Consideraþii teoretice

Tehnica frigului artificial Istoric

Istoricul fluidelor frigorifice începe în anul
1834, când americanul Jacob Perkins breveteazã
Partea a II-a – Agenþi frigorifici o maºinã frigorificã funcþionând prin comprimare
mecanicã de vapori, utilizând ca agent frigorific
oxidul de etil. Utilizarea unei asemenea maºini
Aºa cum s-a arãtat în articolul anterior, pentru a permite funcþionarea ciclicã a echipamentelor fri- s-a dovedit rapid limitatã de nivelul ridicat de
gorifice ºi a pompelor de cãldurã, agenþii termodinamici de lucru din acestea, preiau cãldurã prin inflamabilitate al acestui agent.
vaporizare ºi cedeazã cãldurã prin condensare. Cele douã procese de transfer termic, se produc În 1876 Carl von Linde, datoritã utilizãrii amo-
la temperaturi scãzute sau apropiate de ale mediului ambiant. În consecinþã agenþii de lucru din niacului ca agent frigorific, permite adevãrata
instalaþiile menþionate, trebuie sã fie caracterizaþi de unele proprietãþi particulare, ce îi deosebesc dezvoltare a instalaþiilor frigorifice prin compri-
de agenþii din alte tipuri de echipamente termice. Din acest motiv, aceste substanþe poartã ºi denu- mare mecanicã de vapori.
mirea de agenþi frigorifici. În 1880, introducerea unui nou agent frigorific,
anhidrida carbonicã, reprezintã începutul utili-
zãrii instalaþiilor frigorifice pentru îmbarcarea la
bordul navelor a produselor alimentare.
În 1920, prin utilizarea anhidridei sulfuroase
ºi a clorurii de metil, apar primele maºini frigori-
Proprietãþi ale agenþilor frigorifici gerant) ºi li s-a asociat un numãr care depinde de fice de uz casnic sau comercial.
Proprietãþile agenþilor frigorifici sunt impuse compoziþia chimicã. Unii dintre cei mai cunoscuþi Începând din 1930, apar primele hidrocarburi
de schema ºi tipul instalaþiei, precum ºi de nive- agenþi frigorifici sunt prezentaþi în tabelul 1, îm- fluorurate ºi clorurate (CFC). Datoritã caracte-
lurile de temperaturã ale celor douã surse de cãl- preunã cu temperatura normalã de vaporizare ºi risticilor foarte interesante din punct de vedere
durã. Câteva dintre aceste proprietãþi sunt urmã- indicele transformãrii adiabatice. termodinamic ºi datoritã marii lor stabilitãþi atât
toarele: Se observã cã aceºti agenþi au proprietatea de termice cât ºi chimice, utilizarea acestora va adu-
• presiunea de vaporizare trebuie sã fie apropia- a vaporiza (fierbe) la temperaturi scãzute, putând ce o ameliorare considerabilã atât a fiabilitãþii cât
tã de presiunea atmosfericã ºi uºor superioarã deci sã absoarbã cãldurã, la temperaturi mai mici ºi a siguranþei în funcþionare a instalaþiilor frigori-
acesteia, pentru a nu apare vidul în instalaþie; decât ale mediului ambiant. fice cu compresie mecanicã. Aºa se explicã de ce
• presiunea de condensare trebuie sã fie cât mai
