Profesor:
Conf.univ.dr.
Profiroiu Alina Georgiana
Masterand:
Enache Mihai-Adrian
2011
CUPRINS
Bibliografie…………………………………………………………………….24
2
CAPITOLUL 1. CONSIDERENTE GENERALE
Accesul în staţiune. Rutier: Bucureşti - Focşani pe E 2, Focşani -Bacău -Piatra Neamţ -Poiana
Teiului - Broşteni - Vatra Dornei pe DN 17; Bucureşti - Focşani - Fălticeni - Suceava pe E20.
Feroviar: Gara Vatra Dornei pe linia Bucureşti -Suceava - Vatra Dornei sau pe linia Cluj
-Beclean - Vatra Dornei.
3
Clima. În Dorna, temperatura aerului, factor natural dependent de altitudine, evoluează în
strânsă corelaţie cu relieful major al zonei. În toate anotimpurile amplitudinea zilnică a
temperaturii aerului este redusă. În lunile de vară nopţile sunt răcoroase iar zilele temperate.
Climatul este continental moderat cu veri răcoroase ( iulie 15,2 grade Celsius) şi ierni reci (
-6 grade Celsius), specific depresiunilor. Temperatura medie anuală este de 5,2 grade Celsius,
iar regimul precipitaţiilor de 600-800 mm mai abundente din mai până în august.
Bioclimatul este tonic stimulent cu nuanţe de sedare.
Staţiunea balneoclimaterică, fiind aşezată pe falia de contact dintre eruptiv şi cristalin
(Munţii Călimani respectiv Munţii Bistriţei), este caracterizată de o puternică radioemanaţie
naturală. Cele mai semnificative efecte ale radioemanaţiei se înregistrează în perimetrele
hidromineralizate Vatra Dornei, Sarul Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Poiana
Vinului etc.
Prezenţa ionilor negativi în atmosfera de joasă altitudine a Dornelor are menirea să
potenţeze calitatea aerului ca factor natural de cură. Plimbările în zonele populate cu ioni
negativi stimulează mecanismele de apărare ale organismului şi cu efecte favorabile privind
reglarea şi fortificarea întregului sistem nervos.
Prezenţa ozonului în atmosferă, corp gazos de culoare albăstruie, cu miros caracteristic, are
efect tonifiant, deoarece, fiind un antiseptic, contribuie la asigurarea purităţii şi eficacităţii
aerului ca factor terapeutic.
O importanţă covârşitoare pentru sănătatea omului, în mod deosebit pentru cei cu afecţiuni
ale aparatului respirator, o au aerosolii naturali. În timpul zilelor însorite, sub influenţa
radiaţiilor solare, răşinile şi uleiurile eterice de frunzele de brad, pin şi molid se volatilizează.
Vaporii degajaţi de pe cetini în timpul zilelor toride, fiind relativ grei nu se risipesc în
atmosferă, ci rămân la nivelul coronamentului pădurii. Briza de seară transportă în vatra
localităţilor dornene aerul încărcat cu aceste miresme binefăcătoare pentru sănătatea omului.
Bolnavii şi turiştii din staţiune beneficiază astfel de efectul acestor aerosoli naturali cu certa
valoare terapeutică.
Altitudinea staţiunii (804m) şi a munţilor din jur, puritatea aerului, gradul de umiditate,
variaţiile moderate de temperatură şi presiuni atmosferice generează un climat subalpin de
adăpost, de sedare şi de puternică cruţare, cu influenţe tonifiante asupra sistemului nervos, a
organismului uman în general.
Clima din Ţara Dornelor stimulează secreţiile glandulare, hematogeneza, respiraţia şi
metabolismul. Acţiunea tonifiantă a climatului din Dorne are o influenţă benefică, de prim-
rang şi asupra stărilor de debilitate fizică şi nervoasă.
De aceea o cură în Staţiunea Balneoclimaterică Vatra Dornei are darul ameliorării stării de
sănătate şi al vindecării celor mai diverse afecţiuni.
4
Sporul natural al populaţiei în anul 2001 a fost negativ, respectiv -10 persoane, în creştere
cu 6 persoane faţă de anul 2000. Această creştere a sporului natural al populaţiei se datorează,
în principal, creşterii numărului de născuţi vii.
Instituţiile de ocrotire a sănătăţii din Vatra Dornei acoperă necesarul de asistenţă medicală
atât pentru cetăţenii municipiului, cât şi pentru un procent semnificativ din populaţia din
întreg Bazinul Dornelor.
Populaţia stabilă care beneficiază de serviciile Spitalului municipal este de circa 52.000
locuitori, iar cea a turiştilor din staţiunea balneară şi a celor în tranzit se ridică la circa
100.000 pe an.
Sectorul public cuprinde: spitale –1; dispensare medicale– 3; medici – 44; creşe – 1.
Sectorul privat cuprinde: laboratoare medicale – 2; medici – persoane – 18; farmacişti –
persoane – 24.
