Consideraþii teoretice

Tehnica frigului artificial a) Ciclul frigorific este caracterizat prin faptul

cã temperatura de vaporizare T0, notatã uneori ºi
cu Tv, este egalã cu temperatura mediului rãcit Tr,
Partea a III-a. Cicluri frigorifice astfel cã Tv = Tr = T0. Temperatura de condensare
Tk este egalã cu temperatura mediului ambiant Ta,
deci Tk = Ta.
În primele douã articole din seria “Tehnica frigului artificial” au fost prezentate principiul de q0=h1-h4=Tr(s1-s4) [kJ kg-1] (6)
funcþionare a instalaþiilor frigorice ºi câteva noþiuni privind agenþii frigorifici. Acest al treilea Cãldura absorbitã de un kilogram de agent fri-
articol are ca obiectiv prezentarea câtorva cicluri frigorifice, importante pentru introducerea unor gorific, de la sursa rece, este denumitã putere fri-
noþiuni teoretice, cum este eficienþa frigorificã, dar ºi pentru prezentarea ºi analiza comparativã a gorificã specificã:
performanþelor instalaþiilor funcþionând dupã aceste cicluri. Sunt descrise ºi aparatele componente Eficienþa frigorificã a ciclului frigorific este
ale instalaþiilor frigorifice, din punct de vedere constructiv ºi funcþional. Ciclurile de funcþionare a definitã prin raportul dintre efectul util al ciclului
instalaþiilor frigorifice, prezentate în continuare sunt: ciclul Carnot inversat, reprezentând ciclul (puterea frigorificã specificã) ºi lucrul mecanic to-
frigorific ideal ºi reversibil, ciclul frigorific teoretic, mai apropiat de realitate, dar prezentând tal consumat:
încâ numeroase ipoteze simplificatoare ºi ciclul frigorific real, foarte apropiat de ciclurile dupã
care funcþioneazã instalaþiile întâlnite în practicã. Articolul prezintã ºi câteva elemente de calcul (7)
termic al ciclurilor frigorifice.
Lucrul mecanic minim, necesar funcþionãrii
unui ciclu frigorific, este cel consumat într-un
ciclu Carnot reversibil inversat, cel mai eficient
din punct de vedere al consumului de lucru me-
canic, iar mãrimea acestuia se poate calcula cu
Ciclul Carnot inversat Schimburile energetice specifice, cores- relaþia:
Transportul cãldurii de la sursa rece la punzãtoare unui kilogram de agent frigorific, pot
sursa caldã, se realizeazã cu consumul mi- fi determinate pentru fiecare transformare com- (8)
nim posibil de energie, printr-un ciclu Car- ponentã a ciclului în parte:
not inversat reversibil, denumit ºi ciclu frigori- • cãldura preluatã de la sursa rece prin vapori- Din analiza relaþiilor (7) ºi (8) se observã cã la
fic ideal, care se va realiza în domeniul de vapori zare la temperatura constantã Tr=T0 ºi presiu- aceeaºi temperaturã Ta a mediului ambiant (sur-
umezi, aºa cum se observã în figura 1. nea constantã p0 este: sa caldã), cu cât scade temperatura Tr a mediului
Procesul de lucru se desfãºoarã între tempe- q0=h1-h4=Tr(s1-s4) [kJ kg-1] (1) rãcit, cu atât creºte lucrul mecanic lc necesar ciclu-
ratura de vaporizare T0, teoretic egalã cu tempe- • cãldura cedatã sursei calde prin condensare lui Carnot inversat ºi scade eficienþa Gf a ciclului,
ratura sursei reci Tr, temperatura de condensare la temperatura constantã Ta=Tk ºi presiunea deci aparent un ciclu frigorific este cu atât mai efi-
Tk, teoretic egalã cu temperatura sursei calde Ta, constantã pk este în valoare absolutã: cient cu cât temperatura mediului rãcit este mai
a mediului ambiant ºi cele douã adiabate reversi- qk=h2-h3=Ta(s2-s3) [kJ kg-1] (2) apropiatã de temperatura mediului ambiant, dar
bile (s = constant): de comprimare, respectiv de • lucrul mecanic de comprimare, consumat adia- în aceste condiþii ºi efectul util produs de ciclul fri-
destindere, sensul de parcurgere a ciclului fiind batic de compresor, în valoare absolutã, este: gorific, este minim. Trebuie menþionat cã eficien-
antiorar. lca=h2-h1 [kJ kg-1] (3) þa frigorificã, aºa cum a fost definitã, nu þine sea-
Agentul frigorific preia cãldurã în vaporizato- • lucrul mecanic de destindere, furnizat adiaba- ma de calitatea frigului produs adicã de valoarea
rul instalaþiei, prin procesul izobar-izoterm 4-1. tic de detentor este: temperaturii Tr la care se absoarbe cãldura.
Vaporii obþinuþi sunt comprimaþi adiabatic re- lda=h3-h4 [kJ kg-1] (4)
versibil de compresor, prin procesul 1-2. Dupã ce • lucrul mecanic total consumat de ciclul Carnot b) Pompa de cãldurã este caracterizatã prin fap-
este refulat de compresor, agentul de lucru ajunge inversat, în valoare absolutã este: tul cã temperatura de vaporizare T0 (Tv) este egalã
în condensator, unde cedeazã cãldurã în procesul lc = lca - lda=qk - q0= (Ta - Tr)(s1 - s4) [kJ kg-1] (5) cu temperatura mediului ambiant Ta (T0=Tv=Ta),
de asemenea izobar-izoterm 2-3. Lichidul rezultat iar temperatura de condensare Tk este egalã cu
se destinde în detentor, procesul de lucru 3-4 din În continuare vor fi analizate particularitãþile temperatura mediului încãlzit Tc (Tk = Tc).
acest aparat fiind tot adiabatic reversibil ºi în con- care diferenþiazã ciclul frigorific de cel al pompe- Cãldura cedatã de un kilogram de agent frigorific
tinuare ciclul se repetã. lor de cãldurã. sursei calde, efectul util al pompei de cãldurã este:
qk=h2-h3=Tc(s2-s3) [kJ kg-1] (9)
Eficienþa pompei de cãldurã este:

