1.Nava. Defininie. Elemente de identificare.

(pe larg despre primul element si despre

nationalitate). Codul Comercial roman nu da o definitie navei, ci doar o incadreaza in categoria bunurilor
mobile. Potrivit art. 490 din Codul Commercial "navele sunt bunuri mobile. Fac parte din vas si
ambarcatiunile, uneltele, instrumentele, armele, munitiile, proviziile, precum si in general toate lucrurile
destinate uzului sau permanent, chiar si in situatia in care se gasesc separate de vas pentru o anumita
perioada."
O definitie a navei gasim in art.23 din OG 42/1997 cu modiicarile urmatoare: termenul de
nava desemneaza navele maritime si de navigatie interioara de orice tip propulsate sau nepropulsate, care
navigheaza la suprafata sau in imersie, destinate transportului de marfuri si/sau pasageri, pescuitului,
remorcajului sau impingerii, aparatele plutitoare (ex.:macara plutitoare) cu sau fara propulsie, precum si
instalatiile plutitoare care in mod normal nu sunt destinate deplasarii sau efectuarii de lucrari speciale
(ex.:un ponton plutitor,farurile plutitoare si ambarcatiunile de agrement).
Potrivit art. 24 din OG 42/1997 fac parte din nava instalatiile, masinile si motoarele care asigura
propulsia navei sau produc o alta actiune mecanica impreuna cu mijloacele si mecanismele necesare
transmiterii acestei actiuni, toate echipamentele necesare navigatiei diferitelor manevre sigurantei navei,
salvarii vietilor omenesti, prevenirii poluarii, comunicatiilor, exploatarii, precum si proviziile.
D.p.d.v. juridic, problema care se pune este aceea a incadrarii navelor in categoria bunurilor
clasificate de art. 461 din Codul Civil in bunuri mobile si imobile. Desi exista o varietate da situatii in
care navele sunt asimilate bunurilor imobile supuse regulilor privitoare la imobile, nu putem sa le
incadram pe deplin in aceasta categorie intrucat s-ar incalca dispozitia expresa din art.490(1) din C.civil
cf.careia navele sunt bunuri mobile.
ELEMENTE DE IDENTIFICARE
Fiecare nava tb.sa fie inmatriculata administrativ pt.a se putea distinge de celelate nave.In mod
traditional,s-a considerat ca 4 elem.sunt necesare pt.identificarea unei nave,respectiv
numele,tonajul,portul de inmatriculare si nationalitatea acesteia.In conformitate cu legislatia
actuala,pt.stabilirea corecta a elem.de identificare tb.sa tinem seama de categoria careia ii apartine nava.
Navele maritime,navele de navigatie interioara propulsate,aparatele si instalatiile plutitoare cu
propulsie proprie se individualizeaza printr-un nume propus de proprietar si aprobat de autoritatea navala
romana (ANR).
Navele de navigatie interioara nepropulsate,navele de agrement si aparatele si instalatiile plutitoare
fara propulsie se individualizeaza printr-un numar de inmatriculare acordat de ANR putand purta la
solicitarea proprietarului si cu acordul capitaniei portului de inmatriculare,si un nume.
Primul element de identificare a navei este,dupa caz,numele sau nr.de inmatriculare,care va fi scris pe
corpul navei si in evidenta.Evidenta navelor maritime sub pavilion roman se tine in Registrul matricol al
navelor maritime de catre capitaniile de port stabilite in acest sens prin decizia directorului general al
ANR.
Navele de navigatie interioara se inmatriculeaza in Registrul matricol al navelor de navigatie
interioara de catre capitaniile de port stabilite in acest sens prin decizie al directorului general al ANR.
ANR tine evidenta a acestor nave in Registrul de evidenta centralizata.
Navele aflate in constructie sunt evidentiate in Registrul de evidenta al navelor in constructie tinut de
catre capitania de port in a carui raza teritoriala se afla santierul naval.
Nationalitatea navei este cel de-al doilea element de identificare.

2.Nationalitatea navei.Cond.de acordare a nationalitatii romane.

Nationalitatea romana si conditii de acordare.
In conformitate cu OG42/1997,navele au nationalitatea statului in care au fost inmatriculate si al carui
pavilion sunt autorizate sa abordeze.
Nationalitatea navei reprez.particularitatea acesteia de a apartine unui anumit stat al carui pavilion il
poarta,de a carui protectie se bucura si sub a carui jurisdictie se afla.Pt.acordarea nationalitatii
romane,tb.indeplinite 2 cond.:
1.navele sa fie inmatriculate in Romania.

1
2.sa fi obtinut dreptul de a arbora pavilion roman.

3.Procedura de acordare a dr.de a arbora pavilion roman. Dreptul de a arbora

pavilion roman se acorda in numele Guvernului de Ministerul Transporturilor care isi exercita autoritatea
in domeniul transportului naval prin ANR.Potr.art.45(2) din OG 42/1997,dreptul de a arbora pavilion
roman se acorda:
1.navelor maritime si de navigartie interioara proprietate a pers.fiz.sau jur.romane;
2.navelor maritime proprietate a pers.fiz.care au cetatenia unui stat membru al UE sau apartinand
spatiului economic european care au filiale,sucursale sau agentii in Romania.
3.navelor maritime proprietate a pers.fiz.strainecu domiciliul in Rom.sau a filialelor din Rom.ale
pers.jur.straine,altele decat cele mentionate anterior.
4.navelor maritime sau de navigatie interioara proprietate a pers.fiz./jur.straine,inchiriate prin contracte
tip Bare-boat ori leasing pe perioade mai mari de un an,de pers.fiz.sau jur.romane.
In toate situatiile,tb.sa se faca dovada ca navele sunt conforme normelor tehnice obligatorii de
constructie a navelor care arboreaza pavilion roman.Dovada se face cu certificat emis de ANR sau de o
alta organizatie recunoscuta.De asemenea,navele tb.sa fie conforme cerintelor tehnice prevazute in
acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.
Orice nava construita in strainatate care urmeaza sa arboreze pavilion roman tb.supravegheata in
timpul constructiei de catre ANR sau de o organizatie recunoscuta cu care ANR a incheiat un contract de
mandat special.
Dupa acordarea dreptului de arborare a pavilionului roman,capitaniile de port inmatriculeaza nava
in Registrele matricole si emit actul de nationalitate al navei care atesta acest drept.
Dupa emiterea actului de nationalitate ,capitania de port comunica autoritatii navale romane datele
din registrul matricol spre a fi inregistrate in Registrul de evidenta centralizata.
Actul de nationalitate este valabil 5 ani si poate fi prelungit cu conditia indeplinirii normelor tehnice
obligatorii.
Navele care arboreaza pavilion roman avand nationalitate romana nu pot naviga sub pavilionul altui
stat si sunt obligate sa aibe la bord urmatoarele:
-documentul care atesta dreptul de a arbora pavilion roman;
-certificatul de conformitate cu normele tehnice obligatorii;
-certificat care atesta conformitatea cu acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.

4.Suspendarea si retragerea dr.de a arbora pavilion roman. Legea (OG 42/1997)

prevede posibilitatea de suspendare a acestui drept pt.navele inchiriate in sistem Bare-boat sau aflate in
leasing pe o perioada mai mare de un an.
Suspendarea se acorda la solicitarea proprietarului navei care va depune o cerere in acest sens la
capitania portului de inmatriculare in care se va mentiona pavilionul pe care urmeaza sa-l arboreze nava.
Daca nava este grevata de sarcini,inscrise in Registrele matricole,la cerere,se va anexa acordul scris
al creditorilor navei pt.inmatricularea acesteia in alt registru pe perioada contractelor de Bare-boat sau
leasing.
Suspendarea se acorda pe o perioada de maxim 2 ani.In cazul in care contractul de Bare-boat sau de
leasing este incheiat pe o perioada mai mare de 2 ani,proprietarul navei poate solicita prelungirea
suspendarii.
Retragerea dreptului de arborare a pavilionului roman poate interveni fie la solicitarea proprietarului
navei,fie ca o sanctiune atunci cand nu mai sunt indeplinite cond.de arborare a pavilonului roman sau
cand sunt incalcate in mod repetat cerintele prevazute in conventiile internationale la care Rom.e parte..In
prima sit.,proprietarul va depune o cerere in care va mentiona pavilionul pe care urmeaza sa-l arboreze
nava,acordul scris al creditorilor pt.scoaterea din evidente a navei daca aceasta este grevata de sarcini si
actul de nationalitate al navei.

2
 In cea de-a doua sit.,ANR va comunica decizia de retragere proprietarului care va avea obligatia ca
in termen de 15 zile sa predea actul de nationalitate.Dupa retragerea dr.de abordare a pavilionului
roman,navele se radiaza din Registrele matricole si din Registrul de evidenta centralizat.

5.Proprietatea asupra navelor.Dobandirea proprietatii prin constructia navei (despre

