PLANUL DE AFACERI

PLANUL DE AFACERI

4.1. Date de indentificare a agentului economic

Numele societăţii: Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA

Sediul social: Bucureşti, B-dul Libertăţii
Sucursale: Bucureşti, Calea Victoriei, nr. 37
Cluj-Napoca, str. Fagului, nr. 2
Iaşi, str. George Enescu, nr. 7
Timişoara, str. Alexandru Demetriade, nr. 1
Forma juridică: persoană juridică română, având formă de societate comercială pe
acţiuni; Societate naţională de interes public.
Acţionariat: Statul prin Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei.
Participaţii: TELEMOBIL, cota 0,5 %
RARTEL, cota 38 %
GARANTA, cota 3 %
Acţiuni internaţionale: acţionar la organizaţiile internaţionale de telecomunicaţii
prin satelit:
INTELSAT LTD = 0,154 %
EUTELSAT S.A. = 0,186 %
INMARSAT = 0,05 %
INTERSPUTNIC = 1,00 %
Mod de constituire:Societatea s-a constituit prin reorganizarea Regiei Autonome de
“Radiocomunicaţii” preluând activul şi pasivul regiei conform
situaţiei contabile existente la 04.08.1998.
Domeniul de activitate:
● S.N.Radiocomunicaţii S.A. are ca domeniu de activitate prestarea şi
comercializarea de servicii de comunicaţii, întreţinerea şi exploatarea, dezvoltarea şi
modernizarea sistemului naţional de radiocomunicaţii;
● S.N.Radiocomunicaţii S.A. îşi exercită obiectul de activitate pe întreg teritoriul
ţării şi în afara acestuia, asigurând transportul şi difuzarea programelor naţionale de
radiodifuziune şi televiziune, precum ale programelor de radiodifuziune şi televiziune
destinate străinătăţii şi a altor programe de radio şi televiziune;
 PLANUL DE AFACERI

● Societatea asigură traficul interurban de telefonie.

● Societatea participă la piaţa liberă a serviciilor de radiocomunicaţii cu valoare
adăugată, în calitate de prestator de servicii, în condiţii de egalitate cu alţi furnizori de
servicii, direct, în asociere, sau în societăţi comerciale la care societatea este parte în
conformitate cu licenţele ori autorizaţiile acordate de Ministerul Comunicaţiilor. De
asemenea, realizează lucrări de proiectare, construcţii montaj şi servicii.

4.2. Conducerea şi personalul societăţii

Conducerea societăţii este asigurată de către Adunarea Generala a Acţionarilor. Până

la data prevăzută în programul de guvernare, atribuţiile Adunării Generale a Acţionarilor
sunt exercitate în numele acţionarului unic de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia
Informaţiei, prin Ministru sau împuternicitul desemnat prin Ordin al Ministrului.
Societatea este administrată de un consiliu de administraţie. Conducerea operativă
este asigurată de directorul general şi patru directori executivi.
● Adunarea generală
Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere al societăţii comerciale,
care decide asupra activităţii acesteia şi asigură politica ei economică şi comercială.
Administratorii sau alte persoane salarizate sau remunerate de societatea comercială
nu pot reprezenta acţionarul unic în adunările generale ale acţionarilor.
Adunarea generală ordinară a acţionarilor se convoacă cel puţin o dată pe an, în
maximum 3 luni de la încheierea exerciţiului financiar precedent având ca scop examinarea
bilanţului, a contului de profit şi pierderi pe anul anterior şi pentru stabilirea programului de
activitate şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul în curs.
● Consiliul de administraţie
Preşedintele Consiliului de Administraţie va fi desemnat de către Adunarea Generală
a Acţionarilor.
Preşedintele Consiliului de Administraţie numeşte personalul cu funcţii de conducere
din cadrul societăţii. Preşedintele Consiliului de Administraţie este şi Director General şi
 PLANUL DE AFACERI

reprezintă societatea în relaţiile cu terţii sau poate desemna o altă persoană în acest scop, în
limitele stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor.
● Directorul General
Directorul General al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii – S.A. îşi desfăşoară
activitatea sub directă coordonare a Consiliului de Administraţie.
Directorul General îndeplineşte şi funcţia de Preşedinte al Consiliului de
Administraţie şi reprezintă societatea în relaţiile cu terţii pe plan intern şi internaţional sau
poate desemna o altă persoană în acest scop în limitele stabilite de Adunarea generală a
acţionarilor;