Sistemul de sănătate are numeroase carenţe: lipsa medicamentelor, condiţii improprii, lipsa
aparaturii performante, lipsa unor cadre sanitare ultraperfecţionate, salarii proaste în sistemul
ca atare.
În anul 2001, în judeţul Suceava, speranţa de viaţă la naştere era la femei – 75,68 ani, iar la
bărbaţi – 69 ani.
În privinţa cauzelor deceselor generale, pe primul loc se situează bolile cardiovasculare,
respectiv hipertensiunea arterială şi cardiopatia ischemică, pe locul următor situându-se
cirozele hepatice cronice, bolile pulmonare cronice obstructive, bolile ulceroase, diabetul
zaharat.
În cursul anului 2001, rata de ocupare a populatiei era de 25,14%. Distribuţia numărului
mediu de salariaţi pe ramuri ale economiei evidenţiază următoarele: cea mai mare parte se
regăseşte în industrie (41,8% din total), urmată de transporturi (11,3%), comerţ (8,9%),
sănătate (8%), învăţământ (7,6%), construcţii (3,9%), administraţie publică (2,1%), financiar
(1,9%), agricultură (0,1%) şi alte domenii (14,3%).
În Vatra Dornei, rata şomajului calculată în sensul O.U.G. nr.24/1998 (privind regimul
zonelor defavorizate) a cunoscut o valoare maximă în anul 2000 fiind de 9,39%, sub nivelul
5
ratei şomajului înregistrată în judeţul Suceava (12%) şi rata şomajului pe ţară (10,5%). În anul
2001 aceasta a scăzut la 4,27 şi respectiv 4,54% în anul 2002.
Ocupaţia de bază a localnicilor este turismul. Astfel, gradul de calificare al resurselor umane
este următorul:
- studii medii – 2.568
- 10 clase – 1.053
- 8 clase – 2.040
- fără studii – 111
6
CAPITOLUL 2. ANALIZA TURISMULUI ÎN STAŢIUNEA VATRA
DORNEI
7
cu multe elemente de interferenţă, în care vor fi folosiţi, în condiţii adecvate, proporţionat şi
dozat, atât factorii naturali (nămolul, apele minerale, plantele medicinale, cura de teren etc.),
cât şi o medicaţie specifică. Va fi reluată, într-o formulă nouă, cura internă cu ape minerale de
Dorna, care influenţează creşterea debitului cardiac în condiţiile scăderii tensiunii arteriale şi
ale frecvenţei cardiace, adică un eficient proces de curăţare.
Vatra Dornei dispune de mai multe tipuri de ape minerale, fiecare caracterizându-se printr-
o individualitate hidro-chimică şi genetică distinctă:
- ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, feruginoase, hipotone;
- ape minerale sulfuroase, în principal oligominerale (sursa Iacobeni) utilizate în circuitul
balnear pentru aerosoli.
Indicaţii de tratament:
• Profilaxie – persoane sănătoase şi aparent sănătoase cu factori predispozanţi pentru
îmbolnăvire, constituţionali şi din mediul extern.
Beneficiază de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic şi intelectual, cu tulburări
funcţionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate în mediu cu noxe,
microtraumatisme, poziţii vicioase etc.
Aceştia reacţionează favorabil la aeroterapie, cura de teren şi de antrenare, kinetoterapie la
sală şi bazin, hidroterapie cu băi carbogazoase, băi de plante medicinale, duşuri (subacvatice
şi alternante), electroterapie (magnetodiaflux, ionizări cu calciu şi magneziu, ultraviolete) şi
masaj manual uscat.
3. Boli asociate
8
- boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronşite cronice, emfizem pulmonar, astm
bronşic, boli profesionale (fibroze, silicoză) tratate cu aeroterapie, aerosoli şi inhalaţii cu ape
sulfuroase şi substanţe medicamentoase, gimnastică respiratorie.
- boli ginecologice: anexite şi metroanexite cronice, sterilitatea: împachetări şi tampoane cu
nămol, unde scurte.
- boli endocrine – hiper şi hipotiroida, tulburări de menopauză.
- boli ale sistemului nervos: nevroze (astenică, anxioasă sau depresivă) arteroscleroză
cerebrală; ambele beneficiază de băile carbogazoase şi de plante medicinale, ionizări.
- boli ale sângelui – anemii prin cură internă la izvor (ape feruginoase)
- boli digestive: cură internă
- boli renale: calculoză – cură internă
- boli metabolice: diabet, obezitate – cură mixtă internă şi externă (băi, kineto, masaj)
-băi carbogazoase
-hidroterapie (băi plante, duşuri, afuzie)
-electroterapie (curenţi diadinamici, ultrasunete, ionogalvanizări, băi galvanice)
-fosfoterapie (ultraviolete)
-kinetoterapie (săli de gimnastică, bazin acoperit şi saună)
-pneumoterapie (aerosoli şi inhalaţii)
-masaj – împachetări parafină
-secţie ginecologie şi nămol (împachetări)
-mofete naturale
Cura balneară durează 10-18 zile şi se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri
ajutătoare prescrise de medic asociată cu dieta alimentară în funcţie de afecţiune.