asemanarea cu contr.de antrepriza).
Modul de dobandire a dr.de propr.asupra navelor maritime se imparte in 2 categorii:
*moduri principale(I-dobandirea proprietatii prin constructia navei;II-contr.de vanz.-cump.)
*moduri derivate(dizolvarea pers.jur.apartinatoare;abandonul;confiscarea etc.)
I.Dobandirea dr.de proprietate prin constructia navei
Codul com.roman incadreaza contractul de constructie al navei in categ.locatiunii reglem.de
C.civil,mai précis in categ.contr.de antrepriza.Potr.art.1412 C.civil,”locatiunea lucrarilor este un contract
prin care una dintre parti se indatoreste drept un pret determinat,a face ceva pt.cealalta parte.”
Antrepriza este un contract prin care una dintre parti,antreprenorul,se oblige sa execute pe riscul sau
si in mod independent o anumita lucrare pt.cealalta parte in schimbul unui pret.
In raport cu caracterul complex al problemelor pe care le implica constructia unei nave,acest contract
poate fi calificat ca un contract de antrepriza cu urm.precizari:
1.Antrepriza este un contract sinalagmatic cu titlu oneros,comutativ,cu executare succesiva si
consensual.In dr.comun,legea nu are o forma speciala pt.validitatea contractului.In schimb,art.491
C.Com.prevede ca acest contract tb.facut in scris si transcris in Registrele capitaniei portului sau
Autoritatii Maritime unde se realizeaza constructia.
In cf.cu dispoz.prev.OG42/1997:”orice nava care se construieste in Rom.cu exceptia celor care nu se
inmatriculeaza tb.sa aiba un proiect avizat de autoritatea competenta a statului al carui pavilion urmeaza
sa-l arboreze sau de o societate de clasificare agreata de respective autoritate.
In toate situatiile,constructia unei nave nu poate incepe decat in temeiul si cu respectarea autorizatiei
eliberate de capitania portului in a carei raza se afla santierul naval.In scopul obtinerii
autorizatiei,constructorul va prezenta la capitania portului documentatia tehnica aprobata de ANR,precum
si contr.de constructie in care se va preciza expres numele proprietarului.Indiferent de pavilionul pe care
urmeaza a-l arbora nava,nava va fi evidentiata intr-un registru special.
2.Antrepriza este un contract intuitu-personae in ceea ce priveste organizarea si conducerea
lucrarii,antreprenorul fiind obligat sa execute personal lucrarea numai daca exista clauza contractuala in
acest sens sau daca rezulta din imprejurari.
In material constructiilor de nave,subantrepriza este permisa in toate situatiile avand in vedere
complexitatea si diversitatea lucrarii.
3.Potr.art.1485 C.Civil,contr.de antrepriza inceteaza prin moartea meseriasului,arhitectului sau
antreprenorului.Un caz asemanator este prevazut si in art.42(3) C.Com.,respectiva moartea
constructorului cu aplicatie mai redusa in present intrucat textul priveste constructorul pers.fizica.
PROPRIETATEA ASUPRA NAVELOR IN CONSTRUCTIE
In sit. in care materialele au fost procurate de client,el pastreaza dr.de propr.asupra acestora,chiar
incorporate in nava aflata in constructie,acestea revenind de drept beneficiarului lucrarii.Pt.prestatia
efectuata si neachitata constructorului,acesta va avea un dr.de creanta si un privilegiu asupra materialelor
incorporate in nava aflata in constructie.Daca materialele sunt procurate de constructor,el ramane
proprietarul lor si al lucrarii pana in momentul predarii.
Problema care se pune este aceea de a sti ce se intampla in sit.in care au fost finalizate si platite
corespunzator anumite parti din nava.Si in aceasta sit.,beneficiarul nu devine proprietar pe respectivele
parti finalizate si achitate.Este posibil ca partile sa incheie o conventie prin care partile sa stab.transferul
etapizat al dr.de proprietate.Aceasta conventie este de natura a-l proteja pe beneficiar,mai ales in sit.in
care anterior finalizarii constructiei,constructorul ar cadea in faliment,caz in care beneficiarul navei ar fi
obligat sa suporte si concursul celorlalti creditori ai acestora.
O alta solutie in vederea protejarii intereselor beneficiarului,ar fi ipotecarea navei,concomitant cu
finalizarea anumitor stadii de executie.

3
 ETAPELE CONTRACTULUI DE CONSTRUIRE A NAVEI
OBLIGATIILE CONSTRUCTORULUI:
1.livrarea navei la termenul convenit,orice intarziere fiind penalizata cf.clauzelor contractuale.
2.garantia contra viciilor.Potr.dr.comun,constructorul raspunde in toate cazurile pt.viciile ascunse ale
lucrarii dup ace a fost receptionata de client,chiar si in sit.in care lucrarea nu a fost executata de el
personal.In contracte uzuale,garantia legala este inlocuita cu o garantie conventionala,in sensul ca se
garanteaza buna functionare o per.de timp,perioada in care constructorul se oblige sa inlocuiasca partile
defecte.
OBLIGATIILE BENEFICIARULUI
1.Plata pretului convenit
Dreptul comun in materie (1413 C.Civil)impune cerinta existentei unui pret determinat de
parti,ceea ce nu inseamna neaparat stabilirea unei sume fixe,ci posibilitatea stabilirii criteriilor de
determinare ulterioara a pretului.

6.Proprietatea asupra navelor. Dobandirea proprietatii prin vanzare.

Navele care arboreaza pavilion roman,pot fi transmise in proprietatea altor pers.fiz./jur.,romane/straine,in
cond.legii.
Contr.de vanz.-cump.al navei maritime este un contract sinalagmatic,comutativ si translativ de
proprietate.Pt.a fi valabil incheiat,tb.sa indeplineasca cond.cerute de lege pt.validitatea oricarei
conventii,respective capacitatea de a contracta,consimtamant valabil,un obiect det.si o cauza licita.Mai
mult,legea impune ca acesta sa fie incheiat in forma scrisa.Desi navele sunt bunuri
mobile,C.Com.pretinde ca orice instrainarea lor sa se faca in scris si pt.opozabilitate aceasta sa fie inscrisa
in registrele capitaniei.Daca instrainarea are loc in strainatate,actul de vanzare tb.sa se incheie in fata
consulului roman din portul unde se afla nava respective,urmand a fi inscrisa in Registrele
Consulatului,iar acesta sa transmita o copie legalizata a actului de instrainare la capitania portului unde
vasul este inscris.In ambele cazuri,instrainarea tb.notata pe actul de nationalitate al vasului.In sit.in care
vanzarea are loc in timpul voiajului vasului spre o tara straina,partile pot conveni ca adnotarea
transferului dr.de propr.pe actul de nationalitate al navei sa fie efectuata de catre consulatul roman al
portului spre care se indreapta nava .In acelasi sens,sunt si dispoz.cuprinse in OG 42/1997
astfel:”constituirea,transmiterea sau stingerea dr.reale asupra navelor care arboreaza pavilion roman se
transcribe la solicitarea pers.fiz./jur.titulare a acestor dr.in Registrul matricol cu mentiunile
corespunzatoare si in actul de nationalitate.Dupa transcriere,dr.real dobandit asupra navei se adnoteaza in
actul de nationalitate,dupa cum urmeaza:
-daca dr.reale sunt constituite in tara,adnotarea se face de catre capitania portului unde este inmatriculata
nava,daca nava se afla in apele nationale navigabile sau de catre Misiunea diplomatica a Rom.la cererea
ANR daca nava se afla intr-un port strain.
-daca dr.reale sunt constituite in strainatate,adnotarea se face de catre Misiunea Diplomatica a Rom.
Acreditata pt.statul respective daca nava se afla intr-un stat strain sau de catre Capitania portului unde
este inmatriculata nava dupa primirea confirmarii de adnotare din partea misiunii diplomatice a Rom.daca
nava se afla in apele nationale navigabile.
In acest caz,autoritatile consulare au oblig.de a transmite de indata ANR o copie legalizata a
inscrisului constitutive de dr.reale.Dobandirea proprietatii asupra navei poate avea loc si prin vanzarea
silita a acesteia,insa aceasta spre deosebire de vanzarea de buna-credinta(voie) implica in mod necesar
schimbarea comandantului navei sub rezerva dreptului la despagubire al acestuia impotriva celui
obligat(art.930 C.Com

7.Prerogativele comandantului de nava. COMANDANTULSAUCONDUCATORUL

NAVEI este pers.care exercita comanda pe nava si in acest scop este investit cu autorit.asupra
pers.ambarcate pe nava si indepl.atributiile ce-I revin potr.prevederilor legislatiei nationale,instructiunilor
proprietarului sau operatorului navei,precum si acordurilor si conventiilor internationale la care Rom.este

4
parte.Comandantul de nava este reprezentantul proprietarului in relatiile cu autorit.(art.72 din OG
42/1997 cu modif.)
Prerogativele comandantului in exploatarea comerciala a navelor pot fi grupate in:
-prerogative nautice;
-prerogative comerciale;
-prerogative de ofiter public.
PREROGATIVE NAUTICE Exista indatoriri ce nu pot fi indeplinite de armator in cursul voiajului
deoarece el nu este present pe nava si nici nu are cunostinte nautice necesare.
Nava este incredintata comandantului care o conduce si o administreaza in timpul calatoriei,astfel incat
multe din obligatiile ce decurg din contr.de navlosire si din cele de transport maritime pot fi indeplinite in
fapt numai de comndantul navei.In exercitarea atributiilor sale nautice,comandantul este intotdeauna
autorizat sa intreprinda orice actiune necesara pt. A salva pers.aflate la bord,pt.a proteja nava sau
incarcatura si pt.a pastra in siguranta documentele navei.De asemenea,comandantul are obligatia de a
acorda asistenta necesara altor nave aflate in pericol.Ca regula generala,armatorul raspunde pt.actele si
faptele comandantului de nava.Daca transportul este guvernat de regulile de la Haga,armatorul nu va fi
raspunzator de pierderile rezultate din actele,neglijenta sau greselile comandantului in navigatie sau
administrarea navei.
Exonerarea de raspundere a armatorului pt.culpele nautice este legata de riscurile voiajului pe mare,cel
mai adesea armatorul fiind o pers.straina de aspectele tehnice si stiintifice pe care le implica conducerea
competenta a anavei,iar pe de alta parte,competenta nautical a comandantului navei este verificata de
autorit.statului astfel incat numai el este indreptatit sa exercite comanda si administrarea navei in timpul
calatoriei.
Daca transportul este guvernat de regulile de la Hamburg,carausul nu va fi exonerate de raspundere
pt.greselile comandantului in conducerea nautical sau administrarea navei.Mai mult,in cazul contr.de
navlosire,armatorul are oblig.de a preda nava in buna stare de navigabilitate inzestrata cu tot ceea ce este
necesar pt.efectuarea transportului pe mare.
Comandantul navei are oblig.de a asigura ca nava indepl.aceasta cond.si raspunde de mentinerea
navei in aceasta stare,in caz contrar sa informeze armatorul pt.remedierea situatiei.
PREROGATIVE COMERCIALE Comandantul este un prepus al armatorului in ceea ce priveste partea
comerciala a voiajului si raspunde direct fata de armator pt.greselile comise in aceasta calitate.Regulile de
la Haga prevad ca armatorul este raspunzator pt.greselile sau neglijentele de ordin commercial ale
comandantului savarsite in legatura cu marfa transportata.
Regulile de la Hamburg nu fac distinctie intre culpele nautice si comerciale,armatorul fiind direct
raspunzator pt.pierderi,avarii sau intarzieri in livrarea marfurilor.
Raspunderea poate fi nelimitata daca se dovedeste existenta intentiei.
PREROGATIVE DE OFITER PUBLIC
Legea confera comandantului atributii destul de largi,fiind considerat agent de necessitate ce
reprez.atat intereselor armatorilor,cat sip e cele ale proprietarilor de marfuri.In cazuri
exceptionale,comandantul navei are dreptul sa impuna masuri exceptionale la bordul navei,in functie de
gravitatea situatiei:
-are dr.sa izoleze orice pers.aflata la bord,daca actiunile acesteia,chiar daca nu intrunesc elem.constitutive
ale unei infractiuni,sa acorde pers.cauzate dr.la aparare,sa o protejeze sis a o predea autorit.competente
din primul port de escala;
-are oblig.de a inregistra in jurnalul de bord nasterile,casat. Si decesele care au loc la bordul navei si are
dr.si oblig.de a certifica testamentul unei pers.aflate la bord,aceasta certificare fiind echivalenta celei
acordate de un notar public.
8.Contractul de navlosire pe voiaj;def.;caractere jur.;forma contractului.
Navlosirea pe voiaj este un contr.prin care armatorul se oblige sa transporte marfuri pe mare,in schimbul
unei sume de bani numita navlu.
Caractere jur.:

5
-contract sinalagmatic-da nastere la obligatii reciproce intre parti.Obligatiile partilor sunt independente si
reciproce;
-contract consensual-se incheie prin acordul partilor asupra clauzelor contractuale;
-contract oneros-fiecare parte urmareste un interes propriu;
-contract comutativ-existenta si intinderea partilor este cunoscuta de parti inca din mom.incheierii
contractului;
-caracter alternativ,in sensul ca armatorul are posibilitatea de a inlocui,in anumite cond.,nava care va
efectua voiajul;
-contract cu executare succesiva in timp,in sensul ca acest contract nu poate fi executat practic printr-o
sg.prestatie.
Forma contractului: Potr.art.557C.Com.,contractul de navlosire se incheie in forma scrisa.In
practica,se utilizeaza cel mai adesea contr.tip elaborate de organizatiile internationale,cum ar fi
Conferinta Maritima Baltica si Internationala(BIMCO)care a realizat si ultimele variante care circula in
prezent,respectiv GENCON CHARTER-PARTY.
Contractul cuprinde 2 parti:
-partea I-formata din 26 de casete care urmeaza a se completa;
-partea a II-a-in care sunt prevazute 19 clauze descriptive,la care partile pot adauga si altele.
Avantajul acestui sistem este ca daca partile contractante nu doresc sa modifice clauzele standard,vor
completa numai prima parte ,cea de-a doua fiind incorporate prin referinta.

9.Obligatiile armatorului in contractul de navlosire pe voiaj.

In navlosirea pe voiaj,armatorul isi pastreaza rolul de caraus,are gestiunea nautical si comerciala a
navei,iar comandantul si echipajul raman in serviciul si la ordinele lui.
1).Obligatia de a pune la dispozitia navlositorului o nava in buna stare de navigabilitate.Prin buna stare de
navigabilitate se intelege aptitudinea navei de a efectua voiajul in scopul transportarii marfurilor la
destinatie in siguranta.
Nava indeplineste cond.de navigabilitate legala si indeplineste cond.fixate de legea nationala in
ceea ce priveste constructia si echipamentul ei,cond.care daca sunt indeplinite conduc la idea ca nava este
apta sa navige,tinand cont de pericolele inerente calatoriei.Nu este insa sufficient ca o nava sa
indeplineasca numai cond.de navigabilitate legala,ea tb.sa indeplineasca si cond.de navigabilitate
contractuala,respective sa fie apta sa transporte spre portul de destinatie marfa prev.in
contract.Neindeplinirea acestei obl.fund.atrage raspunderea armatorului.Datorita pericolelor maritime,in
contr.standard exista o clauza de limitare a raspunderii,clauza care prevede ca armatorul sau managerii sai
vor fi tinuti raspunzatori pt.pierderea sau avarierea marfii,precum si pt.intarzierea in livrare,numai in
cazul in care aceasta este consecinta directa a nedepunerii unei diligente rezonabile in scopul obtinerii
unei bune stari de navigabilitate si a armarii cu echipaj profesionist,echipamente si provizii.
Armatorul este exonerate de raspundere in sit.in care pierderea,avaria sau intarzierea in avarie este
consecinta directa a oricaror alte cause,chiar a neglijentei sau culpei comandantului sau echipajului,daca
din culpa acestora nava nu va fi in stare de navigabilitate.
-clauze de identificare:1-4,18,19,5-12.
-clauze de operare a navei:12
-clauze de reglem.aspecte financiare:13,14,23,24.
-clauze de jurisdictie:25.
2).Cea de-a doua obligatie a armatorului este aceea de a transporta marfurile incarcate pe nava si de a le
preda la destinatie in starea in care le-a primit.Maj.obligatiilor in timpul calatoriei sunt indeplinite de
comandantul navei care are o poz.jur.bine det.,rolul acestuia atat in ceea ce priveste executarea tehnica a
voiajului,cat si in executarea contr.de navlosire,fiind deosebit de imp.In calitatea sa de reprezentant al
armatorului,comandantul navei are obligatia sa faca tot ceea ce este necesar pt.executarea contr.de
navlosire sis a se ingrijeasca in mod rezonabil de marfurile aflate pe nava.In timpul
calatoriei,comandantul de nava actioneaza si in calitate de reprezentant al navlositorului,avand obligatia
de a transporta marfurile in siguranta si de a lua masurile care se impugn.

6
3).Atreia oblig.-de a efectua voiajul cu celeritatea obisnuita si fara deviere.Atunci cand nu sunt
mentionate limite de timp,oblig.contractuale vor fi executate intr-o per.de timp rezonabila.In acest
sens,nava tb.sa efectueze voiajul pe drumul cel mai scurt fara devieri,abateri sau stationari nejustificate.In
cazul nerespectarii acestei oblig.,navlositorul va fi indreptatit la despagubiri.Armatorul va fi exonerate de
raspundere daca devierea a avut drept scop acordarea de asistenta si salvare sau evitarea unor pericole
care amenintau nava,echipajul sau incarcatura.
4).A patra oblig.-livrarea marfurilor la destinatie.Marfa se preda in portul de destinatie prev.in
contract,pers.indreptatite sa o preia sau unui mandatar al acestuia.De regula,marfa se preda posesorului
legitim al conosamentului sau daca transportul s-a efectuat fara liberare de conosamente,marfa va fi
predate pers.nominalizate in contr.de navlosire.
Una dintre probl.cu care se confrunta armatorii in porturile de destinatie este lipsa pers.indreptatita
sa pretinda marfa.
In practica,in cazul in care contr.de navlosire nu prevede o asemenea situatie,armatorul este obligat
sa astepte un timp rezonabil.La expirarea acestei per.de timp,armatorul este indreptatit sa descarce sis a
depoziteze marfa pe cheltuiala destinatarului detinand custodia marfurilor pana la incasarea sumelor
datorate.
In conformitate cu dispoz.art.589 C.Com.”daca primitorul refuza sa primeasca
marfurile,armatorul poate solicita autoritatea inst.de a vinde marfurile in vederea recuperarii navlului
datorat,diferenta urmand a fi consemnata la dispoz.navlositorului.
In sit.in care pretul obtinut nu acopera navlul datorat,armatorul va avea o creanta impotriva
navlositorului pt.diferenta.Armatorul poate fi exonerate de raspundere pt.exonerarea acestor oblig.,daca in
contract ar fi inserate anumite clause,cum ar fi:
-clauza de greva(strike clause)
-clauza de gheata(ice clause)
-clauza de razboi.
Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a oblig.izvorate din contr.de navlosire atrage
rasp.armatorului fata de navlositor,in 2 directii:
a)rasp.armatorului pt.neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a oblig.care nu det.,in
principiu,pierdera sau avarierea marfurilor transportate.Sanctiunea nerespectarii acestor oblig.este prev.in
contr.de navlosire si consta fie in rezilierea contr.,fie in obligarea armatorului la plata de despagubiri.In
contr.tip GENCON exista clause de reziliere care prevede o data la care daca armatorul nu se prezinta cu
nava pt.incarcare,navlositorul este indreptatit sa renunte la serviciile acestuia si implicit la contr.incheiat.
b)rasp.armatorului pt.pierderea si avariile marfurilor incredintate.Potr.art.508 C.Com.”carausul raspunde
de lucrurile incarcate pt.care da recipise prin polita de incarcare.Carausul care s-a obligat a efectua voiajul
este tinut a duce la bun sfarsit respectivul transport,in caz contrar fiind obligat sa despagubeasca
navlositorul pt.pagubele ocazionale.

10.Obligatiile navlositorului in contr.de navlosire pe voiaj.

1.In etapa preliminara voiajului,oblig.navlositorului este aceea de a avea marfa adusa pt.incarcare la locul
stabilit.Impartirea atributiilor referitoare la incarcare intre armator si navlositor se intemeiaza pe
regula”de-a lungul navei”(alongside ship)cf.careia navlositorul are oblig.sa aduca marfa pe riscul si
cheltuiala sa,a.i.aceasta sa poata fi ridicata de instalatiile navei.In absenta unor
dispoz.contrare,navlositorul este obligat sa furnizeze o incarcatura completa.Daca navlositorul nu-si
indeplineste aceasta oblig.,armatorul este indreptatit sa primeasca despagubiri de la navlositor sub forma
navlului mort sis a incarce alta marfa in completare.Navlositorul are oblig.de a incarca nava in timpul de
operare stabilit in contract,adica in per.de stalii.
Staliile reprez.per.de timp calculate pe zile libere,pe durata careia potr.careia contr.de navlosire
sau uzurilor din port,nava este pusa la dispoz.navlositorului spre a fi incarcata sau descarcata.
Navlositorul este obligat ca in aceasta per.sa incarce sau sa descarce marfa,orice intarziere fiind
penalizata prin perceperea de contrastalii.

