Situatii Financiare

Tema 9.
Situaţiile financiare ale

entităţilor
1.Semnificaţia şi componenţa situaţiilor
financiare
2.Lucrările prealabile întocmirii situaţiilor
financiare
3.Conţinutul şi modul de întocmire a situaţiilor
financiare
1
Obţinerea unei imagini fidele asupra poziţiei
financiare şi patrimoniale şi a rezultatelor activităţii
economice reprezintă obiectivul fundamental al
contabilităţii.
Elaborarea deciziilor economice şi aprecierea activităţii

trecute se fundamentează esenţial pe informaţii de
natură contabilă. Structurarea informaţiilor de
această natură are loc în documente de sinteză
contabilă.
În doctrina contabilă a ultimelor decenii, aceste

„imagini globale” asupra entităţii au evoluat sub
denumirile: dări de seamă contabile, documente de
sinteză, rapoarte financiare, situaţii financiare.
2
SNC „Prezentarea situațiilor financiare”
(pct. 5)
Situaţii financiare – set de rapoarte care conţin informaţii
privind poziţia financiară, performanţa financiară,
modificările capitalului propriu şi fluxurile de numerar
ale entităţii pe o perioadă de gestiune.
Situaţiile financiare au drept scop prezentarea
informaţiilor utile în luarea deciziilor economice pentru
o gamă largă de utilizatori.
Situaţiile financiare se întocmesc în conformitate cu

principiile de bază și trebuie să respecte
caracteristicile calitative ale informației prezentate.
3
Situațiile financiare reprezintă un sistem reglementat de
indicatori financiari generalizatori care caracterizează
situaţia patrimonială a entităţii şi rezultatele activităţii
economice a acesteia obţinute în cursul perioadei de
gestiune respective.
Situaţiile financiare se întocmesc prin calcularea, gruparea
şi prelucrarea specială a datelor contabilităţii curente şi
constituie stadiul final al acesteia.
O astfel de informaţie este necesară tuturor utilizatorilor de
situații financiare, adică tuturor persoanelor juridice şi
fizice cointeresate în obţinerea informaţiei veridice
privind entitatea în vederea luării unor decizii economice.
Prin urmare, scopul întocmirii situațiilor financiare îl
constituie satisfacerea necesităţilor tuturor utilizatorilor în
informaţii necesare privind entitatea, prezentate într-o
formă accesibilă şi înţeleasă.
Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprind
următoarele etape:
• efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii
situaţiilor financiare;
• completarea formularelor situaţiilor
financiare;
• întocmirea notelor explicative la situaţiile
financiare;
• aprobarea, semnarea şi prezentarea situaţiilor
financiare;
• reformarea bilanţului.
5
Lucrările premergătoare cuprind următoarele
etape:
• inventarierea generală a elementelor contabile;
• decontarea cheltuielilor şi veniturilor anticipate
aferente perioadei de gestiune;
• determinarea şi reflectarea diferenţelor de curs
valutar;
• întocmirea înregistrărilor de corectare;
• determinarea cotei curente a activelor imobilizate
şi datoriilor pe termen lung etc.;
6
Derularea procesului de pregătire a lucrărilor premergătoare se
concretizează într-o suită de lucrări, dintre care unele cu
caracter preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau
completarea propriu-zisă a situațiilor financiare.
Lucrările premergătoare le preced pe cele de completare, şi

au rolul de a verifica și efectua înregistrări la sfârșit de an şi
de a centraliza datele.
Astfel, lucrările premergătoare constituie premisa pentru

întocmirea situațiilor financiare, şi în acelaşi timp, pentru
asigurarea reflectării cât mai fidele a situaţiei economico-
financiare a entităţii.
Lucrările premergătoare întocmirii situațiilor financiare:
Prelucrarea datelor contabile în vederea întocmirii situațiilor financiare

cuprinde, în general, următoarele etape:
 Analiza operaţiunilor economice şi verificarea (în baza
documentelor primare) corectitudinii şi obiectivităţii înregistrării
acestora în conturile contabilităţii.
 Verificarea corespunderii datelor contabilităţii analitice cu
rulajele şi soldurile conturilor contabilităţii sintetice.
 Inventarierea generală a patrimoniului şi înregistrarea
rezultatelor acesteia în contabilitate.
 Închiderea la finele anului de gestiune a conturilor de evidenţă a
veniturilor şi cheltuielilor şi determinarea rezultatelor
financiare.
 Închiderea registrelor contabile pentru ultima lună a perioadei de
gestiune, completarea Cărţii mari şi întocmirea Balanţei de
verificare.
Inventarierea patrimoniului şi înregistrarea
rezultatelor în contabilitate
Inventarierea este un procedeu utilizat de către mai

multe discipline economice, fiecare dintre acestea
atribuindu-i un anumit înţeles (sens).
Inventarierea (Regulamentului privind inventarierea) prezintă

un ansamblu de operaţiuni prin care se constată
existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, în
expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după
caz, în patrimoniul sau gestiunea întreprinderii la data
efectuării acestora.
9
Sarcinile de bază ale inventarierii sunt:
• stabilirea existenţei efective a mijloacelor fixe, terenurilor,

imobilizărilor, stocurilor, numerarului, volumului producţiei în
curs de execuţie, creanţelor şi datoriilor etc.;
• controlul asupra integrităţii activelor prin compararea existenţei
efective a acestora cu datele contabilităţii;
• stabilirea bunurilor care parţial şi-au pierdut calitatea iniţială sau a
modelelor învechite;
• depistarea bunurilor neutilizate în scopul vânzării lor ulterioare;
• verificarea respectării regulilor şi condiţiilor de păstrare a
stocurilor, numerarului, precum şi a regulilor de întreţinere şi
exploatare a maşinilor, utilajelor şi a altor mijloace fixe;
• verificarea realităţii valorii contabile a activelor imobilizate și
circulante, datoriilor şi creanţelor, producţiei în curs de execuţie etc.
10
Inventarierea reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii
de verificare faptică a existenţei şi stării bunurilor economice,
a creanţelor şi datoriilor unei entități. Prin inventariere se
realizează un control asupra integrităţii elementelor
patrimoniale.
Inventarierea, în calitatea sa de procedeu al metodei

contabilităţii, îndeplineşte mai multe funcţii :
• stabilirea existenţei efective a bunurilor economice;

• funcţia de control a concordanţei dintre informaţiile furnizate
de contabilitate şi realitate.
11
Informaţiile furnizate de contabilitate au un caracter relativ deoarece:
 Bunurile economice suferă pe timpul transportului, depozitării anumite
modificări cantitative şi calitative.
 La unele sortimente de bunuri au loc sustrageri, furturi, risipă,
proastă gospodărire.
 Unele date din documentele primare se omit cu ocazia înregistrării
lor în contabilitate, se înregistrează de mai multe ori sau se
înregistrează eronat.
 Personalul care gestionează, manipulează mişcarea acestor bunuri dă
dovadă de neglijenţă sau nepricepere (confuzii între sortimente sau alte
erori).
 La unele sortimente s-au creat stocuri fără mişcare, greu de
comercializat sau de prisos.
 Unele comenzi de producţie în curs de execuţie sunt anulate datorită
renunţărilor făcute de clienţi sau unele proiecte de cercetare şi investiţii
sunt abandonate.
 La unele elemente patrimoniale se înregistrează calamităţi naturale, alte
cazuri de forţă majoră.
12
Inventarierea ca procedeu al metodei contabilităţii poate
fi clasificată după următoarele criterii:
• După gradul de cuprindere a elementelor

patrimoniale se deosebesc;
• În funcţie de momentul în care se efectuează
inventarierea.
• După modalitatea de efectuare a inventarierii;
• În funcţie de condiţiile în care se desfăşoară
inventarierea.
13
După gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale
• Inventarierile generale, presupun cuprinderea în

acţiunea de inventariere a tuturor elementelor
patrimoniale aflate în patrimoniul unei entități. Pentru
asigurarea imaginii fidele furnizate de către situațiile
financiare, inventarierile petrecute la sfârşitul perioadei
de gestiune sunt generale.
• Inventarierile parţiale, presupun cuprinderea în

acţiunea de inventariere numai a unei părţi din
patrimoniu sau numai unele elemente patrimoniale
(materiale, mărfuri) sau numai unele gestiuni din
unitatea respectivă (un depozit, o secţie).
14
În funcţie de momentul în care se efectuează inventarierea
• Inventarierea anuală se realizează la sfârşitul perioadei de gestiune
înainte de întocmirea situațiilor financiare şi are rolul de a determina
elementele patrimoniale care există în mod concret. Această inventariere
are un rol deosebit pentru a da garanţie datelor reprezentative prin
intermediul bilanţului, contribuie la realizarea cerinţei de exprimare fidelă a
datelor din bilanţ.
• Inventarierea periodică se efectuează la anumite perioade de timp: lună
trimestru semestru, conform unei planificări proprii întocmită de fiecare
entitate. Frecvenţa acestor inventarieri se stabileşte în funcţie de
particularităţile fiecărei gestiuni şi de ritmul mişcării elementelor
patrimoniale.
• Inventarierea ocazională, aşa cum precizează şi denumirea, se efectuează
în cazuri speciale cum ar fi: predări-primiri de gestiune, fuziunea unor
întreprinderi, cazuri excepţionale (calamităţi, furturi, etc.).
• Inventarierea inopinată presupune existenţa unui secret privind
declanşarea unei inventarieri. Gestionarul nu este informat de această
acţiune, însă participă la inventariere.
15
După modalitatea de efectuare a inventarierii
• Inventariere totală, se extinde asupra tuturor
sortimentelor care formează un element patrimonial
(sortimente de materiale, sortimente de produse) sau
asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de
natura lor (mijloace fixe, mărfuri, obiecte de
inventar).
• Inventariere prin sondaj, cuprinde numai unele