Tabelul 2 – Cele trei tipuri de freoni
redusã, pentru a nu apare pierderi de agent fri-
gorific ºi pentru a se realiza consumuri energe- CFC HCFC HFC
tice mici în procesele de comprimare impuse Hidrogen Hidrogen
de funcþionarea acestor instalaþii;
• cãldura preluatã de un kilogram de agent, Clor Clor
prin vaporizare, trebuie sã fie cât mai mare,
pentru a se asigura debite masice reduse; Fluor Fluor Fluor
• cãldura specificã în stare lichidã trebuie sã
Carbon Carbon Carbon
fie cât mai micã, pentru a nu apare pierderi
mari prin ireversibilitãþi interne, în procesele
Tabelul 3 – Câteva exemple de freoni uzuali
de laminare adiabaticã;
• volumul specific al vaporilor trebuie sã fie cât CFC HCFC HFC
mai redus, pentru a se obþine dimensiuni de ga-
barit reduse, ale compresoarelor;
• sã nu prezinte pericol de inflamabilitate,
explozie ºi toxicitate;
• sã nu fie poluanþi (este cunoscut faptul cã unii
agenþi frigorifici clasici ºi anume câteva tipuri R11 R22 R134a
de freoni, contribuie la distrugerea stratului de
ozon al stratosferei terestre).
Pentru a nu se utiliza denumirile chimice com-
plicate ale acestor substanþe, agenþii frigorifici au
fost denumiþi freoni, sunt simbolizaþi prin majus-
cula R, (de la denumirea în limba englezã - Refri- R12 R123 R125
Tabelul 1 – Temperatura de vaporizare
ºi indicele transformãrii adiabatice (k),
pentru câþiva agenþi frigorifici
Temperatura k [–]
Denumirea normalã de
vaporizare [°C] R113
Amoniac (R717) – 33,35 1,30
R12 – 29,80 1,14
R22 – 40,84 1,16 Amoniac (NH3 sau R717)
Clorurã de metil – 23,74 1,20 agent frigorific natural
3/2005 R502 – 45,60 - nu este un freon
CO2 – 78,52 1,30
68 R134a – 26,42 1.14 R114
 Consideraþii teoretice
Tabelul 4 – Mecanismul distrugerii stratului de ozon de cãtre atomii de Cl din moleculele de CFC
în comparaþie cu amoniacul ºi clorura de metil,
aceste substanþe poartã denumirea de agenþi fri-
gorifici de siguranþã.
În numeroase þãri, pe lângã denumirea de
freoni, agenþii frigorifici pot fi întâlniþi ºi sub di-
verse denumiri comerciale, care pentru acelaºi
produs diferã de la þarã la þarã ºi de la un produ-
cãtor la altul. R12 de exemplu, este numit Forane Molecula de CFC este supusã Cl monoatomic interacþioneazã
12 (denumirea comercialã a Uzinei Kuhlmann radiaþiilor ultraviolete Se elibereazã Cl monoatomic cu molecula de ozon O3
din Franþa), Flugene 12 (denumirea comercialã
a firmei Pechine Saint-Gobain din Franþa) sau
Genetron 12 (denumirea comercialã a societãþii
Allied Chemical din S.U.A.). În unele publicaþii
ºtiinþifice, chiar ºi denumirea de freoni, pentru
desemnarea agenþilor frigorifici, este consideratã Oxidul de Cl interacþioneazã cu Se formeazã molecule de O2 ºi se
comercialã. Se formeazã O2 ºi oxid de Cl atomi de O liberi elibereazã Cl monoatomic

