile privind obligatile fiscale. Bilanturile contabile s-au depus in termenul legal.
 Avand in vedere aspectele prezentate pentru perioada 2007 – 2010, s-a
transmis Parchetului de pe langa Tibunalul Judetean Vrancea prin adresa
propunerea de dispunere a masurilor legale de incepere a cercetarilor in vederea
constatarii existentei sau inexistentei elementelor constitutive ale infractiunii de
sustragere de la plata obligatiilor datorate bugetului general consolidat al statului
prevazute la art. 9, alin. (1), lit. a) – b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si
combaterea evaziunii fiscale si la art. (6) din aceeasi lege.

SINTEZA CONSTATARILOR INSPECTIEI FISCALE

Perioada verificata si
pentru care s-au
calculat obligatiile
Baza impozabila Impozit, taxa, contributie
Denumire impozit, taxa, fiscale si accesorii
Nr. stabilita stabilita suplimen-tar de
contributie*)
crt. suplimentar **) plata/Obligatii fiscale
Obligatii fiscale accesorii
– lei - accesorii ***) - lei -
de la data pana la data

Impozit pe profit
1 Debit 14.12.2004 31.03.2010 7.747.395 1.241.733
2 Majorari de intarziere 14.12.2004 30.06.2010 1.241.733 712.853
3 Dobanzi 01.07.2010 16.07.2010 1.241.733 9.934
Taxa pe valoare adaugata
1 Debit 04.01.2005 31.05.2010 7.747.395 1.465.139
2 Majorari de intarziere 04.01.2005 30.06.2010 1.465.139 857.588
3 Dobanzi 01.07.2010 16.07.2010 1.465.139 11.707
Impozit pe dividende
1 Debit 14.12.2004 31.05.2010 8.389.352 1.342.296
2 Majorari de intarziere 14.12.2004 30.06.2010 1.342.296 793.079
3 Dobanzi 01.07.2010 16.07.2010 1.342.296 10.738
TOTAL GENERAL: 6.445.067

CONCLUZII

30
Din cauza multitudinii obligaţiilor fiscale impuse contribuabililor aceştia au încercat
permanent să găsească procedee diverse de evitare sau micşorare a obligaţiilor fiscale.
Principala preocupare a oricărei companii este de a atenua impactul taxelor sufocante şi a
controalelor excesive, iar acest lucru justifică utilizarea paradisurilor fiscale ca zonă de refugiu
din calea fiscalităţii tot mai ridicate.
Scopul utilizării paradisurilor fiscale este evident,se doreşte să se plătească cât mai puţin şi
să se caştige cât mai mult.O persoană fizică va căuta, în permanenţă, ţările unde impozitarea este
scăzută.
La baza paradisurilor fiscale se află interese economice contradictorii. Cei care încurajează
paradisurile fiscale doresc să obţină avantaje economice, iar cei care le resping şi încearcă să
limiteze dezvoltarea acestora o fac pentru a proteja încasările fiscale.
Companiile offshore iau amploare din ce în ce mai mult şi acest lucru se datorează în
principal dezvoltării paradisurilor fiscale.
La nivel internaţional fenomenul offshore este din ce în ce mai raspândit iar accesul la
astfel de companii offshore este tot mai uşor de realizat.Numărul companiilor offshore este într-o
continuă creştere.
Importanţa lumii offshore este evidenţiată de faptul că cele mai mari bănci internaţionale au
creat filiale bancare şi sunt prezente în centrele financiare offshore. De asemenea cele mai mari
fundaţii de investiţii din lume, administratori de fonduri şi companii trust operează şi ele prin
filiale offshore.
Se duce o luptă puternică împotriva dezvoltării paradisurilor fiscale promovată în special
de ţările dezvoltate. Atâta timp cât nevoile statului vor fi tot mai mari şi tot mai extinse presiunea
fiscală va fi tot mai mare. OECD a propus o serie de măsuri împotriva folosirii paradisurilor
fiscale,din dorinţa de a restricţiona companiile multinaţionale în a utiliza paradisurile fiscale
pentru a-şi limita taxele şi impozitele.
Datorită dezvoltării rapide a sectorului offshore se preconizează că secolul 21 va deveni
secolul domiciliilor offshore.
Evaziunea fiscală a fost şi este un fenomen omniprezent în plan economic şi social.
Amploarea acesteia este îngrijorătoare deoarece în lipsa măsurilor de combatere, dezvotarea ei
poate afecta stabilitatea economiei naţionale. Pentru combaterea evaziunii fiscale este necesar în
primul rând să se realizeze un control fiscal şi un sistem legislativ eficient, şi nu în ultimul rând o
educaţie fiscală a cetaţenilor.

31
BIBLIOGRAFIE

• Bişa Cristian, Costea Ionuţ, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan-Utilizarea paradisurilor


fiscale. Între evaziune fiscală legală şi fraudă fiscală, BMT Publishing House, Bucureşti, 2005
• Buziernescu Radu – Paradisurile fiscale între teorie şi practică , 2007
• Ciumaş Cristina- Economia asigurărilor, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003
• Claude Dauphin-Le guide vraiment pratique des paradis fiscaux, 2004, Paris.
• Dracea Raluca,Burnea Ramona ,Tufan, Ekrem -Revista finante publice şi contabilitate
• Emilian Dobrescu – Evaziunea fiscală costă anual UE aproximativ 100 miliarde $ ,
Financiarul,2009
• Gordon Richard- The Gordon Report – Tax Havens and Their Use by United States Tax
Payers
• Gobbe F.-L’impact des paradis fiscaux sur les pays en developpément, Gresea-Echos,
2002
• Mănăilă A.-Companiile offshore sau evaziunea fiscală legală, Ed. AllBeck, Bucureşti,
2004
• Nandra Ramona- Economic growth în tax havens, Economy and Transformation
Management, The IIIrd International Conference, 2006
• Popa, Stefan; Cucu, Adrian - Economia subterană şi spălarea banilor : abordare teoretico-
metodologică
• Saguna, Dan Drosu, Tutungiu, Mihaela Eugenia -Evaziunea fiscală , Bucureşti, 1995
• W. Diamond ,D. Diamond – „Tax havens of the world” , Matthew Bender&Co ,Lexis
Nexis,2003,

• Legea 87/1994, republicată în Monitorul Oficial Partea I nr.545 din 29 iulie 2003
• Raportul Activitatii EU Joint Transfer Pricing Forum – SEC(2005)1477
• Regulamentul 1798/2003

www.heritage.org

32
www.standard.ro
www.economist.com
www.hmrc.gov.uk
www.consulco.com
www.wordwide-tax.com
www.onrc.ro

33