sortimente sau numai unele bunuri dintr-o gestiune.
Dacă la inventarierea prin sondaj se constată nereguli
semnificative, acestea se transformă în inventarieri
totale.
16
În funcţie de condiţiile în care se desfăşoară,
inventarierile
• Inventarieri ordinare, au de regulă un caracter

normal, planificat.
• Inventarieri extraordinare, sunt impuse de anumite
situaţii de excepţie cum ar fi: ori de câte ori intervine
predarea-primirea de gestiuni; la cererea organelor de
control; cu ocazia modificărilor de preţuri; cu ocazia
divizării sau comasării de gestiuni; în urma
calamităţilor şi a altor cazuri de forţă majoră; când
există indicii de plusuri în gestiuni.
17
Lucrările premergătoare ale inventarierii de natură
contabilă cuprind:
• se asigură înregistrarea tuturor operaţiunilor în

contabilitatea sintetică şi analitică şi în evidenţa
operativă condusă în cadrul gestiunilor (magaziilor,
depozitelor);
• se verifică exactitatea înregistrărilor prin
confruntarea informaţiilor din contabilitate cu cele
din evidenţa operativă şi prin întocmirea balanţelor de
verificare sintetice şi analitice;
• se ridică de la gestiuni toate evidenţele operative şi
se vizează după ultima operaţiune.
18
Efectuarea propriu-zisă a inventarierii care presupune
constatarea şi descrierea elementelor patrimoniale
supuse inventarierii.
Inventarierea propriu-zisă se efectuează pe fiecare loc

de depozitare a acestora şi pe fiecare gestionar, în
păstrarea căruia se află aceste bunuri şi pe deţinători
de bunuri.
Denumirea bunurilor inventariate, obiectelor şi cantităţii

lor se reflectă în lista de inventariere, conform
nomenclatorului şi în unităţile de măsură primite în
evidenţă.
19
Rezultatele inventarierii se consemnează în balanţa de
verificare a rezultatelor inventarierii.
Diferenţele constatate cu ocazia inventarierii pot fi sub

formă de plusuri sau de minusuri.
Plusurile constatate la inventariere se înregistrează ca

intrări în patrimoniu a elementelor respective sub
formă de venituri.
Lipsurile constatate la inventariere se înregistrează ca o
ieşire din patrimoniu a elementelor respective de
activ, prin trecerea acestora la cheltuieli.
20
În conformitate cu S.N.C. „Venitul” şi S.N.C. „Cheltuieli”,
discordanţele cu datele contabile, depistate în procesul inventarierii
sau altor controale ale bunurilor materiale şi mijloacelor băneşti în
numerar, se reflectă astfel:
ABATERI DE LA INVENTARIERE
LIPSURI
PLUSURI
ACTIVE ACTIVE
Dt conturile de Dt 714 „Alte cheltuieli

active imobilizate sau curente operaţionale”
constatate plus Ct conturilor de
la inventariere active imobilizate sau curente
Ct 612 „Alte venituri constatate plus
operaţionale” la inventariere
Exemplu: În urma inventarierii inopinate, la entitatea de producere a
mobilei au fost înregistrate următoarele date:
-Lipsuri:
-Ferestrău cu costul de intrare de 14000 lei, amortizarea acumulată
– 6400 lei;
-PAL 5 un. cu valoarea de intrare de 840 lei/un;
-Șurubelniță în valoare de 700 lei.
-Plusuri:
-Masă de lucru în valoare de 300 lei;
-Adeziv un rulou 25 m câte 5 lei/m.
22
Analiza operaţiunilor economice şi verificarea (în baza
documentelor primare) corectitudinii şi obiectivităţii
înregistrării acestora în conturile contabilităţii
Această primă etapă a lucrărilor pregătitoare asigură
acurateţea informaţiilor contabile care, prin prelucrări
specifice, se transformă în indicatori economico-financiari ai
situațiilor financiare.
O asemenea verificare urmăreşte, în primul rând, dacă sau
întocmit documentele justificative pentru toate operaţiile
economice ale perioadei de gestiune, precum şi dacă aceste
documente au fost înregistrate în circuitul contabil.
Acest gen de verificare este de formă, pe care contabilul,
bazându-se pe experienţa sa, o poate face parcurgând sumar
situaţia conturilor sintetice şi analitice, a soldurilor iniţiale
şi a rulajelor lor.
Verificarea corespunderii datelor contabilităţii analitice cu
rulajele şi soldurile conturilor contabilităţii sintetice
Asigurarea concordanţei dintre contabilitatea analitică şi cea sintetică,
presupune verificarea şi punerea în acord a totalului rulajelor şi
soldurilor conturilor analitice aferente unui cont sintetic cu elementele
corespunzătoare ale aceluiaşi cont furnizate de contabilitatea sintetică.
Conturile sintetice reflectă bunurile economice, procesele, sursele şi

rezultatele economice grupate după caracteristicile lor generale.
exemplu: contul sintetic „Materiale”, „Mijloace fixe”, “Capital statutar”.
Conturile sintetice sunt stabilite prin planul de conturi contabile.
Conturile analitice reflectă concomitent părţile componente ale

bunurilor economice, proceselor, surselor şi rezultatelor economice
respective, după însuşirile lor specifice.
exemplu: contul sintetic „Materiale” la o entitate de construcție, are ca
conturi analitice „Nisip”, „Pietriș”, „Ciment”, „Fortan” etc.
Legătura dintre conturile sintetice şi analiticele lor se
realizează prin următoarele:
• Suma soldurilor iniţiale ale conturilor analitice trebuie

să fie egală cu soldul iniţial al contului sintetic;
• Suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice
trebuie să fie egală cu rulajul debitor al contului
sintetic;
• Suma rulajelor creditoare ale conturilor analitice
trebuie să fie egală cu rulajul creditor al contului
sintetic;
• Suma soldurilor finale ale conturilor analitice trebuie
să fie egală cu soldul final al contului sintetic.
25
Exemplu: La 01 mai entitatea dispunea în stoc de următoarele
materiale:
Materialul A- 200 unităţi câte 6 lei/un.
Materialul C- 100 kg. câte10 lei/kg.
În luna mai au loc următoarele operaţii economice:
 Pe 5 mai se primesc materiale de la furnizori:
Materialul A- 200 unităţi câte 6 lei/un.
Materialul C- 60 kg câte 10 lei/kg.
Pe 10 mai se eliberează materiale de la depozit în secţia
producţiei de bază.
Materialul A- 150 unităţi.
Materialul C- 90 kg.
 Pe 15 se primesc materiale de la furnizori:
Materialul C- 150 kg câte 10 lei/kg.
26
Materialul „A”
Intrări Ieşiri Stoc
Data
cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare
01
05
10
Total
31
Materialul „C”
Intrări Ieşiri Stoc
Data
cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare
01
05
10
15
Total
31
Legătura dintre conturile sintetice şi analitice
(Verificarea)
• Soldul iniţial =
• Rulajul debitor =
• Rulajul creditor =
• Soldul final =
28
Estimări contabile, erori şi evenimente
ulterioare
Estimări contabile – preconizările şi presupunerile admise de
entitate pentru evaluarea elementelor (obiectelor) contabile în
condiţii de incertitudine.
Modificare a estimării contabile – ajustarea valorii contabile a
unui activ, unei datorii sau mărimii consumului periodic al
unui activ care rezultă din evaluarea situaţiei prezente a
activelor şi datoriilor, precum şi din preconizarea beneficiilor
şi obligaţiilor viitoare aferente acestora.
Erori contabile – omisiunile sau prezentările incorecte a
informaţiilor în contabilitate şi/sau în situaţiile financiare ale
entităţii.
29
Estimările contabile se aplică pentru evaluarea elementelor
(obiectelor) contabile în cazuri de incertitudine aferentă
condiţiilor sau evenimentelor viitoare.
Estimările contabile se bazează pe cele mai recente şi credibile

informaţii deţinute de entitate. Utilizarea estimărilor contabile
întemeiate este o parte esenţială a întocmirii situaţiilor
financiare şi nu pune la îndoială veridicitatea acestora.
Estimările contabile pot necesita revizuiri în urma schimbărilor