4.3. Piaţa actuală

4.3.1. Piaţa internă

● În procesul liberalizării comunicaţiilor au apărut o serie de operatori

punctuali, dezvoltaţi pentru unul sau mai multe servicii, la scară locală sau
mai extinsă.
● Aceştia se bazează în mare parte pe existenţa infrastructurii
S.N.Radiocomunicaţii S.A. (apar printre clienţii societăţii) şi pe
interconectarea cu reţeaua publică de telefonie.
● S.N.Radiocomunicaţii S.A. rămâne principalul nucleu organizatoric în
domeniu, asigurând exploatarea şi dezvoltarea sistemului naţional de
radiocomunicaţii, are următoarele avantaje:
- magistralele naţionale de radiorelee, care reprezintă cel mai ieftin suport de
transmisiuni şi în consecinţă, cu tarifele cele mai atractive;
- staţiile şi translatoarele de radiodifuziune şi televiziune naţională;
- staţiile de sol pentru comunicaţiile spaţiale;
- circa 200 amplasamente situate în locuri strategice pentru radiocomunicaţii
şi dotate cu sisteme proprii de electroalimentare, cu sisteme proprii de
 PLANUL DE AFACERI

electroalimentare, piloni înalţi pentru fixarea de antene, acces la drumuri şi la

sistemul naţional de energie electrică, etc;
- este singurul deţinător de staţii de sol de mare putere pentru comunicaţii
europene şi intercontinentale;
- este semnatar desemnat la organizaţiile de telecomunicaţii internaţionale prin
sateliţi;
- are clienţi stabili ce nu pot renunţa la serviciile societăţii.

4.3.2. Piaţa internaţională

Marile pieţe naţionale de telecomunicaţii din Uniunea Europeană (dar şi din Statele
Unite şi Japonia) s-au dezvoltat ca pieţe închise conduse de operatori publici cu puternice
conexiuni cu fabricanţii. Datorită legislaţiei Uniunii Europene şi procesului de standardizare
a produselor, pieţele naţionale parcurg acum un proces de liberalizare.
Cele două segmente ale pieţei de telecomunicaţii şă anume sectoarele consumatorilor
juridici şi fizici, sunt deja deschise concurenţei. Cererea de echipamente este stimulată şi de
dezvoltarea principalelor categorii de servicii, reţelele de date şi voce şi comunicaţii mobile.
În următorii ani, o atenţie sporită se va acorda procesului de globalizare, creşterii
concurenţei, extinderii pieţei furnizorilor şI eventual, reducerii numărului angajaţilor în
sector.
Operatorii europeni de telecomunicaţii (mare parte dintre ei vor fi privatizaţi ) în
număr tot mai mare vor dobândi statut de clienţi privaţi faţă de producători.
După cum reiese din Raportul Bangemann (emis de Comisia Europeană), serviciile
de telecomunicaţii avansate vor avea o importanţă strategică în dezvoltarea economică a
naţiunilor şi vor determina cererea pentru produsele şi sistemele de telecomunicaţii.
Proiectele de investiţii masive în noile reţele digitale (ISDN, GSM, reţele multimedia
de bandă largă pentru servicii video la cerere şi televiziune prin cablu) contribuie la
dezvoltarea sectorului de echipamente.
Pentru dezvoltarea rapidă a acestui sector, o importanţă deosebită se va acorda
aplicaţiilor patronate de Uniunea Europeană.
 PLANUL DE AFACERI

În general, între operatorii naţionali de telecomunicaţii şi producătorii de

echipamente, există o strânsă colaborare, în sensul că operatorii publici sunt principalii
cumpărători ai produselor şi sistemelor de telecomunicaţii. Accesibilitatea pe pieţele locale
de telecomunicaţii este strict condiţionată de modul de segmentare a acestora între furnizorii
autohtoni. Accesibilitatea pe piaţa telecomunicaţiilor, spre exemplu în Fanţa şi Suedia este
de aproximativ 50% şi de aproape 40% în Italia.
Operatorii de azi sunt interesaţi să-şi amortizeze investiţia şi să obţină un profit cât
mai mare în timp cât mai scurt, încurajând în acest fel creşterea concurenţei între
producători.
Astfel, în următorii ani, competiţia între furnizori la nivel local va fi înlocuită de un
fenomen concurenţial cu caracter global.
În domeniul destul de dinamic al echipamentelor de comunicaţii de date pentru
persoane juridice, se observă o tendinţă de marginalizare a furnizorilor europeni de
echipamente în favoarea companiilor americane de înaltă tehnologie.
Succesul companiilor americane pe piaţa europeană se datorează în primul rând
flexibilităţii pieţei lor de telecomunicaţii din punct de vedere legislativ.

