Sunteți pe pagina 1din 5

2.

2 Analiza structurală a rezultatului


2.2.1 Analiza structurală a rezultatului prin metoda balanţei

Rezultatul (profitul) este scopul final al oricărei activităţi economice. El este


indicatorul care permite aprecierea eficienţei activităţii finalizate, constituindu-se într-
un criteriu de apreciere a viitorului activităţii. Rezultatul net este acelaşi cu profitul
net.
Pentru a delimita cauzele care determină mărimea rezultatului şi pentru a
stabili măsurile ce se impun pentru consolidarea acestuia se obişnuieşte o analiză
structurală a rezultatului şi una factorială.
Analiza structurală a rezultatului are ca scop selectarea acelor trepte de
formare a rezultatului care au ca efect reducerea lui.
Analiza structurală a rezultatului din punct de vedere metodologic se
realizează cu ajutorul metodei balanţelor şi a metodei ratelor.
Metoda balanţelor se aplică la modelul contabil de formare a rezultatului net
(profitului net) în conformitate cu metodologia din contul de profit şi pierdere. Schema
generală de formare a rezultatului net este prezentată în continuare în schemele nr.
1 şi 2.

Rezultatul exerciţiului
-
Rezultatul fiscal Deduceri fiscale
Rezultatul net - +
Impozitul pe profit Cheltuieli nedeductibile
Figura nr. Formarea rezultatului net

Influenţa fiecărui factor asupra rezultatului net va fi egală cu valoarea


factorului analizat în perioada curentă (1) şi valoarea factorului în baza de raportare
(0) sau cea programată pentru perioada curentă, cu luarea în considerare a semnului
algebric cu care este pus factorul în model.
Aplicarea metodei balanţelor la schema anterior prezentată permite
următoarele observaţii:
- factorii puşi cu semnul plus în model determină sporuri ale profitului dacă în
dinamică i-au valori crescătoare şi, dimpotrivă, determină reduceri ale profitului dacă
în dinamică sunt descrescători (în această situaţie fiind veniturile);
- factorii puşi cu semnul minus în model determină creşteri ale profitului atunci
când în dinamică scad şi reduceri ale profitului atunci când ei cresc în raport cu
perioada precedentă (în această situaţie se află, de regulă cheltuielile şi impozitul pe
profit).
Venituri din
activitatea de bază
Rezultatul -
acţiunii de bază
Cheltuieli din
activitatea de bază
Rezultatul din +
exploatare Venituri din alte
activităţi
Rezultatul din
alte activităţi -
Rezultatul Cheltuieli din alte
curent + activităţi

Venituri
financiare
Rezultatul
Rezultatul
exerciţiului +
financiar -
Cheltuieli
financiare

Venituri
excepţionale
Rezultatul
excepţional -
Cheltuieli
excepţionale
Figura nr. Formarea rezultatului exerciţiului

În tabelul următor se va exemplifica aplicarea metodei balanţelor:


INDICATOR 1998 1999 % Δr
1 Venituri totale 77.068.740 97.662.966 126,72 20.594.226
1.1 Venituri curente 77.066.166 97.592.106 126,63 20.525.940
1.1.1 Venituri din exploatare 75.985.350 96.750.750 127,33 20.765.400
1.1.1.1 Venituri din activitatea de bază 75.345.230 95.911.510 127,29 20.566.280
1.1.1.2 Venituri din alte activităţi 640.120 839.240 131,11 199.120
1.1.2 Venituri financiare 1.080.816 841.356 77,84 -239.460
1.2 Venituri excepţionale 2.574 70.860 2752,91 68.286
2 Cheltuieli totale 68.749.008 91.549.101 133,16 22.800.093
2.1 Cheltuieli curente 68.560.245 90.615.252 132,17 22.055.007
2.1.1 Cheltuieli din exploatare 67.262.496 88.358.547 131,36 21.096.051
2.1.1.1 Cheltuieli din activitatea de bază 66.850.233 87.785.322 131,32 20.935.089
2.1.1.2 Cheltuieli cu alte activităţi 412.263 573.225 139,04 160.962
2.1.2 Cheltuieli financiare 1.297.749 2.256.705 173,89 958.956
2.2 Cheltuieli excepţionale 188.763 933.849 494,72 745.086
3 Impozitul pe profit 3.161.498 2.323.269 73,49 -838.229
4 Rezultatul exerciţiului 8.319.732 6.113.865 73,49 -2.205.867
4.1 Rezultatul curent 8.505.921 6.976.854 82,02 -1.529.067
4.1.1 Rezultatul din exploatare 8.722.854 8.392.203 96,21 -330.651
4.1.1.1 Rezultatul din activitatea de bază 84.949.997 8.126.188 95,66 -368.809
4.1.1.2 Rezultatul din alte activităţi 227.857 266.015 116,75 38.158
4.1.2 Rezultatul financiar -216.933 -1.415.349 652,44 -1.198.416
4.2 Rezultatul excepţional -186.189 -862.989 463,5 -676.800
5 Rezultatul net 5.158.234 3.790.596 73,49 -1.367.638
Tabel nr. Calculul rezultatului net cu ajutorul metodei balanţelor