7
 Timpul de stalii se stab.prin contr.de navlosire in fct.de specificul marfurilor ce urmeaza a fi
incarcate sau descarcate,de rata de operare sau portul respective,precum si de uzurile comerciale ale
portului in cauza.
Staliile incep sa se calculeze incepand cu ora si ziua prev.in contr.de navlosire.Contr.de navlosire
reglem.de regula si probl.contrastaliilor,adica sumele de bani pe care navlositorul tb.sa le plateasca
pt.depasirea timpului de stare.Valoarea contrastaliilor se stab.pe zi calendaristica sau pe fractiune de
zi.Daca si aceasta per.este depasita,nava intra in contraprestatii extraordinare,caz in care navlositorul va fi
obligat sa-l despagubeasca in totalitate pe armator.
In sit.in care operarea navei se face intr-o per.de timp mai mica decat timpul de stalii prev.in
contract,armatorul va plati navlositorului o prima pt.timpul de stalii economisit
2.Oblig.de a plati navlul.
Partile pot conveni ca navlul sa fie platit anticipat sau la destinatie.In prima sit.,navlul se
calculeaza asupra cantitatii incarcate,mentionata in contr.de navlosire sau in conosamentul semnat de
comandantul navei.
Plata anticipate a navlului nu inseamna plata acestuia inainte de incarcarea sau plecarea navei,ci
plata acestuia la data semnarii conosamentului,adica la data terminarii efective a incarcarii
marfurilor.Daca in contr.de navlosire sau in conosamentul emis in baza acestuia se prevede ca navlul este
platit anticipat,acesta ramane castigat de armator chiar daca nava nu ajunge la destinatie.Daca partile au
convenit ca plata navlului sa se faca total sau partial la destinatie,partea de navlu datorata la destinatie sau
navlul total datorat la destinatie nu revine armatorului decat daca marfa ajunge la destinatie si este predate
destinatarului.Potr.art.574 C.Com.,”in cazul in care navlositorul inainte de incarcare declara ca nu mai
doreste sa efectueze calatoria respectiva,va fi obligat sa plateasca armatorului jum.din navlul
convenit.Daca navlositorul incarca o cantitate mai mica decat cea stab.,va fi obligat sa plateasca navlul
datorat in intregime,iar daca incarca o cantitate mai mare va plati navlul suplimentar.Ca masura
asiguratorie,in ceea ce priveste plata navlului mort,contrastaliile si alte sume datorate de
navlositor,armatorul va avea un drept de retentie incarcate la bord.

11.Contr.de navlosire pe timp.Def.Caracteristici ale obiectului contractului.

Contr.de navlosire pe timp este contr.dintre armator si navlositor prin care navlositorul inchiriaza o nava
si serviciile echipajului pe o anumita per.de timp det.sau nedet.
Intre navlosirea pe voiaj si navlosire pe timp exista deosebiri esentiale in ceea ce priveste oblig.pe care
navlositorul le are in leg.cu exploatarea navei si in ceea ce priv.calculul pretului.
In cazul unei navlosiri pe timp,armatorul inchiriaza nava navlositorului pe o per.de timp,iar navlositorul
plateste armatorului o suma de bani numita chirie.
O alta deosebire imp.intre navlosirea pe voiaj si cea pe timp consta in modul de calcul al
pretului.Astfel,daca in navlosirea pe voiaj,navlul se calculeaza in raport cu cantitatea de marfa
incarcata,la navlosirea pe timp,chiria se calculeaza in fct.de durata inchirierii.Partile contr.de navlosire:
proprietarul sau operatorul navei,folosindu-se frecvent den.de armator si navlositorul,respectiv partea care
inchiriaza nava si careia ii incumba oblig.de a plati chirie.
Obiectul contr.:
1.Nava-contractul de navlosire pe timp se incheie in considerarea unui nave descries detaliat,a.i.aceasta
reprez.elem.central al contr.
Din acest motiv,in contract sunt mentionate caracteristicile tehnice ale navei si cond.in care navlositorul
se obliga sa exploateze nava.Performantele navei specificate in contract devin oblig.contractuale
pt.armator,a.i.orice neconcordanta poate duce la rezilierea contr.
Armatorul,prin cedarea gestiunii comerciale,pierde controlul dirijarii navei in diferite zone de
navigatie ,motiv pt.care poate limita accesul in zonele considerate periculoase.Toate excluderile si
limitarile vor fi mentionate in contract,navlositorul neavand dr.sa dirijeze nava catre aceste zone decat cu
acordul expres al armatorului.

8
Desi navlositorul poate sa foloseasca nava pt.transportul oricaror tipuri de marfuri fara acordul si stirea
armatorului,armatorul poate limita acest dr.prin interzicerea transporturilor unor tipuri de marfuri de
natura sa degradeze nava.
2.Chiria-pt.serviciile aduse,armatorul are dr.la o suma de bani numita chirie pe durata folosirii de catre
navlositor a navei.

12.Oblig.armatorului in contr.de navlosire pe timp

.Distingem intre 2 categorii de obligatii:
a)obligatii in leg.cu nava;
b)obligatii in leg.cu echipajul.
Oblig.privind nava:
-armatorul are oblig.de a pune la dispoz.navlositorului nava stab.prin contract,neavand dr.sa inlocuiasca
nava decat cu acordul expres al navlositorului.Executarea unui contract de navlosire pe timp incepe din
mom.predarii navei navlositorului si se incheie in mom.relivrarii acesteia.
Intre aceste 2 mom.,cu exceptia unor per.de suspendare stab.,navlositorul plateste chirie,iar comandantul
navei executa instructiunile navlositorului cu privire la efectuarea calatoriilor.
Clauzele contactuale privind livrarea si relivrarea navei prevad de regula efectuarea de expertise cu
experti agreati de parti ,onorariile urmand a fi suportate in mod egal de navlositor si armator.
In mod obisnuit,timpul consumat cu efectuarea expertizei de livrare va fi in contul armatorului,iar timpul
in care se efectueaza expertiza de relivrare va fi in contul navlositorului.
In consecinta,contr.intra in vigoare si incepe sa se deruleze o data cu livrarea navei si semnarea
protocolului de livrare.
-nava tb.sa fie in buna stare de navigabilitate,sa fie dotata si echipata corespunzator,adica sa aiba echipaj
in cf.cu normele si conventiile internationale,aparatura si inventar de navigatie,combustibil suficient pt.a
ajunge la locul predarii si provizii necesare echipajului pe intreaga durata a voiajului.
-sa aprovizioneze nava cu lubrifianti pe toata durata voiajului.
-sa semneze protocolul de livrare sau relivrare a navei suportand cheltuielile ocazionate de numirea
expertilor.
Oblig.privind echipajul:
-sa plateasca salariile echipajului;
-sa procure si sa plateasca asigurarile.

13.Obligatiile navlositorului in contractul de navlosire pe timp.

1.Sa plateasca chiria stab.pana la data scadenta.
Prin derogare de la oblig.principala a navlositorului de a plati chiria,exista si sit.care dau
dr.acestuia sa suspende plata chiriei,cum ar fi spre ex.:greva echipajului,lipsa proviziilor sau devierea
pt.aprovizionare,arestul navei sau orice alte cause care duc la imposibilitatea executarii voiajului cu
celeritatea obisnuita.
In toate aceste sit.de suspendare,chiria va reincepe sa curga de la data remedierii si repunerii navei
in stare de exploatare.
2.Sa asigure combustibilul necesar.
3.Sa plateasca cheltuielile ocazionate de exploatarea navei(taxe portuare etc)
4.Sa semneze protocolul de livrare sau de relivrare a navei suportand partea sa din cheltuieli,ocazionate
de numirea expertilor.
5.Sa livreze nava la finele contr.
La incetarea contr.,nava va fi predata in stare normala de functionare in baza protocolului de
relivrare intocmit de experti.
Navlositorul raspunde pt.avariile si deteriorarile suferite de nava pe per.contractuala avand
oblig.fie de a repara nava pe cheltuiala sa,fie de a plati despagubiri armatorului.
Navlositorul nu va fi tinut sa raspunda pt.uzura normala a navei.

9
 Armatorul este obligat sa preia nava,chiar daca este avariata,avand dr.de a intenta impotriva
navlositorului o actiune cu raspundere civila delictuala.
Relivrarea navei tb.sa se faca in portul mentionat in contr.de navlosire,in caz contrar,navlositorul
fiind tinut la plata unor daune armatorului.

14.Navlosirea navei nude.Particularitati.(Bare-boat-charter-party)

Prin acest contract,nava este trecuta o per.de timp det.in posesia navlositorului,nearmata,in
schimbul unei sume de bani numita chirie,calculate pe unitatea de timp.
Ca regula gen.,nava se preda nearmata,fara echipaj si commandant,fara combustibil si
provizii,insa partile pot dispune si altfel.
In aceasta forma de navlosire,navlositorul devine armator,avand atat gestiunea nautical,cat si cea
comerciala a navei.
Nat.jur.a acestui contract de navlosire este apropiata de cea a unei locatiuni de bunuri.
Locatiunea de bunuri nu este reglem.in mod special in C.Com.,a.i.devin aplicabile
dispoz.art.1414-1425 C.Civil.
Proprietarul armator poate fi considerat un locator,intrucat el pierde conducerea si gestiunea navei
pe per.acestui contract,trecand-o asupra navlositorului,beneficiarul ecestei locatiuni.
Caracterizarea acestui contract ca o locatiune de bunuri prez.imp.in ceea ce priveste restituirea
navei.Nava tb.sa fie restituita in starea primita,mai putin uzura normala,exceptand sit.in care aceasta piere
din cauza de forta majora.
In sit.in care pierderea navei se datoreaza unei cause de forta majora,contr.se reziliaza de dr.fara
ca vreuna din parti sa poata pretinde vreo despagubire(art.1423 C.Civil).
Contr.de navlosire a navei nude este un contract sinalagmatic,cu titlu oneros si comutativ.
Efectele contr.:
Oblig.armatorului principala este aceea de a pune la dispoz.navlositorului o nava in buna stare de
navigabilitate si care sa corespunda intentiei acestuia de a folosi nava pt.transportul pe mare.
Contr.standard prevad ca armatorul raspunde numai pt.defectele ascunse ale navei,si numai daca
acestea apar in termen de 18 luni de la livrare.
Armatorul isi pastreaza dr. de dispozitie asupra navei pe durata contr.si are dr.de control asupra
mobilului in care se asigura integritatea navei.
Obligatiile navlositorului:
1.plata chiriei-partile au libertatea deplina in a negocia chiria si intervalele de timp la care aceasta se
plateste.De regula,chiria devine exigibila la data livrarii navei si este datorata pana la data
relivrarii.Armatorul are un dr.de gaj asupra eventualelor navluri incasate de navlositor pt.neplata chiriei si
altor sume datorate armatorului,iar navlositorul are un gaj asupra navei pt.eventualele sume platite in
avans.
2.intretinerea navei si efectuarea reparatiilor,cu exceptia defectiunilor aparute ca urmare a unor vicii
ascunse.
3.de a suporta cheltuielile legate de exploatarea nvei.
4.asigurarea navei-un element imp.la negocierea unui contract de navlosire a navei nude este evaluarea
valorii navei si inscrierea in contr.a valorii navei in care navlositorul tb.sa asigure nava.In cazulin care
nava se pierde sau poate fi considerate ca pierduta,armatorul este cel care recupereaza de la soc.de
asigurari suma asigurata.
5.de a lua toate masurile ca nava san u fie retinuta sau sechestrata.