9
hotelier „Călimani – Bradul”; acesta din urmă reprezentând 45% din totalul bazei hoteliere.
Predomină unităţile cu confort mediu, de două stele.
Majoritatea hotelurilor dispun, pe lângă camere cu 2 sau 3 paturi şi de apartamente.
Deoarece Vatra Dornei este o staţiune balneoclimaterică, unele hoteluri (Intus, Călimani –
Bradul, Cembra) dispun de baze terapeutice complexe, legate prin pasaje închise şi de baze
de tratament. Acest fapt face ca aceste hoteluri să aibă un grad maxim de ocupare, cu
predilecţie de către persoanele de vârsta a treia care vin la tratament.
Vilele din staţiuni, prin amplasament şi stil arhitectonic, marchează tendinţele şi
orientările, în materie de dotare, pe care le-a avut turismul pe parcursul a aproape 100 de ani
şi influenţele europene care s-au exercitat. Şi în prezent acestea reprezintă un exemplu reuşit
de implantare armonioasă în peisajul natural montan şi de încărcătură optimă într-un spaţiu
determinat.
În staţiunea Vatra Dornei există 7 vile – case de odihnă, dintre care patru (Vila Ozon, Vila
Pârtie, Vila Suhard şi Vila Pinul) funcţionează împreună cu hotelul Cembra şi aparţin de S.C.
„Sind România S.A.” Capacitatea lor totală este de 240 de locuri, având şi bază proprie de
tratament, 3 cantine şi 2 bufete- bar. Celelalte vile (Musetti, Călimănel şi Iulia) au confort mai
ridicat, de 3 stele, având pe lângă camere cu două paturi şi apartamente.
Pe lângă vile, trebuie menţionate pensiunile turistice şi agroturistice - care sunt structuri de
primire cu o capacitate de cazare până la 20 de camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor
sau în clădiri independente, care asigură pe lângă cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi
servire a mesei.
În depresiunea Dornelor, acestea sunt foarte numeroase având în total o capacitate de 485
de locuri, din care 39% aparţin pensiunilor din Vatra Dornei.
Cele mai multe cabane sunt amplasate în zona montană; astfel fiind cabanele Giumalău şi
Rarău de pe munţii cu acelaşi nume şi cabanele Reţitiş şi Pietrosul din Munţii Călimani. În
aria depresionară, singura cabană este cea din Vatra Dornei- Cabana Schiorilor, aşezată la
baza pârtiei de schi Parc. Această cabană cu o capacitate de 30 de locuri şi cu un restaurant
rustic cu 40 de locuri, asigură turiştilor şi schiuri, sănii, snowmobil, etc.
În concluzie putem afirma că în depresiunea Dornelor baza de cazare reprezentată prin
hoteluri, vile, pensiuni, cabane turistice, hanuri, popasuri are o capacitate mare de cazare –
2120 locuri, aceasta dominând în zona staţiunii Vatra Dornei. În staţiunea Vatra Dornei
capacitatea de cazare este cu mult mai ridicată la hoteluri decât la celelalte forme de cazare.
10
CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE AL
STAŢIUNII VATRA-DORNEI
Oportunităţi Ameninţări
• Existenţa Planului Urbanistic General • Inexistenţa în planurile regionale a
(Master Plan) - instrument de căilor de transport rutier modern
dezvoltare urbană (autostrăzi, drumuri rapide)
• Parteneriat cu Institutul Naţional • Forţa de muncă calificată migrează în
pentru Cercetare şi Dezvoltare în străinătate
Turism, pentru identificarea
investitorilor în turismul dornean
Puncte Tari
11
- Poziţia geografică. Supranumită şi "Perla Bucovinei" staţiunea Vatra - Dornei este
situată la o altitudine de 802 m în Depresiunea Dornelor, la confluenţa Bistriţei Aurii
cu Dorna, la 112 km distanţă de Suceava şi 89 km de Bistriţa Năsăud.
- Clima. Iernile lungi, caracteristice zonei, favorizează relansarea turismului prin
posibilităţile de practicare a sporturilor de iarnă. Regiunea Dornelor este ferită de
vânturi fiind apărată de munţii Carpaţi care ocrotesc zona. Precipitaţiile bogate şi
relieful sub formă de terase au favorizat dezvoltarea unei întinse pânze freatice, care
iese la lumină sub formă de izvoare cu apă minerală.
- Existenţa apelor minerale şi a nămolului de turbă. . Se poate spune ca Vatra Dornei
este o adevărată împărăţie a apelor minerale, exploatate şi industrial la Poiana Negri,
Sarul Dornei şi Floreni.