în circumstanţele pe care s-au bazat aceste estimări, apariţiei
noilor informaţii sau acumulării experienţei.
Modificarea bazei de evaluare a activelor şi datoriilor aplicate de
entitate reprezintă o modificare a politicilor contabile, şi nu o
modificare a estimării contabile.
30
Exemplu: O entitate a pus în funcţiune la începutul anului 201X un
utilaj tehnologic cu costul de intrare de 24000 lei. Durata de utilizare
a utilajului a fost estimată la 5 ani şi valoarea lui reziduală 2000 lei.
Potrivit politicilor contabile amortizarea utilajelor tehnologice se
calculează conform metodei liniare. La sfârșitul anului 201X+1
entitatea a modificat (a diminuat) durata de utilizare a utilajului de la
5 ani la 4 ani.
31
Erorile contabile pot apărea la contabilizarea şi
prezentarea elementelor contabile în urma:
• aplicării incorecte a prevederilor sistemului de

reglementare normativă a contabilităţii şi politicilor
contabile;
• comiterii greşelilor de calcul;
• neînregistrării, înregistrării multiple şi/sau
interpretării greşite a faptelor economice;
• fraudelor şi delapidărilor.
32
Exemplu: O entitate a stipulat în politicile sale contabile pe anul 201X
următoarele criterii de semnificaţie exprimate în procente pentru:
- elementele de bilanţ − 2% de la valoarea totală a activelor la sfârșitul
perioadei de gestiune;
-elementele situaţiei de profit şi pierdere − 5% de la suma veniturilor
din vânzări obţinute în perioada de gestiune.
La întocmirea situaţiilor financiare pe anul 201X s-a depistat că
entitatea nu a înregistrat venituri în sumă de 68 970 lei, rezultate dintr-
un contract de prestări de servicii. Până la depistarea erorii, veniturile
din vânzări pe anul 201X au constituit 1 356 927 lei.
33
Întocmirea balanţei de verificare şi închiderea
conturilor de rezultate
Balanţa de verificare este un procedeu specific metodei
contabilităţii care asigură respectarea în contabilitate a
echilibrului permanent impus de dubla înregistrare a operaţiilor
economice, oferind prin aceasta garanţia exactităţii înregistrărilor
efectuate în conturi, precum şi a întocmirii unor bilanţuri reale şi
complete.
Funcţiile balanţei de verificare rezultă din definiţia acesteia:

 de verificare a exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi;
 de realizare a concordanţei dintre conturile analitice şi cele
sintetice;
 de legătură între cont şi bilanţ;
 de grupare şi centralizare a datelor înregistrate în conturi.
34
Balanța de verificare
Denumire Soldul iniţial, lei Rulaj, lei Soldul final, lei
Simbolul a contului
contului Debitor Creditor Debitor Creditor Debitor Creditor
Total
35
Închiderea la finele anului de gestiune a conturilor de
evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor şi determinarea
rezultatelor financiare
Închiderea conturilor de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor este
un proces care se efectuează la finele anului de gestiune prin
trecerea sumelor acumulate din conturile claselor 6
„Venituri” şi 7 „Cheltuieli” în contul 351 „Rezultat
financiar total”.
• la suma totală a veniturilor acumulate în anul de gestiune:

Dt 611, 612, 621, 622, 623
Ct 351
• la suma totală a cheltuielilor acumulate în anul de gestiune:

Dt 351
Ct 711, 712, 713, 714, 721, 722, 723
În urma trecerii la scăderi a veniturilor şi cheltuielilor în
contul 351 „Rezultat financiar total” se determină
profitul contabil (pierderea) al anului de gestiune.
Rezultatul obţinut reprezintă venitul contabil al entității şi
se reportează în Declaraţia cu privire la impozitul pe
venit a persoanei ce practică activitate de
întreprinzător în vederea determinării venitului
impozabil.
Pentru a determina venitul impozabil (pierderea fiscală)
venitul contabil al întreprinderii urmează a fi corectat cu
ajustările de venituri și ajustările de cheltuieli.
După reflectarea cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe
venit, rezultatul financiar net (profit sau pierdere) al anului de
gestiune şi se trece în contul 333 „Profit net (pierdere) al
perioadei de gestiune” prin următoarele formule contabile:
• în cazul când suma totală a veniturilor depăşeşte suma
cheltuielilor entitatea înregistrează un profit ce rămâne după
impozitare:
Dt 351 „Rezultat financiar total”
Ct 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”;
• în cazul când suma veniturilor este mai mică decât suma
cheltuielilor, entitatea înregistrează pierderi:
Dt 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Ct 351 „Rezultat financiar total”.
Contul 351 „Rezultat financiar total” se închide şi nu se reflectă în

situațiile financiare întocmite pentru anul de gestiune.
Exemplu: În anul 2016 entitatea a înregistrat următoarele venituri și cheltuieli:
•venituri din vânzarea produselor 280000 lei;
•costul produselor vândute 210000 lei;
•venituri din vânzarea mărfurilor 190000 lei;
•costul mărfurilor vândute 165000 lei;
•amortizarea mijloacelor fixe cu destinație generală 15000 lei;
•salariul și contribuțiile managerului entității 48000 lei;
•cheltuieli privind reclama produselor 2000 lei;
•salariul și contribuțiile vânzătorului de produse și mărfuri 24000 lei;
•venituri din vânzarea materialelor rămase 9000 lei;
•costul materialelor vândute 10000 lei;
•plusuri de bunuri depistate la inventariere 1000 lei;
•lipsuri de bunuri depistate la inventariere 3000 lei;
•venituri din vânzarea mijloacelor fixe 24000 lei;
•valoarea contabilă a mijloacelor fixe vândute 18000 lei;
•venituri din diferențe de curs valutar la Euro 4000 lei;
•cheltuieli din diferențe de curs valutar la Dolar SUA 6000 lei;
•ajustări de venituri conform Declarației cu privire la impozit pe venit 12000 lei;
•ajustări de cheltuieli conform Declarației cu privire la impozit pe venit 11000 lei;
•impozit pe venit 12% pentru anul 2016.
39
Venituri totale =
Cheltuieli totale =
Venitul contabil (Profit până la impozitare) =
Venitul impozabil =
Cheltuieli privind impozitul pe venit =
Profit net =
40
Situația de profit și pierdere
Indicatori Cod Perioada de gestiune
rd. precedentă curentă
1 2 3 4
Venituri din vînzări 010
Costul vînzărilor 020
Profit brut (pierdere brută) 030
(rd.010-rd.020)
Alte venituri din activitatea operaţională 040
Cheltuieli de distribuire 050
Cheltuieli administrative 060
Alte cheltuieli din activitatea operaţională 070
Rezultatul din activitatea operaţională: profit 080
(pierdere)
(rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070)
Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere) 090
Profit (pierdere) pînă la impozitare 100
(rd.080+rd. 090)
Cheltuieli privind impozitul pe venit 110
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune 120 41
Bilanț extras
Sold la
Cod. începutul sfîrşitul
Pasiv rd. perioadei de perioadei de
gestiune gestiune
3. Capital propriu
Capital social şi suplimentar 320
Rezerve 330
Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi 340 x
Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor 350

precedenţi
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune 360 x
Profit utilizat al perioadei de gestiune 370 x
Alte elemente de capital propriu 380

Total capital propriu 390
(rd.320+rd.330+rd.340+rd.350+rd.360+rd.370+rd.380)
42
Închiderea registrelor contabile pentru ultima lună a
perioadei de gestiune, completarea Cărţii mari şi
întocmirea Balanţei de verificare
Întocmirea rapoartelor financiare este precedată de închiderea
registrelor pentru ultima lună a perioadei de gestiune.
În funcţie de sistemul contabil aplicat, totalurile din jurnalele-
order, borderourile de evidenţă a operaţiunilor economice se
reflectă în balanţele de verificare apoi se trec în Cartea
mare, în care se determină rulajele, se calculează totalurile
şi soldul fiecărui cont sintetic, ce va servi drept bază pentru
completarea rapoartelor financiare.
Balanţa de verificare a conturilor sintetice servește nu doar la
verificarea exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi, ci
şi la centralizarea datelor contabile în vederea elaborării
lucrărilor de sinteză contabilă, precum şi efectuării unor
analize ale situaţiei economico-financiare a entităţii.
La finalizarea lucrărilor prealabile întocmirii
situațiilor financiare, datele totalizate din cartea mare,
balanţa de verificare a conturilor sintetice servesc
drept bază pentru completarea şi întocmirea situațiilor
financiare ale entităţilor.
În baza informațiilor prezentate în situațiile financiare,

entitatea poate:
 Generaliza datele contabile;
 Informa despre situația entității;
 Controla şi analiza activitatea;
 Previziona strategii de dezvoltare și acțiuni pe viitor.
Determinarea rezultatului perioadei de
gestiune şi repartizarea acestuia
Rezultatul financiar este motivația desfășurării

activității economice.
Există mai multe criterii de clasificare a rezultatului

financiar:
 După conținutul economic;
 După perioada în care se obține.
45
Din punct de vedere al conținutului economic
Rezultatul financiar
PROFIT PIERDERE
Venituri ˃ Cheltuieli Venituri ˂ Cheltuieli
46
În funcție de perioada în care se obține
Rezultatul financiar
Rezultat financiar RF al perioadelor