15.Conosamentul.Def.Functii.
Normele de dr.care definesc si fixeaza regimul jur.al conosamentului sunt numeroase,regasindu-se
atat in acte normative interne,cat si in reglementari internationale.
Conventia de la Bruxelles din 1924 privind unificarea unor reguli in materie de
conosament(regulile de la Haga),desi a reglem.primele dispoz.uniforme in materie si a subliniat rolul
acestui document in transportul maritime,nu a dat o def.conosamentului.Astfel,regulile de la Haga

10
precizau in art.1lit.b faptul ca prin contr.de transport se intelege numai acel contract care este constatat
prin conosament sau printr-un document similar,constituind titlu pt.marfurile transportate pe mare.
Conventia Natiunilor Unite privind transp.pe mare din 1978,cunoscuta sub denumirea de Regulile
de la Hamburg,a fost cea care a dat conosamentului prima def.oficiala adaptata cond.moderne ale
comertului maritime.Astfel,potr.art.1 pc.7,conosament inseamna un document care face dovada unui
contract de transport pe mare si a preluarii sau incarcarii marfurilor de catre caraus,prin care carausul se
oblige sa predea marfurile la destinatie contra prezentarii acestui document.
C.Com.roman,desi nu da o def.conosamentului,cuprinde dispozitii referitoare la
continutul,forma,efectele jur.si cond.de emitere a acestuia.
Functiile conosamentului:
1.Fct.de dovada a marfurilor incarcate sau predate spre incarcare.
Conosamentul este chitanta semnata de transportator sau in numele sau,eliberata
incarcatorului,care atesta ca marfurile descries in cuprinsul sau au fost incarcate pe o anumita nava,pt.o
anumita destinatie sau au fost predate in vederea expedierii.
2.Fct.de dovada a existentei si continutului contr.de transport pe mare.
Conosamentul nu tb.confundat cu contr.de transport pe mare,adica cu acordul intervenit intre
incarcator si caraus,dar daca nu s-a incheiat un act scris constatator al acestui accord,conosamentul
reprez.cea mai buna dovada de existenta a contr.de transport.
3.Conosamentul este titlu de valoare,reprez.marfa incarcata la bordul navei,iar posesia legitima a
conosamentului valoreaza proprietatea asupra marfii transportului.

16.Clasificarea conosamentelor d.p.d.v.al pers.indreptatita sa pretinda marfurile in portul

de destinatie:
a)Conosamentul nominativ-se elibereaza in favoarea unei sg.pers.indicata in cuprinsul sau ca fiind
indreptatita sa pretinda marfurile in portul de destinatie.
b)Conosamentul la ordin-este cel mai des intalnit in practica maritime si in comertul international.Fiind
emis la ordinal unei anumite pers.,aceasta il poate andosa in favoarea altei pers.care devine proprietarul
de dr.al marfii,desi marfa nu a intrat in posesia sa.
c)Conosamentul la purtator-este prin excelenta un titlu negociabil,dar utilizarea lui prezinta pericol
deoarece indreptateste pe orice detonator sa declare marfa,fara a exista oblig.comandantului de nava de a
verifica legitimitatea posesorului,motiv pt.care acest tip de conosament este cel mai rar intalnit.

17.Clasificarea conosamentelor d.p.d.v.al expedierii marfurilor.

D.p.d.v.al expedierii marfii,conosamentul eliberat poate purta mentiunea “incarcat la bord” sau
“primit marfa spre incarcare”.Deosebirea intre cele 2 tipuri de conosamente consta in aceea ca in timp ce
primele fac dovada de expediere a marfii,conosamentele cu titlul”primit marfa spre incarcare”fac dovada
ca marfa a fost incarcata.

18.Conosamentul.Mentiuni obligatorii.
Mentiunile pe care in mod obligatoriu tb.sa le cuprinda un conosament,pot fi grupate in:mentiuni privind
marfa,mentiuni privind voiajul,mentiuni privind partile,data conosamentului si alte mentiuni obligatorii.
1.Mentiuni privind marfa-in cf.cu Regulile de la Hamburg,in conosament tb.specificate nat.gen.a
marfurilor,marcajele pricipale pt.identificarea marfurilor,o declaratie expresa daca este cazul privind
caracterul periculos al marfurilor,nr.de colete sau de bucati,precum si greutatea marfurilor sau cantitatea
lor exprimata in alt mod asa cum au fost furnizate aceste informatii de catre incarcator.
Incarcatorul este obligat sa puna la dispoz.carausului aceste date,urmand a fi responsabil pt.orice
prejudiciu rezultat din inexactitatea informatiilor respective.
Daca in conosament marfurile au fost identificate potr.informatiilor date de incarcator fara a se face o
rezerva,aceasta face dovada pana la proba contrara ca marfurile incarcate sunt cele identificate in
document.

11
In sit.in care exista anumite reserve din partea carausului cu privire la indicatiile date de incarcator,acesta
are oblig.de a mention ape conosament inexactitatile constatate.
2.Mentiuni privind partile-conosamentul va cuprinde numele si sediul carausului,numele si sediul
incarcatorului si numele destinatarului daca este denumit de incarcator.
3.Mentiuni privind voiajul-acestea se refer ape de o parte la porturile de incarcare si descarcare,iar,pe de
alta parte,la nava care va efectua voiajul.Astfel,in conosament tb.mentionat portul de incarcare,portul de
descarcare si data la care marfurile au fost luate in primire in portul de incarcare.
In ceea ce priveste identificarea navei care va efectua transp.se apreciaza ca este necesar ca numele
acesteia sa fie trecut in conosament,mai ales in sit.in care marfa este predate companiei de navigatie spre
a fi incarcata,fiind destul de dificil de stability ulterior numele navei care a incarcat marfa.
4.Data conosamentului-Regulile de la Hamburg se refera direct la data conosamentului,aceasta problema
fiind tratata diferit pt.conosamentele cu mentiunea “primit marfa spre incarcare” si pt.conosamentele cu
mentiunea “incarcat la bord”.
Pt.conosamentele cu mentiunea “primit marfa spre incarcare”,Regulile de la Hamburg prevad indicarea
datei sau termenului de livrare a marfurilor in portul de descarcare.
5.Alte mentiuni obligatorii-in conosament se mentioneaza navlul si alte sume de bani datorate companiei
de navigatie.Pe conosament tb.nr.de copii originale care vor fi semnate de caraus sau de reprezentantul
sau.
Formularele tip de conosamente indica principalele clause si cond.de transport si legea aplicabila
eventualelor litigii.
Pe langa mentiunile pe care in mod obligatoriu tb.sa le cuprinda un conosament,acesta mai poate
contine si unele clauze speciale referitoare fie la sit.marfurilor,fie la modalitatile in care urmeaza a se
desfasura transportul.
a)clauzele privind marfa se impart in 2 categorii:
-rezerve cantitative(ex:greutatea necunoscuta,”nr.,cantitate,greutate necunoscuta”,”masura si greutate
aproximative”)
-rezerve calitative(daca la primirea marfii carausul are motive sa banuiasca ca marfurile nu se afla in
starea declarata de incarcator,va proceda la inserarea unei reserve calitative aratand inexactitatile
constatate si motivul banuielilor sale).
b)clauze privind cond.in care urmeaza a se desfasura transportul:ex.:clauza paramount inserata in scopul
de a supune acest document Regulilor de la Haga sau Regulilor de la Hamburg.

19.Scrisoarea de trasura maritima.

-in cond.unor relatii de transport scurte si fara existenta unor sit.in care conosamentul va fi andosat,a
aparut aceasta forma diferita de conosament.
Scrisoarea de trasura constituie o recipisa pt.marfurile incarcate si o dovada a contr.de
transport,darn u reprez.un element negociabil sau transferabil.Aceasta inseamna ca predarea marfurilor se
va face numai pers.prev.in document,fiind suficienta stab.identitatii acesteia,nu si prezentarea
documentului.

20.Precizati situatiile prevazute de Regulile de la Hamburg care atrag raspunderea

carausului in transportul de marfuri pe baza de cocosament.
Executarea contr.de transport maritime se realizeaza intr-o per.de timp det.Din acest motiv,in
cazul unei actiuni in raspundere intentata in baza conosamentului tb.sa se dovedeasca avarierea sau
pierderea marfurilor in aceasta per.In cf.cu Regulile de la Hamburg,rasp.carausului acopera per.in care
marfurile se gasesc in grija sa.Aceasta per.incepe din mom.in care ia in primire de la incarcator si se
incheie in mom.in care preda marfurile destinatarului.
Carausul raspunde pt.:
-daunele rezultate din pierderea sau avarierea marfurilor,precum si din intarzierea in livrare,daca
imprejurarea care a cauzat pierderea s-a produs in timpul cat marfurile se aflau in grija sa,daca nu

12
dovedeste ca el ,prepusii sau mandatarii sai au luat toate masurile care se cereau in mod rezonabil sa fie
luate pt.a evita aparitia si consecintele acestei imprejurari.
Referitor la intarzierea in livrare,Regulile de la Hamburg considera ca marfurile au fost livrate cu
intarziere atunci cand nu au fost livrate in portul de descarcare in termenul prevazut sau intr-un termen
rezonabil pretinsului caraus diligent.
-pierderea sau avarierea marfurilor ori intarzierea in livrare cauzata de incendiu,daca reclamantul
dovedeste ca incendiul a rezultat din greseala sau neglijenta carausului,prepusilor sau mandatarilor sai.In
aceasta sit.,la cererea reclamantului,se poate cere efectuarea unei expertise pt.determinarea cauzelor si
imprejurarilor care au provocat incendiul.
-pierderile,daunele sau intarzierea in transportul de animale vii,dar numai in sit.in care nu s-a conformat
instructiunilor speciale date de incarcator.
In aceasta sit.se considera ca principiul culpei sau neglijentei prezumate ale carausului este
rasturnat,sarcina probei revenind celui ce invoca fapta culpabila a carausului.
-raspunde pt.marfurile transportate pe punte fara acordul incarcatorului;acordul partilor in acest sens este
necesar pe de o parte in considerarea riscurilor deosebite pe care le impune un asemenea transport,iar pe
de alta parte din ratiuni financiare deoarece navlul,platitulk pt.transp.pe punte este inferior navlului
perceput pt.transportul in cale
-pt.transportul efectuat de carausul efectiv,daca efectuarea transportului in tot sau in parte a fost
incredintata acestuia.
-avaria comuna.