- Existenţa condiţiilor pentru dezvoltarea turismului cultural şi istoric. În Ţara Dornelor
se mai păstrează nealterate tradiţiile populare transmise din moşi strămoşi. La muzeul
etnografic din staţiune sau direct în casele muzeu din Dorna Arini, Panaci, Dorna
Candrenilor sau Ciocăneşti, turiştii pot afla frumuseţea portului tradiţional bucovinean,
cântecele şi dansurile localnicilor. Anual, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, la Vatra
Dornei, dar şi în localităţile din preajmă se organizează Festivaluri Folclorice,
spectacole în aer liber care atrag mulţi spectatori. Un moment aparte pentru oaspeţii
aşezării îl constituie în luna februarie Serbările Zăpezii un corolar al bunei dispoziţii,
având ca ingrediente muzica, dansul, sportul, imaginaţia şi desigur, zăpada.
- Diversitatea structurilor de cazare. Turiştii din staţiune au la alegere hoteluri, vile,
pensiuni, cabane turistice, hanuri, popasuri.
Puncte Slabe
- Vatra Dornei face parte din Zona de Dezvoltare N-E unde produsul intern brut pe
locuitor are cea mai mică valoare dintre toate regiunile (71,7% din media naţională -
2002). Zona de Dezvoltare N-E are şi cea mai ridicată rată a sărăciei dintre toate
regiunile – 40.7% în 2001 dar şi cea mai mare rată de mortalitate infantilă dintre toate
regiunile.
- Posibilităţile de agrement turistic sunt insuficient valorificate. Deşi potenţialul zonei
este ridicat, acesta nu este valorificat corespunzător.
- Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii de drumuri. În prezent, Primăria Municipiului
Vatra-Dornei şi-a propus prin anumite proiecte să dezvolte infrastructura de drumuri,
să reducă gradul de poluare şi să fluidizeze circulaţia rutieră.
- Inexistenţa unor instituţii de învăţământ preuniversitar şi superior în domeniul
turismului. Personalul angajat în staţiune trebuie să fie instruit şi pregătit în domeniul
turismului pentru a asigura servicii de calitate.
Oportunităţi
- Existenţa Planului Urbanistic General (Master Plan) - instrument de dezvoltare
urbană. Adoptarea strategiei naţionale de dezvoltare de către staţiunea Vatra-Dornei ar
conduce la promovarea turismului şi la creşterea numărului de turişti.
12
- Parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Turism, pentru
identificarea investitorilor în turismul dornean. Un prim pas în dezvoltarea turismului
din staţiune ar fi identificarea şi monitorizarea problemelor care împiedică dezvoltarea
turismului dornean prin parteneriatul cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi
Dezvoltare în Turism.
Ameninţări
- Inexistenţa în planurile regionale a căilor de transport rutier modern (autostrăzi,
drumuri rapide). Autostrăzile sunt necesare pentru a asigura fluidizarea circulaţiei şi
pentru a oferi turiştilor acces rapid spre destinaţie.
- Forţa de muncă calificată migrează în străinătate. Numărul celor care migrează în
căutarea unor câştiguri mai mari creşte de la an la an. Numărul persoanelor cu studii
superioare, în special al celor cu master şi doctorat, a fost substanţial mai mare decât al
celor care s-au mutat cu serviciul într-o altă ţară în anii trecuţi. Şi tot acest segment
este cel care îşi arată şi în viitor, într-un grad mult mai mare, disponibilitatea de a se
duce în străinătate în căutarea unui nou loc de muncă.
Turismul balneo-climateric
Se practică în staţiunea Vatra Dornei dar şi la Poiana Negrii, Iacobeni, Sarul Dornei,
acestea utilizând în scopuri balneare resursele hidro-minerale, mofetele, pe un fond
bioclimatic stimulent. Utilizarea unor tehnici şi proceduri terapeutice moderne conpletează
efectul factorilor naturali:
-apele minerale carbogazoase, hipotone, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene,
feruginoase;
-nămoluri de turbă din Tinovu Mare Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab
mineralizată, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humuci;
-ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni etc.
13
Durata sejurului în staţiunile climaterice montane este mai redusă : 4 nopţi cazare/ turist
ducând la o rulare mai accentuată a persoanelor. Paleta de activităţi este cu atât mai diversă
cu cât se oferă mai multe posibilităţi de practicare a lor, prin amenajări sportive (river rafting,
atletism, pescuit, vânătoare, schi, mountain-bike), de agrement, divertisment, care contribuie
în mod substanţial la creşterea puterii de atracţie a staţiunilor atât pentru turiştii români cât şi
străini.
Turismul itinerant
Este caracterizat prin deplasarea continuă în arealul geografic ales, cu mijloace de
deplasare variate (automobilistice, feroviare şi foarte ades pietonal, precum şi combinate).
