LUCRAREA A13

APARATE DE COMUTAŢIE DE MEDIE TENSIUNE

Partea a I - a
CONTACTORUL ÎN VID
1. Tematica lucrării
1.1. Construcţia şi funcţionarea contactorului de medie tensiune în vid, de tip
VC 18; 6,6 / 3,3 kV; In = 300 A; 50 - 60 Hz, SR = 50/25 MVA; aspecte
tehnologice.
1.2. Schema cinematică a contactorului; forţa dezvoltată de presiunea
atmosferică, forţa minimă necesară dezvoltată de electromagnetul de
acţionare, viteza minimă de separare a contactelor. Se va întocmi
diagrama momentelor rezistente pe baza schemei cinematice.
1.3. Utilizarea contactorului într-o instalaţie de joasă tensiune pentru pornirea
unui motor asincron.

2. Modul de lucru
2.1. Construcţia şi funcţionarea.
Se va urmării construcţia şi se vor identifica elementele componente ale
modelului existent în laborator. În schiţa de principiu a contactorului din figura
1, s-au prezentat principalele elemente componente ale variantei de studiat, şi
anume:
1. contact fix
2. contact mobil
3. ecran din sticlă
4. balon din sticlă
5. burduf
6. resort pentru asigurarea presiunii pe contacte

135
 7. electromagnet de acţionare
8. resort antagonist
9. contacte auxiliare
10. inel metalic inferior
11. inel metalic superior
A, B - borne de record
Detaliul A reprezintă poziţia închis a contactorului, iar cursa δ este necesară
pentru a se asigura o viteză iniţială minimă la separarea contactelor. Se va
insista asupra aspectelor tehnologice.
2.2. Schema cinematică a contactorului
Pe baza schiţei prezentate în figura 1 şi a modelului existent se va
întocmi în laborator o schiţă cinematică şi o diagramă a momentelor, pe baza
celor precizate în 1.2.
2.3. Utilizarea contactorului într-o instalaţie de joasă tensiune,
pentru pornirea unui motor asincron cu rotorul in colivie.
În funcţie de indicaţiile primite în laborator se va realiza una din
schemele electrice de acţionare prezentate în figurile 2 şi 3. Se va studia cu
atenţie schema electrică pe suportul contactorului de medie tensiune tip VC 18.
În cazul utilizării contactorului în instalaţii de medie tensiune sunt necesare
dispozitive de protecţie la supratensiuni formate din grupuri RC şi varistoare.

3. Întrebări
1. Definiţia contactorului
2. Care este principiul stingerii arcului electric în vid?
3. Care este nivelul vidului necesar în camerele de stingere cu vid, utilizate în
construcţia contactoarelor şi întreruptoarelor?
4. Care sunt materialele de contacte folosite în construcţia contactoarelor şi
întreruptoarelor în vid?

136
5. Ce semnificaţie are curentul smuls (tăiat)?
6. Care sunt valorile admisibile pentru curentul smuls, la joasă tensiune şi la
medie tensiune?
7. Care sunt tehnologiile specifice de realizare a aparatelor de comutaţie în vid;
ceramică, lipituri, producerea şi menţinerea vidului?
8. Care sunt tipurile constructive de contacte cunoscute până în prezent?
9. Care este ordinul de mărime al vitezelor la închidere şi deschidere a
contactelor?
10. Care sunt funcţiile mecanismului de acţionare?
11. Cum se corelează curba tensiunii de ţinere a aparatelor de comutaţie în vid
cu diagrama tensiunii oscilante de restabilire?

4. Bibliografie
1. Hortopan, Gh.: Aparate electrice de comutaţie vol II, Editura tehnică,
Bucureşti, 2000.

Partea a II-a
ÎNTRERUPTORUL CU ULEI PUŢIN
1. Tematica lucrării
1.1. Construcţia şi funcţionarea dispozitivului de acţionare de tipul MR2,
cuplat cu întreruptorul, caracteristicile tehnice ale mecanismului. Schema
cinematică şi componentele întreruptorului.
1.2. Condiţiile tehnice, verificarea funcţionării mecanismului.
1.3. Identificarea şi specificarea întreruptorului.
1.4. Determinarea experimentală a caracteristicilor cinematice ale
întreruptorului.
1.5. Măsurarea căderilor de tensiune pe căile de curent şi contacte.