(10)

Aceastã mãrime este inversul randamentului

termic al ciclului Carnot direct reversibil evo-
luând între aceleaºi limite de temperaturã, ceea
ce aratã încã o datã cã ciclul Carnot inversat asigu-
rã consumul minim de lucru mecanic, iar acesta
se poate calcula cu relaþia:

(11)

Se observã cã dacã temperatura Ta a mediului

4/2005 ambiant rãmâne constantã, la creºterea tempera-
turii mediului încãlzit creºte lucrul mecanic con-
14 Fig. 1 – Ciclul Carnot inversat reversibil, în domeniul de vapori umezi sumat, deci eficienþa pompei de cãldurã scade,
 Consideraþii teoretice
dar în acelaºi timp trebuie remarcat cã se îmbu-
nãtãþeºte calitatea cãldurii furnizate de pompa
de cãldurã.
c) Ciclul combinat este caracterizat de faptul
cã temperatura de vaporizare T0 (Tv) este egalã
cu temperatura mediului rãcit Tr, deci se poate
scrie T0 = Tv = Tr, iar temperatura de condensare
Tk este egalã cu temperatura mediului încãlzit Tc,
deci Tk = Tc.
Acest ciclu are douã efecte utile, reprezentate
prin cele douã cãlduri schimbate cu sursele de cãl-
durã, deci eficienþa ciclului combinat este defi-
nitã prin suma dintre cãldura preluatã de la sursa
rece ºi cãldura cedatã sursei calde, raportatã la lu-
crul mecanic necesar funcþionãrii ciclului.
(12)
Ciclul combinat este mai eficient decât ciclul
frigorific ºi al pompei de cãldurã considerate îm-
preunã, pentru cã se exclud cele douã procese de
condensare, respectiv de vaporizare, la tempera-
tura mediului ambiant Ta. Cu cât creºte diferenþa
dintre temperaturile celor douã surse de cãldurã,
cu atât creºte ºi lucrul mecanic necesar funcþionã-
rii acestui ciclu, deci scade eficienþa, ceea ce aratã
cã nici în cazul ciclului combinat, eficienþa nu þine
seama de calitatea (nivelul de temperaturã) efec-
telor utile realizate.
Ciclul frigorific teoretic
Detentorul în care se realizeazã destinderea
adiabaticã a ciclului ideal, este o maºinã foar-
te complexã din punct de vedere constructiv,
indiferent dacã prezintã cilindri în care pistoanele
sub acþiunea agentului de lucru furnizeazã energie
mecanicã sistemului bielã-manivelã, sau dacã
este o turbomaºinã cu palete montate în rotor. În
plus, lucrul mecanic obþinut în detentor are
o valoare destul de scãzutã, deoarece titlul
vaporilor care se destind, este foarte redus, deci
agentul de lucru se gãseºte preponderent în stare
de lichid, iar acesta fiind incompresibil, furnizeazã
puþinã energie mecanicã prin destindere.
În consecinþã, complexitatea constructivã
a detentorului nu este justificatã de lucrul
mecanic obþinut, redus ca valoare, iar acest
aparat a fost înlocuit în instalaþiile fri-
gorifice de un dispozitiv mult mai simplu
din punct de vedere constructiv, denumit
ventil de laminare, sau ventil de reglaj.
În ventilul de laminare, notat cu VL pe fi-
gura 2, asemãnãtor din punct de vedere con-
structiv cu un robinet, sau cu o diafragmã, care
prezintã o secþiune de curgere îngustatã, regla-
bilã sau nu, se realizeazã un proces de lami-
nare adiabaticã. Presiunea scade de la presiu-
nea de condensare pk, în amonte de ventilul de