Această mişcare este punctată de sejururi scurte (una, maxim 2 înnoptări) şi are o motivaţie
variată.
Turismul montan cuprinde, în mod diferenţiat, toate unităţile montane ce înconjoară
depresiunea Dornelor. Intensitatea sa este direct proporţională cu valoarea fondului
morfoturistic, cu volumul şi calitatea bazei de cazare, cu diversitatea şi gradul de modernizare
a căilor de comunicaţie spre şi în interiorul unităţii montane, precum şi cu apropierea de
centre urbane mari, cu activităţi economice complexe, generatoare de fluxuri turistice intense.
Volumul real al circulaţiei turistice montane este mult mai mare decât cel rezultat din
datele statistice, cu atât mai mult, cu cât în apropierea unităţilor montane sunt staţiuni care se
constituie ca puncte de plecare pentru drumeţii montane, cu durată de o zi şi revenirea la
bazele de plecare. De asemenea, sub incidenţa turismului montan intră şi o parte a turismului
hibrid, de week-end.
Turismul de drumeţie montană - este cel mai răspândit şi stimulat de valoarea peisagistică
a regiunii montane, cu relief dezvoltat pe calcare şi conglomerate, pe roci vulcanice.
Turismul de tip alpinism - este o formă exclusiv sportivă a turismului montan, practicat de
o categorie restrânsă de persoane, cu aptitudini fizice deosebite şi special antrenată pentru
14
aceasta. Practicarea alpinismului solicită condiţii morfologice deosebite: versanţi cu pante
abrupte, ridicaţi până la verticală, chiar subplombaţi şi energie mare de relief, de sute de
metri.
15
Capitolul 4. Relansarea turismului din staţiunea Vatra-Dornei
Turismul balnear este acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea
sau redobândirea sănătăţii, folosit de o largă categorie de turişti, în mod regulat.
Turismul balnear în România nu se adresează numai celor cu probleme medicale,ci şi
celor care vor să se relaxeze să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică,mentală şi
spirituală. Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi
economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale, spre
care se centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare tot mai profundă a
ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un
înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei.
În Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026 sunt propuse acţiuni
pe care staţiunile balneare ar trebui să le adopte, inclusiv Vatra Dornei.
Prima dintre aceste acţiuni, acţiunea 15, trebuie efectuată de ANT şi Organizaţia
Patronatelor din Turismul Balnear din România.
16
Acţiunea 15
Comandarea unei cercetări pe piaţa internă pentru a identifica:
- care tratamente balneare rămân în cerere pentru segmentul biletelor de tratament şi care
pentru segmentul nesubvenţionat;
- cererea de pe piaţă şi profilul sejururilor de wellness şi al pachetelor de tratament
preventiv;
- activităţi suplimentare pe care vizitatorii le aşteaptă în afara facilităţilor de tratament sau
wellness.
Comandarea unei cercetări pe pieţele externe pentru a identifica:
- ţări ale căror sisteme de asigurări de sănătate subvenţionează tratamentul balnear şi care ar
putea fi interesate de vizite în România; cum ar putea fi atraşi pacienţii din aceste ţări;
- cererea pentru gama de tratamente oferită în România, în special propunerile de vânzare
unice ale României – mofete, nămoluri unice, etc. prin decizia personală sau la
recomandarea medicului;
- concurenţa preţurilor de pe pieţe cum sunt Ungaria si Bulgaria;
- procesul selecţiei staţiunilor de tratament şi de wellness – de către clienţi, medici,
companii de asigurări, tur operatori specializaţi, etc.
- media şi canalele de publicitate pentru a ajunge la clienţii străini ai staţiunilor balneare şi
la cei care îi consiliază.
ANT şi Organizaţia Patronatelor din Turismul Balnear din România (OPTBR) trebuie să
Iniţieze această cercetare.
*Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, partea a 2-a, pag 269
Acţiunea 66
Diseminarea rezultatelor studiilor de mai
sus către toţi cei interesaţi.
*Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, partea a 2-a, pag 270
O dată identificată cererea pieţei, Vatra Dornei şi proprietarii ei vor trebui să se decidă care
din segmente pot fi considerate drept ţinte şi să-şi dezvolte gama de
produse pentru a satisface cerinţele clienţilor.
17
staţiunilor în colaborare cu proprietarii locali ai
staţiunilor balneare în vederea îmbunătăţirii şi extinderii
motivelor de vizitare şi să decidă măsurile care trebuie
luate la nivelul staţiunilor în funcţie de direcţia în care se
va dezvolta staţiunea în viitor. Găsirea surselor de
finanţare pentru implementarea acestor planuri şi
realizarea implementării.
* Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, partea a 2-a, pag 270
Acţiunea 79
ONT, împreună cu
reprezentanţii industriei balneare să
proiecteze şi să implementeze un
plan de marketing pentru a crea
imagini adecvate ale staţiunilor
balneare din România şi ale ofertei
lor de produse specifice.
* Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, partea a 2-a, pag 271
Acţiunea 83
Organizarea şi derulare de
seminare de pregătire în domeniul
sectorului ospitalităţii şi turismului şi
al satisfacţiei clienţilor în diferite
locuri din ţară în mod continuu pentru
întreg personalul din staţiunile
balneare, de către echipa mobilă de
instructori în sectorul ospitalităţii şi
turismului.
*Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, partea a 2-a, pag 214
Acţiunea 83
18
ANT si OPTBR, prin intermediul
Comitetului de Dezvoltare a Resurselor
Umane a propus, să dezvolte instruirea
personalului din staţiunile balneare la
nivel regional pentru tratamente generale
şi specializate, wellness, înfrumuseţare,
etc.
*Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026 partea a 2-a pag 271
19
4.2.2. Programul de modernizare a infrastructurii pentru turism
În ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de bază, există trei proiecte realizate şi
concepute de consiliul local al municipiului Vatra Dornei: „Construcţie drum ocolitor”,
„Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu energie termică, respectiv CT1 şi
CT2” , „Reabilitarea aeroportului Floreni”.
Primul proiect urmăreşte în urma realizării lui să reducă gradul de poluare din centrul
oraşului, protejarea clădirilor monumente arhitecturale din zona centrală a oraşului,
fluidizarea circulaţiei rutiere.
Cel de-al doilea proiect propune creşterea eficienţei energetică prin reabilitarea şi
modernizarea centralelor termice existente (Centru I şi Centru II), în vederea obţinerii energiei
termice pentru încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde de consum şi de asemenea
contorizarea integrală la consumatori. Astfel, sistemul propus va conduce la reducerea cu
aproximativ 12% a cantităţii de combustibil şi reducerea emisiilor de CO2.
Cel de-al treilea proiect urmăreşte creşterea calităţii vieţii, dezvoltarea serviciilor şi
creşterea numărului de turişti.
Obiective Acţiuni
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază a. Reabilitarea şi modernizarea sistemului
stradal;
b. Construcţia de locuinţe;
c. Reabilitarea sistemului de termoficare a
oraşului;
d. Sprijinirea I.M.M. –urilor pentru
dezvoltarea de servicii şi activităţi
productive;
e. Modernizarea şi reabilitarea fondului
locuibil existent în parteneriat cu asociaţiile
de locatari;
f. Dezvoltarea infrastructurii de transport
2. Creşterea potenţialului economic al a. utilizarea în mod durabil a resurselor
zonei capitalului natural din zona Vatra Dornei;
b. valorificarea bunurilor şi serviciilor
generate de capitalul natural din zona Vatra
Dornei.
3. Regenerare urbană a. Perfecţionarea planului de urbanism
general al localităţii;
b. Reabilitarea clădirilor cu valoare de
patrimoniu şi punerea în valoare a acestora;
c. Reabilitarea urbană prin refacerea şi
dezvoltarea centrului oraşului, a clădirilor
declarate monumente arhitecturale precum
şi redezvoltarea clădirilor prin
20
reamenajarea faţadelor şi a funcţiunilor lor
de bază sau redefinirea acestor funcţiuni;
d. Stabilirea regulilor de utilizare raţională
a terenurilor pentru ca toate proiectele de
dezvoltare să respecte planul de urbanism
general, ca instrument de planificare
spaţială.
4. Protecţia mediului a. îmbunătăţirea calităţii mediului
b.managementul integrat al deşeurilor
urbane;
c. realizarea unor pepiniere de puieţi;
d. reabilitarea parcului municipal.
5. Întărirea coeziunii sociale şi reducerea a. Dezvoltarea serviciilor de asistenţă
sărăciei socială pentru persoanele aflate în
dificultate (minori, persoane vârstnice,
persoane cu handicap);
b. Reorientarea profesională;
c. Informarea copiilor şi tinerilor şi
implicarea acestora în problematica
localităţii;
d. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă
medicală;
e. Modernizarea spaţiilor destinate
activităţilor socio-culturale şi sportive;
f. Susţinerea şi promovarea festivalurilor
tradiţionale;
g. Întărirea coeziunii între administraţia
publică şi organizaţiile non-
guvernamentale, între toate serviciile
descentralizate şi ONG-uri pentru
rezolvarea problemelor de interes
comunitar;
h. Asigurarea transparenţei actului
decizional pentru încurajarea participării
cetăţenilor la dezvoltarea politicilor şi la
susţinerea deciziilor locale.
6. Promovarea şi dezvoltarea turismului a. refacerea şi modernizarea infrastructurii
hoteliere din Vatra Dornei;
b. promovarea prin marketing agresiv a
municipiului Vatra Dornei ca furnizor de
resurse şi servicii turistice;
c. organizarea turismului de agrement:
vânătoare şi pescuit;
d. reamenajarea zonelor de agrement din
Vatra Dornei.
e. mărirea şi modernizarea domeniului
21
schiabil;
f. crearea infrastructurii necesare
turismului.