21.Pilotajul navelor.
Pilotajul navelor maritime in porturi sip e cai navigabile interioare este un serviciu de siguranta de
interes national si se efectueaza sub controlul statului pt.toate navele,indifferent de pavilionul pe care
acesta il arboreaza,in mod discriminatoriu privind durata,calitatea si tarifele practicate.
Serviciul de pilotaj este asigurat de pers.calificate si autorizate in acest sens.Pilotajul se efectueaza
de catre pilotii soc.de pilotaj autorizate sau care sunt concesionari ai acestui serviciu,aflate in
rel.contractuale cu administratia portuara pt.aceasta activitate,si numai in zona de navigatie pt.care se
asigura pilotajul navei ,emis de ANR.Solicitarea pilotului se face prin buletinul de pilotaj care va fi
aprobat de catre adm.portuara si capitania de port.
Pilotul are urm.oblig.:
-pe timpul desfasurarii manevrei sa asiste comnadantul navei sis a-l avertizeze asupra riscurilor ce pot
apare daca constata ca drumul pe care se deplaseaza nava pune in pericol infrastructura sau suprastructura
portuara,alte nave sau ar putea conduce la incalcarea regulilor de navigatie si siguranta din zona
respective;
-sa anunte imediat,prin orice mijloace,soc.de pilotaj si capitania portului in cazul in care comandantul
navei nu urmeaza instructiunile sale,orice modificari aparute in zonele prin care a trecut si care pot pune
in pericol siguranta navigatiei,orice accident sau eveniment petrecut pe nava;
-sa consemneze in registrul de manevra toate datele privind manevrele effectuate.Soc.de pilotaj este
obligata sa puna la dispoz.adm.portuare si capitaniei de por evidentele sale si orice alte documente,ori de
cate ori acestea vor fi solicitate;
-de a depune un raport scris in cazul producerii unor evenimente in timpul desfasurarii manevrei de
pilotaj.
Comandantul navei pilotate are obligatia de a furniza pilotului date corecte privind nava sis a-l
informeze pe acesta in cazul in care paraseste comanda navei,precum si despre persoana desemnata sa-l
inlocuiasca.Comandantul navei pilotate nu are dr.sa retina pilotul la bord dupa iesirea navei din zona sau
din portul unde pilotajul este obligatoriu si are obligatia sa-l debarce in siguranta.
Raspunderea partilor:Pilotul nu face parte din echipajul navei sin u se substituie
comandantului,caruia ii revine intreaga responsabilitate privind navigatia si manevrele effectuate de nava
aflata sub comanda sa.Numai in sit.in care informatiile furnizate de pilot au fost transmise eronat cu buna
stiinta,raspunderea pt.accidentul sau evenimentul produs revine pilotului.In acest caz,adm.portuara sau de

13
cai navigabile interioare,operatorul economic ori asociatia profesionala careia ii apartine pilotul poarta
raspunderea pt.daunele rezultate.

22.Remorcajul navelor.
Remorcajul de manevra al navelor maritime in porturi este un serviciu de siguranta de interes
national si se efectueaza sub controlul statului pt.toate navele,indifferent de pavilionul acestora,in mod
nediscriminatoriu privind durata,calitatea si tarifele practicate.
Remorcajul se efectueaza numai de catre soc.de remorcaj autorizate sau carea fie au obtinut dr.de
a exploata acest serviciu in baza unui contract de concesiune si numai in zona de navigatie prevazuta in
autorizatie,fie sunt in relatii contractual;le cu adm.portuara pt.aceasta activitate,in cazul in care aceasta
este concesionarul acestui serviciu.
Soc.de remorcaj autorizate sau concesionare incheie contracte cu adm.portuara pt.serviciile
furnizate de aceasta care concura la realizarea acestui serviciu public de interes national.Soc.de remorcaj
va trimite la manevra remorchere cu documente si certificate valabile,fiind raspunzatoare de starea
tehnica a remorcherului si de capacitatea de remorcare comunicata navelor.
In timpul manevrelor effectuate cu asistenta sau participarea remorcherelor,conducerea
manevrelor revine comandantului navei,comandantul si echipajul remorcherului fiind subordonati
acestuia.Remorcherele pot parasi nava numai dupa ce aceasta a fost acostata si legata in siguranta la cheu.
Comandantul remorcherului are obligatia de a anunta,in cel mai scurt timp posibil,capitania de
port sau adm.portuara,despre:
-orice modificari aparute prin zonele prin care a trecut si care pot pune in pericol siguranta navei;
-orice accident sau eveniment petrecut;
-orice nerespectare a regulilor de navigatie de catre comandantul navei remorcate;
-inceperea si terminarea manevrei;
-orice problema privind siguranta navigatiei aparuta in timpul remorcajului.

23.Atributiile agentului maritim.

In general atributiile constau in a asista pe commandant in diversele sale relatii cu autoritatile portuare,cu
incarcatorii si primitorii marfurilor,cu furnizorii si cu santierele de reparatii etc.,din mom.sosirii navei si
pana la plecarea ei:
-agentul asigura indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de legile si regulamentele locale.In acest sens,el
completeaza diversele formulare cerute de specificul operatiilor si de nat.jur.”faptelor”navei,ingrijindu-se
de depunerea acestora in numele navei,dupa caz,la capitania portului,la vama,la serviciul militar,la
autoritatile de frontiera etc;
-agentul se ocupa de rezervarea danei de operare pt.nava si aducerea ei in port prin serviciul de pilotaj,de
obtinerea echipelor de muncitori,de procurarea utilajelor necesare operarii navei,precum si de obtinerea
spatiului de depozitare a marfurilor;
-agentul maritime se ingrijeste de acordare liberei practice la nava;
-intocmeste listele de incarcare si le preda comandantului navei,in vederea intocmirii planului de
incarcare;
-intocmeste conosamentele si se ocupa de semnarea lor de commandant;
-procura toate documentele de transport necesare voiajului printer care si “autorizatia de plecare”(out
ward clearance)prin care se dovedeste plata tuturor taxelor portuare,plateste aceste taxe,avanseaza
comandantului sumele de “bani lichizi”(cash to master) de care are nevoie si se ingrijeste de procurarea
combustibilului si materialelor necesare navei;
-in cazuri speciale,agentul maritime,asista pe commandant in rap.sale cu autoritatile locale fie
pt.depunerea “protestului de mare”,fie pt.solutionarea unor chestiuni litigioase.
Se poate spune ca agentul maritime se ingrijeste ca nava sa primeasca cea mai buna asistenta in toate
operatiunile pe care le face in port de la sosire si pana la plecare,In acest sens,informeaza permanent pe
mandantul sau(armator,navlositor,incarcator)cu privire la situatia navei,cu privire la durata stationarii sale
in port.

14
In vederea recuperarii cheltuielilor pe care le ocazioneaza la operarea navei in portul respectiv,agentul
intocmeste”decontul de cheltuieli”(disbursements account),insotit de acte justificative.Pt.serviciile
sale,agentul este remunerate cu un “commission de agentie”si cu un commission special(de obicei
2%)asupra navlurilor incasate prin el de la marfurile descarcate,sau de cca.5% asupra navlurilor
marfurilor incarcate angajate prin intermediul sau,stability de comun accord cu armatorul.
In fct.de continutul mandantului primit,atributiile agentului maritime pot fi extinse si la operarea
marfurilor.In acest sens,prin intermediul unei firme de specialitate,denumita
“stivatori”(stevedores),participa la organizarea descarcarii/incarcarii marfurilor si predarii lor catre
primitori.
Agentul poate negocia si incheia contracte de navlosire sau de transport in numele armatorului sau
navlositorului.Agentul nu are calitatea de a-l reprezenta pe armator in justitie decat daca a fost
imputernicit in acest sens printr-o “procura speciala”(power of attorney).

24.Sistemul institutional din domeniul transportului maritim.

Min.Transp.,Constructiilor si Locuintei(minister)
Potr.art.4 din OG42/1997,ministerul este autoritatea de stat in domeniul transportului maritime sip
e caile navigabile interioare.In aceasta calitate,ministerul:
-elaboreaza actele normative si normele specifice aplicabile transportului maritim si pe caile de navigatie
interioara;
-urmareste aplicarea acestora;
-asigura indeplinirea obligatiilor ce revin statului din acordurile si conventiile internationale la care
Rom.este parte.
Ministerul isi indeplineste aceste atributii direct sau prin delegare de competenta prin institutiile
publice,companiile nationale,regiile autonome sau soc.com.aflate in subordinea sau sub autoritatea sa.
Referitor la activitatile de reglementare,autorizare,coordonare,inspectie,supraveghere si certificare
a infrastructurii de transport maritim,a navelor ,a activitatilor de transport naval,a activitatilor auxiliare si
conexe acestora,precum si a personalului care efectueaza aceste activitati,ministerul isi exercita rolul de
autoritate prin Directia generala transport naval(directia).
Sistemul institutional din domeniul transportului maritime este alc.din institutiile
publice,companiile nationale,regiile autonome si soc.com.care functioneaza in subordinea sau sub
autoritatea ministerului.Aceste organisme isi desfasoara activitatea sub coordonare,supravegherea si
controlul adairectiei generale transport naval si exercita potr.competentelor atribuite:
-functia de autoritate de stat in domeniul sigurantei navigatiei si a securitatii navelor.Astfel,functia de
autoritate de stat in domeniul sigurantei navigatiei si asecuritatii navelor este indeplinita de Autoritatea
Navala Romana,organ tehnic din subordinea ministerului,desemnat sa asigure in principal:
*indeplinirea obligatiilor ce revin statului din acordurile si conventiilor internationale la care Rom.este
parte;
*supravegherea desfasurarii in siguranta a navigatiei in apele nationale;
*atestarea si brevetarea personalului navigant roman;
*coordonarea activitatilor de salvare a vietilor omenesti,a navelor si aeronavelor aflate in pericol pe mare;
*coordonarea activitatilor de prevenire a poluarii apelor de catre navele aflate in apele nationale
navigabile.
-functia de autoritate portuara si/sau de cai navigabile interioare,indeplinita de adm.portuare care au ca
principal obiect de activitate aplicarea politicii portuare si de cai navigabile interioare,elaborate de
minister,coordonarea activitatilor care se desfasoara in porturi sip e caile navigabile interioare si
implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor.
-alte functii specifice.

25.Notiunea de port.Clasificarea si functiile principale ale porturilor.