137
 2. Modul de lucru
2.1. Construcţie şi funcţionare
Mecanismul de tipul MR pentru acţionarea întreruptoarelor de înaltă
tensiune, corespunde condiţiilor tehnice prezentate în SR EN 60.......
Aceste tipuri de mecanisme utilizează pentru închidere şi deschidere
energia înmagazinată în resoarte întinse (tensionate). Ele sunt cuplate cu
întreruptorul pe care-l acţionează. Aceste resoarte sunt armate manual sau
automat cu ajutorul unui servomotor, atât pentru închidere cât şi pentru
deschidere. Acest principiu de acţionare asigură închiderea bruscă a aparatului
cu toată securitatea, independent de viteza de manevră a operatorului.
2.1.1. Caracteristicile tehnice ale mecanismului MR-2 sunt date în tabelul 1.
Tabelul 1.
Nr. crt. Caracteristici U.M. MR-2
1. Lucrul mecanic Nm 500
de închidere
2. Unghiul de grade 155
rotaţie a axului
3. Caracteristicile Tensiunea de V 110; 220
motorului de alimentare
armare a Curent mediu A 1
resortului absorbit
4. Caracteristicile Puterea absorbită VA 150
electromagneţilor
de închidere şi Tensiunea de V 110Vc.c
deschidere alimentare 24Vc.c.
110Vc.a.
5. Timpul de sec. 5÷9
rearmare
6. Masa kg. 140
7. Tipul IO - IO-15-630
întreruptorului IO-20-400
acţionat 10-20-2500

138
 2.1.2. Funcţionarea mecanismului MR-2.
În laborator se va studia mecanismul MR-2, care foloseşte pentru
închidere energia acumulată în resoartele 14 (fig. 4) iar pentru deschidere
energia acumulată în resoartele 1 şi 2 (fig. 10).
Armarea resoartelor se poate face:
a) Manual
Dacă armarea se execută manual, (vezi fig.4) se roteşte manivela (16) în sensul
acelor de ceasornic antrenându-se simultan pinionul (17), roata (20) reţinută de
clichetul (19) şi volantul de iniţiere (21). Prin lanţul (18) se antrenează axul (8)
prin roata (20). Manivela (13) antrenează braţul (12) care întinde resoartele (14)
fixate pe pârghia fixă (15). După trecerea peste punctul mort al manivelei (13)
resoartele sunt tensionate şi rotirea în continuare este împiedicată de clichetul
(7) care zăvoreşte rola (6) de pe manivela (5) a axului (B). Astfel resoartele
(14) şi axul (B) sunt pregătite pentru închidere.
b) Cu servomotor.
Dacă armarea se execută cu ajutorul servomotorului, (vezi fig. 5), atunci la
începutul închiderii, (cursă unghiulară cca. 30°) cama (51) eliberează manivela
(52) şi sub acţiunea resortului (53) prin piesele (60) şi (61) se închide circuitul
de alimentare a motorului (59) prin contactul corespunzător (62). Prin grupul
reductor (58) manivela (57) antrenează prin (56) şi (55) cu un dinte pe o tură,
roata (22) care prin intermediul lanţului roteşte axul (B) tensionând resoartele
de închidere (14) ca şi în cazul precedent. Simultan contactul corespunzător din
(62) întrerupe circuitul bobinei de închidere (BI). După ce axul (B) respectiv
volantul (50) au executat cursa completă de armare, cama (51) întrerupe
alimentarea motorului şi inchide circuitul înseriat cu butonul de închidere (BI).
Închiderea
Prin apăsarea butonului (10) sau prin alimentarea bobinei (BI), (11) din figura 4
clichetul (6) este eliberat, resoartele antrenează liber axul (B) tensionând şi