Compoziþia chimicã a freonilor

Din punct de vedere al compoziþiei chimice,
freonii, care sunt hidrocarburi fluorurate, pot fi
împãrþiþi în trei mari categorii:
• CFC (clorofluorocarburi), freonii clasici, care
conþin Cl foarte instabil în moleculã;
• HCFC (hidroclorofluorocarburi), freoni denu-
miþi de tranziþie, care conþin în moleculã ºi hi-
drogen, datoritã cãruia Cl este mult mai stabil
ºi nu se descompune atât de uºor sub acþiunea
radiaþiilor ultraviolete;
• HFC (hidrofluorocarburi), consideraþi freoni
de substituþie definitivã, care nu conþin de loc
în moleculã atomi de Cl.
Pe lângã cele trei categorii de agenþi frigorifici
menþionate, existã ºi agenþi frigorifici naturali,
între care amoniacul (NH3), simbolizat ºi prin
R717, este cel mai important ºi cel mai utilizat,
datoritã proprietãþilor sale termodinamice care îl
fac cel mai performant agent frigorific din punct
de vedere al transferului termic.
Legãtura dintre freoni ºi stratul de ozon
Poluarea produsã de freoni, o problemã atât
de mediatizatã ºi discutatã în ultimii ani, reprezin-
tã la ora actualã unul din motivele care explicã nu-
mãrul foarte mare de agenþi frigorifici întâlniþi în
diverse aplicaþii ale tehnicii frigului.
La începutul anilor ’80, mãsurãtori ale grosimii
stratului de ozon de deasupra Antarcticii, au evi-
denþiat cã grosimea acestuia devenise mult mai re-
dusã decât în mod normal. Stratul de ozon, având
un rol extrem de benefic, deoarece filtreazã radia-
þiile ultraviolete, se gãseºte în stratosfera atmosfe-
rei terestre, aproximativ între 12-50 km altitudi-
ne, aºa cum este indicat în figura 1.
Dacã nu ar exista stratul de ozon, intensitatea
radiaþiei ultraviolete, provenite de la Soare, ar
fi mult prea puternicã pentru numeroase forme
de viaþã de pe Pãmânt. În acest context, este evi-
dentã importanþa monitorizãrii atât a grosimii
stratului de ozon, cât ºi a impactului pe care îl
au diverºi factori naturali, sau artificiali, asupra
acestei grosimi.
În partea stângã a imaginii din figura 1, sunt re-
prezentate în culorile roºu, galben ºi albastru, ra-
diaþiile provenite de la Soare, în spectrul luminii
vizibile, iar cu violet a fost reprezentatã radiaþia
ultravioletã, invizibilã pentru ochiul uman. În
partea dreaptã a imaginii a fost reprezentatã cu
culoare roºie sub forma sãgeþilor ondulate, ra-
diaþiile infraroºii, de asemenea invizibile, perce-
pute de om, sub formã de cãldurã. O parte din
aceste radiaþii infraroºii, ca ºi cele ultraviolete,
sunt ref lectate de atmosfera terestrã, în timp ce
Pãmântul, care absoarbe aceastã radiaþie, degajã
ºi el radiaþii în infraroºu.
În aceeaºi perioadã de început a anilor ‘80, s-a
constatat de asemenea cã iarna ºi primãvara, gro-
simea stratului de ozon este cu cca 20% mai redu-
sã decât vara ºi toamna, ceea ce a determinat stu-
dierea atentã a fenomenului. Astfel s-a constatat
cã sub acþiunea radiaþiilor ultraviolete având in-
tensitãþi diferite în anotimpuri diferite, molecule-
le de ozon (O3) se transformã în mod natural iar-
na ºi primãvara în molecule de oxigen (O2), iar
moleculele de oxigen (O2) se transformã în mod
natural vara ºi toamna în molecule de ozon (O3).
Acest fenomen natural explicã pe de-o parte va-
riaþia grosimii stratului de ozon, dar pe de altã
parte, în perioada efectuãrii acestor mãsurãtori,
grosimea acestui strat, devenise mult mai subþire
decât ar fi fost normal, în urma desfãºurãrii proce-
sului natural descris anterior.
Astfel a apãrut ipoteza cã subþierea stratului de
ozon este posibil sã fie datoratã acþiunii unor sub-
stanþe produse de om. Din acest moment nu a mai
fost decât un pas pânã la includerea freonilor, pe
lista substanþelor nocive pentru stratul de ozon,
deci poluante.
Poluarea produsã de freoni este un proces care
se produce în stratosfera terestrã ºi care este pre-
zentat într-o manierã schematicã, în tabelul 4.
Analizând mecanismul acestui proces se obser vã
cã în ceea ce priveºte freonii, principalul responsa-
bil pentru acþiunea distructivã asupra ozonului,
este atomul de Cl, din moleculele CFC-urilor.
Sub acþiunea razelor ultraviolete provenite de
la soare, din moleculele freonilor se elibereazã Cl
(clor monoatomic), deoarece din punct de vedere
chimic, acesta prezintã o legãturã foarte slabã
(instabilã) în cadrul moleculelor de CFC. Clorul
monoatomic reacþioneazã chimic cu ozonul (O3),
care se gãseºte în stratosferã ºi rezultã oxigen
biatomic O2 ºi oxizi de clor. În acest mod, se dis-
truge treptat stratul de ozon al planetei, având un
binecunoscut rol protector prin filtrarea radiaþii-
lor ultraviolete, nocive pentru sãnãtatea umanã.
Problema este cu atât mai gravã cu cât oxizii de
clor rezultaþi din reacþia descrisã, nu sunt nici