laminare, pânã la presiunea de vaporizare p0, în
aval de acest aparat. Procesul este adiabatic, pen-
tru cã se desfãºoarã fãrã schimb de cãldurã cu
mediul ambiant ºi deoarece nici nu se produc in-
4/2005 teracþiuni cu exteriorul sub formã de lucru meca-
nic tehnic, este evident cã laminarea se desfãºoa-
16 rã cu menþinerea constantã a entalpiei.
Fig. 2 – Schema unei instalaþii frigorifice
Ireversibilitãþile interne ale procesului de
laminare adiabaticã: frecãri, turbionãri, omo-
genizãri ºi altele, determinã creºterea entropiei
agentului de lucru. Creºterea entropiei poate fi
explicatã ºi prin faptul cã lucrul mecanic de des-
tindere se transformã prin frecare în cãldurã, iar
aceasta va fi înglobatã de agentul frigorific, deter-
minând creºterea entropiei.
În unele maºini frigorifice, în special cele de
puteri frigorifice reduse, destinderea se realizea- Fig. 3 – Ciclul frigorific teoretic.
zã într-un dispozitiv chiar mai simplu ºi anume un Diagrama T-s
tub capilar lung ºi de secþiune redusã. Aici scãde-
rea presiunii se realizeazã tot datoritã particulari-
tãþii curgerii. Aceasta este foarte complexã ºi de
regulã se studiazã experimental, modelarea mate-
maticã fiind dificilã. Din punct de vedere termodi-
namic, transformarea din tubul capilar este consi-
deratã tot o laminare adiabaticã.
Pentru ventilul de laminare, sau tubul
capilar se utilizeazã uneori în practica exploa-
tãrii instalaþiilor frigorifice, în mod abuziv ºi in-
corect tot denumirea de detentor, impusã de fir- Fig. 4 – Ciclul frigorific teoretic.
mele producãtoare, care le numesc astfel. Diagrama lgp-h
Procesul de comprimare al ciclului Carnot in-
versat are loc în domeniul vaporilor umezi, iar re- Analizând diagramele în care a fost reprezentat
glajul maºinii frigorifice, astfel încât comprimarea ciclul frigorific teoretic, se constatã uºor, cã la ieºi-
sã se termine exact pe curba vaporilor saturaþi, es- rea din compresor, agentul frigorific are o tempe-
te practic imposibil. Prezenþa picãturilor de lichid în raturã mai mare decât cea de condensare, conside-
cilindrul compresorului C este nedoritã, deoarece da- ratã egalã cu a mediului ambiant. Deoarece aceas-
cã acesta nu vaporizeazã complet ºi rãmâne în spaþiul tã temperaturã este înregistratã la ieºirea din com-
mort la sfârºitul cursei de comprimare, poate sã pro- presor, poartã ºi denumirea de temperaturã de re-
voace aºa numitele lovituri hidraulice, iar aces- fulare tref = t2; Tref = T2.
tea pot deteriora unele pãrþi componente ale compre-
sorului, în special supapele, care prezintã cea mai re- Aparatele componente ale instalaþiilor
dusã rezistenþã mecanicã. Din acest motiv, în maºini- frigorifice
le ºi instalaþiile frigorifice, procesul de comprima- Cele mai simple maºini frigorifice, ca cea prezen-
re se desfãºoarã în domeniul vaporilor supra- tatã în figura 5, funcþioneazã dupã ciclul teoretic pre-
încãlziþi, ceea ce are ca efect creºterea siguranþei în zentat anterior, cu precizarea cã existã anumite di-
funcþionare, a compresorului. ferenþe între temperaturile surselor de cãldurã ºi