139
resoartele 1 şi 2 din fig. 10, pregătindu-se pentru deschidere. Manivela (5) prin
vârful clichetului (3) antrenează galetul (4) solidar cu manivela (1) a axului (D).
Rola (2) ajunge în crestătura camei (32) şi astfel clichetul (3) se desprinde de
galetul (4). Această trecere în crestătura camei (32) corespunde cu trecerea
galetului (4) deasupra clichetului (28) cu o depăşire de cca. 4 grade. Clichetul
(28) este solidar cu cama (27) care este zăvorâtă de clichetul (24) şi astfel
întreruptorul este reţinut pe poziţia "închis".
Deschiderea.
Prin apăsarea butonului (23) sau prin alimentarea bobinei (BD), (25), clichetul
24 se roteşte, eliberează cama (27) de deschidere a întreruptorului, acesta
trecând pe poziţia "deschis", respectiv manivela (1) revine în poziţia iniţială, iar
resoartele (1) şi (2) din figura 10, eliberează energia acumulată prin
detensionare asigurând viteza necesară la deschidere.
Observaţie: Armarea resoartelor se poate face atât în poziţia închis, cât şi
deschis a întreruptorului. Viteza de deschidere este mai mare ca cea de
închidere, deoarece condiţiile de deschidere sunt mai grele decât cele de
închidere (datorită necesităţii stingerii arcului electric de deconectare). Această
viteză este asigurată de resoartele (1) şi (2) di fig.10.

Blocaj.
Când întreruptorul este deschis sau în curs de deschidere, clichetul (31) din
fig.4. împiedica, prin (9) o nouă comandă de închidere.
Declanşare liberă.
Prin declanşare liberă, conform SR EN............., se înţelege proprietatea
dispozitivelor de acţionare a întreruptoarelor care permite declanşarea automată
fără antrenarea concomitentă a dispozitivelor de acţionare exterioare, acestea
putând fi decuplate de axul (1) de acţionare prin ridicarea unei piedici, astfel că
întreruptorul poate declanşa dacă dispozitivul său de acţionare exterior se află

140
blocat. Adică comanda de închidere se află întotdeauna subordonată
deschiderii.
Prin anclanşare se înţelege operaţia de ridicare a unei piedici, care permite
dispozitivului de acţionare a aparatului de conectare să efectueze închiderea
contactelor principale. Prin reanclanşare automată se înţelege operaţia de
reînchidere după o pauză fără curent care nu depăşeşte 0.45 secunde.

2.2. Condiţii tehnice, verificarea funcţionării mecanismului.

Pentru verificarea condiţiilor tehnice din SR IEC 62271, se efectuează
schema electrică din figura 6, unde:
K1, K2, K3 - întreruptoare monopolare;
V1 - voltmetru de 220V, c.a. (montat în pupitru);
V2 - voltmetru de 220V, c.c. (montat în pupitru).
Observaţie: Pentru limitarea numărului de manevre ale întreruptorului nu se
execută toate operaţiile conform condiţiilor tehnice din SR IEC 62271 ci numai
cele esenţiale (vezi modul de lucru).
2.2.1. Modul de lucru.
Condiţiile tehnice se vor verifica pentru acţionarea de la distanţă şi
armarea resoartelor de închidere cu servomotor. Pentru tensionarea resoartelor
de închidere (14) (Fig.4.) cu ajutorul servomotorului alimentat prin bornele (6)
şi (7) de la clemele de şir, se închide întreruptorul K1. Servomotorul se opreşte
automat când resoartele sunt complet întinse.
Se va urmări mişcarea pieselor mecanismului MR-2 în timpul armării
resoartelor identificând poziţia lor cu ajutorul figurilor 1 şi 2. După oprirea
servomotorului, întreruptorul se găseşte în poziţia deschis cu resoartele (14) de
închidere tensionate.
Se dă comanda de închidere prin întreruptorul K2 care face să se
alimenteze electromagnetul de închidere (EI) prin bornele (57) şi (50) de la

141
clemele de şir. Se urmăresc poziţiile reciproce ale pieselor ce compun
mecanismul de acţionare.
În acelaşi mod se procedează şi în timpul executării operaţiei de
deschidere a întreruptorului. Adică se închide K3 primind astfel alimentare
electromagnetul de deschidere (ED) prin intermediul bornelor (2) şi (17) de la
clemele de şir (vezi resoartele de deschidere 1 şi 2 fig. 10).

ATENŢIE: Este strict interzis să se efectueze simultan atât comanda de

închidere cât şi de deschidere, cât şi a atinge circuitele secundare ale
întreruptorului, atât timp cât se află sub tensiune.
Cu ajutorul unui cronometru se va înregistra timpul de armare a
resoartelor de închidere (14) adică timpul scurs între pornirea servomotorului şi
terminarea cursei braţelor (12) şi (15) care armează resoartele (fig.4). Timpul
măsurat se va compara cu valoarea impusă prin norma internă a mecanismului
de acţionare MR-2; tra = 5 ÷ 9 sec.