Pe ansamblu se înregistrează o situaţie nefavorabilă la această societate,


dovada cea mai elocventă fiind scăderea profitului brut în 1999 faţă de 1998 cu peste
26% ceea ce în cifre absolute înseamnă –2.205.867 mii lei.
Deşi veniturile totale au crescut cu 26,72%, cheltuielile au avut un ritm mai
mare de creştere şi, anume, au crescut cu 33,16%.
Majoritatea veniturilor au înregistrat creştere în anul 1999 faţă de 1998, cu
excepţia veniturilor financiare care au înregistrat o scădere de peste 22% ceea ce
înseamnă –239.460 mii lei în aceeaşi perioadă. Veniturile excepţionale deşi au
înregistrat o creştere de peste 27 de ori ceea ce înseamnă +68.286 mii lei ele nu
constituie o garanţie pentru viitor fiind întâmplătoare.
Pentru cheltuieli se remarcă o creştere de aproape 5 ori la cheltuielile
excepţionale datorate debitorilor insolvabili şi nu în ultimul rând amenzilor şi
penalităţilor. Această reclamă din partea societăţii o mai mare atentă selecţionare a
debitorilor şi respectarea cu stricteţe a normelor legislative şi contractuale. Se
remarcă o creştere semnificativă (cu 73,89%) şi la cheltuielile financiare, adică
+958.956 mii lei) datorate în primul rând dobânzilor şi apoi pierderilor din vânzarea
titlurilor de plasament.
În cadrul rezultatului, atât rezultatul financiar cât şi cel excepţional sunt
negative atât în 1998 cât şi în 1999. mai mult decât atât, rezultatul financiar a devenit
în 1999 de peste 6 ori mai negativ, adică cu –1.198.416 mii lei mai mic, iar cel
excepţional de aproape 5 ori mai negativ, adică cu –1.198.416 mii lei mai mic.
Toate acestea s-au întâmplat pe fondul unui impozit pe profit constant în
această perioadă şi anume de 38%.

2.2.2 Analiza structurală a rezultatului prin metoda marjelor

Metoda marjelor dă posibilitatea cuantificării influenţei cheltuielilor asupra


rezultatului net. Prin marjă se înţelege o diferenţă între cifra de afaceri (CA) sau o
marjă de nivel superior şi o categorie de cheltuieli.
Analiza marjelor se poate face fie utilizând valori absolute fie sub formă de
rate (calculate procentual ca pondere a marjelor) de la o perioadă la alta pot să se
datoreze unei dinamici superioare ale marjelor de nivel superior, în raport cu
cheltuiala care se scade din aceasta.
Calculul marjelor pentru întreprinderile industriale (schematic)
CIFRA DE AFACERI
Cheltuieli de exploatare Marja asupra cheltuielilor de exploatare
Cheltuieli financiare Marjă asupra cheltuielilor financiare
Impozit pe profit Rezultat net

Calculul marjelor pentru întreprinderile comerciale (schematic)


