UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE SI ADMINISTRATIVE

ADMINISTRAŢIE PUBLICA ŞI DEZVOLTARE COMUNITARĂ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A STAŢIUNII

VATRA DORNEI

Profesor:
Conf.univ.dr.
Profiroiu Alina Georgiana

Masterand:
Enache Mihai-Adrian
 2011

CUPRINS

Capitolul 1. Considerente generale……………………………………………2

1.1. Prezentare generală…………………………………………………………………….2
1.2. Cadrul socio-economic………………………………………………………………...3

Capitolul 2. Analiza turismului în staţiunea Vatra Dornei………………….6

2.1. Modalităţi de exploatare şi valorificare a apelor minerale…………………………….6
2.2. Resurse turistice ale staţiunii Vatra Dornei…………………………………………....8

Capitolul 3. Stadiul actual de valorificare al staţiunii Vatra Dornei………10

3.1. Analiza SWOT……………………………………………………………………….10
3.2. Forme de turism practicabile…………………………………………………………12

Capitolul 4. Relansarea turismului din staţiunea Vatra Dornei…………...15

4.1. Abordarea strategiei locale în contextul strategiei naţionale de dezvoltare a turismului
în perioada 2007-2026……………………………………………………………….15
4.2. Scopul şi obiectivele strategiei……………………………………………………….18
4.2.1. Domenii prioritare pentru diversificarea turismului din staţiune…………………….18
4.2.2. Programul de modernizare a infrastructurii pentru turism…………………………...19
4.3. Strategii de dezvoltare a staţiunii Vatra Dornei……………………………………...19

Bibliografie…………………………………………………………………….24

2
 CAPITOLUL 1. CONSIDERENTE GENERALE

1.1. Prezentare generală

Scurt istoric. Staţiunea datează din secolul al- XVI -lea, apele minerale fiind cunoscute şi
apreciate încă de la 1800. Primul stabiliment a fost fondat în 1845 , apele minerale de aici
devenind celebre datorită valorilor curative. În 1862 s-au făcut primele analize chimice ale
apelor. După 1970, capacitatea staţiunii a crescut foarte mult (cca 5000 locuri de cazare),
unele hoteluri având bază proprie de tratament.

Poziţia geografică. Vatra Dornei se află în nordul României, la 40 km faţă de Câmpulung

Moldovenesc, 110 km faţă de Suceava şi la 83 km faţă de Bistriţa, la o altitudine de 802 m în
Depresiunea Dornelor.

Accesul în staţiune. Rutier: Bucureşti - Focşani pe E 2, Focşani -Bacău -Piatra Neamţ -Poiana
Teiului - Broşteni - Vatra Dornei pe DN 17; Bucureşti - Focşani - Fălticeni - Suceava pe E20.
Feroviar: Gara Vatra Dornei pe linia Bucureşti -Suceava - Vatra Dornei sau pe linia Cluj
-Beclean - Vatra Dornei.

Relieful. În staţiunea balneoclimaterică Vatra Dornei există două parcuri: parcul

Stabilimentului balnear amenajat cu alei şi îngrijit după canoanele arhitecturii peisagistice, iar
altul pe Runc.
Privind de pe Vârful cu Dor din parcul balnear, se vede perspectiva Barnarelului şi a
Giumălăului. Spre apus se află muntele Ouşorul de lângă Dorna Candrenilor, care seamănă
prin forma sa regulată cu un con.
Din celălalt parc de pe Runc, după vreo 500 m de urcuş se văd culmile Călimanilor
(2102m), ale Pietrosului (2305m), ale Ineului (2280m) iar după alţi câţiva metri de urcuş se
deschide în faţa ochilor peisajul variat al încântătoarei văi a Bistriţei. Spre sud-est se înşiră
vârfurile mai joase din dreapta Dornei, pe malul căreia se întinde parcul staţiunii balneare.
În partea de răsărit a staţiunii, se profilează Barnarelul înalt de 1328 m, a cărui ascensiune este
mai obositoare datorită pantei abrupte. De pe culmea lui, Vatra Dornei apare ca o cetate, cu
casele gramadă, prin mijlocul cărora curge râul Dorna.
Alte privelişti deosebite le oferă Pietrosul Moldovenesc (1794m), terminat spre vârf cu
stâncile care i-au dat şi numele. Alt munte cunoscut, Giumalăul (1859m) este acoperit cu
păşuni iar la poalele lui curge râul Bistriţa al cărui curs, urmându-l cu privirea, oferă mai la
vale perspectiva Rarăului (1653m) şi a Pietrelor Doamnei (stânci înalte de calcar cu
înfaţişarea unor ruine de cetate). Pot fi observaţi şi Munţii Călimani, însă doar partea formată
din stânci de lavă şi piscul Pietrele Roşii (1700m) acoperit cu păduri de brad.

3
Clima. În Dorna, temperatura aerului, factor natural dependent de altitudine, evoluează în
strânsă corelaţie cu relieful major al zonei. În toate anotimpurile amplitudinea zilnică a
temperaturii aerului este redusă. În lunile de vară nopţile sunt răcoroase iar zilele temperate.
Climatul este continental moderat cu veri răcoroase ( iulie 15,2 grade Celsius) şi ierni reci (
-6 grade Celsius), specific depresiunilor. Temperatura medie anuală este de 5,2 grade Celsius,
iar regimul precipitaţiilor de 600-800 mm mai abundente din mai până în august.
Bioclimatul este tonic stimulent cu nuanţe de sedare.
Staţiunea balneoclimaterică, fiind aşezată pe falia de contact dintre eruptiv şi cristalin
(Munţii Călimani respectiv Munţii Bistriţei), este caracterizată de o puternică radioemanaţie
naturală. Cele mai semnificative efecte ale radioemanaţiei se înregistrează în perimetrele
hidromineralizate Vatra Dornei, Sarul Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Poiana
Vinului etc.
Prezenţa ionilor negativi în atmosfera de joasă altitudine a Dornelor are menirea să
potenţeze calitatea aerului ca factor natural de cură. Plimbările în zonele populate cu ioni
negativi stimulează mecanismele de apărare ale organismului şi cu efecte favorabile privind
reglarea şi fortificarea întregului sistem nervos.
Prezenţa ozonului în atmosferă, corp gazos de culoare albăstruie, cu miros caracteristic, are
efect tonifiant, deoarece, fiind un antiseptic, contribuie la asigurarea purităţii şi eficacităţii
aerului ca factor terapeutic.
O importanţă covârşitoare pentru sănătatea omului, în mod deosebit pentru cei cu afecţiuni
ale aparatului respirator, o au aerosolii naturali. În timpul zilelor însorite, sub influenţa
radiaţiilor solare, răşinile şi uleiurile eterice de frunzele de brad, pin şi molid se volatilizează.
Vaporii degajaţi de pe cetini în timpul zilelor toride, fiind relativ grei nu se risipesc în
atmosferă, ci rămân la nivelul coronamentului pădurii. Briza de seară transportă în vatra
localităţilor dornene aerul încărcat cu aceste miresme binefăcătoare pentru sănătatea omului.
Bolnavii şi turiştii din staţiune beneficiază astfel de efectul acestor aerosoli naturali cu certa
valoare terapeutică.
Altitudinea staţiunii (804m) şi a munţilor din jur, puritatea aerului, gradul de umiditate,
variaţiile moderate de temperatură şi presiuni atmosferice generează un climat subalpin de
adăpost, de sedare şi de puternică cruţare, cu influenţe tonifiante asupra sistemului nervos, a
organismului uman în general.
Clima din Ţara Dornelor stimulează secreţiile glandulare, hematogeneza, respiraţia şi
metabolismul. Acţiunea tonifiantă a climatului din Dorne are o influenţă benefică, de prim-
rang şi asupra stărilor de debilitate fizică şi nervoasă.
De aceea o cură în Staţiunea Balneoclimaterică Vatra Dornei are darul ameliorării stării de
sănătate şi al vindecării celor mai diverse afecţiuni.