Prin resursele de apă minerală, factorii naturali de cură, potenţialul natural bogat cât şi cel
antropic, au făcut posibilă dezvoltarea în timp a turismului în această zonă.
Această zonă oferă condiţii de desfăşurare a activităţilor turistice şi nu numai. În primul
rând existenţa apelor minerale, cu proprietăţi terapeutice, turba, au condus la dezvoltarea unui
turism balnear; poziţionarea oraşului într-o zonă montană deosebit de frumoasă au făcut
posibilă amenajarea unor pârtii şi astfel dezvoltarea unor activităţi de agrement (sporturilor de
iarnă, a drumurilor).
La toate acestea se adaugă şi moştenirea etnofolclorică, istoricul acestor meleaguri,
tradiţiile, portul popular, toate acestea oferind multiple posibilităţi pentru desfăşurarea
turismului de agrement.
Nevoia de diversificare şi de apariţie a unor noi forme de activităţi turistice, poluarea
mediului urban, nevoia de linişte, de odihnă, au dus la apariţia unei noi activităţi, cea de
agroturism şi turism rural unde cadrul natural favorabil a reprezentat elementul de bază.
Agroturismul în această zonă este o activitate nouă, ea fiind una complementară nu va
înlocui niciodată activitatea de bază, acestea aducând noi locuri de muncă, pentru populaţia
din zonă, şi a cărei pregătire profesională nu-i avantajează în găsirea unui loc de muncă.
Chiar dacă zona beneficiază de un potenţial turistic natural cât şi antropic, acest lucru nu
este suficient pentru dezvoltarea unei activităţi turistice, fiind nevoie de dotări edilitare,
infrastructură la un nivel destul de bun, dar şi să ofere oportunităţi de afaceri pentru
investitorii străini, dar şi cei din ţară.
În acest sens Primăria municipiului Vatra Dornei în colaborare cu alte instituţii au pus
bazele unor proiecte ce urmează a fi puse în aplicare, acestea urmărind dezvoltarea
infrastructurii, amenajarea şi reamenajarea unor clădiri şi parcuri, creşterea calităţii serviciilor,
promovarea zonei şi implicit a staţiunii, dar şi reducerea impactului localnicilor dar şi a
turiştilor asupra mediului.
Conceptul strategic de dezvoltare, constă în dezvoltarea economică a oraşului datorată
poziţiei geostrategice a acestuia, cât şi capacitatea de a atrage firme (activităţi) economice
(investiţii).
3. Regenerarea urbană este realizată prin reabilitarea clădirilor cu valoare de patrimoniu cât
şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru elevi. Mai exact consolidarea şi amenajarea cazinoului
22
balnear şi repunerea în circuitul turistic, proiect ce este estimat în jurul valorii de 4,2 milioane
€ într-o perioadă de 4 ani, construirea unei noi şcoli şi reabilitarea, amenajarea celor existente.
Repunerea în circulaţie a cazinoului va duce la crearea unor noi locuri de muncă, atragerea
unui număr mai mare de turişti prin creşterea activităţii zonei.
Construcţia cazinoului este reprezentativă în ansamblul edificiilor staţiunii balneo-
climaterice Vatra Dornei, cu un evident potenţial turistic, inclusiv în contextul turismului
naţional şi internaţional.
În cadrul acestor lucrări de consolidare, restaurare şi punere în valoare a acestui obiectiv,
se va acorda o importanţă deosebită refuncţionalizării clăririi, pentru integrarea acesteia în
circuitul economic, de afaceri şi turistic caracteristic zonei.
4. Protecţia mediului. Pentru a putea pune în practică acest obiectiv, Primăria municipiului
Vatra Dornei, a conceput o serie de proiecte, cum ar fi: „Reabilitarea staţiei de tratare a apei şi
extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă”, „Retehnologizarea staţiei de epurare a apelor
uzate precum şi reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare”, „Asigurarea unui
management integrat al deşeurilor urbane în municipiul Vatra Dornei”, „Reabilitarea Parcului
Municipal”.
Prin aceste programe şi proiecte se urmăresc o serie de aspecte, benefice atât pentru
turişti, cât şi pentru populaţia acestui oraş. Astfel se încearcă o dezvoltare a unor activităţi
economice şi turistice în zone în care nu există reţea de apă, îmbunătăţirea calităţii apei
potabile, creşterea serviciilor.
În cadrul protecţiei mediului natural, un management al deşeurilor reprezintă o
prioritate, astfel încât este necesară crearea unei strategii de marketing pentru dezvoltarea
unui business profitabil pentru deşeurile urbane reciclate. Aplicarea acestei strategii poate
duce la o creştere a volumului de deşeuri reciclate, terenurile unde a funcţionat vechea rampă
de deşeuri pot fi folosite în alte scopuri, se crează oportunităţi de creştere a locurilor de
muncă, va duce la o creştere a credibilităţii în abordarea problemei de dezvoltare durabilă şi a
investiţiilor străine.