3/2005

Fig. 1 – Regiunile atmosferei terestre 69

 Consideraþii teoretice

aceºtia stabili ºi se descompun, eliberând din rii CFC-urilor, în lumea ºtiinþificã existã ºi opi- aceºtia sunt asociaþi cu instalaþiile frigorifice,
nou Cl. Se produc astfel reacþii în lanþ, prin care nii conform cãrora, potenþialul distructiv al totuºi tehnica frigului artificial nu este nici pe de-
un singur atom de Cl poate sã distrugã un numãr acestor substanþe nu este nici pe departe atât parte cea care a emis cele mai ridicate cantitãþi de
impresionant de molecule de O3. Aºa se explicã de ridicat, pe cât s-a susþinut. Astfel au fost enun- CFC-uri în atmosferã. Degajãri mult mai semnifi-
apariþia, deocamdatã deasupra celor doi poli ai þate câteva motive care infirmã prezumþiile an- cative de CFC, corespund urmãtoarelor ramuri
planetei a aºa numitelor gãuri în statul de ozon terioare, privind rolul CFC-urilor în distrugerea industriale:
(zone în care perioade lungi din an ozonul lipseº- stratului de ozon, respectiv în creºterea nivelului • Industriei microelectronicã - utilizeazã
te complet). Fenomenul a fost posibil cu atât mai radiaþiilor ultraviolete: freoni la spãlarea microcircuitelor electronice;
mult cu cât nu numai freonii, prin atomii de Cl, • În naturã existã numeroase alte surse genera- • Industria cosmeticã - a utilizat freoni ca agent
ci ºi alte substanþe chimice, în primul rând CO2, toare de Cl. Astfel cca. 20% din clorul prezent propulsor pentru substanþele active din spray-uri.
produc efecte asemãnãtoare. în stratosferã provine din erupþiile vulcanice, În ambele situaþii prezentate, CFC-urile au fost
În prezent existã în întreaga lume, numeroase care pot accelera semnificativ procesul de redu- emise direct în atmosferã, în cantitãþi mari, în
instalaþii de puteri frigorifice mici ºi mijlocii în- cere a grosimii stratului de ozon; timp ce în cazul instalaþiilor frigorifice, CFC-uri-
cãrcate cu agenþi frigorifici poluanþi (în sensul • În timp ce grosimea stratului de ozon a fost în le evolueazã în circuit închis în sisteme etanºe, ne-
pericolului pentru stratul de ozon), care pun în continuã scãdere, o lungã perioadã de timp, putând sã ajungã în atmosferã decât în cazuri de
continuare probleme legate de posibila lor „scã- emisiile de CFC au fost în continuã creºtere, avarie. La ora actualã, înaintea oricãrei inter ven-
pare“ în atmosferã. Totodatã se pune problema deci se poate concluziona cã nu a existat þii tehnice, este obligatorie, recuperarea agentu-
gãsirii unor agenþi de substituþie care sã fie utili- o corelaþie directã între emisiile de CFC ºi lui frigorific din instalaþii, fiind interzisã elibera-
zaþi în instalaþiile frigorifice noi. problema ozonului; rea acestuia în atmosferã.
În urma dovedirii ºtiinþifice a efectelor nocive • Cu toate cã se considerã cã rolul ozonului este
asupra stratului de ozon, produse de freoni, comu- de a filtra radiaþiile ultraviolete, nu este de- Domenii de utilizare a agenþilor frigorifici
nitatea internaþionalã a luat numeroase mãsuri monstrat clar cã nivelul radiaþiilor ultraviolete Cele mai importante domenii de utilizare
de reducere pânã la zero a utilizãrii acestora. De a crescut considerabil, ca urmare a reducerii a freonilor ºi agenþilor de substituþie pentru