4.3.3. Piaţa agentului economic

Între agenţii economici din domeniul radiocomunicaţiilor S.N.Radiocomunicaţii S.A.

se distinge prin calitate, gama largă de servicii oferite, continuitate, siguranţă şi fiabilitate.
Principalii mari clienţi ai S.N.Radiocomunicaţii S.A. pe piaţa internă sunt Societatea
Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune
În volumul total al veniturilor sectorul radiodifuziune şi televiziune este principal,
urmat îndeaproape de sectorul de transport al semnalelor de radio, televiziune şi telefonie.
Prin instalarea echipamentelor de multiplexare căi, pentru reţeaua proprie de
telecomunicaţii, s-au asigurat legăturile pe liniile de radiorelee pentru alţi clienţi, în
domeniul telefoniei celulare. De asemenea societatea asigură pentru sistemul de telefonie
mobilă GSM închirierea suportului de transmisie şi spaţiilor tehnice necesare operării
serviciului (MOBILROM şi MOBIFON).
 PLANUL DE AFACERI

În ultimii ani, în România serviciile INTERNET au început să prindă din ce în ce mai

mult la publicul de toate categoriile. Problema cea mai delicată pentru furnizorii de servicii
INTERNET, este ştrangularea pe relaţia externă. S.N.Radiocomunicaţii S.A. vine în ajutorul
acestora, şi în viitorul apropiat, îşi propune crearea unui nod naţional INTERNET.

4.3.4. Clienţi stabili şi echipamente de înaltă tehnicitate

Societatea este operatorul naţional de radiocomunicaţii şi are şanse reale şi condiţii

materiale şi umane pentru a deveni al doilea operator naţional de telefonie.
Totodată are o reţea de radiorelee unică prin capacitate şi dispersare în România,
analogică şi una relativ extinsă, digitală.
Are clienţi stabili ce nu pot renunţa la serviciile societăţii o lungă perioadă de timp,
atât cei cu contracte pe durată nedeterminată ori stabili şi prin lege, cât şi cei cu contracte
anuale şi posibilităţi de prelungire.
Societatea are circa 200 de amplasamente dispersate în toate regiunile ţării, în locuri
strategice care o fac deosebit de atractivă pentru toţi operatorii şi consumatorii de
telecomunicaţii.
Amplasamentele au clădiri, terenuri, piloni înalţi şi antene radio, surse de energie
electrică alternativă, acces la drumuri şi reţeaua naţională de energie electrică (unele cu
racorduri duble).
Reţeaua este concepută unitar, acoperind toate zonele ţării.

4.4. Prezentarea proiectului pentru care se solicită sprijin

financiar

Agentul economic îşi propune să-şi desfăşoare activitatea într-un domeniu mult mai
larg decât în prezent, urmărind valorificarea superioară a tuturor resurselor sale umane,
financiare şi materiale, utilizarea eficientă a tuturor capacităţilor de producţie.
În acest sens se foloseşte oportunitatea îmbunătăţirii legislaţiei economice în
România. Totodată, schimbarea statutului şi reorganizarea agentului, poate fi privită ca un
proces început deja cu prima etapă de transformare în societate naţională şi continuând cu a
 PLANUL DE AFACERI

doua etapă, de privatizare ce va avea numai efecte benefice pentru activitatea de

radiocomunicaţii naţionale, pentru rentabilitatea întregului sector, astfel ca proiectul de
retehnologizare prezentat, cât şi toate celelalte proiecte să poată continua.
Astfel, agentul economic îşi propune:
● continuarea difuzării programelor naţionale de radiodifuziune, televiziune, a celor
destinate străinătăţii;
● prestarea de servicii naţionale de telefonie, ca un al doilea operator naţional, pe
măsura liberalizării serviciului;
● realizarea şi difuzarea de programe proprii de radio şi televiziune;
● difuzarea de programe de radio şi televiziune pentru terţi;
● activităţi de proiectare;
● transmisii de date;
● INTERNET;
● WLL;
● închirieri de linii de transmisiuni pe suport RR;
● tranzit pentru telecomunicaţii internaţionale;
● prestarea de servicii de comunicaţii prin satelit, asigurând accesul la sateliţii de
comunicaţii şi gestionând în calitate de semnatar segmentul spaţial pentru utilizatori;
● radiocomunicaţii maritime;

4.4.1.Tehnologii şi procese tehnologice

● Radiorelee
Reţeaua de radiorelee are în componenţă linii magistrale care peacă din Bucureşti
spre principalele oraşe ale ţării pe următoarele rute:
Bucureşti-Piteşti-Craiova-Timişoara (cu varianta Piteşti-Sebeş-Timişoara)
Bucureşti- Harghita-Feleac-Oradea (cu varianta Harghita-Bacău-Iaşi)
Bucureşti-Ploieşti-Braşov
Bucureşti-Focşani-Galaţi-Iaşi
Bucureşti-Slobozia-Constanţa
 PLANUL DE AFACERI