Primăria urmăreşte modernizarea şi tehnologizarea procesului de colectare, transport şi
depozitare a deşeurilor, toate acestea fiind făcute cu surse de la bugetul local pentru
achiziţionarea unor autocompactoare de gunoi şi un număr de 10 europubele, pentru a
transporta gunoiul menajer din centrul oraşului şi zona staţiunii.
Calitatea aerului în zona Dornei este ridicată, datorită prezenţei în zonă a pădurilor de
conifere (brad, pin, molid, con) prin cetina verde şi răşină se realizează o oxigenare
permanentă a atmosferei.
Calitatea apei din râul Bistriţa se integrează în categoria I de calitate, dar prezintă
concentraţii mari la unii indicatori metalici (mangan, fier, zinc), datorită exploatărilor miniere
din amonte. Râul Dorna se confluează cu Bistriţa, se încadrează în categoria I de calitate,
îmbunătăţind calitatea râului Bistriţa după confluenţă şi rămânând principala sursă de apă
potabilă a oraşului.
Solurile ce domină în acest aval sunt cele brune şi gălbui de pădure, favorabile
pădurilor de conifere, fâneţelor de bună calitate, păşunilor şi plantelor de nutreţ cultivate.
În şesul Bistriţei şi al Dornei cât şi a principalelor pârâie s-au separat soluri aluviale cu
diferite grade de evoluţie, apoi pe verticală pe formaţiunile cristaline s-au dezvoltat soluri
brune acide.
23
5. Întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei. În vederea elaborării strategiilor de
dezvoltare cât şi a direcţiilor de perfecţionare trebuie să se ţină cont de nivelul de sărăcie şi
încercarea reducerii acesteia.
În aceste sens există mai multe puncte de plecare cum ar fi dezvoltarea serviciilor de
asistenţă socială pentru persoanele aflate în dificultate (minori, persoane vârstnice, persoane
cu handicap), reorientarea profesională, informarea copiilor şi tinerilor şi implicarea acestora
în problematica localităţii, îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală.
La baza îndeplinirii acestor obiective, stau o serie de proiecte, realizate prin colaborarea
Primăriei municipiului Vatra Dornei cu alte instituţii judeţene (Primăria Suceava, Serviciul de
Urbanism şi Amenajarea Teritoriului), dar şi ONG-uri.
ca obiectiv în vederea stabilirii strategiilor ar trebui să fie calificarea şi recalificarea forţei
de muncă pentru următoarele locuri de muncă: agenţi turism, recepţioneri hotel, ospătari –
bucătari, constructivi (zidari, dulgheri, fierari etc.).
Pentru îndeplinirea obiectivelor nu este necesar doar educarea populaţiei, ci şi a
persoanelor ce lucrează în administraţia publică. În acest sens autoritatea locală s-a preocupat
de participarea funcţionarilor săi la cursuri de pregătire şi specializare.
6. Promovarea şi dezvoltarea turismului. Staţiunea Vatra Dornei s-a dezvoltat în timp datorită
turismului. Resursele de apă cu proprietăţi terapeutice, turba şi factorii naturali de cură au dus
la dezvoltarea turismului balnear. Condiţiile naturale, tradiţiile istorice şi culturale, pitorescul
zonei, fondul cinegetic, bogăţia şi varietatea elementelor de arhitectură, folclorul, oferă
multiple posibilităţi de desfăşurare a activităţilor de turism şi agrement.
Primăria municipiului Vatra Dornei a înfiinţat în anul 2000 Serviciul de Promovare şi
Dezvoltare a Turismului şi Salvamont, în scopul realizării unei promovări eficiente a întregii
staţiuni, a tuturor componentelor turistice cât şi pentru asigurarea securităţii turiştilor pe
traseele montane şi pârtiile de schi din Vatra Dornei.
BIBLIOGRAFIE
24
1. Busuioc, Marian Politici şi strategii în administrarea staţiunilor turistice, note de
curs, 2009
2. Busuioc, Marian Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului cultural în
România, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008
3. Firoiu, Daniela Economia turismului, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2005
4. Firoiu, Daniela Turismul în perspectiva globalizării, Ediţia a II-a Ed.
Prouniversitaria, Bucureşti, 2007
5. Master Plan pentru turismul naţional al României 2007 – 2026
6. http://www.cazarevatradornei.ro
7. http://www.ella.ro/turism/intern/balneo/vatra-dornei
8. http://www.vatra-dornei.info
9. http://www.vatradornei.net
10. http://www.vatra-dornei.ro
11. http://www.spas.ro
12. http://www.tratamentbalnear.ro
13. http://www.turisminbucovina.ro
25