În figura 2 este prezentatã schema instalaþiei temperaturile agentului frigorific din vaporizator
frigorifice funcþionând dupã ciclul teoretic, în do- ºi condensator. Valorile acestor diferenþe de tempera-
meniul de vapori umezi, iar în figurile 3 ºi 4 este turã vor fi studiate ulterior. În continuare se vor pre-
redat în diagramele T-s, respectiv lgp-h, ciclul teo- zenta mai detaliat cele patru aparate componentele
retic în domeniul de vapori umezi. care nu pot sã lipseascã din maºinile frigorifice.
 Consideraþii teoretice
Fig. 5 – Schema unei maºini frigorifice simple, de putere frigorificã redusã
În figura 6 este reprezentat în secþiune un com-
presor frigorific. Se poate observa motorul elec-
tric 1, al cãrui rotor 2 se continuã cu arborele
cotit. Este reprezentat ºi sistemul bielã-manivelã
cu bielele 3 ºi pistoanele 4. Aspiraþia vaporilor se
realizeazã prin supapele de aspiraþie 5 la coborâ-
rea pistoanelor, iar refularea prin supapele de re-
fulare 6 la urcarea pistoanelor.
Fig. 6 – Compresor frigorific
4/2005
18 Fig. 7 – Locul condensatorului în schema instalaþiei
Fig. 8 – Condensator multitubular orizontal
rãcit cu apã
Vaporii calzi refulaþi din compresor ajung în
condensator (reprezentat în culoarea roºie),
acesta fiind poziþionat în schema instalaþiei ca
în figura 7. Pe diagramele din figurile 3 ºi 4 se
obser vã cum în acest aparat, se produce întâi
desupraîncãlzirea vaporilor ºi apoi condensarea
propriu-zisã.
Din punct de vedere constructiv, figura 7 pre-
zintã un condensator ale cãrui serpentine schim-
bãtoare de cãldurã sunt rãcite cu aer. Se observã
cã existã ºi nervuri pentru extinderea suprafeþei
ºi intensificarea transferului termic. Aerul este cir- Fig. 9 – Condensator cu rãcire mixtã (apã ºi aer)
culat forþat cu ajutorul unui ventilator. Existã ºi
construcþii de condensatoare rãcite cu apã, de tip
multitubular, ca cel din figura 8 sau mixt, cu apã
ºi aer, ca în figura 9.
În schema instalaþiei prezentate anterior, dis-
pozitivul de destindere este ventilul de laminare,
având rolul de a reduce presiunea lichidului pânã
la valoarea presiunii de vaporizare, aºa cum se
observã ºi în figura 10. În instalaþiile de putere fri-
Fig. 10 – Reducerea presiunii în ventilul de
laminare
gorificã micã, acest dispozitiv este înlocuit adesea
de tuburile capilare.
Poziþia dispozitivului de laminare (reprezentat
colorat) în schema instalaþiei este reprezentatã în
figura 11.
Datoritã secþiunii interioare mici ºi lungimii
mari a capilarului, respectiv datoritã secþiunii
îngustate prezente în ventilul de laminare, în
timpul curgerii se produce cãderea de presiune
de la pk la p0, sugeratã de manometrele montate
la intrarea ºi ieºirea ventilului de laminare.
Treptat, odatã cu reducerea presiunii, agentul
frigorific ajunge în domeniul vaporilor umezi, iar
la ieºirea dispozitivului de laminare, se obþine un
amestec de lichid ºi vapori saturaþi la presiunea
de vaporizare, în care predominã lichidul, titlul
acestor vapori fiind în jur de 75…85%.
 Consideraþii teoretice