Tehnologiile digitale, aplicate la radiorelee permit pe de o parte o utilizare mai

eficientă a spectrului de radiofrecvenţă, care constituie o resursă limitată, iar pe de altă
parte, prin folosirea compresiei digitale, multiplicarea de până la 4 ori a numărului de
circuite telefonice transmise pentru o capacitate dată.
Aceste echipamente pot asigura calitatea transmisiei la aceiaşi parametri ca şi fibra
optică, dar cu costuri de montaj şi exploatare mult mai mici.
În aceste condiţii, prin utilizarea unei porţiuni din spectrul de frecvenţă care permite
transmiterea a 300 de căi telefonice folosind echipament analogic, se pot transmite 1.920 căi
telefonice la aceeaşi parametri ca şi fibra optică.
Timpul şi cheltuilelile de instalare sunt foarte reduse datorită utilizării
amplasamentelor existente folosite de reţeaua analogică aflată în funcţiune.
Prin folosirea rezervelor calde fiabilitatea este foarte ridicată.

● Nod de distribuţie INTERNET - la nivel naţional

- realizarea unui nod de transmisiuni de date - folosind echipamentele existente în
doatrea regiei, la staţia de sol Cheia şi a radioreleului digital Bucureşti-Cheia, pentru
furnizarea de serviciu "carrier"
- potenţiali clienţi pentru servicii INTERNET:
I. Furnizorii de servicii Internet de nivel I (backbone national)
II. Societăţi de Tv prin cablu
● Servicii de WIRELESS LOCAL LOOP (WLL)
Având în vedere slaba telefonizare a zonelor rurale, precum şi a marilor aglomerări
urbane, sitemele de tipul WLL constituie o soluţie eficientă în acoperirea cu necesarul de
sisteme de telecomunicaţii a acestor zone. În acest sens, la nivelul anului 1996 existau în
România 4500 de comune cu un nivel slab de telefonizare. S-a evaluat o cifră de 100
locuitori ai fiecărei comune care pot fi potenţiali clienţi ai acestui tip de sistem de telefonie,
ceea ce ar însemna 45.000 de potenţiali abonaţi. Pentru prima variantă s-a estimat un număr
de 25.000 de abonaţi.
Avantajele sistemului:
- cost mic pe abonat;
- rapiditate în implementarea sistemului;
 PLANUL DE AFACERI

- perioadă scurtă de recuperare a investiţiei.

Din punct de vedere al legislaţiei va fi necesar ca Ministerul Comunicaţiilor să
elaboreze reglementări privind implementarea acestui sistem.
Sistemele WLL prin faptul ca sunt total digitalizate nu fac deosebire între date şi
voce, şi le tratează pe toate ca date. Aceasta conferă sistemului o mare flexibilitate putând să
ofere eventualilor clienţi din zona Busines aplicaţii complexe care să însumeze atât voce,
date dar şi internet. O firmă care are filiale în mai multe localităţi îşi poate conecta sediile
atât la nivel de centrală telefonică, făcând economii substanţiale la factura telefonică, cât şi
la nivel de LAN to LAN, făcând transmisii de date, teleconferinţe şi chiar videoconferinţe.
Problema accesului la client a fost rezolvată până în prezent de Romtelecom care prin
sistemul de linii închiriate putea să ofere o capacitate de maxim 128 Kbps, iar conectatea
cetăţenilor la internet pe dial-up se face cu modemuri de linie de maxim 36 Kbps dar
datorită linilor proaste şi încărcării routerelor, viteza de acces scade pâna la 2-3 Kbps.
Soluţia oferită de Societatea Naţională de Radiocomunicaţii este o soluţie modernă care
poate oferi clientului viteze de conectare de la 512 Kbps până la 10 Mbps în funcţie de
necesităţi şi de serviciul pe care doreşte să-l dezvolte. Astfel se pot face în acelasi timp
servicii care până mai ieri nici nu puteau fi concepute, Voce, Date, Internet de mare viteză,
Videoconferinţă , Video streming , etc.
În urma exploatării timp de un an de zile a unui proiect pilot pe oraşul Bucureşti s-a
dovedit că soluţia este agreată în primul rând de ISP-işti care doresc conectarea POP –urilor
din diferite cartiere şi de câteva bănci care au mai multe sedii în diferite puncte din oraş.
Interesul pentru această soluţie nu a putut fi manifestat de către clientii din zona Busines
deoarece nu a avut acoperire în interitoriul ţării şi în special în marile oraşe. Pentru
dezvoltarea acestor tipuri de servicii Societatea Naţională de Radiocomunicaţii îşi propune
pentru extinderea pe oraşul Bucureşti cu înca un POP şi crearea a 6 POP-uri noi în Braşov,
Cluj, Oradea, Timişoara, Constanţa, Iaşi. Aceste oraşe vor fi conectate printr-o reţea ATM –
MPLS de 34 Mbps care va conferi sistemului rezervare pe inel cu comutare automată cât şi
o mediere statistică a traficului făcând să crească gradul de încărcare al reţelei şi să scadă
costurile de transport.
Pentru achiziţia de echipamente Societatea Naţională de Radiocomunicaţii are
 PLANUL DE AFACERI

nevoie de o suma de 5 milioane USD iar pentru montarea şi exploatarea acestor

echipamente va folosi personalul deja angajat.