1.2. Cadrul socio-economic

În ceea ce priveşte capitalul social, la 1 iulie 2002, populaţia stabilă a municipiului Vatra
Dornei era de 16.465 persoane, din care 47,4% bărbaţi şi 52,6% femei (date preliminare
furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică după Recensământul populaţiei şi locuinţei din
2002).
În anul 2001, numărul născuţilor vii a fost de 172, în creştere cu 16 faţă de 2000. Numărul
deceselor a fost în anul 2001 de 182, la fel ca în 2000.

4
 Sporul natural al populaţiei în anul 2001 a fost negativ, respectiv -10 persoane, în creştere
cu 6 persoane faţă de anul 2000. Această creştere a sporului natural al populaţiei se datorează,
în principal, creşterii numărului de născuţi vii.

Evoluţia populaţiei la recensăminte

Instituţiile de ocrotire a sănătăţii din Vatra Dornei acoperă necesarul de asistenţă medicală
atât pentru cetăţenii municipiului, cât şi pentru un procent semnificativ din populaţia din
întreg Bazinul Dornelor.
Populaţia stabilă care beneficiază de serviciile Spitalului municipal este de circa 52.000
locuitori, iar cea a turiştilor din staţiunea balneară şi a celor în tranzit se ridică la circa
100.000 pe an.
Sectorul public cuprinde: spitale –1; dispensare medicale– 3; medici – 44; creşe – 1.
Sectorul privat cuprinde: laboratoare medicale – 2; medici – persoane – 18; farmacişti –
persoane – 24.
Sistemul de sănătate are numeroase carenţe: lipsa medicamentelor, condiţii improprii, lipsa
aparaturii performante, lipsa unor cadre sanitare ultraperfecţionate, salarii proaste în sistemul
ca atare.
În anul 2001, în judeţul Suceava, speranţa de viaţă la naştere era la femei – 75,68 ani, iar la
bărbaţi – 69 ani.
În privinţa cauzelor deceselor generale, pe primul loc se situează bolile cardiovasculare,
respectiv hipertensiunea arterială şi cardiopatia ischemică, pe locul următor situându-se
cirozele hepatice cronice, bolile pulmonare cronice obstructive, bolile ulceroase, diabetul
zaharat.
În cursul anului 2001, rata de ocupare a populatiei era de 25,14%. Distribuţia numărului
mediu de salariaţi pe ramuri ale economiei evidenţiază următoarele: cea mai mare parte se
regăseşte în industrie (41,8% din total), urmată de transporturi (11,3%), comerţ (8,9%),
sănătate (8%), învăţământ (7,6%), construcţii (3,9%), administraţie publică (2,1%), financiar
(1,9%), agricultură (0,1%) şi alte domenii (14,3%).
În Vatra Dornei, rata şomajului calculată în sensul O.U.G. nr.24/1998 (privind regimul
zonelor defavorizate) a cunoscut o valoare maximă în anul 2000 fiind de 9,39%, sub nivelul

5
ratei şomajului înregistrată în judeţul Suceava (12%) şi rata şomajului pe ţară (10,5%). În anul
2001 aceasta a scăzut la 4,27 şi respectiv 4,54% în anul 2002.

Ocupaţia de bază a localnicilor este turismul. Astfel, gradul de calificare al resurselor umane
este următorul:
- studii medii – 2.568
- 10 clase – 1.053
- 8 clase – 2.040
- fără studii – 111

Calificarea forţei de muncă disponibilizate:

- agenţi turism
- recepţioneri hotel
- ospătari – bucătari
- constructori – zidari, dulgheri, ferari
betonişti, etc.
- muncitori în confecţii metalice (strungari,
sudori, lăcătuşi mecanici, etc)
mineri.

6
 CAPITOLUL 2. ANALIZA TURISMULUI ÎN STAŢIUNEA VATRA
DORNEI

2.1. Modalităţi de exploatare şi valorificare a apelor minerale

Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu secţii de băi
carbogazoase, împachetări cu nămol, hidroterapie, sală de sport pentru medicina
recuperatorie. Există 6 izvoare pentru cura interna şi peste 30 pentru cura externă. Izvoarele
au concentraţie variabilă de bioxid de carbon: 600-1800mgr/l, iar mineralizarea totală variază
între 1,1-2,4gr/l, folosită în cura externă, aerosoli, ca apă de masă.
Existenţa apelor minerale este legată de emanaţiile de dioxid de carbon ale manifestărilor
postvulcanice din masivul Călimani. Migrarea CO2 spre suprafaţă se realizează prin sistemul
de fracturi tectonice care afectează fundamentul; o parte din gaz este reţinut de apa subterană
acumulată în partea alterată a şisturilor cristaline; cea mai mare parte însă, se dizolvă în
stratele acvifere freatice, acumulate în depozitele celor două terase din dreapta râului Dorna.
Mineralizarea mai puternică se produce acolo unde acviferele freatice menţionate sunt dispuse
peste liniile de fractură şi imediat în aval, pe direcţia de curgere a curentului acvifer.
Zăcământul hidromineral este deschis şi exploatat în prezent prin 17 surse, din care opt captări
directe prin drenuri sau puţuri.
Din cele 17 surse existente în staţiune se poate exploata un debit de peste 600mc/24 ore,
apa minerală carbogazoasă fiind furnizată, în principal, de stratul acvifer acumulat în nivelele
permeabile ale terasei superioare. Acest debit ar putea fi mărit printr-o exploatare raţională la
peste 900 mc/24 ore, însă fără a deschide noi surse care ar putea periclita zăcământul
hidromineral atât calitativ cât şi cantitativ.
Din punct de vedere hidrochimic, apele minerale de la Vatra Dornei sunt bicarbonate
calcice-magnezice sau bicarbonate calcice–magnezice–sodice, având o compoziţie chimică
identică cu a apelor dulci din zonă, ceea ce confirmă faptul că mineralizarea apei se produce
numai prin dizolvarea dioxidului de carbon în acviferele din terasele râului Dorna.
Proprietăţile terapeutice ale nămolului de turbă obţinut din „Tinovul Mare” de la Poiana
Stampei – unic în felul său – are o acţiune complexă de stimulare şi oprimizare asupra
întregului organism. Pe lângă factorii fizici (mecanici şi termici), nămolul acţionează prin
agenţi chimici, în componenţa sa intrând numeroase substanţe humice, zeoliţi, biostimuline,
multe vitamine cu acţiuni bacteriostatice. Toate aceste proprietăţi fac din nămolul de turbă un
important factor de cură, acesta găsindu-şi întrebuinţarea în cele mai diverse acţiuni
reumatice, în ginecopatii cronice sau subacute, afecţiuni dermatologice şi în boli ginecologice.
În modernele baze „Călimani” şi „Bradul” se aplică o paletă largă de proceduri terapeutice:
băi la cadă cu apă minerală încălzită, împachetări şi băi cu nămol, împachetări cu parafină,
electroterapie, hidroterapie, masaje, saune, kinetoterapie etc. Bolnavii cu afecţiuni
cardiovasculare pot să-şi trateze simultan, bolile reumatice. Se aplică un tratament combinat