Rezultat financiar aferent perioadelor precedente constatat
aferent perioadei de gestiune în perioada de
de gestiune precedente gestiune
47
Rezultatul financiar al perioadei de gestiune
Etapele de determinarea a rezultatului financiar
Profit brut (pierdere brută) =
Rezultatul activității operaționale: profit (pierdere) =
Rezultatul din alte activității: profit (pierdere) =
Profit (pierdere) până la impozitare =
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune =
48
Dacă decizia privind utilizarea profitului anului curent a fost
luată după aprobarea situațiilor financiare, în contului 334
„Utilizarea profitului” se reflectă doar suma profitului
utilizat în cursul anului de gestiune, iar utilizarea profitului
anului curent va fi reflectată în contului 332 „Profit
nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
în anul de gestiune următor după reformarea Bilanţului
contabil.
Profitul utilizat al anului curent se reflectă în Bilanţul contabil.
După întocmirea situațiilor financiare anuale se efectuează
reformarea bilanţului, care constă în decontarea profitului
(pierderii) anului curent la suma profitului utilizat în anul de
gestiune curent, iar restul ce nu s-a utilizat se trece la profitul
anilor precedenți
Exemplu: la finele anului de gestiune 201X, entitatea a înregistrat un
profit curent de 27900 lei. Pe parcursul perioadei de gestiune a utilizat
profit pentru achitarea dividendelor – 7000 lei și formarea rezervelor
statutare – 2000 lei. Profitul de gestiune care nu a fost utilizat în
perioada 201X se trece la profitul perioadelor de gestiune nerepartizat
al anilor precedenți la momentul de reformare a bilanțului.
50
Bilanț la 31.12.201X extras
Sold la
gestiune gestiune
3. Capital propriu
precedenţi
Profit utilizat al perioadei de gestiune 370 x ( )
Bilanț la 01.01.201X+1 extras
Sold la
gestiune gestiune
3. Capital propriu
precedenţi
51
Rezultatul financiar al perioadelor precedente
Rezultat financiar aferent perioadelor precedente – reprezintă
profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită rămasă la
entitatea economică din anii anteriori şi se calculează la
reformarea Bilanţului.
Rezultat financiar aferent perioadelor precedente se înregistrează
în baza notei de contabilitate.
Rezultat financiar aferent perioadelor precedente poate fi utilizat
(profit) sau acoperit (pierdere).
- Utilizat pentru a forma rezerve, achita dividende, majora

capitalul.
- Acoperit din contul rezervelor sau profitului net al perioadei de
gestiune.
52
Exemplu: la începutul anului de gestiune 201X, entitatea a înregistrat
un profit nerepartizat al anilor precedenți de 22300 lei. La finele
anului de gestiune a înregistrat un profit de 17800 lei, din care a
utilizat pe parcursul perioadei de gestiune 4500 lei pentru achitarea
dividendelor. Tot în perioada anului 201X s-a utilizat profitul
nerepartizat al anilor precedenți pentru a forma rezerve statutare –
7000 lei și pentru majorarea capitalului social – 15000 lei.
53
Sold la
gestiune gestiune
3. Capital propriu
precedenţi
Sold la
gestiune gestiune
3. Capital propriu
precedenţi
54
Rezultatul financiar al perioadelor precedente constatate
în anul de gestiune
Rezultat financiar aferent perioadelor precedente constatate
în anul de gestiune – reprezintă profitul (pierderea) apărut în
urma erorilor contabile comise la înregistrarea elementelor
contabile în anii precedenți, dar depistate și corectate în anul
de gestiune.
Exemplu: pe parcursul anului de gestiune 201X, entitatea a

înregistrat un profit de 7000 lei apărut în urma erorilor
contabile comise în anul 201X-1. Soldul profitului nerepartizat al
anilor precedenți la începutul anului 201X constituie 32000 lei.
55
Sold la
gestiune gestiune
3. Capital propriu
Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi 340 X
precedenţi

Sold la
gestiune gestiune
3. Capital propriu
Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi 340 X
precedenţi
56
Conţinutul bilanţului şi ilustrarea poziţiei
financiare a entităţii
Legea contabilităţii,
http://mf.gov.md/actnorm/contabil/lawcontabil
S.N.C. „Prezentarea situațiilor financiare”,

http://mf.gov.md/actnorm/contabil/standartnew
Ghid metodologic de întocmire a situaţiilor

financiare
http://www.mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/C
ONTABILITATE/ordine/Ghid%20metodologic%20rom(1).pdf
57
Bilanţul prin conţinutul său prezintă totalitatea aspectelor
legate de activitatea unei entităţi economice și îndeplinește
următoarele roluri:
 Un mijloc principal de informare a utilizatorilor interesaţi
de activitatea entităţii economice;
 Prezintă „oglinda entității”, este un mijloc de conducere şi
analiză;
 Un instrument de calcul al indicatorilor macroeconomici
şi a elaborării prognozelor datorită faptului că „serveşte
la stabilirea patrimoniului economiei naţionale”.
Bilanțul
Bilanţul prezintă poziţia financiară a entităţii şi include
informaţii aferente soldurilor existente la data raportării
privind:
• activele – resurse economice identificabile şi controlabile de
către entitate ce provin din fapte economice trecute din a căror
utilizare se aşteaptă obţinerea unor beneficii economice;
• capitalul propriu – mărimea rămasă în activele entităţii după
scăderea datoriilor;
• datoriile – obligaţii actuale ale entităţii provenite din fapte
economice trecute a căror stingere contribuie la o reducere a
resurselor, purtătoare de beneficii economice.
Total active = Total pasive
59
Clasificarea activelor și a datoriilor în bilanț
Activele Datoriile
(lichiditate) (exigibilitate)
Active Datorii pe
imobilizate termen lung
Active circulante Datorii curente
60
Activele sunt prezentate în bilanţ în ordinea creşterii
lichidităţii acestora:
• active imobilizate, activele ce urmează a fi utilizate
de entitate pentru a crea beneficii economice și nu
sunt destinate vânzării:
Exemplu: licențe, brevete, programe informatice, clădiri în
construcție, utilaje neinstalate, clădiri, utilaje, terenuri,
resurse minerale, depozite pe un termen mai mare de 1 an etc.
• active circulante, activele ce se aşteaptă să fie
consumate, utilizate în activitate și sunt prevăzute
pentru a fi vândute:
Exemplu: materiale, omvsd, produse, mărfuri, creanțe
comerciale, creanțe cu personalul, casa, conturi curente,
depozite pe un termen mai mic de 1 an etc.
61
În funcţie de gradul exigibilităţii, datoriile se împart în:
• datoriile pe termen lung, datoriile a cărui termen de

achitare este mai mare de un an:
Exemplu: credite bancare cu un termen mai mare de 1 an,
împrumuturi pe un termen mai mare de 1 an, datorii
comerciale pe un termen mai mare de 1 an, avansuri primite
pe termen lung, finanțări și încasări cu destinație specială pe
termen lung etc.
• datorii curente, datoriile ce se aşteaptă să fie achitate

sau decontate în termen de 12 luni din data raportării:
Exemplu: credite bancare cu un termen mai mic de 1 an,
împrumuturi pe un termen mai mic de 1 an, datorii
comerciale, avansuri primite, datorii față de personal, datorii
față de buget, datorii privind asigurările, finanțări și încasări
cu destinație specială curente etc.
62
Nr. Activ Cod.
Bilanțul la ____201_
Sold la
d/o rd.
începutul perioadei sfîrşitul perioadei
de gestiune de gestiune
1 2 3 4 5
1. Pasiv
Active imobilizate
3.
Imobilizări necorporale 010 Capital propriu
Imobilizări corporale în curs de execuţie 020 Capital social şi suplimentar 320
Rezerve 330
Terenuri 030
Mijloace fixe 040 Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi 340 x
Resurse minerale 050 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor 350

Active biologice imobilizate 060 precedenţi
Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate 070 Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune 360 x
x
Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate 080 Profit utilizat al perioadei de gestiune 370
Investiţii imobiliare 090
Creanţe pe termen lung 100
(rd.320+rd.330+rd.340+rd.350+rd.360+rd.370+rd.380)
Avansuri acordate pe termen lung 110
Alte active imobilizate 120 4.
Datorii pe termen lung
Total active imobilizate 130 Credite bancare pe termen lung 400
(rd.010+rd.020+rd.030+rd.040+rd.050
Împrumuturi pe termen lung 410
+rd.060+rd.070+rd.080+rd.090+rd.100+rd.110+rd.120)
2. Datorii pe termen lung privind leasingul financiar 420
Active circulante
Materiale 140
Alte datorii pe termen lung 430
Active biologice circulante 150
Total datorii pe termen lung 440
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 160
(rd.400+rd.410+rd.420+rd.430)
Producţia în curs de execuţie şi produse 170 5.
Datorii curente
Mărfuri 180 Credite bancare pe termen scurt 450
Creanţe comerciale 190 Împrumuturi pe termen scurt 460
Creanţe ale părţilor afiliate 200 Datorii comerciale 470
Avansuri acordate curente 210 Datorii faţă de părţile afiliate 480
Creanţe ale bugetului 220
Avansuri primite curente 490
Creanţe ale personalului 230
Datorii faţă de personal 500
Alte creanţe curente 240
Numerar în casierie şi la conturi curente 250 Datorii privind asigurările sociale şi medicale 510
Alte elemente de numerar 260 Datorii faţă de buget 520

