Sunteți pe pagina 1din 4

„Socotiți, drept aceea, cum să umblați cu pază, nu ca niște neînțelepți, ci ca cei

înțelepți, răscumpărând vremea, că zilele rele sunt.” – Efeseni 5, 15-16

Nr. 281 / 13 ianuarie 2019

Unui student de la
Academia Teologică din Moscova
Om duhovnicesc este cel care a
dobândit Duhul Sfânt, cel ce a
devenit templu al Duhului Sfânt. Voi
sunteți templu al lui Dumnezeu și
Duhul lui Dumnezeu locuiește în
voi (I Cor.3,16).
Despre felul cum poate fi
dobândit Duhul Sfânt vorbește
Evanghelia, vorbesc – deosebit de
amănunțit – și Sfinții Părinți. Asta
ar trebui să știți.
Voi vorbi despre semnele
omului duhovnicesc, așa cum îl
descriu Sfinții Părinți. Omul
duhovnicesc se deosebește cu totul
de cel sufletesc sau trupesc (care
aici sunt aproape totuna). El este
om nou, pe când cel sufletesc este
om vechi. Ce este nou în el? Totul:
mintea, inima, voința, întreaga
stare, până și trupul.
Mintea omului nou
(duhovnicesc) este capabilă să
pătrundă evenimente îndepărtate,
trecutul și multe lucruri din viitor,
să pătrundă esența lucrurilor, nu Dumnezeu, nu voia sa.
numai fenomenele, să vadă Pe scurt, omul care a dobândit
sufletele oamenilor, îngerii și Duhul Sfânt se înnoiește cu totul,
demonii, să înțeleagă multe lucruri devine altul și cu mintea, și cu
din lumea duhovnicească (de inima, și cu voința.
dincolo). Noi avem mintea lui Și trupul omului duhovnicesc
Hristos (1,Cor.2,16), spune se schimbă, devine, în parte,
Apostolul Pavel, care era asemănător trupului lui Adam
duhovnicesc. dinainte de cădere, în stare de
Inima omului nou este capabilă simțiri și fapte duhovnicești
să „simtă” stările despre care s-a (mersul pe apă, capacitatea de a
spus pe scurt: Ochiul nu le-a văzut, rămâne vreme îndelungată fără
urechea nu le-a auzit și la inima mâncare, străbaterea instantanee a
omului (trupesc, sufletesc, vechi) unor mari depărtări ș.a.m.d.).
nu s-au suit. Starea de înduhovnicire îi dă
Am scris „să simtă”, dar omului asemenea trăiri fericite,
formularea nu este exactă. S-ar încât Apostolul Pavel strigă:
putea spune: „să trăiască”, „să Pătimirile vremii de acum nu sunt
perceapă”. Trăirile acestea... Am vrednice de slava care se va
scris acest cuvânt și m-am oprit, descoperi întru noi (Rom.8,18) – iar
fiindcă el are o nuanță subiectivă, Sfântul Serafim din Sarov, în
drept care ar fi mai bine să spun: conglăsuire cu vechii Părinți,
această percepție a inimii este atât spunea că dacă omul ar ști de aceste
de plină de fericire, de bucurie stări de fericire, care au loc chiar și
nepovestită, încât atinge tot sufletul aici, iar cu atât mai mult în viața
omului, îl umple cu prisosință de viitoare, s-ar învoi să trăiască o mie
cea mai mare recunoștință față de de ani într-o groapă cu jivine care îi
Dumnezeu ca față de Izvorul rod trupul, numai să dobândească
acestor stări, îl umple cu prisosință stările acestea.
de iubirea față de El și de dorința de Iată, pe scurt, ce înseamnă
a răbda tot felul de chinuri și omul duhovnicesc – și, prin urmare,
suferințe pentru El ca să-I duhovnicia! Prin Tainele Botezului
mulțumească, să-I arate iubirea sa, și Mirungerii omul se îmbracă în
să nu se lipsească de aceste Hristos și în Duhul Sfânt, și ține de
bunătăți. Ce-ți voi răsplăti ție, libera alegere a omului ca prin viața
Doamne, pentru toate câte mi-ai dat potrivită cu poruncile evanghelice
mie? Și voia omului nou năzuiește să se dospească pe de-a-ntregul cu
total spre iubirea și recunoștința frământătura Duhului Sfânt, și să
față de Dumnezeu, spre dorința de devină cu temeinicie om nou după
a face în toate numai voia lui chipul lui Iisus Hristos ori să
înăbușe toată viața potrivită omului această atitudine. De asemenea,
celui vechi. multe cărți sunt numite