7
cu multe elemente de interferenţă, în care vor fi folosiţi, în condiţii adecvate, proporţionat şi
dozat, atât factorii naturali (nămolul, apele minerale, plantele medicinale, cura de teren etc.),
cât şi o medicaţie specifică. Va fi reluată, într-o formulă nouă, cura internă cu ape minerale de
Dorna, care influenţează creşterea debitului cardiac în condiţiile scăderii tensiunii arteriale şi
ale frecvenţei cardiace, adică un eficient proces de curăţare.
Vatra Dornei dispune de mai multe tipuri de ape minerale, fiecare caracterizându-se printr-
o individualitate hidro-chimică şi genetică distinctă:
- ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, feruginoase, hipotone;
- ape minerale sulfuroase, în principal oligominerale (sursa Iacobeni) utilizate în circuitul
balnear pentru aerosoli.

Indicaţii de tratament:
• Profilaxie – persoane sănătoase şi aparent sănătoase cu factori predispozanţi pentru
îmbolnăvire, constituţionali şi din mediul extern.
Beneficiază de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic şi intelectual, cu tulburări
funcţionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate în mediu cu noxe,
microtraumatisme, poziţii vicioase etc.
Aceştia reacţionează favorabil la aeroterapie, cura de teren şi de antrenare, kinetoterapie la
sală şi bazin, hidroterapie cu băi carbogazoase, băi de plante medicinale, duşuri (subacvatice
şi alternante), electroterapie (magnetodiaflux, ionizări cu calciu şi magneziu, ultraviolete) şi
masaj manual uscat.

• Tratament curativ şi de recuperare

1. Afecţiuni ale aparatului cardio-vascular: hipertensiunea arterială esenţială şi secundară
stabilizată, arteroscleroza, cardiopatia ischemică ne şi dureroasă, boli valvulare simple sau
operate, boli ale areterelor (arterite, boala Raynaud) şi ale venelor (varice, acrocianoza,
sechele, trombofeblită).
Tratamentul se axează în principal pe băi carbogazoase şi mofete naturale la care se adaugă
băi galvanice, băi ascendente, afuziuni iar din electroterapie ionizări, raze ultraviolete.

2. Afecţiuni ale aparatului locomotor

-de natură reumatismală: artroze cu diverse localizări şi stadii evolutive, spodiloze simple sau
complicate, reumatism inflamator stabilizat ( poliartrita reumatoidă, spondilită anchilozantă)
reumatism abarticular (tendinite, miozite – mialgii, periartrite);
-de natură traumatică, acute sau sechelare: entorse, luxaţii, fracturi după imobilizare,
recuperare la sportivi;
-de natură neurologică: sechele după accidente vasculare cerebrale (hemipareze şi hemiplegii
după 1 an şi cu aviz neurologic), parapareze, nevrite şi polinevrite, nevralgii, hernia de disc ca
sciatică secundară.

Această categorie de afecţiuni beneficiază de tratamente cu nămol, kinetoterapie la sală sau

bazin, băi kineto şi duşuri, împachetări cu parafină, electroterapie (diadinamice, ultrasunete,
ionogalvanizări, unde scurte) şi masaj.

3. Boli asociate

8
- boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronşite cronice, emfizem pulmonar, astm
bronşic, boli profesionale (fibroze, silicoză) tratate cu aeroterapie, aerosoli şi inhalaţii cu ape
sulfuroase şi substanţe medicamentoase, gimnastică respiratorie.
- boli ginecologice: anexite şi metroanexite cronice, sterilitatea: împachetări şi tampoane cu
nămol, unde scurte.
- boli endocrine – hiper şi hipotiroida, tulburări de menopauză.
- boli ale sistemului nervos: nevroze (astenică, anxioasă sau depresivă) arteroscleroză
cerebrală; ambele beneficiază de băile carbogazoase şi de plante medicinale, ionizări.
- boli ale sângelui – anemii prin cură internă la izvor (ape feruginoase)
- boli digestive: cură internă
- boli renale: calculoză – cură internă
- boli metabolice: diabet, obezitate – cură mixtă internă şi externă (băi, kineto, masaj)

Activitatea medico-balneară se desfăşoară la:

• cabinete medicale cu medici în majoritate primari

• serviciu de explorări funcţionale

• două baze de tratament care dispun de următoarele secţii:

-băi carbogazoase
-hidroterapie (băi plante, duşuri, afuzie)
-electroterapie (curenţi diadinamici, ultrasunete, ionogalvanizări, băi galvanice)
-fosfoterapie (ultraviolete)
-kinetoterapie (săli de gimnastică, bazin acoperit şi saună)
-pneumoterapie (aerosoli şi inhalaţii)
-masaj – împachetări parafină
-secţie ginecologie şi nămol (împachetări)
-mofete naturale
Cura balneară durează 10-18 zile şi se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri
ajutătoare prescrise de medic asociată cu dieta alimentară în funcţie de afecţiune.

2.2. Resurse turistice ale staţiunii Vatra-Dornei

În afară de resursele turistice naturale ale staţiunii, apele minerale, Vatra-Dornei deţine şi
resurse turistice antropice care oferă un aspect aparte turismului din zonă.
Pentru cei ce-şi doresc o vacanţă activă, staţiunea Vatra Dornei dispune de multiple
posibilităţi de petrecere a timpului liber: drumeţii, circuite auto la mănăstirile din Bucovina,
pescuit pe râul Bistriţa, parapantă în Suhard, riverrafting, ciclism montan prin toată
depresiunea Dornelor, iar pentru sezonul de iarnă sunt amenajate pârtii de schi de dificultate
medie, prevăzute cu instalaţii de transport pe cablu, un patinoar şi o pârtie pentru sănii, iar pe
muntele Runc se află o pârtie de schi fond.
În ceea ce priveşte cazarea în staţiune, turiştii au de ales între mai multe structuri de cazare.
Hotelurile din staţiunea Vatra Dornei au o capacitate totală de 1400 de locuri, capacitate ce
variază de la 20 de locuri de cazare (Maestro, BVT) la 580 locuri cât însumează complexul