4.4.2. Necesar de personal şi instruirea acestuia

Numărul de personal necesar exploatării şi întreţinerii va fi de 32 persoane

specializate atât în IT cât şi în radiocomunicaţii.
Pregătirea profesională a actualului personal este corespunzătoare, iar viitoarele
forme de perfecţionare şi instruire vor fi efectuate la centrul de perfecţionare propriu, la fel
ca şi pentru ceilalţi salariaţi.
În învăţamântul tehnic (pentru radioelectronişti) la toate formele şi gradele de
pregătire s-a predat în ultimii ani tehnologia de transmisiuni digitale.
Totodată, există avantajul că societatea are deja câţiva ani de experienţă în această
tehnologie, respectiv pe ruta Bucureşti-Braşov.

4.4.3. Şansele de viabilitate economică în condiţiile economice de piaţă

S.N.Radicomunicaţii S.A., prin structura obiectului de activitate şi dotarea sa

patrimonială, managementul şi resursele umane de care dispune, are toate şansele de a
rezista în economia de piaţă ce se dezvoltă pe plan naţional.
Agentul economic este operatorul naţional de radiocomunicaţii şi are şanse reale şi
condiţii materiale şi umane pentru a deveni al 2-lea operator naţional de telefonie. Deţine un
monopol natural al activităţii, fiind singurul deţinător al staţiilor de sol de mare putere în
sistemul INTELSAT (2) şi EUTELSAT, fiind semnatar şi acţionar la organizaţiile
internaţionale de comunicaţii spaţiale. Totodată are o reţea de radiorelee unică prin
capacitate şi dispersare în România.
Are clienţi stabili ce nu pot renunţa la serviciile societăţii o lungă perioadă de timp,
atât cei cu contracte pe durată nedeterminată ori stabili şi prin lege, cât şi cei cu contracte
anuale şi posibilităţi de prelungire.
Echipamentele din dotare sunt de înaltă tehnicitate, iar domeniul de activitate este
realmente un domeniu de vârf al economiei româneşti.
 PLANUL DE AFACERI

Societatea are circa 200 de amplasamente dispersate în toate regiunile ţării, în locuri
strategice care o fac deosebit de atractivă pentru toţi operatorii şi consumatorii de
telecomunicaţii.

4.4.4. Implementarea investiţiei

Primul parametru luat în considerare în analizarea noii activităţi a fost graficul de

implementare a investiţiei.
Unul din avantajele dezvoltării WLL este acela că aproximativ jumătate din costurile
investiţiei sunt costurile cu echipamentul terminal, costuri care pot fi repartizate în timp în
funcţie de atragerea şi conectarea de noi clienţi.
Restul echipamentelor necesare dezvoltării “Reţea de acces”, în speţă ATM
Switches, radio-link-uri, şi base-station trebuie realizată la început în scopul câştigării de cât
mai mulţi clienţi în oraşele luate în calcul. Pentru a face oferta SNR pentru WLL cât mai
atractivă, reţeaua trebuie să fie pregătită cât mai repede şi să fie acoperite oraşele reşedinţe
de judeţ cât mai rapid.
Studiul a fost realizat cu investiţii planificate în 14 oraşe din cele 17 oraşe care au
deja un punct de inserţie pe RR-digital SDH.
Investiţia a fost planificată a se realiza pe parcursul a 6 luni în semestrul I 2002.

4.4.5. Clienţi

După cum a fost realizat graficul de investiţii, primul obiectiv major în primul an de
operare va fi atragerea clienţilor cu un potenţial economic şi financiar mare. S.N.R. vrea să
profite de poziţia sa semi-monopolistă în acest prim an ca fiind furnizorul nr. 1 (şi singurul)
al acestui tip de serviciu.
Această strategie va permite concentrarea pe servicii de transmisie de date 2-
34MBps, şi aceasta cu tarife relativ reduse, astfel încât să se recupereze investiţia rapid.
Pe aceste considerente, numărul utilizatorilor a fost limitat la 210 în primele 9 luni.
Trebuie menţionat, de asemenea, că în raport, un „user” înseamnă un terminal. Un client
(companii noi, administraţie publică) poate presupune mai multe terminale.
 PLANUL DE AFACERI