2.3. Identificarea şi specificarea întreruptorului.

2.3.1. Modul de lucru
Studenţii vor găsi în laborator 2 poli de întreruptor de înaltă tensiune
secţionaţi. Se vor urmări subansamblele şi piesele componente ale aparatelor
respective, în special căile de curent, contactele, camera de stingere, (principii
de stingere), bornele de racord, izolaţia etc.
Se vor identifica de pe plăcuţele aparatului, datele nominale, făcându-se
o interpretare a acestora.
Se va întocmi pe hârtie milimetrică o schemă cinematică a întreruptorului
de studiat şi se va explica funcţionarea aparatului.
Se va executa o secţiune printr-un pol al întreruptorului, dat spre a fi
studiat.

142
 3. Întrebări
1. Definiţia întreruptorului de putere.
2. Ce reprezintă capacitatea de conectare?
3. Ce reprezintă capacitatea de deconectare?
4. Cum se defineşte puterea de rupere şi ce semnificaţie fizică are?
5. Ce reprezintă curentul de stabilite termică?
6. Ce reprezintă curentul de stabilitate dinamică?
7. Principiul de stingere utilizat de întreruptorul studiat.
8. Ce se înţelege prin caracteristicile de ţinere a întreruptorului ?
9. Cum se corelează caracteristicile: tensiunea de ţinere a întreruptorului,
tensiunea oscilantă de restabilire şi tensiunea arcului electric?
10. Cum influenţează parametrii tensiunii oscilante de restabilire puterea de
rupere a întreruptorului?
11. Care este principiul acumulării de energie în resort ?
12. Ce importanţă are viteza de deplasare a contactului mobil asupra arcului
electric?
13. Ce materiale se folosesc în construcţia camerelor de stingere şi a
contactelor?
14. Care sunt ordinele de mărime a vitezelor de închidere şi deschidere?
15. Care sunt funcţiunile mecanismului de acţionare?

4. Bibliografie
1 Hortopan, G.: Aparate electrice de comutaţie vol II, Editura tehnică -
Bucureşti 2000.
2 SR IEC 62271: Întreruptoare automate în ulei pentru tensiuni alternative
peste 1kV.
3 SR IEC 62271: Dispozitive de acţionare a întreruptoarelor peste 1kV.

143
4 SR IEC 62271: Aparate electrice de conectare şi de protecţie pentru tensiuni
peste 1kV.
5 SR IEC 62271: Gradele normale de protecţie.

Partea a III-a
Determinarea experimentală a caracteristicilor cinematice ale
întreruptorului
1. Metoda tamburului rotativ
Pentru determinarea caracteristicilor cinematice ale întreruptorului cuplat
cu mecanismul său de acţionare se utilizează înregistratorul cu tambur rotativ,
(fig.7). Acesta este compus dintr-un cilindru care se roteşte cu o viteză
constantă (≈300 rot/min), fiind antrenat în mişcarea sa de către un electromotor.
Pe periferia cilindrului se va fixa o foaie de hârtie milimetrică în funcţie de
sensul de rotaţie al tamburului astfel ca creionul fixat solidar cu contactul mobil
să nu rupă hârtia în timpul înregistrării. Creionul va trasa pe hârtie milimetrică
cursa tijei mobile pe durata de închidere şi deschidere a întreruptorului.
1.1. Schema electrică
Pentru determinarea caracteristicilor cinematice se va realiza schema
electrică din figura 7 în care:
P - pupitru
K - întreruptor bipolar
K3 - întreruptor monopolar
Rd - redresor de alimentare a motorului
M - motor de acţionare
DI - dispozitiv de înregistrare
MR-2 - mecanismul de acţionare
IO - întreruptor de înaltă tensiune

144
Observaţie : Pentru această încercare atât armarea cât şi comanda de închidere
şi deschidere se pot face manual cu ajutorul pârghiilor montate pe întreruptor
eliminându-se în acest caz alimentarea electromagnetului (ED), prin
intermediul K3.
1.2. Modul de lucru
Se armează manual resoartele de închidere (14) de exemplu în această
etapă pregătindu-se astfel întreruptorul pentru operaţiile de închidere şi
deschidere. Se alimentează motorul M al dispozitivului de înregistrare de la un
redresor cu o tensiune de U ≈ 10V şi un curent I ≈ 0.25A, astfel ca turaţia
tamburului să fie n ≈ 300 rot/min. măsurată cu ajutorul unui tahometru. Pentru
operaţia de închidere se apasă pe pârghia (10) iar pentru operaţia de deschidere
pe pârghia (24) (vezi figura 1.). În urma acestor operaţii se obţin două
diagrame, (închidere respectiv deschidere), aşa cum se vede în figura 8. După
scoaterea hârtiei de pe cilindru se vor găsi două drepte orizontale
corespunzătoare poziţiei închis (PI) respectiv deschis a întreruptorului (PD) cât
şi cele două diagrame de închidere şi deschidere.