Porturile sunt suprafete delimitate din teritoriul national,situate la malul marii sau a unei cai
navigabile,construite si echipate a.i.sa permita in principal primirea si adapostirea navelor,precum si

15
efectuarea activitatilor de transport naval(art.7 OG 22/1999).Portul cuprinde:acvatoriile(suprafetele de
apa incluse in limitele portului);radele(suprafete de apa destinate adapostirii navelor);cladiri,cai
ferate,drumuri de acces,instalatii si alte echipamente.
Tipuri de porturi:
-dupa forma de proprietate asupra terenurilor portuare,distingem intre porturi a caror infrastructura
apartine domeniului public al statului,porturi a caror infrastructura apartine unitatilor adm.-terit.si porturi
a caror infrastructura este proprietate privata;
-dupa asezarea geografica,porturile pot fi situate la malul marii sau pe malul unei cai navigabile
interioare;
-dupa ob.de active.,porturile se subclasifica in:
-porturi comerciale,destinate traficului commercial de marfuri si de pasageri;
-porturi de agrement,destinate in principal navelor si ambarcatiunilor de agrement;
-porturi pescaresti;
-porturi militare.
-d.p.d.v.al accesului,porturile pot fi deschise sau inchise pt.accesul publicului.
Porturile indeplinesc 3 functii principale:
1.functia de tranzit,legata de posibilitatea de a aduce marfurile din zonele cele mai indepartate din tara in
port,in vederea incarcarii lor pe nave si expedierii in diferite zone din tara;
2.functia industriala,determinate de industrializarea porturilor;
3.functia comerciala,determinate de activitatea de schimb,depozitare si desfacere a marfurilor.

26.Atributiile administratiilor portuare.

Administratiile portuare pot fi institutii publice,regii autonome,companii nationale sau
soc.com.,avand urm.atributii:
1.de a asigura repararea,intretinerea si mentinerea caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii ce le-
a fost concesionata sau data in administrare;
2.de a pune la dispozitia utilizatorilor infrastructura in mod nediscriminatoriu.Pt.aceasta,administratiile
percep tarife,cf.legislatiei in vigoare,urmand ca aceste venituri sa fie utilizate cu prioritate la acoperirea
cheltuielilor proprii de functionare,reparatia,intretinerea si dezvoltarea infrastructurii.
In acelasi timp,ag.economici care desfasoara activitati de transport naval au obligatia de a
transmite administratiilor in a caror zona isi desfasoara activitatea toate datele solicitate de catre acestea
privind volumul de marfa operat si nr.de nave operate.
3.de a urmari sau de a asigura furnizarea permanenta a serviciilor de siguranta (pilotajul navelor la
intrarea sau iesirea din port,legarea-dezlegarea navelor,remorcajul de manevra);
4.de a tine evidenta muncitorilor portuari care efectueaza activitati de incarcare/descarcare a
navelor,stivuire etc.
5.de a asigura semnalizarea costiera si in mare a porturilor,precum si adancimile minime in porturi;
6.prin delegare de competenta,pot aduce la indeplinire si unele obligatii ce revin statului din acordurile si
conventiile internationale la care Rom.este parte(salvarea de vieti omenesti,interventie in caz de poluare).

27.Notiunea de zona libera.Infiintarea si administrarea zonelor libere.

Zona libera este o zona geografica a teritoriului Rom.in care se desfasoara anumite active.si in
care marfurile,mijloacele de transport si alte bunuri sunt supuse dispoz.prev.in Codul vamal al Rom.
Zonele libere sunt instituite in porturile maritime si fluviale ale Rom.,in lungul Canalului Dunare-
Marea Neagra,in lungul altor canale navigabile si teritoriile din apropierea punctelor de trecere ale
frontierei.
Regimul de zona libera se instituie in anumite parti din teritoriu in scopul:
-promovarii schimburilor internationale;
-atragerea de capital strain pt.introducerea tehnologiilor noi;
-sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor naturale.

16
 Aceste zone sunt précis delimitate si imprejmuite fie prin ingradire,fie prin existenta unor limite
naturale,cum ar fi luciul sau cursul de apa.Accesul in zonele libere este limitat,adica aflat sub controlul
organelor vamale si ale politiei de frontiera.In general,in aceste zone este admisa intrarea mijloacelor de
transport de marfuri,fara restrictie privind tara de origine sau de destinatie,cu cond.ca acestea sa fie
insotite de documentele prevazute de legislatia romana si de conventiile internationale.
Infiintarea si delimitarea zonelor libere se face prin hot.a Guv.,la propunerea autoritatilor
administratiei publice centrale si locale interesate.Prin hot.Guv.de infiintare se aproba si Regulamentul de
organizare si functionare a zonei libere,administrare si control,modul de percepere a taxelor si
tarifelor,precum si mijloacele necesare supravegherii vamale si ale politiei de frontiera.
Administrarea zonelor libere se realizeaza de catre administratiile acestora,care functioneaza ca
regii autonome si care se pot reorganiza ca soc.com.sau companii nationale aflate sub autoritatea
Min.Transporturilor sau sub autoritatea adm.publice locale.

28.Facilitatile acordate pt.desfasurarea active.in zona libera.

Toate active.desfasurate in zona libera beneficiaza de anumite faciltati,dupa cum urmeaza:
-terenurile si constructiile din zonele libere pot fi concesionate sau inchiriate pers.fiz.sau jur.,romane sau
straine.Se pot concesiona atat bunurile proprietate publica sau privata a statului sau a unit.adm.-terit.,cat
si activitatile sau serviciile publice de interes national sau local,aflate in administrarea zonelor libere;
-ag.economici care functioneaza in regim de zona libera si care au incheiat contracte de concesiune cu
administratiile zonelor libere beneficiaza de ajutor de stat regional care consta in diminuarea redeventei
pe care o platesc administratiilor zonelor libere cf.contractului de concesiune incheiat.Ajutorul de stat
regional se acorda pt.investitia initiala sau pt.crearea de locuri de munca.
Acordarea ajutorului de stat pt.investitia initiala este conditionata de mentinerea acesteia pe o
per.de cel putin 5 ani.
Prin investitie initiala se intelege o investitie in capital fix legata de crearea sau extinderea unei
unitati sau inceperea unei active.care implica o schimbare fund.in procesul de fabricatie al unei unitati
existente,prin rationalizare,diversificare sau modernizare.Poate fi considerate o investitie initiala si o
investitie cu capital fix realizata sub forma achizionarii unei unitati inchise sau care ar fi fost inchisa daca
nu ar fi fost cumparata.
Valoarea ajutorului se calculeaza in raport cu cheltuielile ocazionate de:
-achizionarea de cladiri si echipamente;
-achizionarea de brevete,licente de exploatare etc,cu cond.ca acestea sa fie folosite exclusiv de
ag.economic care beneficiaza de ajutor,sa reprezinte elemente amortizabile,sa fie achizitionate de la un
tert,in conditiile pietii,sa figureze in activele firmei si sa ramana in patrimoniul acesteia cel putin 5 ani.
Acordarea ajutorului de stat pt.crearea de locuri de munca este conditionata de mentinerea acesteia
pe o per.de cel putin 5 ani.
Crearea de locuri de munca reprez.cresterea reala a nr.de locuri de munca din intreprinderea
beneficiara a ajutorului de stat,raportata la perioada de referinta,respective media ultimelor 12 luni,si este
legata de realizarea unei investitii,darn u mai mult de 3 ani de la finalizarea acesteia.Ajutorul de stat se
calculeaza in fct.de nivelul costurilor salariale(salariul brut si contributiile la asigurarile sociale
obligatorii)cu personalul angajat,pe o per.de 2 ani.
Val.ajutorului de stat nu poate depasi 50%din cheltuielile aferente investitiei initiale sau din
costurile salariale cu personalul angajat pe o per.de 2 ani.
Ajutorul de stat acordat in aceste cond.se calculeaza de Min.Finantelor Publice pe baza datelor
furnizate de administratiile zonelor libere si a verificarilor effectuate la sediul agentilor economici.
Bunurile dintr-o zona libera pot fi transportate in alta zona libera fara plata de taxe vamale.

29.Incheierea contr.de inchiriere a bunurilor aflate in administrarea zonelor libere.

Sediul materiei:L84/1992,modificata si completata prin L244/2004;H.G.1669/2004 privind
aprobarea Normelor metodologice pt.inchirierea bunurilor proprietate publica sau private a statului ori a
unitatilor adm.-terit.,aflate in administrarea zonelor libere.

17
 Bunurile proprietate publica a statului sau unitatilor adm-terit.pot fi inchiriate pers.fiz.sau
jur.,romane sau straine.Inchirierea se face in baza unui contract prin care administratia zonei libere in
calitate de locator,transmite operatorului,in cal.de locatar,dr.si obligatia de exploatare a unui bun,in
schimbul unei chirii,care se constituie venit propriu al administratiei.
Partile contractului de inchiriere:
-locatorul,administratia zonei libere;
-locatarul,operatorul,respectiv orice pers.fiz.sau jur.,romana sau straina.
Obiectul contractului:
-bunul inchiriat,proprietate publica sau privata a statului sau a unit.adm.-terit.,aflat in administrarea
zonelor libere(birouri,platforme,hangare etc)
-chiria.Fiind un contract sinalagmatic si cu titlu oneros,partile vor stabili cuantumul chiriei,plata acesteia
urmand a se face in valuta liber convertibila acceptata de BNR.
Incheierea contractului:
Inchirierea bunurilor proprietate publica sau privata a statului sau autoritatilor adm.-terit.se face
prin licitatie publica organizata de administratia zonei libere.
In acest sens,administratia zonei libere are urm.obligatii:
-sa publice un anunt in presa interna si prin intermediul altor mijloace de comunicare,cu cel putin 15 zile
lucratoare inainte de data stabilita pt.desfasurarea licitatiei de inchiriere.Anuntul va cuprinde informatii cu
privire la obiectul inchirierii,data ,ora si locul desfasurarii acesteia.
-sa stabileasca tariful minim de incepere a licitatiei,contravaloarea documentatiei de licitatie si a taxei de
participare;
-sa stabileasca valoarea garantiei de participare la licitatie,ce va fi depusa de ofertant;
-incepand cu ziua aparitiei anuntului,sa puna la dispozitia solicitantilor,contra cost,documentatia de
licitatia.Documentatia de licitatie cuprinde:
*formularul cererii de participare la licitatie;
*regulamentul de organizare si functionare al zonei libere;
*caietul de sarcini al inchirierii care cuprinde date referitoare la:ob.inchirierii,active.considerate adecvate
bunului ce se inchiriaza,graficul desfasurarii licitatiei de inchiriere,durata inchirierii,elemente de prêt si
termene de plata,categorii de bunuri care la expirarea termenului de inchiriere revin locatarului si
locatorului,raspunderea locatarului pt.neindeplinirea obligatiilor,cauze de incetare a incheierii etc.;
*contractul cadru de inchiriere;
*planul de amplasare a bunului ce va fi inchiriat;
*criteriile de evaluare;
*tariful minim de incepere a licitatiei,taxa de participare si valoarea garantiei de participare.
Ofertantii au obligatia sa depuna cererile de participare la licitatie cu cel putin 2 zile inainte de
data desfasurarii licitatiei.Cererea de participare cuprinde:
-numele/denumirea solicitantului;
-adresa/sediul;
-bunul solicitat pt.inchiriere;
-activitatile ce urmeaza a fi desfasurate de locatar;
-durata inchirierii(minim o luna,maxim 5 ani).
La cerere se vor anexa si ofertele tehnice,intocmite in conformitate cu caietul de sarcini.
De asemenea,ofertantii tb.sa depuna o garantie de participare de minim 5% din tariful minim de
incepere a licitatiei,iar daca liciteaza mai multe bunuri vor depune cate o garantie de 5% din valoarea
fiecarui bun in parte,fie o garantie de 5%din valoarea totala a bunurilor.