9
hotelier „Călimani – Bradul”; acesta din urmă reprezentând 45% din totalul bazei hoteliere.
Predomină unităţile cu confort mediu, de două stele.
Majoritatea hotelurilor dispun, pe lângă camere cu 2 sau 3 paturi şi de apartamente.
Deoarece Vatra Dornei este o staţiune balneoclimaterică, unele hoteluri (Intus, Călimani –
Bradul, Cembra) dispun de baze terapeutice complexe, legate prin pasaje închise şi de baze
de tratament. Acest fapt face ca aceste hoteluri să aibă un grad maxim de ocupare, cu
predilecţie de către persoanele de vârsta a treia care vin la tratament.
Vilele din staţiuni, prin amplasament şi stil arhitectonic, marchează tendinţele şi
orientările, în materie de dotare, pe care le-a avut turismul pe parcursul a aproape 100 de ani
şi influenţele europene care s-au exercitat. Şi în prezent acestea reprezintă un exemplu reuşit
de implantare armonioasă în peisajul natural montan şi de încărcătură optimă într-un spaţiu
determinat.
În staţiunea Vatra Dornei există 7 vile – case de odihnă, dintre care patru (Vila Ozon, Vila
Pârtie, Vila Suhard şi Vila Pinul) funcţionează împreună cu hotelul Cembra şi aparţin de S.C.
„Sind România S.A.” Capacitatea lor totală este de 240 de locuri, având şi bază proprie de
tratament, 3 cantine şi 2 bufete- bar. Celelalte vile (Musetti, Călimănel şi Iulia) au confort mai
ridicat, de 3 stele, având pe lângă camere cu două paturi şi apartamente.
Pe lângă vile, trebuie menţionate pensiunile turistice şi agroturistice - care sunt structuri de
primire cu o capacitate de cazare până la 20 de camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor
sau în clădiri independente, care asigură pe lângă cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi
servire a mesei.
În depresiunea Dornelor, acestea sunt foarte numeroase având în total o capacitate de 485
de locuri, din care 39% aparţin pensiunilor din Vatra Dornei.
Cele mai multe cabane sunt amplasate în zona montană; astfel fiind cabanele Giumalău şi
Rarău de pe munţii cu acelaşi nume şi cabanele Reţitiş şi Pietrosul din Munţii Călimani. În
aria depresionară, singura cabană este cea din Vatra Dornei- Cabana Schiorilor, aşezată la
baza pârtiei de schi Parc. Această cabană cu o capacitate de 30 de locuri şi cu un restaurant
rustic cu 40 de locuri, asigură turiştilor şi schiuri, sănii, snowmobil, etc.
În concluzie putem afirma că în depresiunea Dornelor baza de cazare reprezentată prin
hoteluri, vile, pensiuni, cabane turistice, hanuri, popasuri are o capacitate mare de cazare –
2120 locuri, aceasta dominând în zona staţiunii Vatra Dornei. În staţiunea Vatra Dornei
capacitatea de cazare este cu mult mai ridicată la hoteluri decât la celelalte forme de cazare.

10
 CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE AL
STAŢIUNII VATRA-DORNEI
3.1. Analiza SWOT
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare.
Puncte Tari
• Poziţia geografică
• Clima
• Existenţa apelor minerale şi a
nămolului de turbă
• Existenţa condiţiilor pentru dezvoltarea
turismului cultural şi istoric
• Diversitatea structurilor de cazare
Oportunităţi
• Existenţa Planului Urbanistic General
(Master Plan) - instrument de
dezvoltare urbană
• Parteneriat cu Institutul Naţional
pentru Cercetare şi Dezvoltare în
Turism, pentru identificarea
investitorilor în turismul dornean
Puncte Tari
Puncte Slabe
• Vatra Dornei face parte din Zona de
Dezvoltare N-E unde produsul intern
brut pe locuitor are cea mai mică
valoare dintre toate regiunile;
• Posibilităţile de agrement turistic sunt
insuficient valorificate
• Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii
de drumuri
• Inexistenţa unor instituţii de
învăţământ preuniversitar şi superior în
domeniul turismului
Ameninţări
• Inexistenţa în planurile regionale a
căilor de transport rutier modern
(autostrăzi, drumuri rapide)
• Forţa de muncă calificată migrează în
străinătate
11
 - Poziţia geografică. Supranumită şi "Perla Bucovinei" staţiunea Vatra - Dornei este
situată la o altitudine de 802 m în Depresiunea Dornelor, la confluenţa Bistriţei Aurii
cu Dorna, la 112 km distanţă de Suceava şi 89 km de Bistriţa Năsăud.
- Clima. Iernile lungi, caracteristice zonei, favorizează relansarea turismului prin
posibilităţile de practicare a sporturilor de iarnă. Regiunea Dornelor este ferită de
vânturi fiind apărată de munţii Carpaţi care ocrotesc zona. Precipitaţiile bogate şi
relieful sub formă de terase au favorizat dezvoltarea unei întinse pânze freatice, care
iese la lumină sub formă de izvoare cu apă minerală.
- Existenţa apelor minerale şi a nămolului de turbă. . Se poate spune ca Vatra Dornei
este o adevărată împărăţie a apelor minerale, exploatate şi industrial la Poiana Negri,
Sarul Dornei şi Floreni.
- Existenţa condiţiilor pentru dezvoltarea turismului cultural şi istoric. În Ţara Dornelor
se mai păstrează nealterate tradiţiile populare transmise din moşi strămoşi. La muzeul
etnografic din staţiune sau direct în casele muzeu din Dorna Arini, Panaci, Dorna
Candrenilor sau Ciocăneşti, turiştii pot afla frumuseţea portului tradiţional bucovinean,
cântecele şi dansurile localnicilor. Anual, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, la Vatra
Dornei, dar şi în localităţile din preajmă se organizează Festivaluri Folclorice,
spectacole în aer liber care atrag mulţi spectatori. Un moment aparte pentru oaspeţii
aşezării îl constituie în luna februarie Serbările Zăpezii un corolar al bunei dispoziţii,
având ca ingrediente muzica, dansul, sportul, imaginaţia şi desigur, zăpada.
- Diversitatea structurilor de cazare. Turiştii din staţiune au la alegere hoteluri, vile,
pensiuni, cabane turistice, hanuri, popasuri.

Puncte Slabe
- Vatra Dornei face parte din Zona de Dezvoltare N-E unde produsul intern brut pe
locuitor are cea mai mică valoare dintre toate regiunile (71,7% din media naţională -
2002). Zona de Dezvoltare N-E are şi cea mai ridicată rată a sărăciei dintre toate
regiunile – 40.7% în 2001 dar şi cea mai mare rată de mortalitate infantilă dintre toate
regiunile.
- Posibilităţile de agrement turistic sunt insuficient valorificate. Deşi potenţialul zonei
este ridicat, acesta nu este valorificat corespunzător.
- Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii de drumuri. În prezent, Primăria Municipiului
Vatra-Dornei şi-a propus prin anumite proiecte să dezvolte infrastructura de drumuri,
să reducă gradul de poluare şi să fluidizeze circulaţia rutieră.
- Inexistenţa unor instituţii de învăţământ preuniversitar şi superior în domeniul
turismului. Personalul angajat în staţiune trebuie să fie instruit şi pregătit în domeniul
turismului pentru a asigura servicii de calitate.

Oportunităţi
- Existenţa Planului Urbanistic General (Master Plan) - instrument de dezvoltare
urbană. Adoptarea strategiei naţionale de dezvoltare de către staţiunea Vatra-Dornei ar
conduce la promovarea turismului şi la creşterea numărului de turişti.

12
 - Parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Turism, pentru
identificarea investitorilor în turismul dornean. Un prim pas în dezvoltarea turismului
din staţiune ar fi identificarea şi monitorizarea problemelor care împiedică dezvoltarea
turismului dornean prin parteneriatul cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi
Dezvoltare în Turism.