1.3. Determinarea vitezei de închidere şi deschidere

Pentru determinarea vitezelor la închidere respectiv la deschidere se vor
trasa mai întâi diagramele cursei tijei mobile în funcţie de timp s = f(t). Prin
derivarea grafică a acestor curbe (putându-se folosi metoda oglinzii) se obţin
vitezele la închidere respectiv la deschidere:
ds
v=
dt
Se vor trasa pe hârtie milimetrică diagramele vitezelor în funcţie de timp atât la
închidere cât şi la deschidere.
Se va trasa curba vitezei tijei mobile în funcţie de timp v = f(t) pe baza curbei
experimentale obţinute, a cursei tijei mobile în funcţie de timp s = f(t), astfel:

145
Viteza la periferia cilindrului va fi:
πDn
v= [ m / s]
60
unde D este diametrul tamburului (≈ 80 mm) iar n turaţia acestuia în rot/min.
Se ia ca origine a timpului momentul O1 respectiv O2 când contactele au
început să se mişte. La o anumită poziţie, a tijei mobile se măsoară pe
diagramele experimentale, (vezi fig. 8) distanţa xi parcursă, la care timpul
corespunzător este dat de relaţia:
60x 1
t1 = [ s]
πDn
Astfel durata totală de închidere a contactului mobil este
60x i1
ti = [s]
πDn
iar durata totală de deschidere a contactului este:
60x d
td = [s]
πDn
xi şi xd sunt luate de pe diagramele obţinute experimental (vezi fig.8).
Rezultatele obţinute se vor trece în tabelul 2.
Tabelul 2.
s [cm] x [cm] t [s] v [m/s] vm [m/s]
închidere s1 x1 t1 v1 vmi
s2 x2 t2 v2
... ... ... ...
si xi ti vi
deschidere s1 x1 t1 v1 vmd
s2 x2 t2 v2
... ... ... ...
sd xd td vd

146
 1.4. Viteza medie
Vitezele medii la închidere respectiv la deschidere se pot calcula cu relaţiile:
hc
v mi =
ti
hc
v md =
td
unde hc este cursa totală a contactului mobil (tijă mobilă) egală cu xi respectiv
xd .
1.5. Cursa contactelor.
Se măsoară pe diagramă între poziţiile PI şi PD în poziţia de repaus.
1.6. Distanţa de izolaţie.
Se poate calcula cu relaţia:
Ci = Ct − Cc

unde Cc este cursa în contact egală cu 23 mm pentru întreruptorul 10 - 20

kV/400 A.

1.7. Oscilaţiile tijei mobile.

În mod normal la un întreruptor care este bine reglat şi funcţionează
corect, amortizarea trebuie să fie aperiodică.
În cazul când resoartele de amortizare nu sunt bine reglate, amortizarea la finele
cursei întreruptorului nu are caracter aperiodic, ci caracter oscilant amortizat.
Din diagrame se poate extrage:
T - perioada oscilaţiilor
f = 1/T - frecvenţa oscilaţiilor
Y1 şi Y2 - amplitudinea oscilaţiilor în momentele t1 = T/4 ; t2 = 5T/4 ...
Duratele amortizărilor de închidere respectiv de deschidere
'
O O
t ai = 2 2
v ii

147
 '
O O
t ai = 1 1
v id
unde C1, C1' şi C2, C2' sunt distanţele măsurate pe diagrame, iar vii, vid sunt
vitezele instantanee măsurate înainte de închiderea respectiv deschiderea
întreruptorului. Rezultatele măsurate respectiv calculate se vor trece în tabelul
3.
Tabelul 3.
T f Y1 Y2 t1 t2 vii vid tai ta
[s] [1/s] [cm] [cm] [s] [s] [m/s] [m/s] [s] d
[s]

2. Folosirea unui sistem de achiziţii de date

Această metodă utilizează un sistem digital de măsurare, memorare şi
prelucrare a datelor, organizat în jurul unui calculator electronic compatibil
IBM PC, şi permite obţinerea directă, sub formă grafică, a variaţiei
principalelor mărimi cinematice, asigurând o precizie bună şi viteză mare de
lucru.