Investiţii financiare curente în părţi neafiliate 270 Venituri anticipate curente 530
Investiţii financiare curente în părţi afiliate 280 Datorii faţă de proprietari 540
Finanţări şi încasări cu destinaţie specială curente 550
Alte active circulante 290
Provizioane curente 560
Total active circulante 300
(rd.140+rd.150+rd.160+rd.170+rd.180+rd.190+rd.200+ Alte datorii curente 570
rd.210+rd.220+rd.230+rd.240+rd.250+rd.260+rd.270+ Total datorii curente 580
rd.280+rd.290) (rd.450+rd.460+rd.470+rd.480+rd.490+rd.500+
Total active 310 rd.510+rd.520+rd.530+rd.540+rd.550+rd.560+rd.570) 63
(rd.130+rd.300) Total pasive 590
Mărimea fiecărui element patrimonial se determină pe baza
relaţiei de sold în felul următor:
Soldul la sfârşitul perioadei =
Soldul la începutul perioadei de gestiune
+ Creşterea în perioada de gestiune
- Micşorarea în perioada de gestiune
Exemplu activ: în contul curent în Exemplu pasiv: datoriile față de

monedă națională la începutul furnizori la începutul perioadei de
perioadei de gestiune erau 524800 gestiune erau 134800 lei. Pe
lei. Pe parcursul anului de parcursul anului de gestiune au s-
gestiune au avut loc intrări în cont au format datorii comerciale de
în mărime de 1468700 lei și ieșiri 274300 lei și au fost achitate
de 1756800 lei. 379200 lei.
64
Fiecare rând în bilanț poate cuprinde un element
patrimonial sau chiar și mai multe.
Exemplu activ: în rândul 250 din Exemplu pasiv: în rândul 450 din
Bilanț se înscrie suma numerarului Bilanț se indică suma creditelor
din casierie, conturi curente în primite și dobânzile cu un termen
monedă națională și valută de rambursare mai mic de 1 an.
străină. Credite pe termen 3 luni – 20000 lei;
Casa – 12540 lei; Credite pe termen 6 luni – 175000 lei;
Cont Lei – 484600 lei; Dobânzi (3 luni ) – 18% anual;
Cont Euro – 4800 Euro (21,5885) Dobânzi (6 luni ) – 16% anual
Cont USD – 560 USD (20,0575)
65
Bilanț extras
ACTIVE Cod
1 Active imobilizate
Imobilizări necorporale 010
Imobilizări corporale în curs de execuţie 020
Terenuri 030
Mijloace fixe 040
Resurse minerale 050
Active biologice imobilizate 060
Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate 070
Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate 080
Alte active imobilizate 120
Total active imobilizate (rd.010+rd.020+rd.030+rd.040+rd.050 130
+rd.060+rd.070+rd.080+rd.090+rd.100+rd.110+rd.120)
66
ACTIVE IMOBILIZATE
Exemplu: la începutul anului 201X, entitatea producătoare de conserve
dispune de următoarele active imobilizate:
• Licența de producere – 7000 lei;
• Amortizarea licenței de producere – 700 lei;
• Programa informatică – 5000 lei;
• Amortizarea programei informatice – 500 lei;
• Clădire în construcție – 85000 lei;
• Clădirea blocului administrativ – 124000 lei;
• Amortizarea blocului administrativ – 24000 lei;
• Clădirea secției de producere – 152000 lei;
• Amortizarea secției de producere – 40000 lei;
• Recetă în curs de execuție – 1000 lei;
• Drepturi de autori și titluri de protecție (recete) – 2000 lei;
• Teren – 20000 lei;
• Depozite la bancă pe un termen de 24 luni – 200000 lei.
67
Bilanț la ____201_ extras
ACTIVE Cod înc. per.
1 Active imobilizate
Imobilizări necorporale 010
Imobilizări corporale în curs de execuţie 020
Terenuri 030
Mijloace fixe 040
Resurse minerale 050
Active biologice imobilizate 060
Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate 070
Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate 080
Alte active imobilizate 120
Total active imobilizate 130
(rd.010+rd.020+rd.030+rd.040+rd.050
+rd.060+rd.070+rd.080+rd.090+rd.100+rd.110+rd.120) 68
Bilanț extras
Nr. ACTIVE Cod
2. Active circulante
Materiale 140
Producţia în curs de execuţie şi produse 170
Mărfuri 180
Creanţe comerciale 190
Creanţe ale părţilor afiliate 200
Avansuri acordate curente 210
Numerar în casierie şi la conturi curente 250
Alte elemente de numerar 260
Investiţii financiare curente în părţi neafiliate 270
Investiţii financiare curente în părţi afiliate 280
Total active circulante (rd.140+rd.150+rd.160+rd.170+rd.180+rd.190+rd.200+ 300
rd.210+rd.220+rd.230+rd.240+rd.250+rd.260+rd.270+ rd.280+rd.290)
Total active 310
(rd.130+rd.300) 69
ACTIVE CIRCULANTE
Exemplu: la începutul anului 201X, entitatea producătoare de conserve dispune de
următoarele active circulante:
• Legume și fructe în valoare de 21000 lei;
• Conservanți necesari pentru producerea conservelor – 3100 lei
• Cutii de conserve – 7200 lei;
• Utilaj de încleiat etichetele – 4200 lei;
• Uzura utilajului de încleiat etichete – 2100 lei;
• Mărfuri – 12000 lei;
• Conserve de legume și fructe – 42000 lei;
• Dulceață neconservată – 8000 lei;
• Numerarul în casierie – 2400 lei;
• Contul curent în monedă națională – 32400 lei;
• Contul curent în Euro (3100x21,5445) și Dolari (4700x20,6550);
• Creanțe comerciale – 24600 lei;
• Avansuri acordate angajaților – 13200 lei;
• Avansuri acordate furnizorilor de fructe -5800 lei;
• Depozite la bancă pe un termen de 6 luni – 50000 lei.
70
Bilanț la _______201__ extras
Nr. ACTIVE Cod. înc. per.
2. Active circulante
Materiale 140
Producţia în curs de execuţie şi produse 170
Mărfuri 180
Creanţe comerciale 190
Creanţe ale părţilor afiliate 200
Avansuri acordate curente 210
Numerar în casierie şi la conturi curente 250
Alte elemente de numerar 260
Investiţii financiare curente în părţi neafiliate 270
Investiţii financiare curente în părţi afiliate 280
Total active circulante (rd.140+rd.150+rd.160+rd.170+rd.180+rd.190+rd.200+ 300
rd.210+rd.220+rd.230+rd.240+rd.250+rd.260+rd.270+ rd.280+rd.290)
Total active 310
(rd.130+rd.300) 71
Bilanț extras
PASIVE Cod
3. Capital propriu
Rezerve 330
Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi 340
precedenţi
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune 360
Profit utilizat al perioadei de gestiune 370
(rd.320+rd.330+rd.340+rd.350+rd.360+rd.370+rd.380)
72
CAPITAL PROPRIU
Exemplu: la începutul anului 201X, entitatea producătoare de conserve dispune
de următoarele drepturi (elemente de capital propriu):
• Capitalul social format din 100 acțiuni cu valoarea nominală de 200
lei/acțiunea;
• Capitalul nedepus de fondatori 20 acțiuni la valoarea nominală;
• Profitul net al perioadei 201X-1 este 14700 lei;
• Profitul utilizat în perioada 201X-1 pentru achitarea dividendelor – 5000
lei;
• Profitul utilizat în perioada 201X-1 pentru formarea rezervelor – 2000 lei;
• Profitul nerepartizat al anilor precedenți – 9500 lei;
• Profit determinat în perioada 201X-1 pentru anii anteriori – 3000 lei;
• Rezerve statutare – 4600 lei;
• Capital suplimentar – 1000 lei;
• Subvenții acordate de Guvern – 6000 lei;
• Alte rezerve – 1400 lei.
73
Bilanț la _______201__extras
PASIVE Cod înc. per.
3. Capital propriu
Rezerve 330
precedenţi
(rd.320+rd.330+rd.340+rd.350+rd.360+rd.370+rd
.380)
74
Bilanț extras
PASIVE Cod
4. Datorii pe termen lung
Credite bancare pe termen lung 400
Datorii pe termen lung privind leasingul financiar 420
(rd.400+rd.410+rd.420+rd.430)
75
DATORII PE TERMEN LUNG
Exemplu: la începutul anului 201X, entitatea producătoare de
conserve dispune de obligațiuni pe termen lung:
• Credite bancare pe un termen de 36 luni – 240000 lei;
• Împrumuturi pe un termen de 24 luni de la personalul entității –
120000 lei;
• Finanțări și încasări cu destinație specială pe un termen de 4
ani – 90000 lei;
• Datorii față de furnizori pe un termen de 18 luni – 11000 lei;
• Avansuri primite de la clienți pe o perioadă mai mare de 1 an –
8000 lei;
• Datorii privind leasing financiar aferentă automobilului –
78000 lei.
76
Bilanț la ______201___extras
PASIVE Cod înc. per