exemplu, în SUA una dintre primele mãsuri luate, grosimii stratului de ozon. freonii clasici, sunt prezentate în tabelul 5.
a fost interzicerea spray-urile de orice tip, care Trecând peste aceste dispute de ordin teoretic, O mare parte dintre agenþii frigorifici, în spe-
utilizeazã ca agent propulsor CFC-urile. de altfel extrem de interesante, meritã menþionat cial cei de substituþie, reprezintã amestecuri ale
În 1987, Protocolul de la Montreal, revizuit în faptul cã deºi atunci când se vorbeºte de freoni, unor alþi freoni aºa cum se observã în tabelul 6.
iunie 1990, de Reuniunea de la Londra, a îngheþat
pentru câþiva ani utilizarea CFC-urilor înainte de in- Tabelul 5 – Domenii de utilizare a agenþilor frigorifici
terdicþia definitivã a acestora. Ulterior, în 1992, la Utilizare Agent frigorific Agenþi de tranziþie Agenþi consideraþi definitivi
Reuniunea sub egida ONU, desfãºuratã la Copen- R12 R401A (MP39) R134a
haga, au fost reduse întârzierile privind graficul de Aparate casnice R409A (FX56) R290 (Propan)
interzicere a CFC-urilor, programate la Londra. R600a (Izobutan)
Reglementãrile internaþionale pentru CFC ºi R11 R123
R12 R134a
HCFC, stipuleazã în prezent urmãtoarele:
Rãcitoare de apã R114 R142b
Pentru CFC:
R22 R22 R404A
• oprirea producþiei începând din 31.12.1994; R117 (NH3) R117 (NH3)
• interzicerea comercializãrii ºi utilizãrii, înce- R12 R401A (MP39) R134a
pând din 1.01.1999, cu o derogare pentru men- R409A (FX56)
þinerea în funcþiune a instalaþiilor existente, Frig comercial
R22 R404A
(temperaturi pozitive)
pânã în 31.12.1999. R507
Pentru HCFC: R413A
• producþia este autorizatã pânã în 31.12.2014; R502 R402A (HP80) R404A
• utilizarea în echipamente noi este interzisã din Frig comercial R408A (FX10) R125
1.01.1996 în frigidere, congelatoare, aparate (temperaturi negative) R403B
de condiþionarea aerului de pe automobile R22 AZ50 – R407B
R717 (NH3) R22 R717 (NH3)
particulare, transport public ºi rutier, iar din Frig industrial
R22 R404A
1.01.1998 ºi pe trenuri;
R13B1 ES20
• utilizarea este interzisã din 1.01.2000 în echi- Frig adânc R13 R23
pamente noi ale antrepozitelor frigorifice ºi R503 R32
începând din 1.01.2001 în toate echipamentele R22 R124a
frigorifice ºi de climatizare (cu unele excepþii); Climatizare R500 R409B (FX57) R407C
• utilizarea va fi interzisã ºi pentru menþinerea R401B HP66) Klea 66
în funcþiune a instalaþiilor existente, începând R12 R401C (MP52) R134a
din 1.01.2008. Aer condiþionat auto R500 R409B (FX57)
Agenþii utilizaþi în instalaþiile frigorifice, per- R401B (HP66)
mit obþinerea unei plaje foarte largi de tempera- Tabelul 6 – Amestecuri de agenþi frigorifici
turi, de la –20°C pânã la –100°C, sau chiar mai scã-
Agenti frigorifici Componenþi Participaþii
zute în anumite cazuri particulare. Evident, aces- R401A R22/152a/124 53/13/34
te temperaturi nu pot sã fie realizate cu un acelaºi R404A R125/143a/134a 44/52/4
agent frigorific, pentru fiecare domeniu de tempe- R407C R32/125/134a 23/25/52
raturi existând anumiþi agenþi frigorifici specifici R409A R22/124/142b 60/25/15
3/2005 recomandaþi. R500 R12/152a 73.8/26.2
Cu toate cã pe plan internaþional au fost lua- R502 R22/R115 48.8/51.2
70 te mãsuri drastice privind interzicerea utilizã- R507 R125/143a 50/50
 Consideraþii teoretice