Grafic nr. 4 - Previziunea cumulată a clienţilor în funcţie de capacitate

140

120

100
1 Mbps
80
2 Mbps
60 8 Mbps
40 34 Mbps

20

0
An1 An2 An3 An4

Au fost luaţi în considerare următorii factori, care au dus la graficul de implementare

de mai sus în primul an, majoritatea clienţilor vor fi ISP - işti şi operatori locali de
comunicaţii, care se presupune că vor avea nevoie de capacităţi mari de transmisii ( până la
34 MBps).
Începând cu 2003, când va fi liberalizată piaţa de comunicaţii şi pe voce, numărul
clienţilor va creşte semnificativ, cu o majorare pentru serviciile de 2 MBps, oferite
companiilor mari, se prevede atragerea unui număr mai mare de clienţi, odată cu
diversificarea serviciilor oferite, fapt ce va conduce la creşterea veniturilor din proiect.

4.4.6. Planul de investiţii

Luând în considerare datele de la punctul anterior, costurile de investiţii pentru

“Reţea de acces” vor arăta astfel :
Tabel nr. 26

  2002 mii USD Total mii USD

Terminale de acces 1,628 1,628
Hub 2,100 2,100
Procesor controlor 80 80
Element manager 25 25
Radio link 1,120 1,120
Constructii montaj 322 322
Autoturisme 4 4
Alt capex 4 4
Total 5,278 5,278
 PLANUL DE AFACERI

Pentru previziunea plăţii investiţiei, a fost luat în considerare faptul că livrarea

echipamentului Ericsson va fi făcută la trei luni după finanţare.
Planul de investiţii a fost făcut în strânsă corelare cu graficul de implementare a
investiţiei.

4.4.7. Tarife

Tarifele au fost fundamentate ţinând cont de 3 categorii de venituri: taxe de

conectare, aplicată o dată pentru fiecare conexiune, şi pe tipuri de servicii.
Taxele de conectare au fost stabilite la următoarele niveluri:
Tabel nr. 27

Tipul conexiunii Taxa conectare - USD

1 MB/s 3,000
2 MB/s 3,000
8 MB/s 3,000
34 MB/s 12,000

Taxa lunară: aplicată lunar pentru clienţii care accesează bucla locală, diferenţiat pe
tipuri de servicii.

Tariful lunar este următorul:

Tabel nr. 28

Tipul serviciului Tarif lunar - USD

1 MB/s 300
2 MB/s 400
8 MB/s 500
34 MB/s 2,000

Aceste tarife lunare sunt puţin mai mari decât cele propuse de U.E. pentru ţările
europene. Cum a fost menţionat anterior, totuşi S.N.R. va fi în prima etapă, singurul
operator care va oferi acest tip de serviciu şi cu o reţea existentă la nivel naţional,
presupunându-se că nivelul tarifelor va fi acceptat uşor de către clienţi.
Primul contact cu clienţii potenţiali a avizat că nivelul tarifelor este considerat la un
nivel acceptabil.
 PLANUL DE AFACERI

Tariful pentru utilizarea RR-SDH – tarif lunar/km pentru utilizarea RR digital.

Acest tarif este tariful practicat de S.N.R. pentru închirierea RR digital în funcţie de
capacitatea tranzitată pe radioreleu, şi va fi considerat un venit pentru “Reţea de acces”.
În fundamentarea planului de afaceri au fost luate în considerare următoarele
considerente:
● 25% din clienţi vor avea nevoie de trafic pe SDH.
● Distanţa medie de linie închiriată pentru un client este 125 km.
● Ambele premise sunt considerate conservative în comparaţie cu activitatea
curentă.
● Este mult mai probabil că majoritatea clienţilor pe LMDS vor fi interesaţi de
RR digital şi distanţa medie de linie închiriată în prezent este de 200 km.
● Venituri
Drept urmare a celor menţionate mai sus, veniturile previzionate pentru activitatea
nouă vor arăta astfel:

Tabel nr. 29

  Unit de masură 2002 2003 2004 2005 2006 Total

Taxa de conectare Mii USD 720 0 0 0 0 720
Tarif lunar Mii USD 691 1,152 1,152 1,152 864 5,011
SDH Mii USD 1,377 2,295 2,295 2,295 1,721 9,983
Total Mii USD 2,788 3,447 3,447 3,447 2,585 15,714

4.4.8. Explicaţii cu privire la indicatorii previzionaţi

Veniturile sunt constituite din :
● taxe de conectare: se percepe o singură dată la contractare şi la introducerea
clientului în reţea. Este în funcţie de capacitatea serviciului (1M, 2M, 8M, 34M).
 PLANUL DE AFACERI