4 Datorii pe termen lung
Credite bancare pe termen lung 400
Datorii pe termen lung privind leasingul financiar 420
(rd.400+rd.410+rd.420+rd.430)
77
Bilanț extras
PASIVE Cod
5 Datorii curente
Credite bancare pe termen scurt 450
Împrumuturi pe termen scurt 460
Datorii comerciale 470
Datorii faţă de părţile afiliate 480
Datorii privind asigurările sociale şi medicale 510
Datorii faţă de buget 520
Venituri anticipate curente 530
Datorii faţă de proprietari 540
Alte datorii curente 570
Total datorii curente (rd.450+rd.460+rd.470+rd.480+rd.490+rd.500+ 580
rd.510+rd.520+rd.530+rd.540+rd.550+rd.560+rd.570)
Total pasive 590
78
(rd.390+rd.440+rd.580)
DATORII CURENTE
Exemplu: la începutul anului 201X, entitatea producătoare de conserve dispune
de obligațiuni curente:
• Credite bancare pe un termen de 6 luni – 150000 lei;
• Dobânzi calculate pentru credite – 9116,45 lei;
• Împrumuturi pe o perioadă de 4 luni de la alte entități – 9000 lei;
• Finanțări și încasări cu destinație specială pe un termen de 1 an – 13000
lei;
• Datorii față de furnizori – 71000 lei;
• Avansuri primite de la clienți – 5000 lei;
• Datorii față de personal – 38000 lei;
• Datorii privind asigurările sociale și medicale – 27,5%;
• Datorii față de personal privind deplasările – 4000 lei;
• Datorii privind impozitul pe venit – 2000 lei;
• Datorii privind sancțiunile pentru neachitarea la timp a impozitelor – 700
lei;
• Datorii privind TVA – 3000 lei;
• Datorii față de fondatori privind dividendele – 1000 lei;
• Datorii privind asigurarea bunurilor – 6000 lei. 79
Bilanț la ______201___ extras
PASIVE Cod înc. per.
5 Datorii curente
Credite bancare pe termen scurt 450
Împrumuturi pe termen scurt 460
Datorii comerciale 470
Datorii faţă de părţile afiliate 480
Datorii privind asigurările sociale şi medicale 510
Datorii faţă de buget 520
Venituri anticipate curente 530
Datorii faţă de proprietari 540
Alte datorii curente 570
Total datorii curente (rd.450+rd.460+rd.470+rd.480+rd.490+rd.500+ 580
rd.510+rd.520+rd.530+rd.540+rd.550+rd.560+rd.570)
Total pasive 590
(rd.390+rd.440+rd.580) 80
Conţinutul situaţiei de profit şi pierdere şi
prezentarea performanţei entităţii
Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa
financiară a entităţii pentru perioada de gestiune şi conţine
informaţii privind:
• veniturile – creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în

cursul perioadei de gestiune;
• cheltuielile – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate
în perioada de gestiune;
• rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat ca
diferenţă dintre veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune.
Situaţia de profit şi pierdere se întocmeşte în baza clasificării

cheltuielilor după destinaţie.
81
Situația de profit și pierdere
de la ____________ până la ________201____
Cod Perioada de gestiune
Indicatori
rd. precedentă curentă
Venituri din vînzări 010
Costul vînzărilor 020
Profit brut (pierdere brută) 030
(rd.010-rd.020)
Alte venituri din activitatea operaţională 040
Cheltuieli de distribuire 050
Cheltuieli administrative 060
Alte cheltuieli din activitatea operaţională 070
Rezultatul din activitatea operaţională: profit 080
(pierdere)
(rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070)
Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere) 090
Profit (pierdere) pînă la impozitare 100
(rd.080+rd. 090)
Cheltuieli privind impozitul pe venit 110
(rd.100-rd.110) 82
Conţinutul situaţiei modificărilor capitalului
propriu şi reflectarea tranzacţiilor cu proprietarii
Situaţia modificărilor capitalului propriu caracterizează
existenţa şi modificarea elementelor capitalului propriu în
cursul perioadei de gestiune şi conţine informaţii privind:
• capitalul social şi suplimentar − capitalul social, capitalul
suplimentar, capitalul nevărsat, capitalul neînregistrat şi capitalul
retras;
• rezervele − capitalul de rezervă, rezervele statutare şi alte rezerve;
• profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) − corecţiile
rezultatelor anilor precedenţi, profitul nerepartizat (pierderea
neacoperită) al anilor precedenţi, profitul net (pierderea netă) al
perioadei de gestiune, profitul utilizat al perioadei de gestiune şi
rezultatul din tranziţia la noile reglementări contabile;
• alte elemente de capital propriu.
83
În situaţia modificărilor capitalului propriu pentru
fiecare element se indică soldul la începutul perioadei
de gestiune, majorările şi diminuările pe parcursul
perioadei şi soldul la sfârșitul perioadei de gestiune,
care se determină prin relaţia:
Sold la sfârșitul perioadei de gestiune =

Sold la începutul perioadei de gestiune
+ Majorările
- Diminuările
84
Soldul la începutul perioadei de gestiune = 0, pentru
următoarele elemente patrimoniale:
- corecţiile rezultatelor anilor precedenţi;

- profitul net (pierderea netă) al perioadei de
gestiune;
- profitul utilizat al perioadei de gestiune.
Soldul la începutul perioadei = 0, ca urmare a

reformării bilanţului pentru perioada de gestiune
precedentă.
85
Elementele care majorează capitalul propriu:
– Capitalul social;
– Capitalul neînregistrat;
– Rezervele;
– Profitul net al perioadei de gestiune.
Elementele care (diminuează) capitalul propriu:

– Capitalul nevărsat;
– Capitalul retras;
– Profitul utilizat al perioadei de gestiune;
– Pierderea netă a perioadei de gestiune.
86
Situația modificărilor capitalului propriu
de la ____________ până la ________201____
Sold la
Sold la sfîrşitul
Nr. Cod începutul
Indicatori Majorări Diminuări perioadei de
d/o rd. perioadei de
gestiune
gestiune
1 Capital social şi suplimentar
Capital social 010
Capital suplimentar 020
Capital nevărsat 030 ( ) ( ) ( ) ( )
Capital neînregistrat 040
Capital retras 050 ( ) ( ) ( ) ( )
Total capital social şi suplimentar 060
(rd.010+rd.020+rd.030+rd.040+rd.050)
2 Rezerve
Capital de rezervă 070
Rezerve statutare 080
Alte rezerve 090
Total rezerve 100
(rd.070+rd.080+rd.090)
3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)
Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi 120
Profit utilizat al perioadei de gestiune 140 x ( ) ( ) ( )
Rezultatul din tranziţia la noile reglementări contabile 150
Total profit nerepartizat (pierdere neacoperită)
(rd.110+rd.120+rd.130+rd.140+rd.150) 160
4 Alte elemente de capital propriu, din care 170
Diferenţe din reevaluare 171
Subvenţii entităţilor cu proprietate publică 172 87
Total capital propriu (rd.060+rd.100+rd.160+ rd.170) 180
Situația modificărilor capitalului propriu extras
Nr. Indicatori Cod.

Capital social 010
Capital nevărsat 030
Capital retras 050
(rd.010+rd.020+rd.030+rd.040+rd.050)
88
CAPITAL SOCIAL ȘI SUPLIMENTAR
Exemplu:
 La începutul anului 201X, entitatea dispune de următoarele drepturi (elemente
de capital propriu):
• Capitalul social format din 100 acțiuni cu valoarea nominală de 200
lei/acțiunea, fiind depuse la 210 lei/acțiunea;
• Capitalul nedepus de fondatori – 7000 lei;
 Pe parcursul anului 201X, entitatea a înregistrat următoarele operațiuni:
• Din contul rezervelor statutare s-a majorat capitalul social cu 2000 lei;
• Profitul nerepartizat al anilor precedenți a fost utilizat la majorarea
capitalului social 3200 lei;
• În această perioadă s-au răscumpărat 30 acțiuni la prețul de 190
lei/acțiunea, din care s-au revândut 20 acțiuni la prețul 220 lei/acțiunea;
• S-a depus aportul nedepus de fondatori – 3000 lei.
89
de la ____________ până la ________201____
Sold la
Sold la sfîrşitul
începutul
Nr Indicatori Cod rd. Majorări Diminuări perioadei de
perioadei de
gestiune
gestiune

Capital social 010
Capital nevărsat 030 ( )( ) ( ) ( )
Capital retras 050 ( )( ) ( ) ( )
(rd.010+rd.020+rd.030+rd.040+rd.050)
90
Nr. Indicatori Cod.