2.1 Schema de principiu şi modul de funcţionare

Schema de principiu a sistemului de măsurare este prezentat în figura 1.
Pentru măsurarea deplasării contactului mobil este folosit un traductor inductiv
de deplasare din familia TIC (TIC 35.100). Aceste traductoare pot acoperi un
domeniu larg de deplasări, de la ±1mm (TIC 14.1) până la ±100 mm (TIC
35.100). Bobinele traductorului sunt incluse într-o punte de măsură în curent
alternativ, alimentată cu o tensiune alternativă de 2V şi cu frecvenţa de 5kHz,
semnal obţinut de la un oscilator local. Alimentarea punţii se face la potenţial
flotant, prin intermediul unui transformator de separare. Această soluţie a fost

148
adoptată din considerente de compatibilitate electromagnetică, permiţându-se
astfel ca masa traductorului, a punţii şi a instrumentului de înregistrare să poată
fi legate la acealaşi punct de masă, prin intermediul cămăşii cablurilor coaxiale
de legătură. Echilibrarea punţii se face prin intermediul celor două rezistenţe
semireglabile.
La ieşirea punţii se obţine un semnal de 5kHz, modulat în amplitudine, în
funcţie de poziţia traductorului. Pentru înregistrarea în regim tranzitoriu a
acestui semnal, este folosit un osciloscop digital cu memorie TEKTRONIX OC
2211. Acesta permite înregistrarea valorilor de intrare pentru 4000 de momente
distribuite echidistant în timp. Convertorul analog-digital inclus în osciloscop
are o rezoluţie de numai 8 biţi, având în schimb o viteză mare de eşantionare.
Toate prelucrările ulterioare ale valorilor numerice înregistrate de osciloscop se
fac pe calculatorul IBM PC, datele fiind transferate în acest scop prin
intermediul unei interfeţe seriale standard.

2.2. Modul de lucru

Determinarea experimentală a caracteristicilor cinematice cu ajutorul
sistemului digital de măsură cuprinde următoarele etape:
1) Efectuarea înregistrării fenomenului tranzitoriu pe osciloscop;
2) Transferul datelor către calculator;
3) Conversia datelor în formatul standard ASCII;
4) Prelucrarea numerică a datelor şi afişarea grafică a rezultatelor.

1) Efectuarea înregistrării fenomenului tranzitoriu pe osciloscop

Oscilatorul local al punţii de măsură în curent alternativ se alimentează în
curent continuu cu o tensiune simetrică de ±15V de la sursa de tensiune
stabilizată, respectând polaritatea indicată pe firele de alimentare. Se va evita
alimentarea cu o tensiune de valoare superioară sau nesimetrică. Se va verifica

149
apariţia semnalului cules de pe puntea de măsură, care în poziţia deschis a
aparatului trebuie să fie un semnal periodic de 5kHz, uşor deformat faţă de
sinusoidă şi cu o amplitudine redusă (de ordinul milivolţilor). Este recomandat
ca pe timpul efectuării măsurătorilor, calculatorul (sursă de perturbaţii
electromagnetice) să nu fie în funcţiune.
Pentru înregistrarea fenomenului tranzitoriu în condiţii optime se vor efectua
următoarele reglaje pe osciloscop:
- amplificarea canalului 1 (CH1), folosit ca intrare pentru semnalul achiziţionat,
se va fixa la valoarea de 0.2 V/div;
- baza de timp a osciloscopului se va fixa pe 20ms/div;
- nivelul zero se va deplasa în jos, pâna în apropierea marginii inferioare a
ecranului (în dreptul liniei marcate cu 0%);
- osciloscopul se va trece în regim de înregistrare apăsând butonul
STORE/NOSTORE (dreapta sus pe panoul osciloscopului);
- se va stabili avansul înregistrării faţă de momentul de referinţă a bazei de timp
la 25% (butonul de lângă STORE în poziţia apăsat);
- poziţia comutatorului de selecţie a modului de înregistrare /MODE/ se va
trece pe poziţia care indică o singură înregistrare /SGL/ (poziţia din dreapta);
- nivelul de declanşare a bazei de timp /TRIG/ se va regla la valoarea de 0.3V
(valoarea fiind afişată sus pe ecranul osciloscopului);
- se va pregăti osciloscopul pentru înregistrare, apăsând butonul RESET.
Aprinderea LED - ului verde /READY/ deasupra butonului semnalizează dacă
osciloscopul este gata să înregistreze fenomenul tranzitoriu.
Observaţie importantă: Înregistrarea mişcării de deschidere a contactului
mobil presupune reechilibrarea punţii în poziţia închis a aparatului. Cum
rezistenţele reglabile din interiorul punţii nu sunt accesibile din afară,
fenomenul de deschidere a întreruptorului nu se va înregistra. Deschidere