● abonament lunar în funcţie de serviciul contractat, clientul plăteşte un tarif lunar

public pentru accesul în banda locală.
● Accesul pe radioreleul digital în funcţie de opţiunile clientului, acesta poate să
transporte fluxuri de date pe EDH, în general dacă acesta are terminale de acces în
două sau mai multe localităţi şi doreşte să le conecteze în reţea.
Datorită specificului investiţiei, numărul clienţilor a fost limitat la numărul de
terminale de acces care au putut fi achiziţionate din împrumut. Singura problemă care a
rămas este atragerea acestora spre servicii de capacităţi mari unde sunt tarife mai mari spre
atragerea celor cu transport pe radioreleul nostru.
S-a luat în considerare o campanie foarte îndrăzneaţă de atragere a clienţilor astfel
încât pe parcursul a 9 luni să fie acceptate toate terminalele de acces.

Costurile sunt constituite din:

Costuri salariale
Pentru buna desfăşurare a serviciului au fost prevăzute următoarele categorii de
personal :
● 4 persoane care să se ocupe câte 1 la nivelul fiecărei Direcţii de Radiocomunicaţii;
● 1 persoană care să coordoneze serviciul “Access Business” la nivel centralizat.
● Persoane de administrare, vânzări + şefi de echipe.
Fiecare cu salarii corespunzătoare.
Costuri de operare
- costuri de exploatarea reţelei de “Access Business”
Energia electrică: consum de energie foarte scăzut.
Echipament de întreţinere: materiale şi piese de schimb necesare exploatării în bune
condiţii a echipamentelor + transportul la punctele de inserţie (în localitate şi în afara
localităţilor).
Marketing şi Publicitate: necesar pentru lansarea unor servicii sau asigurare.
Echipamentul este în totalitate al S.N. Radiocomunicaţii şi va fi dat spre folosinţă clientului.
Echipamentul trebuie asigurat pentru eventuale distrugeri.
Costuri de marketing
 PLANUL DE AFACERI

Succesul proiectului depinde foarte mult de abilităţile S.N.R. de a promova oferta sa

pe piaţa românească de telecomunicaţii.
Costuri semnificative pentru promovarea serviciilor (60.000 $) au fost previzionate a
se realiza pentru uşurarea şi rapiditatea promovării serviciului în comunitatea de afaceri.
Alte costuri de exploatare
Includ, în principal, costuri de întreţinere şi asigurare a echipamentului, costuri cu
energia electrică şi costuri administrative.
În general, costurile de exploatare corespunzătoare noii activităţi sunt foarte mici
comparativ cu veniturile, deoarece structura actuală a S.N.R. este capabilă să absoarbă
activitatea nouă fără creşteri (suplimentare) semnificative ale costurilor, ceea ce face
proiectul foarte profitabil chiar din primele luni de exploatare.
Amortizare
- echipamentele sunt amortizate liniar pe o perioadă de 7 ani.
Costuri financiare
Costurile financiare sunt reprezentate de dobânda la credit ce urmează a fi plătită
conform graficului de derulare a împrumutului.
Investiţia ce urmează a fi făcută cuprinde :
- echipamentul pentru “Access Business” 5.000.000 USD.
- Lucrările de construcţii-montaj cca.7% din valoarea echipamentului.
La plata investiţiei se adaugă TVA 19% cca 6.622.000 USD plata investiţiei.

Finanţarea
Finanţarea proiectului a fost planificată astfel:
Finanţarea va fi asigurată printr-un împrumut în valoare de 5 milioane USD acordat
de BANCA DE EXPORT IMPORT A ROMÂNIEI pe o perioadă de 5 ani cu 1,5 ani graţie
şi cu o rata anuală a dobânzii de 8%.
 PLANUL DE AFACERI

Centralizator al părţii financiare pe ani

Tabel nr. 30

2002 2003 2004 2005 2006

Profit &Pierdere

mii USD mii USD mii USD mii USD mii USD
Unitate monetară

Venituri 1855 3520 3448 3448 3448

Costuri salariale 240 240 240 240 240
Costuri de operare 357 483 468 468 468
Amortizare 726 728 728 728 728
Costuri financiare 300 393 300 186 71
Profit/Pierdere 233 5197 11880 19015 26608

Fluxul de numerar 2002 2003 2004 2005 2002

Unitate monetara mii USD mii USD mii USD mii USD mii USD
Încasări 1784 4267 4100 4100 4100
Plăţi salariale 223 240 240 240 240
Plăţi de operare 372 580 556 556 556
Investiţii 6621 0 0 0 0
Flux de numerar 731 2343 1579 1694 1808
Flux de numerar cumulat 1746 3827 10362 16964 24027

Tabel nr. 31
 PLANUL DE AFACERI

Tabel nr. 32

VNAT= VA(CFt) - VA(It) = 1096 – 863 = 233 > 0

Profit total actualizat 36029

-1= - 1 = 5,26
Investiţii totale actualizate 5754

Datorită unui flux de numerar pozitiv în anii previzionaţi, nu a fost necesară

calcularea ratei interne de rentabilitate. S-a calculat folosind un factor de actualizare a =
15%.