Omul sufletesc nu primește cele ”duhovnicești” doar fiindcă în ele se
de la Duhul lui Dumnezeu, căci vorbește despre lucruri
pentru el sunt nebunie (I Cor.2, 14). duhovnicești – și totuși, cărți
Vedem asta la orice pas, fiindcă nici duhovnicești aproape că nu există.
noi nu suntem duhovnicești, nici cei Numai Sfânta Scriptură și scrierile
din jurul nostru nu sunt Sfinților Părinți sunt duhovnicești.
duhovnicești, ci sufletești: ne aflăm Din acestea se poate înțelege puțin
încă în starea cea învechită. În cel ce înseamnă ”duhovnicesc”.
mai bun caz ne dăm seama că Compară scrierile lui Ignatie
suntem așa, ne luptăm, dorim să fim Briancianinov cu lucrările oricărui
duhovnicești, dar nu facem destul profesor de teologie. Ce diferență
pentru a ne atinge acest scop. izbitoare! Tu ai simțit bine lucrul
Putem și să-i prețuim pe oamenii acesta.
duhovnicești, dar să-i cunoaștem și Și Apostolul Iacov spune:
să-i pricepem nu putem, ci îi Înțelepciunea aceasta nu vine de sus,
socotim duhovnicești luându-ne ci este pământească, sufletească,
după părerea altora, care în cea mai demonică (Iacov 3,15).
mare parte e greșită. Omul trupesc În scrierile Sfinților Părinți se
trebuie pus și mai prejos de cel vorbește foarte mult despre
sufletesc. Termenul ”omul vechi” înduhovnicirea, îndumnezeirea
poate fi aplicat și celui sufletesc, și omului, despre faptul că omul
celui trupesc. Amândoi sunt încă devine dumnezeu după har,
vechi, nu s-au înnoit. Totuși, omul precum și despre stările trupească
trupesc e mai grosolan decât cel și sufletească.
sufletesc, mai robit de materie, Vai! Oamenilor sufletești și
crede mai puțin sau nu crede deloc celor trupești nu le place să citească
în Iisus Hristos, iar despre cele scrieri duhovnicești – iar dacă le
duhovnicești n-are nici o idee citesc numai cu mintea, rămân
(v.Gal.5,19-21). ”înghețați și flămânzi”, nu înțeleg
Oamenii lumești (un termen puterea celor scrise și lasă cititul,
nou: lumești, adică sufletești și recurgând la doctorii în teologie,
trupești) îl numesc ”duhovnicesc” mai ales la protestanți.
pe cel ce are cinul preoției sau pe Din mâzgăleala mea să nu tragi
monahi – sau chiar pe oricine concluzia că eu am cunoscut din
începe să citească puțin Psaltirea, experiență duhovnicia omului!
să meargă la biserică și să citească Nu – însă celui ce caută Domnul îi
scrieri duhovnicești. Din cele spuse dă, după nemincinosul Său cuvânt,
mai sus se vede cât de greșită este să guste întrucâtva bunătățile
viitoare, ca să-i dea imbold să caute O nouă pricină să plângem și
mai departe. Despre asta vorbesc mai mult pentru păcătoșenia
toți. noastră, pentru faptul că Îl trădăm
Noi însă, după ce cunoaștem pe Dumnezeu cu faptele noastre…
câte ceva, ne întoarcem ca niște Să fii sănătos! Domnul să te
câini la borâtura lor (II Ptr. 2, 22), și păzească de faptele trupești și de
pierdem bunătățile cerești. Rămâne diavol!
– și asta doar la câțiva – dorul după Sursa: Cuviosul Nikon Vorobiov, Cum să
Raiul pierdut, dar fapte și osteneli trăim în ziua de azi, Editura Sophia,
pentru recăpătarea lui nu are. București, 2014

Miercuri 21:00 PRIVEGHERE: Vecernia și Litia


16 ianuarie Utrenia și Sfânta Liturghie
→ Sfântul Cuvios Antonie cel Mare

Sâmbătă
19 ianuarie 18:00 Vecernia și Litia
Duminică 08:00 Utrenia și Sfânta Liturghie
20 ianuarie Ap. Coloseni 1, 12-18; Ev. Luca 17, 12-19; gl. 1
→ Duminica a 29-a după Rusalii,
→ Duminica celor 10 leproși;
→ Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare;
→ Sfântul Mucenic Eusebiu;
→ Sfinții Mucenici In, Pin și Rim;

Pentru versiunea digitală a buletinului și pentru a fi la curent cu modificările din


program, vă puteți abona la buletinul online (newsletter) pe sfantul-ilie.ro.
Strada Doamnei, nr. 18, Sector 3, Capitală