2 Rezerve
Alte rezerve 090
Total rezerve 100
(rd.070+rd.080+rd.090)
91
REZERVE
Exemplu:
 La începutul anului 201X, entitatea dispune de următoarele rezerve:
• Capitalul de rezervă – 15000 lei;
• Rezerve statutare – 4600 lei;
• Alte rezerve – 1400 lei.
• Din contul rezervelor statutare s-a majorat capitalul social cu 2000 lei;
• Profitul nerepartizat al anilor precedenți a fost utilizat la formarea altor
rezerve – 800 lei și rezerve statutare – 1000 lei;
• În anul 201X profitul net s-a utilizat pentru formarea capitalului de
rezervă – 4000 lei;
• Din contul capitalului de rezervă a fost majorat capitalul social al entității
cu 9000 lei.
92
de la ____________ până la ________201____
Sold la
Sold la sfîrşitul
Nr. începutul
Indicatori Cod rd. Majorări Diminuări perioadei de
d/o perioadei de
gestiune
gestiune
2 Rezerve
Alte rezerve 090
Total rezerve 100
(rd.070+rd.080+rd.090)
93
Nr. Indicatori Cod.
3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) 110

Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi
precedenţi
Rezultatul din tranziţia la noile reglementări contabile 150
Total profit nerepartizat (pierdere neacoperită) 160
(rd.110+rd.120+rd.130+rd.140+rd.150)
94
PROFIT NEREPARTIZAT (PIERDERE NEACOPERITĂ)
Exemplu:
 La începutul anului 201X, entitatea dispune de următoarele profituri
(pierderi):
• Profitul nerepartizat al anilor precedenți – 9500 lei;
• Profitul nerepartizat al anilor precedenți a fost utilizat la majorarea
capitalului social 3200 lei și pentru formarea altor rezerve – 800 lei;
• Profitul net în perioada anului 201X constituie 11400 lei;
• În anul 201X profitul net s-a utilizat pentru achitarea dividendelor –
4000 lei și pentru formarea altor rezerve – 500 lei;
• În această perioadă s-a înregistrat un profit din anii precedenți în
mărime de 12000 lei.
95
de la ____________ până la ________201____
Sold la
Sold la sfîrşitul
Nr. Cod începutul
Indicatori Majorări Diminuări perioadei de
d/o rd. perioadei de
gestiune
gestiune
3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)

Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al 120
anilor precedenţi
Profit net (pierdere netă) al perioadei de 130 x
gestiune
Profit utilizat al perioadei de gestiune 140 x ( ) ( ) ( )
Rezultatul din tranziţia la noile reglementări 150
contabile
Total profit nerepartizat (pierdere
neacoperită) 160
(rd.110+rd.120+rd.130+rd.140+rd.150)
96
Nr Indicatori Cod
4 Alte elemente de capital propriu, din care 170

Subvenţii entităţilor cu proprietate publică 172
Total capital propriu (rd.060+rd.100+rd.160+ rd.170) 180
97
ALTE ELEMENTE DE CAPITAL PROPRIU
Exemplu:
 La începutul anului 201X, entitatea cu interes public dispune de
următoarele elemente de capital propriu:
• Subvenții – 7500 lei;
 Pe parcursul anului 201X, entitatea cu interes public a înregistrat
următoarele operațiuni:
• Reevaluarea drepturilor de autor de la 7000 lei la 4000 lei;
• Reevaluarea unui teren de la 45000 lei la 60000 lei;
• Reevaluarea clădirii de la 720000 lei la 852000 lei.
98
de la ____________ până la ________201____
Sold la
Sold la sfîrşitul
Nr. începutul
Indicatori Cod rd. Majorări Diminuări perioadei de
d/o perioadei de
gestiune
gestiune
4 Alte elemente de capital propriu 170

Subvenţii entităţilor cu proprietate 172
publică
(rd.060+rd.100+rd.160+ rd.170)
99
Conţinutul situaţiei fluxurilor de numerar
Situaţia fluxurilor de numerar caracterizează soldurile şi

fluxurile de numerar pentru perioada de gestiune şi conţine
informaţii privind:
• numerarul – numerar în monedă naţională şi valută străină
în casierie şi conturi curente;
• numerarul în expediţie – numerarul depus în casieriile
băncilor, oficiilor poştale sau transmise încasatorilor pentru
înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale
entităţii sau pentru transmiterea către beneficiari;
• documentele băneşti – timbrele taxei de stat, mărcile
poştale, biletele de călătorie achitate, biletele de tratament şi
odihnă achitate etc.
100
În situaţia fluxurilor de numerar nu se reflectă:
• mişcarea internă a numerarului (de exemplu, ridicările

în numerar de la conturile curente, deschiderea
acreditivului, alimentarea cardurilor bancare ale entităţii,
transferarea numerarului de la un cont curent la altul,
procurarea/vânzarea valutei străine);
• tranzacţiile pe bază de barter (schimb de active/servicii);
• convertirea datoriilor în capital social;
• amortizarea şi pierderile din deprecierea activelor
imobilizate etc.
101
Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte în baza
contabilităţii de casă (principiu), conform căreia:
• intrările de numerar sunt reflectate la sumele efectiv
încasate în casierie şi conturi curente;
• ieşirile băneşti – la sumele efectiv achitate din casierie şi
conturi curente;
• documentele băneşti – la valoarea documentelor băneşti
efectiv intrate şi ieşite.
Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte conform

metodei directe, potrivit căreia intrările şi ieşirile de
numerar se determină în baza datelor din conturile de
evidenţă a numerarului.
102
Elementele situaţiei fluxurilor de numerar sunt
divizate separat pe activităţile operaţională, de
investiţii şi financiară, cu prezentarea distinctă a
diferenţelor de curs valutar.
 Fluxul de numerar din activitatea operaţională reflectă
diferenţa dintre numerarul încasat şi plătit în cursul perioadei
de gestiune din activitatea operaţională;
 Fluxul de numerar din activitatea de investiţii reflectă
diferenţa dintre numerarul încasat şi plătit în cursul perioadei
de gestiune din activitatea de investiţii;
 Fluxul de numerar din activitatea financiară reflectă diferenţa
dintre numerarul încasat şi plătit (ieşit) în perioada de gestiune
din activitatea financiară.
103
Situația modificărilor fluxurilor de numerar
Perioada de gestiune
Indicatori Cod
precedentă curentă
Fluxuri de numerar din activitatea operaţională
Încasări din vînzări 010
Plăţi pentru stocuri şi servicii procurate 020
Plăţi către angajaţi şi organe de asigurare socială şi medicală 030
Dobînzi plătite 040
Plata impozitului pe venit 050
Alte încasări 060
Alte plăţi 070
Fluxul net de numerar din activitatea operaţională (rd.010–rd.020–rd.030–rd.040–rd.050+rd.060–rd.070 ) 080
Fluxuri de numerar din activitatea de investiţii
Încasări din vînzarea activelor imobilizate 090
Plăţi aferente intrărilor de active imobilizate 100
Dobînzi încasate 110
Dividende încasate 120
Alte încasări (plăţi) 130
Fluxul net de numerar din activitatea de investiţii (rd.090–rd.100+rd.110+rd.120±rd.130) 140
Fluxuri de numerar din activitatea financiară
Încasări sub formă de credite şi împrumuturi 150
Plăţi aferente rambursării creditelor şi împrumuturilor 160
Dividende plătite 170
Încasări din operaţiuni de capital 180
Fluxul net de numerar din activitatea financiară (rd.150–rd.160-rd.170+rd.180±rd.190) 200
Fluxul net de numerar total (±rd.080±rd.140±rd.200 ) 210
Diferenţe de curs valutar favorabile (nefavorabile) 220
Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune 230
Sold de numerar la sfîrşitul perioadei de gestiune (±rd.210±rd.220+rd.230) 240
104
Situația modificărilor fluxurilor de numerar extras
Indicatori Cod.
Încasări din vînzări 010
Dobînzi plătite 040
Alte încasări 060
Alte plăţi 070
Fluxul net de numerar din activitatea operaţională (rd.010–rd.020– 080
rd.030–rd.040–rd.050+rd.060–rd.070)
105
ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ
Exemplu: pe parcursul anului 201X, entitatea dispune de următoarele încasări și
plăți de numerar:
• Numerarul încasat de la clienți pentru produsele și mărfurile vândute în
valoare de 380000 lei, TVA – 20%;
• Sumele achitate furnizorilor pentru materialele și mărfurile procurate în
perioada anului 201X în mărime de 180000 lei;
• Achitarea impozitului pe venit în rate pentru anul 201X – 8000 lei;
• Încasări sub formă de finanțări cu destinație specială – 17000 lei;
• Sume încasate pentru omvsd vândute – 3000 lei;
• Plăți privind amenzile față de buget – 1000 lei;
• Salariile achitate muncitorilor – 70000 lei;
• CAS și PAM achitate de la salarii calculate – 27,5%;
• Dobânzile achitate pentru creditele primite pe o perioadă de 24 luni:
creditul 300000 lei, dobânda – 18% anual. Condițiile contractului prevăd
ca dobânzile să fie achitate la eliberarea creditului;
• Avansuri acordate angajaților – 15 000 lei.
106
de la ___________ până la__________201___
Indicatori Cod

Încasări din vânzări 010
Dobânzi plătite 040
Alte încasări 060
Alte plăţi 070
Fluxul net de numerar din activitatea operaţională 080
(rd.010–rd.020–rd.030–rd.040–rd.050+rd.060–rd.070 )
107
Indicatori Cod.
Încasări din vânzarea activelor imobilizate 090
Dobânzi încasate 110
Fluxul net de numerar din activitatea de investiţii 140
(rd.090–rd.100+rd.110+rd.120±rd.130)
108
ACTIVITATEA DE INVESTIȚII
plăți de numerar:
• Avansul încasat de la cumpărători pentru clădirea ce urmează a fi
vândută – 24000 lei;
• Sumele achitate furnizorilor pentru utilajele procurate – 70000 lei;
• Dobânzile încasate pentru depozitele depuse pe o perioadă de 18 luni:
depozitul 100000 lei, dobânda – 17% anual, dobânda se încasează
semestrial;
• Dividendele încasate din cotele de participație în capitalul altor entități –
14000 lei;
• Sumele încasate din vânzarea unui mijloc de transport – 81000 lei.
109
de la ___________ până la__________201___
Indicatori Cod