Ameninţări
- Inexistenţa în planurile regionale a căilor de transport rutier modern (autostrăzi,
drumuri rapide). Autostrăzile sunt necesare pentru a asigura fluidizarea circulaţiei şi
pentru a oferi turiştilor acces rapid spre destinaţie.
- Forţa de muncă calificată migrează în străinătate. Numărul celor care migrează în
căutarea unor câştiguri mai mari creşte de la an la an. Numărul persoanelor cu studii
superioare, în special al celor cu master şi doctorat, a fost substanţial mai mare decât al
celor care s-au mutat cu serviciul într-o altă ţară în anii trecuţi. Şi tot acest segment
este cel care îşi arată şi în viitor, într-un grad mult mai mare, disponibilitatea de a se
duce în străinătate în căutarea unui nou loc de muncă.

3.2. Forme de turism practicabile

Fermecătoarele peisaje din Vatra Dornei conferă un cadru agreabil diverselor forme de
turism. La Vatra Dornei nu vă puteţi plictisi şi după o vacanţă de o săptămână sau două vă
întoarceţi acasă relaxaţi şi cu o mai mare poftă de viaţă.

Turismul balneo-climateric
Se practică în staţiunea Vatra Dornei dar şi la Poiana Negrii, Iacobeni, Sarul Dornei,
acestea utilizând în scopuri balneare resursele hidro-minerale, mofetele, pe un fond
bioclimatic stimulent. Utilizarea unor tehnici şi proceduri terapeutice moderne conpletează
efectul factorilor naturali:
-apele minerale carbogazoase, hipotone, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene,
feruginoase;
-nămoluri de turbă din Tinovu Mare Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab
mineralizată, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humuci;
-ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni etc.

Turismul climateric, pentru odihnă şi tratament

Reprezintă o a doua formă de turism de sejur precticat în statiunile climaterice montane.
Amplasarea bazei de tratament în contact direct cu unitatea montană, la altitudini de 800
m, leagă staţiunea de hiterlandul montan, dotat la rândul său cu unităţi turistice şi alte
amenajări. Această situaţie duce la o diversificare a posibilităţilor de practicare a turismului în
forme multiple, cu implicarea unei suprafeţe vaste din jurul staţiunii.

13
 Durata sejurului în staţiunile climaterice montane este mai redusă : 4 nopţi cazare/ turist
ducând la o rulare mai accentuată a persoanelor. Paleta de activităţi este cu atât mai diversă
cu cât se oferă mai multe posibilităţi de practicare a lor, prin amenajări sportive (river rafting,
atletism, pescuit, vânătoare, schi, mountain-bike), de agrement, divertisment, care contribuie
în mod substanţial la creşterea puterii de atracţie a staţiunilor atât pentru turiştii români cât şi
străini.

Turismul pentru sporturile de iarnă

Este o formă de turism sportiv care se intercondiţionează cu celelalte activităţi turistice,
practic fiind componenta specifică. Se desfăşoară în condiţii morfoclimatice particulare şi
într-un interval de timp bine delimitat.
Practicarea acestei forme de turism este favorizată de amenajările tehnice sub forma
pârtiilor şi a mijloacelor de transport pe cablu. Staţiunea Vatra Dornei beneficiază de două
pârtii de schi: Dealul Negru –3000 m lungime , grad de dificultate mediu Partia Parc (pârtie
omologată), grad de dificultate mediu,900 m lungime.Pârtia Dealul Negru are în dotare o
instalaţie de transport telescaun, iar pârtia Parc un baby-ski şi un teleschi.
Sporturile ce se pot practica la Vatra Dornei sunt: schi alpin, excursii montane, escaladă şi
alpinism, escaladă pe gheaţă , schi tour, schi fond, schi extrem, la care se adaugă traseele
montane parcurse cu snowmobile.
Dimensiunile turismului pentru sporturile de iarnă sunt limitate de intervalul de practicare,
în condiţii climatice cu precipitaţii solide. Sezonul optim de practicare a sporturilor de iarnă
durează 3-4 luni (intervalul ianuarie-martie).

Turismul itinerant
Este caracterizat prin deplasarea continuă în arealul geografic ales, cu mijloace de
deplasare variate (automobilistice, feroviare şi foarte ades pietonal, precum şi combinate).
Această mişcare este punctată de sejururi scurte (una, maxim 2 înnoptări) şi are o motivaţie
variată.
Turismul montan cuprinde, în mod diferenţiat, toate unităţile montane ce înconjoară
depresiunea Dornelor. Intensitatea sa este direct proporţională cu valoarea fondului
morfoturistic, cu volumul şi calitatea bazei de cazare, cu diversitatea şi gradul de modernizare
a căilor de comunicaţie spre şi în interiorul unităţii montane, precum şi cu apropierea de
centre urbane mari, cu activităţi economice complexe, generatoare de fluxuri turistice intense.
Volumul real al circulaţiei turistice montane este mult mai mare decât cel rezultat din
datele statistice, cu atât mai mult, cu cât în apropierea unităţilor montane sunt staţiuni care se
constituie ca puncte de plecare pentru drumeţii montane, cu durată de o zi şi revenirea la
bazele de plecare. De asemenea, sub incidenţa turismului montan intră şi o parte a turismului
hibrid, de week-end.
Turismul de drumeţie montană - este cel mai răspândit şi stimulat de valoarea peisagistică
a regiunii montane, cu relief dezvoltat pe calcare şi conglomerate, pe roci vulcanice.
Turismul de tip alpinism - este o formă exclusiv sportivă a turismului montan, practicat de
o categorie restrânsă de persoane, cu aptitudini fizice deosebite şi special antrenată pentru

14
aceasta. Practicarea alpinismului solicită condiţii morfologice deosebite: versanţi cu pante
abrupte, ridicaţi până la verticală, chiar subplombaţi şi energie mare de relief, de sute de
metri.

Turismul de sfârşit de săptămână (de week-end)

S-a impus începând din perioada interbelică, odată cu dezvoltarea explozivă a urbanizării
determinată de industrializare, tendinţă ce a continuat în ritm accelerat şi în ultimele patru
decenii. În paralel, a crescut masa populaţiei concentrată în oraşe şi ocupată în activităţile
acestora.

Turismul rural şi agroturismul

Este o categorie aparte de turism, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă (cazare,
pensiune, circulaţie turistică, derulare de programe, prestare de servicii de bază şi
suplimentare), activităţi economice (predominant agricole dar şi de practicarea unor ocupaţii
tradiţionale), precum şi modul de petrecere a segmentului de timp liber pentru cei ce solicită
acest tip de turism.
El presupune dezvoltarea turismului în mediul rural, în strânsă corelaţie cu economia
locală, ceea ce conduce la interdependenţa dintre aceste două laturi.

15
 Capitolul 4. Relansarea turismului din staţiunea Vatra-Dornei

Turismul balnear este acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea
sau redobândirea sănătăţii, folosit de o largă categorie de turişti, în mod regulat.
Turismul balnear în România nu se adresează numai celor cu probleme medicale,ci şi
celor care vor să se relaxeze să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică,mentală şi
spirituală. Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi
economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale, spre
care se centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare tot mai profundă a
ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un
înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de
evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei.

4.1. Abordarea strategiei locale în contextul strategiei naţionale de dezvoltare a

turismului în perioada 2007-2026
Organizaţia Mondială a Turismului împreună cu departamentul pentru turism din cadrul
Ministerului pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, au elaborat o strategie de
dezvoltare a turismului românesc pe 20 ani, între anii 2007-2026, pe care au numit-o „Master
Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026”.
Acest proiect îşi propune să aprobe principiile dezvoltării durabile a turismului aşa cum
este definit de către Organizaţia Mondială pentru Turism, şi anume „Dezvoltarea durabilă a
turismului satisface cerinţele prezente ale turiştilor şi regiunilor turistice şi protejează şi creşte
oportunităţile viitoare de dezvoltare. Este considerat a avea drept rezultat managementul
tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, sociale şi estetice să fie îndeplinite şi să fie
menţinute integritatea culturală, procesele ecologice esenţiale, diversitatea biologică şi bio-
climatul”.

În Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026 sunt propuse acţiuni
pe care staţiunile balneare ar trebui să le adopte, inclusiv Vatra Dornei.
Prima dintre aceste acţiuni, acţiunea 15, trebuie efectuată de ANT şi Organizaţia
Patronatelor din Turismul Balnear din România.

16
 Acţiunea 15
Comandarea unei cercetări pe piaţa internă pentru a identifica:
- care tratamente balneare rămân în cerere pentru segmentul biletelor de tratament şi care
pentru segmentul nesubvenţionat;
- cererea de pe piaţă şi profilul sejururilor de wellness şi al pachetelor de tratament
preventiv;
- activităţi suplimentare pe care vizitatorii le aşteaptă în afara facilităţilor de tratament sau
wellness.
Comandarea unei cercetări pe pieţele externe pentru a identifica:
- ţări ale căror sisteme de asigurări de sănătate subvenţionează tratamentul balnear şi care ar
putea fi interesate de vizite în România; cum ar putea fi atraşi pacienţii din aceste ţări;
- cererea pentru gama de tratamente oferită în România, în special propunerile de vânzare
unice ale României – mofete, nămoluri unice, etc. prin decizia personală sau la
recomandarea medicului;
- concurenţa preţurilor de pe pieţe cum sunt Ungaria si Bulgaria;
- procesul selecţiei staţiunilor de tratament şi de wellness – de către clienţi, medici,
companii de asigurări, tur operatori specializaţi, etc.
- media şi canalele de publicitate pentru a ajunge la clienţii străini ai staţiunilor balneare şi
la cei care îi consiliază.
ANT şi Organizaţia Patronatelor din Turismul Balnear din România (OPTBR) trebuie să
Iniţieze această cercetare.

*Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, partea a 2-a, pag 269

Acţiunea 66
Diseminarea rezultatelor studiilor de mai
sus către toţi cei interesaţi.

*Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, partea a 2-a, pag 270

O dată identificată cererea pieţei, Vatra Dornei şi proprietarii ei vor trebui să se decidă care
din segmente pot fi considerate drept ţinte şi să-şi dezvolte gama de
produse pentru a satisface cerinţele clienţilor.

Acţiuni 66, 86, 87

Proprietarii staţiunilor balneare şi autorităţile locale
trebuie să se pună de acord asupra reorientării gamei de
produse ale staţiunilor şi imaginii pe baza cererii
identificate pe piaţă. Primăriile staţiunilor balneare
trebuie să autorizeze planuri de dezvoltare integrată a

17
staţiunilor în colaborare cu proprietarii locali ai
staţiunilor balneare în vederea îmbunătăţirii şi extinderii
motivelor de vizitare şi să decidă măsurile care trebuie
luate la nivelul staţiunilor în funcţie de direcţia în care se
va dezvolta staţiunea în viitor. Găsirea surselor de
finanţare pentru implementarea acestor planuri şi
realizarea implementării.

* Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, partea a 2-a, pag 270

Acţiunea 79 propune ca reprezentanţii staţiunii Vatra-Dornei, respectiv primăria, să

elaboreze un plan de marketing pentru a promova imaginea staţiunii şi pentru a atrage mai
mulţi turişti.

Acţiunea 79
ONT, împreună cu
reprezentanţii industriei balneare să
proiecteze şi să implementeze un
plan de marketing pentru a crea
imagini adecvate ale staţiunilor
balneare din România şi ale ofertei
lor de produse specifice.

* Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, partea a 2-a, pag 271

Acţiunea 83 propune acordarea unei atenţii deosebite instruirii personalului angajat în

staţiunea Vatra-Dornei. Pentru a oferi turiştilor servicii de calitate personalul din staţiune
trebuie instruit astfel încât să se manifeste mai degrabă ca personal al industriei ospitalităţii
decât ca personal pur "medical" sau "para-medical".

Acţiunea 83

Organizarea şi derulare de
seminare de pregătire în domeniul
sectorului ospitalităţii şi turismului şi
al satisfacţiei clienţilor în diferite
locuri din ţară în mod continuu pentru
întreg personalul din staţiunile
balneare, de către echipa mobilă de
instructori în sectorul ospitalităţii şi
turismului.

*Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, partea a 2-a, pag 214
Acţiunea 83

18
 ANT si OPTBR, prin intermediul
Comitetului de Dezvoltare a Resurselor
Umane a propus, să dezvolte instruirea
personalului din staţiunile balneare la
nivel regional pentru tratamente generale
şi specializate, wellness, înfrumuseţare,
etc.

*Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026 partea a 2-a pag 271

4.2. Scopul şi obiectivele strategiei

Strategia de dezvoltare a staţiunii Vatra-Dornei are următoarele scopuri:
-de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală
autentică;
-de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care să
aibă un impact scăzut asupra mediului;
-de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism în
industria turistică;
-de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat şi pentru acţiunile
de voluntariat ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea turismului în
judeţul Suceava;
-de a stabili direcţii clare de acţiune a turismului pentru următorii ani;
-de a reprezenta interesele unui segment mare de cetăţeni, oameni de afaceri,
asociaţii şi fundaţii, etc. care sunt implicaţi direct sau indirect, în dezvoltarea
turismului în judeţ.
În cadrul strategiei de dezvoltare a staţiunii sunt definite obiectivele acesteia printre care se
numără dezvoltarea infrastructurii de bază, creşterea potenţialului economic al zonei,
regenerarea urbană, protecţia mediului.

4.2.1. Domenii prioritare pentru diversificarea turismului din staţiune

Pentru promovarea şi diversificarea turismului în Vatra Dornei se are în vedere
îndeplinirea următoarelor obiective:
- refacerea şi modernizarea infrastructurii hoteliere din Vatra Dornei;
- promovarea prin marketing agresiv a municipiului Vatra Dornei ca furnizor de resurse şi
servicii turistice;
- organizarea turismului de agrement: vânătoare şi pescuit;
- reamenajarea zonelor de agrement din Vatra Dornei;
- mărimea şi modernizarea domeniului schiabil;
- crearea infrastructurii necesare turismului.
În vederea atingerii acestor obiective s-au constituit şi realizat o serie de proiecte şi anume:
creşterea eficienţei activităţii Serviciului de Dezvoltare şi Promovare a Turismului şi
Salvamont, creşterea siguranţei turiştilor-reducerea factorilor de risc în zona montană, Parcul
de distracţii „Lunca Dornei”, construirea unui patinoar artificial, Amenajarea pârtiei de schi
Telescaun, Sport extrem la Vatra Dornei.