Fig. 11 – Locul dispozitivului de destindere în schema instalaþiei Fig. 12 – Locul vaporizatorului în schema instalaþiei

În figura 12 este prezentat locul de amplasare
a vaporizatorului (reprezentat în culoarea albas-
trã), în care se realizeazã efectul util al instalaþiei.
Lichidul aflat la temperaturã redusã, sub cea a me-
diului ambiant, în timp ce îºi schimbã starea de
agregare rãceºte în acest caz aer, dar este posibil
sã se rãceascã ºi apã sau alte lichide, respectiv ga-
ze sau chiar substanþe solide. Din punct de vede-
re constructiv, vaporizatoarele rãcitoare de aer
se aseamãnã cu condensatoarele rãcite cu aer,
fiind realizate dintr-o serpentinã pe care se mon-
teazã nervuri. Dacã vaporizatorul funcþioneazã
sub 0°C atunci pasul dintre nervuri va fi mult
mai mare decât la condensator, pentru a permite
ºi depunerea de brumã sau gheaþã, fãrã a obtura
spaþiul de curgere a aerului circulat forþat de cãtre
ventilator. Evident, în asemenea cazuri, este nece-
sarã decongelarea periodicã a vaporizatorului,
proces denumit ºi degivrare.
Vaporizatoarele pot avea diverse construcþii,
în funcþie de tipul procesului de rãcire pe care îl
realizeazã. În figura 13 este prezentat un vapori-
zator pentru rãcirea aerului, iar în figura 14 unul
imersat într-un bazin pentru rãcirea apei.
Procesele de lucru corespunzãtoare fiecãrui
aparat din cele menþionate sunt reprezentate în
diagrama lgp-h din figura 15. În vaporizator a fost
reprezentatã ºi o uºoarã supraîncãlzire a vapori-
lor (de regulã sub 5...7°C), în vederea protecþiei
compresorului prin evitarea aspiraþiei picãturilor
de lichid, iar în condensator a fost reprezentatã
ºi o uºoarã subrãcire a lichidului obþinut (de regu-
lã sub 4...5°C), în vederea mãririi eficienþei frigo-
rifice a ciclului.
Se pot observa uºor procesele de comprimare
adiabaticã (s=constant) din compresor, cel de
condensare (p=constant) din condensator, cel de
laminare adiabaticã (h=constant) din ventilul de
laminare ºi cel de vaporizare (p=constant) din va-
porizator.
Calculul termic al ciclului frigorific teoretic
Calculul termic al ciclurilor frigorifice are ca
scop determinarea schimburilor energetice cu ex-
teriorul, realizate de instalaþiile frigorifice.
Mãrimile de intrare sunt:
• puterea frigorificã a instalaþiei [kW];
• natura agentului frigorific;
• condiþiile de lucru, reprezentate de temperatu-
rile de vaporizare t0 ºi de condensare tk.
Mãrimile calculate sunt:
• debitele masic [kg/s] ºi volumic aspirat
[m3/s] de agent frigorific;
• schimburile energetice cu exteriorul.
Schema instalaþiei cu interacþiunile energetice
este reprezentatã în figura 16, iar procesele de
lucru sunt reprezentate în figura 17. Reprezenta-
rea efectivã a ciclului de funcþionare a instalaþiei
în diagrama termodinamicã lgp-h, este posibilã
numai dupã determinarea presiunilor de vaporiza-
re p0 ºi de condensare pk. Aceste presiuni se citesc
din tabele sau diagrame termodinamice ºi depind
de natura agentului frigorific ºi de temperaturile
de vaporizare t0 ºi de condensare tk:
t0 ‚ p0 ; tk ‚ pk
Dupã determinarea presiunilor de lucru, este
posibilã citirea din tabele ºi diagrame termodi-
namice a valorilor tuturor parametrilor termo-