150
întreruptorului se va studia pe baza datelor înregistrate pe calculator sub
numărul de identificare 201 (Vezi punctul 4).

2) Transferul datelor către calculator

a) Pregătirea calculatorului pentru recepţionare datelor.
După pornirea calculatorului se va aştepta afişarea promtului sistemului de
operare:
C:\APARATE>
Pentru a transfera datele de pe osciloscop se va folosi programul utilitar al
firmei producătoare Tektronix, numit GRABBER. Pentru lansarea acestui
program se va introduce numele acestuia, un număr identificator asociat setului
de date care se înregistrează şi numele portului serial pe care se află conectat
osciloscopul. În cazul nostru acest port este COM2.
De exemplu, pentru înregistrarea datelor cu numărul de identificare 254 se va
da comanda:
C:\APARATE> GRABBER 254 COM2
După ce s-a lansat, programul afişează o fereastră sub care scrie:
Waiting for Data - Press PLOT Switch or ‘Q’ To Abort
iar calculatorul este gata să recepţioneze datele transmise de la osciloscop.
b) Pregătirea osciloscopului pentru transmiterea datelor.
Pentru transmiterea datelor de la osciloscop către calculator se foloseşte ieşirea
serială a osciloscopului. Pentru o transmisie corectă, microswitch-urile de lângă
ieşirea serială trebuie să se găsească în următoarele poziţii:
S1 - ON ; S2 - ON ; S3 - OFF ; S4 - OFF ; S5 - ON ; S6 - ON
După verificarea acestora se apasă butonul /PLOT/, care comandă începerea
transmisiei şi se găseşte lână ieşirea serială a osciloscopului. După încheierea
transmisiei, semnalul de pe osciloscop se va afişa şi pe ecranul calculatorului.
Pentru a părăsi programul GRABBER se apasă tasta ENTER.

151
3) Convertirea datelor în formatul standard ASCII.
Datele sunt preluate de pe osciloscop într-un format special, numit formatul
Hewlet-Packard. Acest format de reprezentare nu este potrivit pentru
prelucrarea numerică a datelor. De aceea datele se vor converti mai întâi in
formatul standard ASCII. Pentru această conversie vom folosi utilitarul
convert. Modul de apelare al acestui program este:
C:\APARATE> CONVERT ACQ1.254
dacă semnalul a fost introdus pe canalul 1 (CH 1) al osciloscopului, sau
C:\APARATE> CONVERT ACQ2.254
dacă am folosit canalul 2 (CH 2).
După lansare, programul afişează următoarele mesaje:
conversion Utility for ADIF and TEK Codes & Formats
Select Waveform Data Encoding Format:
0) BINARY
1) HEX
2) ASCII
3) ADIF ascii
ESC) EXIT
Se va selecta opţiunea 2, şi se va răspunde cu ENTER la toate prompturile
afişate de program până la terminarea acestuia:
ASCII format selected
TEK preamble output file = TEKPRE.254
RETURN if OK; or enter new filename >>
Tek curve output file = TEKCRV.254
RETURN if OK; or enter new filename >>
C:\APARATE>