30.Procedura de desfasurare a licitatiei pt.inchirierea bunurilor aflate in zonele libere.

Comisia de licitatie se stabileste prin decizie a directorului general al administratiei zonei libere si
este formata din 3 membri si un secretar.

18
 Comisia astfel stabilita analizeaza cererile de participare,ofertele tehnice depuse,documentele de
plata si selecteaza participantii pe baza anumitor criterii de evaluare,cum ar fi specificul activitatii pe care
o va desfasura solicitantul,nr.locurilor de munca nou create,sit.financiara si altele.
La data mentionata in anuntul de licitatie,ofertantii selectati prezinta comisiei oferta financiara in
plic sigilat.Dupa deschiderea ofertelor financiare,comisia de licitatie va intocmi un process-verbal,semnat
de membrii comisiei de licitatie,de secretar,de ofertantii prezenti,precum si o hot.de adjudecare.
Impotriva hot.de adjudecare a licitatiei de inchiriere se poate face contestatie in termen de 24 de
ore de la comunicarea hot.Contestatiile se analizeaza de comisia de licitatie in 48 de ore de la data
primirii acestora.
Dupa finalizarea procedurii,comisia intocmeste process-verbal de validare a licitatiei si invita
ofertantii castigatori la semnarea contractului in maxim 5 zile lucratoare de la validarea licitatiei.
Daca ofertantul desemnat castigator nu se prezinta sau nu semneaza contractul,administratia va
negocia cu ofertantul clasat pe locul urmator.
In sit.in care licitatia a fost castigate de o pers.fiz.,aceasta se poate asocial sau constitui pers.jur.in
termen de 30 de zile de la adjudecarea licitatiei.In sit.in care castigatorul este o pers.jur.ce provine dintr-
un stat care nu apartine U.E.sau Spatiului Ec.European,aceasta poate deschide o filiala sau sucursala sau
alt sediu secundar in Romania,in termen de 3 pana la 30 de zile.
Dupa semnarea contractului de inchiriere,locatarul are obligatia ca in termen de 5 zile sa depuna
garantia de buna executie contractuala.

31.Procedura prealabila concesionarii bunurilor aflate in administrarea zonelor libere.

Initiativa concesionarii poate sa apartina:
-administratiei zonei libere,care intocmeste si aproba caietul de sarcini si publica anuntul privind
organizarea licitatiei;
-orice investitor pers.fiz.sau jur.,romana sau straina,care justifica interesul in dobandirea in regim de
concesiune al unui astfel de bun sau a unui asemenea serviciu sau activitati.Acesta va inainta o propunere
scrisa de concesionare,care va cuprinde:datele de identificare a investitorului,manifestarea ferma a
intentiei si obiectul concesiunii.
In vedrea concesiunii,administratia zonei libere,are urm.obligatii:
1.stabilirea valorii minime de incepere a licitatiei de concesionare;
2.sa elaboreze documentatia de licitatie care cuprinde:
-regulamentul de organizare si desfasurare a licitatiei;
-regulamentul de desfasurare a activitatilor in zona libera;
-chestionarul de participare la licitatia de concesionare:informatii privind agentul ec.care doreste sa
participle la licitatie,activitatile pe care doreste sa le desfasoare in zona libera ,investitiile pe care le va
realize,date privind personalul angajat,veniturile estimate etc.
-caietul de sarcini:ob.concesiunii(amplasare,caracteristici,dotari),activitatile considerate adecvate,durata
concesiunii,programul lucrarilor de amenajare,tarifarea si plata redeventei,categoriile de bunuri care la
expirarea contractului vor reveni fiecarei parti,rezilierea si raspunderea partilor,incetarea concesiunii.
-criteriile de evaluare;
-oferta de prêt,valoarea minima de incepere a licitatiei,taxa de participare,garantia de participare.
3.sa publice anuntul privind organizarea licitatiei intr-un cotidian de circulatie nationala si in unul de
circulatie locala,precum si intr-un jurnal international de larga circulatie,cu cel putin 30 de zile inainte de
data stabilita pt.licitatie.Anuntul tb.sa cuprinda:date cu privire la ob.concesiunii,data,ora si locul
desfasurarii ei,precum si termenul limita de depunere al cererilor de participare.
Comisia de licitatie se stabileste prin decizie a autoritatii publice coordonatoare a fiecarei
administratii a zonei libere si este compusa din:
-un reprezentant al administratiei zonei libere(presedintele comisiei);
-un reprezentant al Min.Finantelor Publice;
-2 reprezentanti ai autoritatii publice sub autoritatea careia functioneaza concedentul;
-un reprezentant al Min.Transporturilor.

19
 Secretariatul comisiei este asigurat de 2 pers.care fac parte din personalul decspecialitate din
cadrul administratiei zonei libere.
Atributiilke comisiei de evaluare:
-analizeaza si evalueaza ofertele;
-intocmeste procesele-verbale dupa fiecare intrunire a comisiei;
-desemneaza castigatorul licitatiei;
-analizeaza si solutioneaza contestatiile;
-validarea rezultatului licitatiei.
Ofertantii pot fi pers.fiz.sau jur.,romane sau straine,care isi vor declara domiciluil,resedinta ori
sediul,dupa caz.
Licitatia de concesionare se desfasoara in 2 etape,respective etapa de preselectie si etapa de
evaluare propriu-zisa a ofertelor depuse.

32.Etapa de preselectie.
Cererile de participare la licitatie se analizeaza de catre directorul general al administratiei zonei
libere in termen de 2 zile lucratoare de la data stabilita a fi ultima zi pt.depunerea documentatiei de
licitatie,care desemneaza ofertantii admisi pe baza urm.criterii:
-Suprafata bunului proprietate publica sau private a statului ori a unitatilor adm-terit.;
-activitatea pt.care este destinata respective suprafata;
-durata concesiunii.
Daca cererea este admisa,in maxim 2 zile,administratia zonei libere va pune la dispozitia
solicitantului contra cost intreaga documentatie de licitatie.
Daca cererea este respinsa,administratia zonei libere va motive in scris solutia.

33.Etapa de evaluare propriu-zisa a ofertelor depuse.

Candidatii declarati admisi in etapa de preselectie vor completa si vor depune oferta tehnica la
sediul administratiei zonei libere cu cel putin 2 zile inainte de data licitatiei.Oferta tehnica tb.sa cuprinda
documentele solicitate in chestionarul de participare si in caietul de sarcini.Fiecare ofertant va depune o
data cu oferta tehnica urm.documente:
-copia dovezii de depunere a garantiei de participare la banca;
-copia dovezii de depunere a taxei de participare;
-copia facturii privind achitarea contravalorii documentatiei de licitatie.
Comisia de evaluare va analiza fiecare oferta tehnica in baza criteriilor de evaluare in
documentatia de licitatie,respectiv:
-specificul activitatilor prevazute a se desfasura in zona libera;
-volumul investitiilor prevazute a se realize in zona libera;
-ponderea investitiei straine in totalul investitiei;
-durata de realizare a investitiei;
-valoarea exportului in zona libera;
-nr.locurilor de munca nou create;
-val.importurilor din Rom.pt.desfasurarea activitatilor;
-rentabilitatea economica a ofertantilor;
-activitatea desfasurata de ofertanti in alte zone libere;
-alte activitati specifice stabilite stabilite de fiecare administratie a zonei libere;
-oferta financiara.
Ponderea criteriilor de evaluare se stabileste de administratia zonei libere.
Dupa evaluare,comisia intocmeste proces-verbal de evaluare a ofertelor si stabileste
castigatorul.Administratia zonei libere are obligatia ca in termen de 24 de ore de la finalizarea procesului-
verbal sa comunice ofertantilor rezultatul licitatiei.
Ofertantii necastigatori pot depune contestatie in termen de 24 de ore de la comunicarea
rezultatului.In cazul in care contestatiile sunt nefondate,comisia va intocmi proces-verbal de validare a

20
licitatiei pe care il va inainta administratiei zonei libere care poate trece la negocierea si semnarea
contractului de concesiune cu ofertantii declarati castigatori in maxim 10 zile lucratoare calculate
incepand cu ziua imediat urmatoare datei la care li s-a comunicat ofertantilor procesul-verbal de validare
a licitatiei de concesionare.In cazul in care contestatiile sunt fondate,concedentul va anula procedura de
licitatie pt.obiectul asupra caruia s-a facut contestatia si va notifica aceasta tuturor ofertantilor interesati.
In sit.in care licitatia a fost castigate de o pers.fiz.,aceasta se poate asocial in vederea constituirii
unei pers.jur.in termen de 3 pana la 30 zile de la adjudecarea licitatiei,in functie de durata concesiunii.In
sit.in care castigatorul este o pers.jur.straina ce provine dintr-un stat care nu apartine U.E.sau Spatiului
Ec.European,aceasta poate deschide o filiala sau sucursala sau alt sediu secundar in Rom.,in termen de 3
pana la 10 zile,in functie de durata concesiunii.
Dupa semnarea contractului de concesiune,ofertantul castigator tb.sa faca dovada constituirii
garantiei de buna executie.

21