Fig. 13 – Vaporizator pentru rãcirea aerului

4/2005

Fig. 14 – Vaporizator pentru rãcirea apei Fig. 15 – Reprezentarea aparatelor ºi a proceselor de lucru în diagrama lgp-h 19
 Consideraþii teoretice

Fig. 16 – Schema instalaþiei cu interacþiunile energetice Fig. 17 – Procesele de lucru în diagrama lgp-h

Tabelul 1 – Parametrii termodinamici în stãrile caracteristice ale ciclului frigorific

din compresor este o adiabatã ireversibilã, dato-
Starea t [C] p [ bar] h [kJ/kg] s [kJ/kgK] v [m3/kg] x [-] ritã frecãrilor ºi altor procese ireversibile intern.
1 ... ... ... ... ... ... În figura 18, este reprezentat într-o diagramã T-s,
2 ... ... ... ... ... ... un ciclu care þine seama de aceste ireversibilitãþi.
Valorile diferenþelor de temperaturã din va-
dinamici, în stãrile caracteristice ale ciclului de Pe diagrama din figura 17, se observã cã aceas- porizator &T0 ºi din condensator &Tk, vor fi
lucru: entalpie specificã h, entropie specificã s, tã ecuaþie este verificatã ºi grafic, prin lungile seg- analizate ulterior. În compresor, datoritã irever-
volum specific v ºi titlu x. Cu aceste valori se întoc- mentelor corespunzãtoare schimburilor energeti- sibilitãþilor, creºte entropia agentului frigorific,
meºte un tabel al parametrilor de stare, de tipul ce specifice, reprezentate în diagrama lgp-h. ceea ce deteminã deplasarea spre dreapta a cur-
tabelului 1. Eficienþa frigorificã: bei care reprezintã procesul de comprimare.
Analizând diagrama, se observã cã toate ire-
Debitul masic de agent frigorific: (19) versibilitãþile duc la creºterea suprafeþei ciclului,
despre care, conform analizelor termodinamice,
(13) se ºtie cã este proporþionalã cu lucrul mecanic ne-
Ciclul frigorific real cesar funcþionãrii instalaþiei.
Debitul masic intervine în relaþiile de calcul a În condiþii reale, se manifestã o serie de abateri Ireversibilitãþile menþionate pot fi considerate
tuturor schimburilor energetice. ale ciclurilor de funcþionare a instalaþiilor frigori- de douã tipuri:
Debitul volumic aspirat de agent frigorific: fice de la condiþiile ideale sau teoretice analizate • ireversibilitãþi externe (transferul termic la di-
(14) în ciclurile prezentate anterior. Astfel, transferul ferenþe finite de temperaturã);
Aceastã mãrime va servi la dimensionarea termic în condensator ºi vaporizator, are loc la di- • ireversibilitãþi interne (frecãri, turbulenþe, omo-
sau alegerea compresorului din cataloagele pro- ferenþe finite de temperaturã, iar comprimarea genizãri, etc.).
ducãtorilor.
Puterea necesarã comprimãrii:
(15)
Puterea necesarã comprimãrii, va permite cal-
cularea puterii motorului electric necesar pentru
antrenarea compresorului.
Sarcina termicã a condensatorului:
(16)
Sarcina termicã sau puterea termicã a conden-
satorului, ca ºi regimul termic ºi valorile debite-
lor, trebuie cunoscute în vederea proiectãrii sau
selecþiei din cataloagele producãtorilor, a conden-
satoarelor.
Verificarea corectitudinii calculelor se efectuea-
zã prin scrierea ecuaþiei de bilanþ termic a instala-
þiei frigorifice:
(17)
Având în vedere cã în instalaþia analizatã existã
un singur debit de agent frigorific ºi acesta este
constant, se poate scrie ºi o ecuaþie de bilanþ termic
4/2005 a instalaþiei frigorifice, pentru schimburile energe-
tice specifice (raportate la 1 kg de agent): Fig. 18 – Ciclu frigorific - vaporizare ºi condensare la diferenþe finite de temperaturã
20 q0 = 1 + qk [kJ/kg] (18) ºi comprimare ireversibilã
 Consideraþii teoretice