152
4) Prelucrarea datelor şi evaluarea rezultatelor
Pentru a calcula şi afişa, pe baza valorilor măsurate, curba deplasării, a vitezei
şi acceleraţiei ansamblului mobil, se va folosi programul de aplicaţie numit
mişcare:
C:\APARATE> MISCARE
Programul oferă următoarele opţiuni:
1) Alegere set de date
2) Modificare factor de netezire
3) Afişare date achiziţionate
4) Afişare deplasare
5) Afişare viteza
6) Afişare acceleraţie
7) Terminat
4.1) Alegere set de date
Se va introduce numărul identificator al setului de date, în exemplul nostru 254.
Programul afişează următorul mesaj:
Citire şi prelucrare date - Putina răbdare
în acest timp realizându-se citirea, demodularea, filtrarea şi scalarea datelor,
precum şi operaţiile de derivare numerică pentru a calcula viteza respectiv
acceleraţia ansamblului mobil.
4.2) Modificare factor de netezire
Nu se recomandă schimbarea valorii implicite de 10%, care reprezintă un optim
determinat experimental;
4.3) Afişare date achiziţionate
Această opţiune afişează grafic datele neprelucrate, aşa cum au fost preluate ele
de la osciloscop.
4.4) Afişare deplasare a cursei contactului mobil
Se reprezintă grafic curba deplasării [în mm] funcţie de timp [ms]

153
4.5) Afişare viteză instantanee de deplasare a contactului mobil
Se reprezintă grafic curba vitezei [în m/s] funcţie de timp [ms]
4.6) Afişare acceleraţie contact mobil
Se reprezintă grafic curba acceleraţiei [în m/s2] funcţie de timp [ms]
4.7) Terminat
Opreşte programul şi revine sub MS-DOS
2.3. Interpretarea rezultatelor
Interpretarea rezultatelor se face similar cu modul descris la punctele 1.3 - 1.7

2.4. Întrebări
1. Ce reprezintă un sistem de achiziţie de date ?
2. Descrieţi structura sistemului de achiziţie de date utilizat în lucrarea de
laborator.
3. Explicaţi necesitatea corelării electromecanice în cazul unui aparat de
comutaţie.
4. Interpretaţi rezultatele grafice obţinute.

154
Fig. 1. Schiţa de principiu a contactorului de medie tensiune în vid tip VC18;
6.6/3.3 kV; In = 300A; 50-60 Hz; SR = 50/25 MVA;

155
Fig.2. Schemă electrică de montaj ; cu utilizare în joasă tensiune;
tensiune de serviciu Us = 220 V c.a.

Fig.3. Schema electrică de montaj ; utilizare în joasă tensiune;

tensiune de serviciu Us = 220 c.c. şi rezistenţă economizoare.

156
Fig.4. Reprezentare schematică a mecanismelor MR 2-3 (fără armare prin
motor)

157
Fig.5. Reprezentare schematică a mecanismului de armare a resoartelor MR 2-
3. S1, S2, S3, S4, - Sursă de alimentare ; BI - Buton îchidere; BD - Buton de
deschidere; LV, LR - Lămpi de semnalizare

158
 Fig.6. Schema de conexiuni exterioare ale întreruptorului.

Fig.7. Schema electrică pentru ridicarea caracteristicilor cinematice.

159
 Fig.8. Diagramele deplasării în funcţie de timp

Fig.9. Schema electrică pentru măsurarea căderii de tensiune în contacte

160
 Fig.10. Schiţa întreruptorului

Fig. 11 Schema de principiu a sistemului de achiziţii de date

161
S-au făcut următoarele notaţii: IUP - întreruptor cu ulei puţin; A, B - borne de
racord ale întreruptorului; CF - contact fix; CA - contact alunecător; TM - tijă
mobilă (întreruptor); MR2 - mecanism cu acumulare de energie în resort;
EI,ED - electromagneţi de închidere şi deschidere; TIC - traductor inductiv cu
contact; PM -punte de măsură; TT - tijă traductor; MF - miez de ferită; TS
transformator de separare galvanică; OS - oscilator 2V, 5kHz; CM -cablu de
măsură; OC - osciloscop digital cu memorie şi cu intefaţă digitală serială; PC -
calculator tip IBM 286; I - imprimantă;

162
Fig.12. Diagrame obţinute cu sistemul de achiziţii de date
pentru deplasare, la închidere (sus) şi la deschidere (jos)

163
Fig.13. Diagrame obţinute cu sistemul de achiziţii de date
pentru viteză, la închidere (sus) şi la deschidere (jos)

164
Fig.14. Diagrame obţinute cu sistemul de achiziţii de date
pentru acceleraţie, la închidere (sus) şi la deschidere (jos)

165