CIFRA DE AFACERI
Cost de cumpărare
Marja comercială
al mărfurilor
Cheltuieli de circulaţie Marjă asupra cheltuielilor de circulaţie
Impozit pe profit Rezultat net
În tabelele următoare se va analiza rezultatul cu ajutorul metodei marjelor în
sectorul de producţie al S.C. LACTAG S.A. prin modelul pentru întreprinderile
industriale iar în sectorul comercial prin modelul pentru întreprinderile comerciale:
INDICATORI 1998 1999
1 Cifra de afaceri – mii lei – 63.802.000 79.485.000
2 Cheltuieli de exploatare – mii lei – 56.651.000 71.064.000
3 Cheltuieli financiare – mii lei – 1.050.000 2.048.000
4 Impozit pe profit – mii lei – 2.318.000 2.421.000
5 Marjă asupra cheltuielilor de exploatare (1-2)– mii lei – 7.151.000 8.421.000
6 Marjă asupra cheltuielilor financiare (5-3) – mii lei – 6.101.000 6.373.000
7 Rezultatul net (6-4) – mii lei – 3.783.000 3.952.000
8 Rmce (5/1) -% - 11,21 10,59
9 Rmcf (6/1) -%- 9,56 8,02
1
RRn (7/1) -%- 5,93 4,97
0
Tabel nr. Analiza rezultatului cu ajutorul metodei marjelor în sectorul productiv
Notă: A nu se confunda datele din acest tabel cu datele din întreaga activitate a
societăţii care pe lângă producţie mai realizează comerţ, prestări de servicii şi
executări de lucrări.
INDICATORI 1998 1999
1 Cifra de afaceri – mii lei – 80.000.000 11.000.000
2 Cost de cumpărare – mii lei – 6.664.000 8.954.000
3 Cheltuieli de circulaţie – mii lei – 628.000 1.133.000
4 Impozit pe profit – mii lei – 269.040 346.940
5 Marjă comercială (1-2)– mii lei – 1.336.000 2.046.000
6 Marjă asupra cheltuielilor de circulaţie (5-3) – mii lei – 708.000 913.000
7 Rezultatul net (6-4) – mii lei – 438.960 566.060
8 Rmc (5/1) -% - 16,7 18,6
9 Rmcc (6/1) -%- 8,85 8,3
1
RRn (7/1) -%- 5,49 5,15
0
Tabel nr. Analiza rezultatului cu ajutorul metodei marjelor în sectorul comercial

Analizând tabelele se constată o evoluţie nefavorabilă pentru societate atât


în sectorul comercial cât mai ales în sectorul productiv. Se observă că ponderea
covârşitoare o deţine sectorul productiv, deci căruia trebuie să i se acorde o atenţie
deosebită.
În sectorul productiv deşi cifra de afaceri a înregistrat o creştere în 1999 faţă
de 1998 şi anume de la 63.802.000 mii lei la 79.485.000 mii lei totuşi rata marjei
cheltuielilor financiare a scăzut de la 11,21% în anul 1998 la 10,59% în anul 1999. tot
astfel rata marjei asupra cheltuielilor financiare a scăzut de la 9.56% în anul 1998 la
8,02% în anul 1999. rata rezultatului net a scăzut de asemenea de la 5,93% în anul
1998 la 4,97% în aul 1999. profitul net a crescut nesemnificativ de la 3.783.000 mii
lei în anul 1998, la 3.952.000 mii lei în anul 1999, adică o creştere cu 4,47% în timp
ce cifra de afaceri a cunoscut o creştere cu 24,58% în acelaşi timp. Toate acestea s-
au întâmplat pe fondul unui impozit pe profit constant în această perioadă (38%)
ceea ce evidenţiază situaţia gravă înregistrată în sectorul producţie în privinţa
rentabilităţii. Cauza principală o constituie creşterea cheltuielilor financiare cu 95%,
datorate în special dobânzilor şi plasamentelor nerentabile. Este necesară utilizarea
la maximum a resurselor financiare proprii, realizarea unor plasamente de titluri
rentabile şi nu în ultimul rând achiziţionarea unor mijloace de producţie la standarde
de eficienţă mai ridicate.
În sectorul comercial cifra de afaceri a crescut de la 8.000.000 în 1998 la
11.000.000 în 1999 dar în acelaşi timp au crescut şi cheltuielile. Deşi rata marjei
comerciale a crescut de la 16,7% în anul 1998, la 18,6% în 1999, prin creşterea
cheltuielilor de circulaţie cu 80,41% s-a anulat acest efect pozitiv şi astfel rata marjei
asupra cheltuielilor de circulaţie a scăzut de la 8,85% în anul 1998 la 8,3% în anul
1999. De altfel şi rata rezultatului net a scăzut de la 5,49% în 1998 la 5,15% în anul
1999. Este necesară micşorarea cheltuielilor de circulaţie prin eficientizarea acestei
activităţi şi a timpului de încărcare-descărcare.
Situaţia cea mai gravă se găseşte în sectorul productiv pentru că aici se
observă o scădere mai accentuată a ratei rezultatului net în ultimul an faţă de
sectorul comercial, scăzând chiar sub rata rezultatului net din sectorul comercial.

S-ar putea să vă placă și