Denumire Indicator
U.M. 2002 2003 2004 2005 2006 Total
Ani
Venituri mii USD 1855 3520 3448 3448 3448 12271
Cheltuieli mii USD 897 1116 1008 894 1436 5351
Flux numerar mii USD 3031 2343 1579 1694 1808 10455
Investiţii mii USD 6621 0 0 0 0 6621
Profit mii USD 233 5197 11880 19015 26608 62933
Factor de actualizare mii USD 0,869 0,756 0,658 0,571 0,497
Venit actualizat mii USD 1612 2661 2269 1969 1714 10225
Cheltuieli actualizate mii USD 779 844 663 510 714 3510
Flux numerar actualizat mii USD 2634 1771 1039 967 898 7309
Investiţii actualizate mii USD 5754 5754
Profit actualizat mii USD 202 3929 7817 10857 13224 36029
Prag de rentabilitate al investiţiei
 PLANUL DE AFACERI

Tabel nr. 33

 Denumire indicator U.M Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Venituri totale Mil. lei 1.855 3.520 3.448 3.448 3.448
Cheltuieli variabile (materii prime,
Mil. lei 718 893 807 715 1.149
combustibil, utilitati)
Cheltuieli fixe(salarii,intretinere,dobanzi
Mil. lei 179 223 201 179 287
pe perioada de rambursare):
Cheltuieli totale Mil. lei 897 1.116 1.008 894 1.436
PRAG DE RENTABILITATE (%) 15,74 8,49 7,61 6,55 12,48

Cheltuieli fixe
Prag de rentabilitate = x 100
Venit total – Cheltuieli variabile

Datorită existenţei unui prag de rentabilitate mai mic decât 30, se poate înregistra un
risc minim aferent funcţionării firmei.

4.4.9. Graficul de rambursare a creditului

Tabel nr. 34

dob.
lunară 0,0250
val. init. 5.000.000  
  rata dob. lunar rest plată
1 $0 $125.000 $125.000 $5.000.000
2 $0 $125.000 $125.000 $5.000.000
3 $0 $125.000 $125.000 $5.000.000
4 $0 $125.000 $125.000 $5.000.000
5 $0 $125.000 $125.000 $5.000.000
6 $0 $125.000 $125.000 $5.000.000
7 $0 $125.000 $125.000 $5.000.000
8 $0 $125.000 $125.000 $5.000.000
9 $416.667 $125.000 $541.667 $4.583.333
10 $416.667 $114.583 $531.250 $4.166.666
 PLANUL DE AFACERI

11 $416.667 $104.167 $520.834 $3.749.999

12 $416.667 $93.750 $510.417 $3.333.332
13 $416.667 $83.333 $500.000 $2.916.665
14 $416.667 $72.917 $489.584 $2.499.998
15 $416.667 $62.500 $479.167 $2.083.331
16 $416.667 $52.083 $468.750 $1.666.664
17 $416.667 $41.667 $458.334 $1.249.997
18 $416.667 $31.250 $447.917 $833.330
19 $416.667 $20.833 $437.500 $416.663
20 $416.663 $10.417 $427.080 $0
Total $5.000.000 $1.802.083 $6.385.420  

Grafic nr. 5

Graficul de rambursare a creditului

1.200.000
1.000.000
800.000 lunar
USD

600.000 dobanda
400.000 rata
200.000
0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
trimestre

Împrumutul este acordat pe o perioadă de cinci ani,cu doi ani de graţie( pe perioada
respectivă nu se platesc ratele de credit, plătindu-se doar dobânda).
După cei doi ani se începe plata primei rate.
Ratele sunt egale, respectiv 12 trimestre.
Pe perioada de graţie soldul a ramas nemodificat, deci dobânda a rămas nemodificată.
În trimestrul I : la plata primei rate dobânda rămâne aceeaşi.După achitarea ratei ,scade
soldul cu valoarea ratei respective, deci va scadea şi dobânda.
La ultima rată, soldul va fi zero, deci se va lichida creditul.
Grafic nr. 6
 PLANUL DE AFACERI

rest plata

$6.000.000
$5.000.000
$4.000.000
USD

$3.000.000 rest plata

$2.000.000
$1.000.000
$0
1 4 7 10 13 16 19
trimestre