19
4.2.2. Programul de modernizare a infrastructurii pentru turism
În ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de bază, există trei proiecte realizate şi
concepute de consiliul local al municipiului Vatra Dornei: „Construcţie drum ocolitor”,
„Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu energie termică, respectiv CT1 şi
CT2” , „Reabilitarea aeroportului Floreni”.
Primul proiect urmăreşte în urma realizării lui să reducă gradul de poluare din centrul
oraşului, protejarea clădirilor monumente arhitecturale din zona centrală a oraşului,
fluidizarea circulaţiei rutiere.
Cel de-al doilea proiect propune creşterea eficienţei energetică prin reabilitarea şi
modernizarea centralelor termice existente (Centru I şi Centru II), în vederea obţinerii energiei
termice pentru încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde de consum şi de asemenea
contorizarea integrală la consumatori. Astfel, sistemul propus va conduce la reducerea cu
aproximativ 12% a cantităţii de combustibil şi reducerea emisiilor de CO2.
Cel de-al treilea proiect urmăreşte creşterea calităţii vieţii, dezvoltarea serviciilor şi
creşterea numărului de turişti.

4.3. Strategia de dezvoltare a staţiunii Vatra-Dornei

Obiective
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază
2. Creşterea potenţialului economic al
zonei
3. Regenerare urbană
Acţiuni
a. Reabilitarea şi modernizarea sistemului
stradal;
b. Construcţia de locuinţe;
c. Reabilitarea sistemului de termoficare a
oraşului;
d. Sprijinirea I.M.M. –urilor pentru
dezvoltarea de servicii şi activităţi
productive;
e. Modernizarea şi reabilitarea fondului
locuibil existent în parteneriat cu asociaţiile
de locatari;
f. Dezvoltarea infrastructurii de transport
a. utilizarea în mod durabil a resurselor
capitalului natural din zona Vatra Dornei;
b. valorificarea bunurilor şi serviciilor
generate de capitalul natural din zona Vatra
Dornei.
a. Perfecţionarea planului de urbanism
general al localităţii;
b. Reabilitarea clădirilor cu valoare de
patrimoniu şi punerea în valoare a acestora;
c. Reabilitarea urbană prin refacerea şi
dezvoltarea centrului oraşului, a clădirilor
declarate monumente arhitecturale precum
şi redezvoltarea clădirilor prin

20

4. Protecţia mediului
5. Întărirea coeziunii sociale şi reducerea
sărăciei
6. Promovarea şi dezvoltarea turismului
reamenajarea faţadelor şi a funcţiunilor lor
de bază sau redefinirea acestor funcţiuni;
d. Stabilirea regulilor de utilizare raţională
a terenurilor pentru ca toate proiectele de
dezvoltare să respecte planul de urbanism
general, ca instrument de planificare
spaţială.
a. îmbunătăţirea calităţii mediului
b.managementul integrat al deşeurilor
urbane;
c. realizarea unor pepiniere de puieţi;
d. reabilitarea parcului municipal.
a. Dezvoltarea serviciilor de asistenţă
socială pentru persoanele aflate în
dificultate (minori, persoane vârstnice,
persoane cu handicap);
b. Reorientarea profesională;
c. Informarea copiilor şi tinerilor şi
implicarea acestora în problematica
localităţii;
d. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă
medicală;
e. Modernizarea spaţiilor destinate
activităţilor socio-culturale şi sportive;
f. Susţinerea şi promovarea festivalurilor
tradiţionale;
g. Întărirea coeziunii între administraţia
publică şi organizaţiile non-
guvernamentale, între toate serviciile
descentralizate şi ONG-uri pentru
rezolvarea problemelor de interes
comunitar;
h. Asigurarea transparenţei actului
decizional pentru încurajarea participării
cetăţenilor la dezvoltarea politicilor şi la
susţinerea deciziilor locale.
a. refacerea şi modernizarea infrastructurii
hoteliere din Vatra Dornei;
b. promovarea prin marketing agresiv a
municipiului Vatra Dornei ca furnizor de
resurse şi servicii turistice;
c. organizarea turismului de agrement:
vânătoare şi pescuit;
d. reamenajarea zonelor de agrement din
Vatra Dornei.
e. mărirea şi modernizarea domeniului
21
 schiabil;
f. crearea infrastructurii necesare
turismului.

Prin resursele de apă minerală, factorii naturali de cură, potenţialul natural bogat cât şi cel
antropic, au făcut posibilă dezvoltarea în timp a turismului în această zonă.
Această zonă oferă condiţii de desfăşurare a activităţilor turistice şi nu numai. În primul
rând existenţa apelor minerale, cu proprietăţi terapeutice, turba, au condus la dezvoltarea unui
turism balnear; poziţionarea oraşului într-o zonă montană deosebit de frumoasă au făcut
posibilă amenajarea unor pârtii şi astfel dezvoltarea unor activităţi de agrement (sporturilor de
iarnă, a drumurilor).
La toate acestea se adaugă şi moştenirea etnofolclorică, istoricul acestor meleaguri,
tradiţiile, portul popular, toate acestea oferind multiple posibilităţi pentru desfăşurarea
turismului de agrement.
Nevoia de diversificare şi de apariţie a unor noi forme de activităţi turistice, poluarea
mediului urban, nevoia de linişte, de odihnă, au dus la apariţia unei noi activităţi, cea de
agroturism şi turism rural unde cadrul natural favorabil a reprezentat elementul de bază.
Agroturismul în această zonă este o activitate nouă, ea fiind una complementară nu va
înlocui niciodată activitatea de bază, acestea aducând noi locuri de muncă, pentru populaţia
din zonă, şi a cărei pregătire profesională nu-i avantajează în găsirea unui loc de muncă.
Chiar dacă zona beneficiază de un potenţial turistic natural cât şi antropic, acest lucru nu
este suficient pentru dezvoltarea unei activităţi turistice, fiind nevoie de dotări edilitare,
infrastructură la un nivel destul de bun, dar şi să ofere oportunităţi de afaceri pentru
investitorii străini, dar şi cei din ţară.
În acest sens Primăria municipiului Vatra Dornei în colaborare cu alte instituţii au pus
bazele unor proiecte ce urmează a fi puse în aplicare, acestea urmărind dezvoltarea
infrastructurii, amenajarea şi reamenajarea unor clădiri şi parcuri, creşterea calităţii serviciilor,
promovarea zonei şi implicit a staţiunii, dar şi reducerea impactului localnicilor dar şi a
turiştilor asupra mediului.
Conceptul strategic de dezvoltare, constă în dezvoltarea economică a oraşului datorată
poziţiei geostrategice a acestuia, cât şi capacitatea de a atrage firme (activităţi) economice
(investiţii).

1. Dezvoltarea infrastructurii de bază constă în reabilitarea şi modernizarea sistemului

stradal, a construirii de locuinţe, reabilitarea sistemului de termoficare a oraşului, sprijinirea
IMM-urilor pentru dezvoltarea de servicii şi activităţi productive, dezvoltarea infrastructurii
de transport.

2. Un alt obiectiv strategic îl reprezintă creşterea potenţialului economic al zonei, prin

utilizarea în mod durabil a resurselor naturale din zona Vatra Dornei cât şi a valorificării
bunurilor şi a serviciilor generate de capitalul natural din zona Vatra Dornei.

