Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea de Vest ‘’Vasile Goldis’’

Facultatea de Farmacie

Actiunile toxicilor si reactiile


alergice

Student: Stan Isabela


Grupa VII
Toxicologia este o ramură interdisciplinară ce se ocupă cu studierea
efectelor adverse provocate de diferite substanțe chimice sau agenți fizici
asupra organismelor vii, sau, altfel spus, știința otrăvurilor și a toxinelor.
Efectele adverse pot avea loc la diferite nivele ale corpului, de exemplu doar
un organ, sau doar un țesut pot fi afectate, dar pot avea loc şi la nivelul
intregului organism având ca rezultat în unele situaţii chiar decesul.

Toxicii isi manifesta actiunea fie la nivelul membranelor, fie in


interiorul celulei. Substantele exogene pot actiona asupra membranei
modificandu-i structura si activitatea enzimatica. Unii detergenti altereaza
structura membranei, antibioticele polipeptidice distrug membrana datorita
efectului tensioactiv. In interiorul celulei, toxicul poate modifica starea fizica
a citoplasmei, trecand-o din sol in gel, reversibil sau ireversibil, poate
reactiona cu enzime sau receptori.

Interactiunea reversibila joaca un rol fundamental in procesele vitale


din organism, putand explica efectul terapeutic sau toxic. Multe din
medicamentele cunoscute de producere a toxicitatii se bazeaza pe fixarea
toxicului de o enzima. Cunoasterea localizarii si naturii acestei fixari permit
explicarea actiunii toxicului. Un exemplu de blocare a enzimei prin fixarea
toxicului il reprezinta inhibitia acetilcolinesterazei de catre compusii
organofosforici.

Cunoasterea mecanismelor de actiune a toxicilor apare necesara atat


pentru interpretarea efectelor imediate, cat si pentru cele produse in timp
asupra organismelor individuale. Stabilirea actiunii selective a unui toxic
orienteaza cercetarile spre studierea organului tinta asupra caruia isi exercita
preferential actiunea nociva. Un organ tinta bine studiat este ficatul.

Alergia este o stare alterata, dobandita si specifica organismului, bazata


pe reactia antigen - anticorp. Se considera alterata pentru ca difera de o
reactie normala, adica subiectii odata sensibilizati la un antigen, vor
reactiona, datorita prezentei anticorpilor, diferit fata de modul de reactionare
inainte de sensibilizare. Reactia este dobandita, pentru ca este consecinta
sensibilizarii organismului la substanta cu care a venit in contact. Reactia este
specifica pentru ca in formarea complexului antigen - anticorp trebuie sa
intervina o anumita structura fizica - chimica. Antigenul este o proteina sau
un polizaharid care actioneaza fata de organism ca un corp strain si care
determina formarea de anticorpi.

Reactiile adverse alergice se constituie in efecte nocive ale


medicamentelor care au un mecanism imun. Ele sunt independente de doza ,
pot aparea la doze foarte mici deoarece presupun o sensibilizare prealabila.
Sensibilizarea alergica se dezvolta de obicei dupa 5 – 14 zile de la prima
administrare, uneori mai mult in cazul tratamentului continuu.

TIPURI DE REACTII ALERGICE :

- tipul I - anafilactic, medial de IgE (urticarie, edem laringian,


bronhospasm, hipotensiune arteriala); apar precoce sau rareori tardivand
cursul tratamentului; pot persista (ore / zile) dupa oprirea medicatiei;
- tipul II - citolitic, prin complement activat de anticorpii (lgG / lgM) -
antihaptena fixati pe celule (unele anemii hemolitice, unele trombocitopenii),
prin citoliza celulara directa autoimuna (anemie indusa de doza), prin
mecanismul “innocent bystander” (unele anemii hemolitice);

- tipul III - leziuni produse de complexe imune circulante depozitate


extravascular, cu atragere de complement (boala serului, febra
medicamentoasa, unele vasculite); manifestarile apar de obicei dupa 1 – 3
saptamani de la intreruperea tratamentului, atunci cand drogul sau metabolitul sau
nu mai exista in organism;

- tipul IV - hipersensibilitate de tip intarziat, cu limfocite Tαβ(CD4+ /


CD8+) activate (dermatita alergica de contact, granuloame, fibroza?); limfocitele T
ale pacientilor cu RAMMI manifestate cutanat au o inalta exprimare a antigenului
CLA (cutaneous lymphocyte-associated antigen) care favorizeaza homing-ul in
piele.

Dintre medicamentele care provoaca mai des alergii putem aminti :

Amiodarona , Papaverina , Metotrexat , Cefalosporine , Insulina , Vaccinuri,


Apomorfina , Peniciline.

BIBLIOGRAFIE:

Reactii alergice la medicamente. Ed. Med., Bucuresti, 2002.

Termeni și noțiuni de Toxicologie Industrială 2016


Toxicologie organica Lector dr. Adriana Urdă 2015

S-ar putea să vă placă și