În cele douã categorii de ireversibilitãþi pot fi

încadrate ºi o serie de alte pierderi care se întâl-
nesc în mod uzual în instalaþiile frigorifice.

Astfel procesul 1-2, reprezintã comprimarea

adiabaticã, iar 1-2r reprezintã comprimarea po-
litropicã având indice politropic (n) variabil, di-
ferit de indicele adiabatic (k). Pe durata compri-
mãrii, de altfel foarte scurtã, se produc ireversi-
bilitãþi externe datorate transferului termic la
diferenþe finite de temperaturã între vaporii de
agent frigorific ºi pereþii (cãmaºa) cilindrului,
dar ºi ireversibilitãþi interne datorate frecãrilor
dintre straturile de agent, dintre acestea ºi pereþii
cilindrului, sau datorate turbulenþelor ºi omogeni-
zãrilor. Se observã cã datoritã ireversibilitãþilor,
în timpul comprimãrii reale, entropia vaporilor
creºte.

Transformarea 2r-3 reprezintã un proces com-

plex de desupraîncãlzire a vaporilor, sau rãcirea
acestora pânã la saturaþie în prima parte a con-
densatorului, urmat de condensarea propriu-
zisã. Acest proces este în condiþii reale caracteri-
zat nu numai de ireversibilitãþi externe, datora-
te transferului termic la diferenþe finite de tem-
peraturã, ci ºi de ireversibilitãþi interne, datori-
tã cãrora se poate constata chiar ºi o oarecare cã-
dere de temperaturã pe condensator.

Procesul 3-4 reprezintã laminarea adiabaticã

în dispozitivul de laminare, caracterizatã de ire-
versibilitãþi interne, care genereazã creºterea en-
tropiei. Titlul vaporilor la sfârºitul procesului de
laminare adiabaticã, are valori de cca. 0.75...0,8.

Procesul 4-1 reprezintã vaporizarea însoþitã de

ireversibilitãþile interne tipice pentru procesele
de curgere, datoritã cãrora scade presiunea, dar
ºi de ireversibilitãþi externe, datorate transferului
termic la diferenþe finite de temperaturã.

Bibliografie
1. Chiriac, F. „Instalaþii frigorifice“, Ed. Didacticã
ºi Pedagogicã, Bucureºti 1981.
2. Radcenco, V. º.a. „Procese în instalaþii frigorifi-
ce“ EDP Bucureºti, 1983.
3. Noack, H., Seidel. «Pratique des instalations
frigorifiques», PYC Edition, Paris 1991.
4. Rapin, P., Jacquard, P. «Formullaire du froid»
11 edition, Ed. Dunod, Paris 1999.
5. Mãdãrãºan, T., Bãlan, M, „Termodinamica teh-
nicã“ Ed. Sincron, Cluj-Napoca, 1999.

Prof. dr. ing. Mugur BÃLAN

Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca;
Facultatea de Mecanicã
Catedra de Termotehnicã, Maºini ºi
Echipamente Termice 4/2005

Grafica: ing. Ioan VEREª 21