Tabele ºi diagrame termodinamice

ale agenþilor frigorifici
În vederea realizãrii calculelor termice ale ci-
clurilor dupã care funcþioneazã instalaþiile frigo-
rifice, este necesarã determinarea valorilor para-
metrilor termodinamici ai agenþilor frigorifici, în
stãrile caracteristice ale acestor cicluri frigorifice.
În acest scop, pot sã fie utilizate tabele sau dia-
grame termodinamice. În continuare este prezen-
tat câte un exemplu de tabel care prezintã valori
ale parametrilor termodinamici pentru agenþii
frigorifici, în stãri de saturaþie - tabelul 7, respec-
tiv în stãri de vapori supraîncãlziþi - tabelul 8.
Ambele tabele au fost obþinute cu ajutorul pro-
gramului de calcul CoolPack, disponibil gratuit
pe internet.

O altã metodã rapidã pentru estimarea mãri-

milor de stare ale agenþilor frigorifici, este utili-
zarea diagramelor termodinamice, care permit Fig. 2 – Diagrama lgp-h pentru R134a

prezentatã o asemenea diagramã lgp-h, pentru

R134a, realizatã tot cu ajutorul programului
CoolPack.

Bibliografie
1. Radcenco,V. º.a. „Procese în instalaþii frigorifi-
ce“ EDP Bucureºti, 1983
2. Noack,H., Seidel. „Pratique des instalations fri-
gorifiques“, PYC Edition, Paris 1991
3. Rapin, P., Jacquard, P. „Formullaire du froid“
11 edition, Ed. Dunod, Paris 1999
4. Mãdãrãºan, T., Bãlan, M., „Termodinamica
Tabelul 7 – Valori ale parametrilor termodinamici la saturaþie pentru R134a tehnicã“ Ed. Sincron, Cluj-Napoca, 1999

Prof. dr. ing. Mugur Bãlan

Grafica: Student Ioan Vereº

Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca

Facultatea de Mecanicã
Catedra de Termotehnicã,
Maºini ºi Echipamente Termice
Tabelul 8 – Valori ale entalpiei vaporilor supraîncãlziþi pentru R134a

determinarea acestor mãrimi pe cale graficã ºi

în plus au avantajul cã permit reprezentarea
ºi studierea ciclurilor termodinamice ale insta-
laþiilor frigorifice, respectiv pompelor de cãldu-
rã. În tehnica frigului, cea mai utilizatã diagra-
mã termodinamicã este diagrama presiune –
entalpie, cu valorile presiunii, reprezentate în
scarã logaritmicã. Avantajul utilizãrii scãrii loga-
ritmice, este cã poate fi reprezentat un domeniu
larg de presiuni, cu menþinerea unei precizii de
citire relativ bunã, pentru întregul domeniu de
presiuni.

Aceste diagrame sunt denumite lgp-h, unde 3/2005

lgp indicã scara logaritmicã de reprezentare a
presiunilor ºi h indicã entalpia. În figura 2 este 71