3. Regenerarea urbană este realizată prin reabilitarea clădirilor cu valoare de patrimoniu cât
şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru elevi. Mai exact consolidarea şi amenajarea cazinoului

22
balnear şi repunerea în circuitul turistic, proiect ce este estimat în jurul valorii de 4,2 milioane
€ într-o perioadă de 4 ani, construirea unei noi şcoli şi reabilitarea, amenajarea celor existente.
Repunerea în circulaţie a cazinoului va duce la crearea unor noi locuri de muncă, atragerea
unui număr mai mare de turişti prin creşterea activităţii zonei.
Construcţia cazinoului este reprezentativă în ansamblul edificiilor staţiunii balneo-
climaterice Vatra Dornei, cu un evident potenţial turistic, inclusiv în contextul turismului
naţional şi internaţional.
În cadrul acestor lucrări de consolidare, restaurare şi punere în valoare a acestui obiectiv,
se va acorda o importanţă deosebită refuncţionalizării clăririi, pentru integrarea acesteia în
circuitul economic, de afaceri şi turistic caracteristic zonei.
4. Protecţia mediului. Pentru a putea pune în practică acest obiectiv, Primăria municipiului
Vatra Dornei, a conceput o serie de proiecte, cum ar fi: „Reabilitarea staţiei de tratare a apei şi
extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă”, „Retehnologizarea staţiei de epurare a apelor
uzate precum şi reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare”, „Asigurarea unui
management integrat al deşeurilor urbane în municipiul Vatra Dornei”, „Reabilitarea Parcului
Municipal”.
Prin aceste programe şi proiecte se urmăresc o serie de aspecte, benefice atât pentru
turişti, cât şi pentru populaţia acestui oraş. Astfel se încearcă o dezvoltare a unor activităţi
economice şi turistice în zone în care nu există reţea de apă, îmbunătăţirea calităţii apei
potabile, creşterea serviciilor.
În cadrul protecţiei mediului natural, un management al deşeurilor reprezintă o
prioritate, astfel încât este necesară crearea unei strategii de marketing pentru dezvoltarea
unui business profitabil pentru deşeurile urbane reciclate. Aplicarea acestei strategii poate
duce la o creştere a volumului de deşeuri reciclate, terenurile unde a funcţionat vechea rampă
de deşeuri pot fi folosite în alte scopuri, se crează oportunităţi de creştere a locurilor de
muncă, va duce la o creştere a credibilităţii în abordarea problemei de dezvoltare durabilă şi a
investiţiilor străine.
Primăria urmăreşte modernizarea şi tehnologizarea procesului de colectare, transport şi
depozitare a deşeurilor, toate acestea fiind făcute cu surse de la bugetul local pentru
achiziţionarea unor autocompactoare de gunoi şi un număr de 10 europubele, pentru a
transporta gunoiul menajer din centrul oraşului şi zona staţiunii.
Calitatea aerului în zona Dornei este ridicată, datorită prezenţei în zonă a pădurilor de
conifere (brad, pin, molid, con) prin cetina verde şi răşină se realizează o oxigenare
permanentă a atmosferei.
Calitatea apei din râul Bistriţa se integrează în categoria I de calitate, dar prezintă
concentraţii mari la unii indicatori metalici (mangan, fier, zinc), datorită exploatărilor miniere
din amonte. Râul Dorna se confluează cu Bistriţa, se încadrează în categoria I de calitate,
îmbunătăţind calitatea râului Bistriţa după confluenţă şi rămânând principala sursă de apă
potabilă a oraşului.
Solurile ce domină în acest aval sunt cele brune şi gălbui de pădure, favorabile
pădurilor de conifere, fâneţelor de bună calitate, păşunilor şi plantelor de nutreţ cultivate.
În şesul Bistriţei şi al Dornei cât şi a principalelor pârâie s-au separat soluri aluviale cu
diferite grade de evoluţie, apoi pe verticală pe formaţiunile cristaline s-au dezvoltat soluri
brune acide.

23
5. Întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei. În vederea elaborării strategiilor de
dezvoltare cât şi a direcţiilor de perfecţionare trebuie să se ţină cont de nivelul de sărăcie şi
încercarea reducerii acesteia.
În aceste sens există mai multe puncte de plecare cum ar fi dezvoltarea serviciilor de
asistenţă socială pentru persoanele aflate în dificultate (minori, persoane vârstnice, persoane
cu handicap), reorientarea profesională, informarea copiilor şi tinerilor şi implicarea acestora
în problematica localităţii, îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală.
La baza îndeplinirii acestor obiective, stau o serie de proiecte, realizate prin colaborarea
Primăriei municipiului Vatra Dornei cu alte instituţii judeţene (Primăria Suceava, Serviciul de
Urbanism şi Amenajarea Teritoriului), dar şi ONG-uri.
ca obiectiv în vederea stabilirii strategiilor ar trebui să fie calificarea şi recalificarea forţei
de muncă pentru următoarele locuri de muncă: agenţi turism, recepţioneri hotel, ospătari –
bucătari, constructivi (zidari, dulgheri, fierari etc.).
Pentru îndeplinirea obiectivelor nu este necesar doar educarea populaţiei, ci şi a
persoanelor ce lucrează în administraţia publică. În acest sens autoritatea locală s-a preocupat
de participarea funcţionarilor săi la cursuri de pregătire şi specializare.

6. Promovarea şi dezvoltarea turismului. Staţiunea Vatra Dornei s-a dezvoltat în timp datorită
turismului. Resursele de apă cu proprietăţi terapeutice, turba şi factorii naturali de cură au dus
la dezvoltarea turismului balnear. Condiţiile naturale, tradiţiile istorice şi culturale, pitorescul
zonei, fondul cinegetic, bogăţia şi varietatea elementelor de arhitectură, folclorul, oferă
multiple posibilităţi de desfăşurare a activităţilor de turism şi agrement.
Primăria municipiului Vatra Dornei a înfiinţat în anul 2000 Serviciul de Promovare şi
Dezvoltare a Turismului şi Salvamont, în scopul realizării unei promovări eficiente a întregii
staţiuni, a tuturor componentelor turistice cât şi pentru asigurarea securităţii turiştilor pe
traseele montane şi pârtiile de schi din Vatra Dornei.

Serviciul de promovare are următoarele sarcini:

- identificarea structurilor de primire turistică ce aparţin persoanelor fizice;
- crearea unei baze de date care să cuprindă structurile de primire turistică ce aparţin
persoanelor fizice din municipiul Vatra Dornei;
- verificarea fiecărei locuinţe şi constatarea condiţiilor de confort, igienă şi starea de
întreţinere a clădirii respective;
- să interzică persoanelor particulare de a aborda turiştii în spaţiile publice (gară, parcare);
- să elibereze avize de funcţionare pentru deţinătorii particulari de spaţii pentru închiriere.
În timpul sejurului se realizează sondaje de opinie pentru turişti legate de serviciile
asigurate.

BIBLIOGRAFIE

24
1. Busuioc, Marian Politici şi strategii în administrarea staţiunilor turistice, note de
curs, 2009
2. Busuioc, Marian Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului cultural în
România, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008
3. Firoiu, Daniela Economia turismului, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2005
4. Firoiu, Daniela Turismul în perspectiva globalizării, Ediţia a II-a Ed.
Prouniversitaria, Bucureşti, 2007
5. Master Plan pentru turismul naţional al României 2007 – 2026
6. http://www.cazarevatradornei.ro
7. http://www.ella.ro/turism/intern/balneo/vatra-dornei
8. http://www.vatra-dornei.info
9. http://www.vatradornei.net
10. http://www.vatra-dornei.ro
11. http://www.spas.ro
12. http://www.tratamentbalnear.ro
13. http://www.turisminbucovina.ro

25