Încasări din vânzarea activelor imobilizate 090
Dobînzi încasate 110
(rd.090–rd.100+rd.110+rd.120±rd.130)
110
Indicatori Cod.
Fluxul net de numerar din activitatea financiară 200
(rd.150–rd.160-rd.170+rd.180±rd.190)
111
ACTIVITATEA FINANCIARĂ
plăți de numerar:
• Creditul primit de la bancă în mărime de 300000 lei pe o perioadă de 24
luni;
• Achitarea creditului în mărime de 70000 lei;
• Împrumuturile luate de la personal pe o perioadă de 6 luni – 100000 lei;
• Rambursarea împrumutului personalului – 30000 lei;
• Încasări din emisiunea acțiunilor proprii: 20 acțiuni cu 50 lei/acțiunea;
• Dividendele achitate proprietarilor pentru anul de gestiune 201X-1 în
mărime de 12000 lei și pentru perioada 201X – 8000 lei.
112
de la ___________ până la__________201___
Indicatori Cod

(rd.150–rd.160-rd.170+rd.180±rd.190)
113
SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR
Exemplu:
 Soldul numerarului la începutul perioadei 201X :
• Numerar în casierie – 7900 lei;
• Contul curent în monedă națională – 114000 lei;
• Contul curent în Euro – 2700 Euro (22,0550);
• Contul curent Dolari – 820 Dolari (20,4550).
 La finele anului 201X în conturile curente în valută străină sunt:

• Euro – 2700 (22,1045);
• Dolari – 820 (20,4005).
114
de la ___________ până la__________201___
Indicatori Cod
Fluxul net de numerar din activitatea operaţională 080

(rd.010–rd.020–rd.030–rd.040–rd.050+rd.060–rd.070 )
(rd.090–rd.100+rd.110+rd.120±rd.130)
(rd.150–rd.160-rd.170+rd.180±rd.190)
Fluxul net de numerar total (±rd.080±rd.140±rd.200 ) 210
Diferenţe de curs valutar favorabile (nefavorabile) 220
Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune 230
Sold de numerar la sfârșitul perioadei de gestiune 240
(±rd.210±rd.220+rd.230)
115
Notele explicative şi completitudinea
informaţiei din situaţiile financiare
Notele la situaţiile financiare cuprind anexele şi nota
explicativă.
Anexele conţin informaţii care detaliază elementele situaţiilor

financiare şi includ:
• date generale (anexa 6);

• informaţiile cerute de SNC (anexa 7);
• nota informativă privind veniturile şi cheltuielile clasificate
după natură (anexa 8);
• nota informativă privind relaţiile cu nerezidenţii (anexa 9).
116
Nota explicativă conţine informaţii suplimentare care
nu sunt incluse în situaţiile financiare şi în anexele la
acestea.
Volumul, structura şi forma de prezentare a notei

explicative se stabilesc de către fiecare entitate de
sine stătător în funcţie de dimensiunea, forma
juridică de organizare, domeniul/profilul de
activitate a acesteia şi necesităţile informaţionale ale
utilizatorilor situaţiilor financiare.
117
Pe lângă informaţiile cerute conform prevederilor Legii
contabilităţii, SNC şi altor acte normative, nota
explicativă trebuie să includă următoarele
compartimente:
– informaţii privind corespunderea situaţiilor
financiare Standardelor Naţionale de Contabilitate;
– dezvăluirea politicilor contabile;
– analiza activităţii economico-financiare a entităţii;
– alte informaţii.
118
În compartimentul Informaţii privind corespunderea
situaţiilor financiare SNC din nota explicativă se
prezentă informaţii privind:
• confirmarea faptului corespunderii situaţiilor
financiare prevederilor SNC;
• abaterile de la principiile de bază şi caracteristicile
calitative, motivele şi efectele fiecărei abateri asupra
situaţiei patrimoniale şi financiare a entităţii;
• SNC aplicate pentru prima dată de către entitate în
cursul perioadei de gestiune.
119
În compartimentul Dezvăluirea politicilor contabile
se prezintă informaţii privind:
• metodele de recunoaştere şi de evaluare a

elementelor situaţiilor financiare aplicate de către
entitate;
• modificările operate în politicile contabile pe
parcursul perioadei de gestiune.
120
Compartimentul Analiza activităţii economico-financiare a
entităţii conţine analiza datelor din situaţiile financiare şi alte
informaţii suplimentare care sunt relevante pentru luarea
deciziilor economice de către utilizatori:
• indicatorii financiari de bază care caracterizează performanţele

şi poziţia financiară a entităţii (rentabilitatea, rata de îndatorare,
fondul de rulment net, cota datoriilor expirate, lichiditatea);
• factorii, adică cauzele principale care au provocat modificări
esenţiale a indicatorilor financiari de bază în comparaţie cu
perioada precedentă;
• esenţa politicilor de investiţii, de finanţare, privind dividende
etc.;
• informaţii care nu sunt prevăzute de SNC (valoarea adăugată,
capacitatea de producţie, cota pieţei de desfacere, starea mediul
înconjurător în care entitatea îşi desfăşoară activitatea).
121
În compartimentul Alte informaţii se prezintă
informaţii suplimentare care nu au fost prezentate în
compartimentele menționate, dar sunt semnificative şi
relevante pentru utilizatori.
Situaţiile financiare se aprobă de către adunarea

generală a proprietarilor şi/sau de alt organ
împuternicit în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Situaţiile financiare se semnează şi se prezintă

utilizatorilor în conformitate cu prevederile Legii
contabilităţii.
122
După aprobarea şi prezentarea situaţiilor financiare
entitatea reformează bilanţul prin decontarea:
• profitului utilizat al perioadei de gestiune la profitul
net (pierderea netă) al perioadei de gestiune curente;
• corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi, constatate în
perioada de gestiune, la profitul nerepartizat (pierderea
neacoperită) al anilor precedenţi;
• profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune
la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor
precedenţi;
• rezultatului din tranziţia la noile reglementări contabile
la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor
precedenţi.
123

Situatii Financiare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Situatii Financiare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 9.

Situaţiile financiare ale

Elaborarea deciziilor economice şi aprecierea activităţii

În doctrina contabilă a ultimelor decenii, aceste

Situaţiile financiare se întocmesc în conformitate cu

Lucrările premergătoare le preced pe cele de completare, şi

Astfel, lucrările premergătoare constituie premisa pentru

Prelucrarea datelor contabile în vederea întocmirii situațiilor financiare

Inventarierea este un procedeu utilizat de către mai

Inventarierea (Regulamentului privind inventarierea) prezintă

• stabilirea existenţei efective a mijloacelor fixe, terenurilor,

Inventarierea, în calitatea sa de procedeu al metodei

• stabilirea existenţei efective a bunurilor economice;

• După gradul de cuprindere a elementelor

• Inventarierile generale, presupun cuprinderea în

• Inventarierile parţiale, presupun cuprinderea în

• Inventariere prin sondaj, cuprinde numai unele

• Inventarieri ordinare, au de regulă un caracter

• se asigură înregistrarea tuturor operaţiunilor în

Inventarierea propriu-zisă se efectuează pe fiecare loc

Denumirea bunurilor inventariate, obiectelor şi cantităţii

Diferenţele constatate cu ocazia inventarierii pot fi sub

Plusurile constatate la inventariere se înregistrează ca

Dt conturile de Dt 714 „Alte cheltuieli

Conturile sintetice reflectă bunurile economice, procesele, sursele şi

Conturile analitice reflectă concomitent părţile componente ale

• Suma soldurilor iniţiale ale conturilor analitice trebuie

Estimările contabile se bazează pe cele mai recente şi credibile

Estimările contabile pot necesita revizuiri în urma schimbărilor

• aplicării incorecte a prevederilor sistemului de

Funcţiile balanţei de verificare rezultă din definiţia acesteia:

• la suma totală a veniturilor acumulate în anul de gestiune:

• la suma totală a cheltuielilor acumulate în anul de gestiune:

Contul 351 „Rezultat financiar total” se închide şi nu se reflectă în

Venitul contabil (Profit până la impozitare) =

Cheltuieli privind impozitul pe venit =

Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor 350

Profit utilizat al perioadei de gestiune 370 x

Alte elemente de capital propriu 380

În baza informațiilor prezentate în situațiile financiare,

Rezultatul financiar este motivația desfășurării

Există mai multe criterii de clasificare a rezultatului

Rezultat financiar RF al perioadelor

Rezultatul activității operaționale: profit (pierdere) =

Rezultatul din alte activității: profit (pierdere) =

Profit (pierdere) până la impozitare =

Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune =

- Utilizat pentru a forma rezerve, achita dividende, majora

Exemplu: pe parcursul anului de gestiune 201X, entitatea a

Bilanț la 01.01.201X+1 extras

S.N.C. „Prezentarea situațiilor financiare”,

Ghid metodologic de întocmire a situaţiilor

Total active = Total pasive

Active circulante Datorii curente

• datoriile pe termen lung, datoriile a cărui termen de

• datorii curente, datoriile ce se aşteaptă să fie achitate

Resurse minerale 050 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor 350

Alte elemente de numerar 260 Datorii faţă de buget 520

Exemplu activ: în contul curent în Exemplu pasiv: datoriile față de

PASIVE Cod înc. per

• veniturile – creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în

Situaţia de profit şi pierdere se întocmeşte în baza clasificării

Sold la sfârșitul perioadei de gestiune =